Nitritii sunt azotati foarte usor levigabili (se infiltreaza repede in pamant, odata cu apa de ploaie).

1. Apa & Sănătatea
în zonele rurale din România
Conf. univ. dr. Mihaela Vasilescu
Universitatea Ecologică din Bucureşti

2. Introducere ROMÂNIA
32%
APĂ POTABILĂ
Conectarea la sisteme publice de apă
52%
potabilă în mediul rural
• 33% din populaţie (3,7 mill.) 16%
Apă potabilă şi canalizare
• 17% dintre localităţi Numai apă potabilă
67% din populaţia rurală utilizează surse Nici apă, nici canalizare
individuale de apă potabilă (> 1 mill. Sisteme Fântâni
fântâni particulare). publice de
apă potabilă
SANITAŢIE % localităţi cu acces 17 -
• 378 localităţi rurale conectate la % locuinţe cu acces - 70
sisteme publice, dintr-un total de
% populaţie cu 33 -
15.700 acces
• 10% din populaţia rurală (1,1 mill)
Nr. Uzine de apă 797 -
are acces la sisteme publice de
canalizare Lungimea reţelei de 20339,5 -
distribuţie, km
Cea mai mare parte din populaţia rurală
Consumul mediu, 70 -
utilizează latrine. l/persoană/zi
2

3. Introducere
• Surse de poluare a apei de fântână
– Substanţe chimice:
• Nitraţi/azotaţi NO-3 - lipsa sanitaţiei + agricultură
• Pesticide - agricultură
• Compuşi organici volatili - combustibili
– Plumb, Crom, Arsen, Radon, Uraniu, Floruri -
contaminare sau de provenienţă naturală.
– Microorganisme: bacterii virusuri, paraziţi şi
fungi provenind din materia fecală de origine
umană sau animală.
3

4. Surse de poluare a apei de fântână
Nitriţii sunt compuşi azotaţi foarte uşor levigabili (se
înfiltrează repede în pământ, odată cu apa de ploaie).
Ei ajung în apa freatică din
sursele de pe sol sau din
cele aflate la mică
adâncime:
– Îngrăşăminte chimice
– Gunoi de grajd
– Latrine
– Cimitire de animale.
4

5. Prezenţa NO-3 în apa de fântână
• Methemoglobinemia • În forma în care boala este
(MHb) sau “sindromul cunoscută în prezent, ea a
copilului albastru” a fost fost descrisă pentru prima
descoperit în Japonia cu dată în anul 1945 de către
câteva sute de ani în Hunter Comly din SUA,
urmă. care a descoperit legătura
dintre consumul apei de
• Boala “Kuchikuro” sau fântână cu o concentraţie
boala „gurii negre”. mare de nitraţi şi
producerea
methemoglobinemiei.
5

6. Sindromul copilului albastru
Când sunt ingeraţi, nitraţii sunt convertiţi în nitriţi în
sistemul digestiv. Nitriţii reacţionează cu hemoglobina
(Hb) din sânge şi formează methemoglobina (MHb).
Deoarece Hb normală este insuficientă pentru a
transporta oxigenul, ţesuturile şi organele copilului sunt
deprivate de oxigen, dezvoltând o coloraţie albăstruie şi
posibil probleme respiratorii şi digestive pe termen lung.
Apare mai ales la copii până la 6 luni de viaţă deoarece
aceştia încă nu au sistemul enzimatic (reducător NADH)
dezvoltat suficient pentru a transforma MHb în Hb.
Sindromul poate fi observat şi la alte vârste.
Fierberea apei nu va rezolva problema nitraţilor!
6

7. Sindromul copilului albastru
• Methemoglobinemia este diagnosticată când
MHb >1% din Hb normală.
• Prezentarea clasică a methemoglobinei este
cianoza care este observată rapid pe nas, obraji,
degete şi mucoase.
• Nivelul crescut de MHb este periculos şi
necesită terapie de urgenţă.
– Albastrul de metilen este tratamentul de urgenţă (1-2
mg/kg în soluţie 1% intravenoasă cu ser fiziologic).
7

8. Sindromul copilului albastru
Stan Jones, candidat la senatul
SUA, 2002-2006
Nou născut cu cianoză
Fugates – oamenii albaştridin Kentucky
8

9. Sindromul copilului albastru
SUBSTANŢELE CARE DETERMINĂ SIMPTOMELE SUNT
METHEMOGLOBINEMIE PROPORŢIONALE CU NIVELUL
DE METHEMOGLOBINĂ
Anorganice: nitraţii-fertilizatori, apa
contaminată, conservanţii, produsele
industriale-cloraţii, fungicidele. < 10% MHb - fără simptome
10-20% MHb - decolorarea pielii
Organice: nitroglicerina, nitroprusiatul, oxidul mai ales a mucoaselor
nitric, trinitrotoluenul. 20-30% MHb - anxietate,
cefalee, dispnee la efort
Altele: 30-50% MHb - oboseală,
Anestezicele locale: benzocaina, lidocaina confuzie, ameţeală, tahipnee,
Antimalaricele: cloroquina palpitaţii
Antineoplazicele: ciclofosfamida, flutamida 50-70% MHb - comă, convulsii,
Analgezicele: acetaminofen, fenacetin aritmii, acidoză
Antibioticele (unele). > 70% MHb - deces.
9

10. Studiul de caz
• În România, MHb a fost considerată o problemă
de sănătate publică în mediul rural, începând cu
anul 1955.
• Din 1984, Institutul de Sănătate Publică
Bucureşti (ISPB) a stabilit primul sistem de
înregistrare şi raportare a MHb infantile, după
criteriile OMS şi de atunci autorităţile judeţene
de sănătate publică au început să înregistreze
cazurile de îmbolnăvire generate de consumul
apei de fântână contaminate cu nitraţi.
10

11. Studiul de caz
• Chestionar de colectare a informaţiilor
– Partea A Date despre cazurile de MHb
– Partea B Date despre calitatea apei de fântână
• Atunci când este înregistrat un caz de
intoxicaţie, se face o evaluare a fântânii care a
generat acel caz.
11

12. Studiul de caz
• Fişa A: data naşterii şi data îmbolnăvirii sugarului, felul alimentaţiei
A sugarului
(naturale, mixte sau artificiale), gravitatea îmbolnăvirii (formă
uşoară, medie, gravă sau deces), dacă bola a fost asociată cu BDA,
cu boli respiratorii, dacă a existat confirmarea de laborator a
diagnosticului, dacă s-a efectuat tratament şi tipul tratamentului
instituit.
• Fişa B prezintă date despre sursa de apă, respectiv: felul fântânii
apă
care a constituit sursa de apă (individuală sau publică), adâncimea
fântânii, dacă fântâna are protecţie sanitară sau nu, distanţa faţă de
latrină, tipul de îngrăşământ utilizat în grădină (numai îngrăşământ
natural, numai îngrăşământ artificial, ambele tipuri, insecticide), date
privind poluarea chimică, respectiv concentraţia de nitraţi şi nitriţi
determinată în apa de băut şi metodele de determinare ale acestora,
date privind poluarea microbiologică - prezenţa coliformilor fecali şi
a streptococilor fecali şi metodele de determinare folosite.
12

13. Studiul de caz
500
400
300
200
100
0
'97 '98 '99 '00 '01 '02 '03 '04 '05 '06 '07 '09
Nr. Cazuri 206 210 171 453 334 234 293 259 215 243 128 89
Cazuri de intoxicaţii acute cu NO-3 prin consumului apei de fântână
13

14. Studiul de caz
Distribuţia cazurilor pe sexe
35%
Distribuţia cazurilor pe
65% grupe de vârstă
5%
21% 29%
Băieţi Fete
45%
Nou născuţi 1-3 luni 3-6 luni >6 luni
2006: 243 de cazuri de MHb infantilă
14

15. Studiul de caz
Distribuţia cazurilor după 2006: 243 de cazuri de MHb infantilă
tipul de hrană
6%
30%
Distribuţia cazurilor în funcţie
de severitatea sindromului
64% 2%
33%
Lapte praf Mixt Sân
65%
Mediu Sever Letal
15

16. Studiul de caz
200
Distribuţia cazurilor în
funcţie de concentraţia de
nitrat din apă
100
0
<50mg/l 51-100mg/l 101-500mg/l >500mg/l
Nr. Cazuri 38 59 134 12
200
100
Distribuţia cazurilor în funcţie de 0
<2 SF/100ml >2 SF/100ml >10 SF/100ml
calitatea microbiologică a apei de
fântână Nr. Cazuri 58 67 118
16

17. Studiul de caz
Concluzii
• Grupurile de vârstă vulnerabile sunt nou născuţii
şi bebeluşii între 1–3 luni.
• Cele mai multe dintre cazurile de îmbolnăvire
sunt asociate cu hrana artificială pe bază de
lapte praf care utilizează apa de fântână pentru
preparare.
• ½ cazuri, sindromul a fost asociat fie cu diaree
acută, fie cu afecţiuni respiratorii acute.
17

18. Studiul de caz
Cele mai multe dintre cazuri au fost generate de:
apa provenind din fântâni de mică adâncime,
mai puţin de 10m, fără protecţie sanitară, cu o
distanţă până la latrină mai mare de 10m
cu o concentraţie de nitraţi în apă situată în
domeniul 101–500mg/l, o concentraţie de
nitriţi mai mică de 0,5mg/l
o calitate microbiologică necorespunzătoare a
apei, cu mai mult de 10 coliformi fecali şi
streptococi fecali la 100 ml.
18

19. Studiul de caz
• Judeţele Bacău, Botoşani, Buzău,
Dolj, Iaşi, Mehedinţi, Olt şi Vaslui
sunt zonele de risc pentru
concentraţiile de nitraţi în apa de
fântână şi pentru producerea
intoxicaţiilor acute,
methemoglobinemie sau sindromul
bolii albastre a copilului.
19

20. Studiul de caz
• Tendinţa privind contaminarea cu nitraţi a
apei de fântână din anumite zone ale ţării
ar putea fi stabilită pe baza hărţilor de
risc coroborate cu zonele vulnerabile la
poluarea cu nitraţi înregistrate de către
autorităţile judeţene pentru protecţia
mediului, în cadrul programului de
implementare al Directivei Nitraţi
91/676/CEE.
20