Mirahorian, dan cel care este nimic, este totul. este oare corecta identificarea - v.0.9

1. Cel care este nimic, este totul. Este oare corecta identificarea
"totului" cu "nimicul" ?
He who is nothing is everything. Is it correct to identify
"everything" with "nothing"?
Celui qui est rien, est tout . Est-il exact d'identifier «le tout» avec
« le rien»?
Ce este de fapt vidul, vacuitatea, neantul, nya, shunya. nyat ,
śū śū ā
shunyata ?
articol de Mirahorian
Nota DM: La ce se refera Buddha, N g rjuna si Osho ?
ā ā
Principiul omniprezent al stratific rii sau al ecran rii este abordat şi in "Comentariu la
ă ă
Misterul Ummo" http://www.danmirahorian.ro/MISTERUL-UMMO.pdf ( vedeti şi imaginea
http://www.flickr.com/photos/ufovimana/3423761383/sizes/m/in/photostream).
Concluzia lui Osho este eronat [
ă vedeti citatul de mai jos] fiindc in centrul oului,
ă
semin ei, cepei, nu este neantul, vidul, ci zona cea mai protejat ( scoas din timp şi
ţ ă ă
spa iu, ca in "oul lui Paracelsus" ori in "casele zeilor"), planul director sau planul
ţ
informa ional al realit ii şi al vie ii: germenele, embrionul, tezaurul. Pentru cel ce este
ţ ăţ ţ
prizonier in minte ( realitatea secund ) şi obişnuit doar cu afişarea de pe ecranul mental
ă
(umbrele) şi cu lumea efectelor (stejarul) din planul realit ii manifestate, zona central
ăţ ă
(s mân a; programul informa ional; zona poten ial , nemanifestat ) pare similar
ă ţ ţ ţ ă ă ă
vidului neantului, nimicului. Doar cei adormi i, netrezi i, mor i in via cred c natura
ţ ţ ţ ţă ă
cheltuieşte atâtea resurse pt a proteja "nimicul".
Doar cine nu vrea s vad nu sesizeaz aceeaşi strategie de golire de fluctuatii
ă ă ă
mentale (impulsuri; umbre; vrittis) şi de ecranare la perturba ii [s ne amintim
ţ ă
detaşarea senzorial , care are loc prin retragerea sim urilor (pratyahara)], care
ă ţ
insoteşte reintoarcerea acas , atât in cazul incursiunii automate pe care o realiz m prin
ă ă
programul automat de centrare, de refacere şi de reparare al fiin elor vii, pe care il
ţ
etichet m drept somn (nidra; sushupti), cât şi in cazul incursiunii deliberate - transa
ă
mistic (samadhi); "Indumnezeirea nu este atinsa printr-un process de ad ugare a ceva
ă ă
în suflet, ci printr-un proces de golire." /"God is not attained by a process of addition to
anything in the soul, but by a process of subtraction." (Meister Eckhart) ; vede i: "O
ţ
realitate separata/ A Separate Reality" http://www.danmirahorian.ro/REALITATE-
SEPARATA.pdf

2. Citat referitor la vacuitate/ vid in metafora cepei in [1], [2], [3],
[4]
"Afla i dac în minte exist sine.
ţ ă ă Dac p trunzi adânc, observi c identitatea ta
ă ă ă
seam n cu o ceap .
ă ă ă Dai la o parte o foaie şi g seşti alta; dai la o parte strat dup
ă ă
strat, pân nu mai r mâne nimic. Dup ce ai aruncat toate foile, în untru nu e nimic.
ă ă ă ă
Trupul şi mintea seam n cu ceap . Dup ce ai cur at toate straturile trupului şi ale
ă ă ă ă ăţ
min ii, nu g seşti decât nefiin , un abis, un vid f r margini. Buddha îi spunea
ţ ă ţă ă ă
shunya". ( page 71-72 of 1296 din Capitolul 4 "Vicleniile min ii" din: Osho - "Cartea
ţ
secretelor" - o abordare contemporan a celor 112 medita ii descrise în Vigyan Bhairav
ă ţ
Tantra; Editura Pro-Editura, Colec ia Osho, octombrie 2011 [4])
ţ
" Afl dac în minte exist vreun eu. Dac p trunzi adânc, vei observa c identitatea ta
ă ă ă ă ă ă
este la fel ca cea a cepei. Dac începi s decojeşti ceapa o vei face pân când nu vei
ă ă ă
mai g si nimic Odat înl turate toate învelişurile ei, acolo nu mai r mâne nimic. Corpul
ă ă ă ă
şi mintea sunt precum cepele. Când ai decojit corpul şi mintea vei descoperi vidul,
vacuitatea, abisul. Buddha a numit aceast stare shunya. Pentru a întâlni aceast
ă ă
shunya, aceast vacuitate, goliciune, nu trebuie decât s te decojeşti. " (pagina 74 -75
ă ă
in 4. Vicleniile min ii şi cum s le dejuc m din Osho, Vijnana Bhairava Tantra, Cartea
ţ ă ă
secreta esentiala a caii tantrice, Editura RAM, 1997 [3])
"Find out if there is any self in the mind. If you move deep, you will find that your
identity is just like an onion. You peel off one layer and another layer comes up; you
peel off another layer and still another layer comes up. You go on peeling layers off, and
ultimately you come to a nothingness. With all the layers thrown off, there is nothing
inside. Body and mind are like onions. When you have peeled off both body and mind,
then you come to encounter a nothingness, an abyss, a
bottomless void. Buddha called it SHUNYA. (page 53 of 1083 in Chapter 4: "The
deceptions of the mind", from: Osho - The Book of Secrets [1])
"Essayez de découvrir s'il y a un moi dans votre mental. Si vous réfléchissez
profondément, vous découvrirez que votre personnage ressemble à un oignon. On peut
peler une peau après l'autre. On peut continuer à peler l'oignon pour finalement
n'arriver à rien. Quand on a enlevé toutes les pelures, il n'y a rien. Le corps et l'esprit
sont comme des oignons. Quand vous avez pelé corps et mental, il n'y a plus qu'un
vide, un abîme, un néant sans fond. Bouddha appelle cela « Shunya»".[2] (page
Chapitre 4 "Les ruses du mental et comment les déjouer", dans Osho: "Le livre des
secrets)
Nota DM: nyat / Shunyata,
Śū ā शूनयता (substantiv Sanskrit de la adjectivul nya/
śū
shunya, in pali: suñña: "gol, vacant, lipsit , vid, zero, nimic"), Suññat (P li; adj. suñña),
ā ā
stong-pa nyid (Tibetan སསསསསསསསསསསས), K ng/K ,
ō ū 空 (Chinese/Japanese), Gong-seong, 공
성(空性) (Korean), qo usun (Mongolian), este de obicei tradus drept "vacuitate,
γ
goliciune, neant/ emptiness". Acesta este forma substantival a adjectivului Sanskrit
ă
nya/ shunya care inseamn vid sau gol de aici "vacuitate", "vacuum"(shunya)-
śū ă
"tate"(-t ) sau goliciune, "gol"(shunya)- "iciune"(-t ). vedeti capitolul 11 din Lao Tzu in
ā ā
pagina dedicata taoismului pe: www.danmirahorian.ro
http://www.danmirahorian.ro/tao.html
Capitolul 11 Principiul golirii de efemer pt a ne umple cu ceea ce este etern
http://www.danmirahorian.ro/11LaoTzu.pdf
It is the noun form ( nyat means emptiness) of the adjective " nya/shunya"
śū ā śū
(Sanskrit) which means "empty" or "void", hence "empti"-"ness" (-t ). Shunya comes
ā
from the root svi, meaning "hollow", plus -ta "-ness", therefore "hollow, hollowness". A
common alternative term is "voidness". After the Buddha, emptiness was further
developed by N g rjuna and the M dhyamaka school, an early Mah y na school.
ā ā ā ā ā
nyat / Shunyata is frequently translated into English as emptiness or thusness.
Śū ā
[Inada, Kenneth (Sri Satguru Publications, 1993) N g rjuna, a translation of his
ā ā
M lamadhyamakak rik with an introductory essay: pg. 182.
ū ā ā
http://books.google.com/books?id=UsIKAAAAYAAJ&q=thusness#search_anchor]
The theme of emptiness ( nyat ) emerged from the Buddhist doctrines of the
śū ā
nonexistence of the self (P li: anatta, Sanskrit: an tman) and dependent origination.
ā ā
The exact definition and extent of emptiness varies from one Buddhist tradition to
another
http://en.wikipedia.org/wiki/Sunyata;
http://dictionary.buddhistdoor.com/en/word/1929/sunya
Termen in INDEX VB

3. sectiune care indica paginile unde intalnim termenul de mai jos in [1], [2],
[3], [4]
VIDUL VACUITATEA; NEANTUL; NYA/ SHUNYA NYAT / SHUNYATA
ŚŪ ŚŪ Ā
"De fiecare dat când cineva venea la Buddha, el spunea: "Iat adev rul esen ial – tu nu
ă ă ă ţ
eşti. Şi, deoarece nu eşti, nu po i muri, nu te po i naşte; şi, deoarece nu eşti, nu po i
ţ ţ ţ
suferi, nu po i fi în robie." 71, Nota mai ampla dedicata vacuitatii si transcederii
ţ
dualitatii tot-nimic 72 , 438, 568, 612, 630, "In nucleul t u abisal eşti doar un gol adânc,
ă
un nimic, un shunya, un zero"; "Când cineva devine absolut gol, un punct zero, acesta
va fi similar cu cel dintr-un Iisus, dintr-un Krishna, dintr-un Buddha. Când vei atinge
absolutul, vei atinge acest shunya – nimicul". 769, "Toat activitatea se desf şoar la
ă ă ă
periferie; centrul vostru cel mai profund este zero. Tot ceea ce este MANIFESTAT este la
periferie; centrul, miezul fiin ei voastre, este vidul, care ESTE NEMANIFESTAT . Buddha i-
ţ
a dat un nume: shunyata VACUITATE . Inseamn nimic sau gol. Acela este numele
ă
vostru, aceasta este fiin a voastr şi din acel nimic vine totul şi în el se întoarce totul.
ţ ă
Neantul este IZVORUL REALITATEA sursa. Nu cere i s se umple, deoarece, de fiecare
ţ ă
dat când cere i acest lucru, crea i tot mai mult şi mai mult ego – ego-ul este efortul de
ă ţ ţ
a umple golul. Chiar şi dorin a ca acum ceva s se pogoare asupra voastr – un zeu, o
ţ ă ă
divinitate, o putere divin , o energie necunoscut –, chiar şi aceasta este un gând. O
ă ă
UMBRA "892, "Odat ce a i cunoscut abisul, acea shunya, acel vid, niciodat nu ve i mai
ă ţ ă ţ
fi aceiaşi. Reveni i, învia i, sunte i un om nou. [NASTEREA DIN NOU ESTE MOARTEA
ţ ţ ţ
VECHIULUI]" 914, Aceasta este cea mai înalt form de medita ie.1068, 1245, 1248,
ă ă ţ
"Iat de ce înv turile lui Buddha se numesc shunyavad, filozofia neantului sau filozofia
ă ăţă
lui zero".1249, "Totul şi nimic sunt unul şi acelaşi. In dic ionare, ele apar ca antonime,
ţ
dar în via nu sunt aşa. Nimeni nu în elege asta. Gândeşte-te la urm torul exemplu:
ţă ţ ă
dac spun c îi iubesc pe to i sau dac spun c nu iubesc pe nimeni, este acelaşi lucru.
ă ă ţ ă ă
Dar, dac spun c iubesc pe cineva, atunci e altceva. Dac îi iubesc pe to i, asta
ă ă ă ţ
înseamn c nu iubesc pe nimeni. In acest caz, nu mai este nicio diferen . Diferen a
ă ă ţă ţ
este relativ , ea este dat de gradele de intensitate. Acestea sunt dou extreme, ele nu
ă ă ă
au grade de intensitate: tot sau nimic nu au nici grad de intensitate şi nici de
compara ie. Aşa c îi po i spune totului, nimic sau po i numi nimicul, tot. De aceea unii
ţ ă ţ ţ
dintre ilumina i i-au spus spa iului interior neant, shunya, gol, nimic, nefiin , anatma,
ţ ţ ţă
iar al ii l-au numit fiin a interioar , fiin a suprem , brahma, atma, sinele absolut.
ţ ţ ă ţ ă
Acestea sunt cele dou modalit i în care poate fi descris. Una este pozitiv , cealalt
ă ăţ ă ă
este negativ . Fie cuprinzi totul, fie excluzi totul; nu-l po i descrie prin niciun termen
ă ţ
relativ. Este nevoie de un termen absolut. Polii opuşi sunt termeni absolu i." 1265, "
ţ
Intr-un fel, binele şi r ul, via a şi moartea, negativul şi pozitivul, toate se întâlnesc
ă ţ
undeva, iar acel loc de întâlnire este existen a, unul. Cum îi vei spune acelui loc de
ţ
întâlnire? Va trebui s foloseşti fie un termen pozitiv, fie unul negativ, pentru c altfel de
ă ă
termeni nu avem. Dac vei folosi un termen pozitiv, îi vei spune Fiin , cu liter mare –
ă ţă ă
Dumnezeu, Absolutul, brahma. Iar dac vei utiliza un termen negativ, atunci îl vei numi
ă
nirvana, neant, shunya, nefiin , anatma. Ambele variante vorbesc despre unul şi
ţă
acelaşi lucru." 1266, "Buddha utilizeaz to i termenii negativi. Shankara nu are nicio
ă ţ
atrac ie spre negativ. El vorbeşte despre realitatea absolut în termeni pozitivi.
ţ ă
Amândoi vorbesc îns despre acelaşi lucru: Buddha îi spune shunya, iar Shankara îi
ă
spune brahma. Buddha îl numeşte gol, neant, iar Shankara îl numeşte Absolutul, Totul.
Amândoi spun exact acelaşi lucru."1267,
Bibliografie
1. Bhagwan Shree Rajneesh (Osho), The Book of Secrets. Discourses on "Vigyana
Bhairava Tantra" ( Vijnana Bhairava Tantra), Poona: Rajneesh Foundation, 1974
PDF format Complete English text
http://www.livingworkshop.net/PDF-files/bookofthesecrets_comp.pdf
2. Bhagwan Shree Rajneesh (Osho ), "Le livre des secrets" par, Editions Albin
Michel S.A., 1983, tradusa din lb. engleza de Swami Shantideva et Martine Witnitzer
3. Osho, Vijnana Bhairava Tantra, Cartea secreta esentiala a caii tantrice, Editura RAM,
1997 traducere realizata de Sorin Voinea ( adaptarea textului Angela Mayer si Marius
Petre); Titlu original: "Le livre des secrets" (par Bhagwan Shree Rajneesh, Editions Albin
Michel S.A., 1983),
4. Osho , Cartea secretelor- o abordare contemporan a celor 112 medita ii descrise în
ă ţ
Vigyan Bhairav Tantra; Editura Pro-Editura, Colec ia Osho, octombrie 2011, traduc tor:
ţ ă

4. Laura Kivu; Alice Ha egan;Titlu original: The Book of Secrets (Rajnesh Foundation,
ţ
Poona, India,1974).1296 pagini ; http://www.eusunt.ro/carte-Cartea-secretelor~2251/
5. Paul Reps, Nyogen Senzaki, Zen Flesh, Zen Bones: A Collection of Zen and Pre-
Zen Writings, Turtle Publishing, 1957, 1985, 1998; Doubleday, 1989; (Centering, a 4,000
year-old teaching from India that some consider to be the roots of Zen)
http://www.spiritual-learning.com/centering-reps.html
http://www.isalovearagon.com/writings/shiva-yoga.html
6. Paul Reps, Nyogen Senzaki, Le Zen en chair et en os. Textes rassemblés par Paul
Reps. Traduit de l'anglais par C. Mallerin et P.-A. Dujat. Chez Albin Michel - Espaces
libres, 1993
Pages 181-197: 'L'atteinte du centre'. Il s'agit pratiquement d'une méditation guidée,
pas à pas. En voici quelques extraits:
http://www.ex-premie.org/papers-fr/biblio-fr.htm
http://shivadevi.blogspot.com/
7. Paul Reps, Nyogen Senzaki , 101 povestiri Zen , Traducere de Liviu Radu.
Editur : Concept Publishing, Colectia: Cogito, Bucureşti,1992, ISBN: 973-95684-0-8.
ă
8. Paul Reps, Nyogen Senzaki, Zen - cele mai frumoase scrieri, traducere din lb.
englez de Dana Ligia Ilin, Bucureşti : Humanitas, 2009. 198 p.
ă
http://www.eusunt.ro/carte-Zen---cele-mai-frumoase-scrieri~1654/
9. La adresa de mai jos se atribuie eronat calugarului Zen numit C.M. Chen scrierea
unor precepte pentru intelegerea starilor spirituale incercate de discipolii ce practica
contemplarea
( vedeti diferenta intre contemplatie, meditatie si concentrare in capitolul 10)
In textul de mai sus se foloseste culoarea albastru pt aceste precepte, care sunt
traduceri ale Vijnana Bhairava; http://forum.ioanistrate.ro/showthread.php?409-
Esoteric/page38
10. Lilian Silburn , Le Vijnana Bhairava Tantra, texte traduit et commenté par Lilian
Silburn Directrice de recherche au CNRS, Editeur College de France, Publications de
l’Institut de Civilisation Indienne, serie in 8, fascicule 15, Paris, 1961, Editions E. de
Boccard, 1983.
11. Jaideva Singh (Swami Lakshmana Joo's disciple) – Vijnana Bhairava or Divine
Consciousness, A Treasury of 112 Types of yoga, Sanskrit text with English Translation,
Expository Note, Introduction and Glossary of technical Terms Printed in India, Motilal
Banarsidass, 173 pages First Edition: Delhi, 1979 Reprint: Delhi, 1981, 1991, 1993,
1998, 1999, 2001, 2003, 2006
http://www.abhidharma.ru/A/Simvol/Indyizm/Cadxy/Jaideva%20Singh/0004.pdf
http://mandhataglobal.com/wp-content/custom/articles/Vijnanabhairava.pdf
http://www.scribd.com/doc/91944000/Vijnanabhairava
12. Swami Lakshmanjoo, Vijnana Bhairava Tantra, The Manual for Self Realization
revealed by Swami Lakshmajoo; introduction by John Hughes; 112 different spiritual
practices for entering in the transcendental state of consciousness; First India (Third
Revised) Munshiram Manoharlal Publishers, Edition, 2011, 2012;
http://universalshaivafellowship.org/usf/vijnana_bhairava0.html
Swami Lakshman Joo, Vijnana Bhairava: The Practice of Centring Awareness
by Commentary By: Swami Lakshman Joo, Paperback (Edition: 2002), Indica Books
ISBN 8186569359, Pages: 222
13. Swami Saraswati Satyasangananda – Sri Vijnana Bhairava Tantra: The Ascent,
Yoga Publications Trust: Bihar School of Yoga, India, 2003, "You do not have to bring the
light from outside.Work hard and purify yourself:the light will unfold from within."
14. Dmitri Semenov, Vijnanabhairava or Techniques for Entering Liminal
Consciousness ,
Sattarka Publications, 2010 , 198 pagini [ This book gives 112 recipes for attaining
special, liminal state of consciousness. It is a translation of an ancient text -Vijnana
Bhairava]