MANAGEMENTUL CLASEI
Viorel MIH, Lect. Dr.
CONCEPTUALIZARE
Managementul clasei
reprezintă un set complex de comportamente de organizare a
clasei, iniţiate de către profesor, cu scopul de a crea şi menţine un
climat care să-i permită atingerea obiectivelor instrucţionale
“Managementul este arta artelor întrucât are în vedere dirijarea
talentului altora.“
J.J. Serven – Schreiber
EXEMPLE ŞI STUDII
Relaţia intre convingeri, intenţii, comport.
Caracteristici ale convingerilor
 Convingerile se formează de timpuriu şi au tendinţa de a se auto-
perpetua, perseverând chiar atunci când sunt contrazise de raţiune,
educaţie sau experienţă.
 Cu cât o convingere este încorporată mai de timpuriu în structurile
mentale, cu atât este mai dificil de modificat.
 Convingerile joacă un rol decisiv în organizarea clasei, cunoştinţelor,
în decizii. Convingerile ne afectează decisiv comportamentul lor.
Biasarea negativă (Cacioppo, Gardner & Bernston, 1999)
vedem, mai degrabă răul care trebuie redus decât binele care trebuie
învăţat
COMPONENTELE MANAGEMENTULUI
CLASEI
•analiza funcţională a comportamentului
•managementul prevenţiei comportam.
•managementul problemelor disciplinare
•managementul conţinutului
•managementul relaţiilor interpersonale
DIMENSIUNI DE ANALIZĂ ALE MANAGEMENTULUI
CLASEI
Comunicare
1. Vă faceţi timp să ascultaţi problemele elevilor sau lucrurile pe care vi le
comunică?
2. Luaţi în considerare propunerile sau solicitările elevilor?
Acordarea de feed-back
1. Se întâmplă să negociaţi cu elevii anumite activităţi/teme?
2. Sugeraţi ideea că se poate învăţa şi din greşeli?
Crearea unei atmosfere de încredere
1. Apreciaţi/evaluaţi efortul/progresul elevilor, sau doar performanţele?
2. Luaţi în considerare opiniile/propunerile elevilor?
3. Încercaţi să conştientizaţi elevii de abilităţile lor în realizarea diferitelor sarcini?
Formularea sarcinilor
PERSPECTIVE ASUPRA MANAGEMENTULUI CLASEI
Perspectiva autoritară: profesorul stabileşte şi menţine ordinea în clasă.
 manifestă o severitate excesivă în actul educaţional;
 stabileşte pedepse extreme, nefiind însă consecvent în administrarea lor;
 compromite încrederea în sine a elevului.
PERSPECTIVE ASUPRA MANAGEMENTULUI CLASEI (2)
Perspectiva tolerantă sau pasivă: profesorul permite
elevilor să facă ceea ce doresc în oră, fără a interveni
decât în situaţii speciale.
 evită confruntările directe;
 ignoră comportamentul dezadaptativ;
 intervenţiile sunt de cele mai multe ori post-eveniment;
 nu reuşesc să impună anumite reguli.
PERSPECTIVE ASUPRA MANAGEMENTULUI CLASEI (3)
Perspectiva modificărilor comportamentale: profesorul
promovează şi stimulează comportamentele adecvate ale elevilor
 previne probabilitatea de apariţie a unor comportamente dezadaptative;
 facilitează relaţii interpersonale şi un climat socioemoţional pozitiv în sala de clasă;
 dezvoltă autocontrolul comportamental la elevi.
INDICATORI AI EFICIENŢEI MANAGEMENTULUI CLASEI
timpul efectiv pe care elevii îl alocă activităţii de învăţare în
clasă;
climatul socio-emoţional din clasă;
performanţele elevilor.
PREMISE ALE MANAGEMENTULUI CLASEI
Monitorizarea clasei
Soluţionarea concomitentă a problemelor care survin în timpul orei
Evitarea întreruperilor
Implicarea tuturor elevilor în activităţile de la clasă
Predarea într-o manieră entuziastă
Observaţia constructivă
CRITICA CONSTRUCTIVĂ
Sugestii:
concentrarea atenţiei asupra comportamentului şi
nu asupra persoanei.
specificarea motivului pentru care comportam. a
fost inadecvat.
descrierea comportament. corect care ar trebui
să-l înlocuiască pe cel necorespunzător.
fermitate şi stăpânire de sine, fără impunere prin
mânie.
COMPORTAMENTUL
se manifestă într-un anumit context
 antecedente-comportament-consecinţe
este dobândit prin învăţare
 asociativă
 observaţională
orientat spre satisfacerea anumitor nevoi (are o anumită funcţie)
ANALIZA FUNCŢIONALĂ A
COMPORTAMENTULUI
modalitate de colectare şi testare de
informaţii, pe baza cărora pot fi
determinate motivele şi funcţiile
comportamentelor disruptive.
PRINCIPII DE BAZĂ:
observarea, identificarea şi specificarea comportamentului.
identificarea funcţiei( motivaţiei) comp.
accentul pe problemele curente şi mai puţin pe identificarea unor
cauze din trecut (context, factori de iniţiere, menţinere)
în termeni comportamentali, evitarea descrierilor pe bază de
etichete predeterminate.
COMPORTAMENTUL AGRESIV
o modalitate:
a) de a rezolva conflictele interpersonale
b) de a capta atenţia celor din jur;
c) supracompensare a unor nereuşite şcolare;
d) de a dobândi prestigiu
e) de a eluda solicitările profesorilor,
Funcţia este contextuală
 în contexte diferite, acelaşi comportament poate avea funcţii
diferite.
COMPORTAMENTUL DEZADAPTATIV
 răspunsul indezirabil al elevului la o varietate de contexte educaţionale.
Cauze:
(a) un mediu insuficient structurat
(b) un context nestimulant, sau suprasolicitant
(c) insuficienta diversificare a repertoriului
abilităţilor sociale ale elevului.
COMPORTAMENTUL DEZADAPTATIV CONSECINŢE
împiedică elevul să participe la activităţile curriculare
cauzează stres
efect negativ asupra performanţelor
duce la izolarea de colegi.
potenţială ameninţare (pericol)
reduce oportunitatea de dezvoltare personală (abilităţi,
stimă de sine)
efect negativ asupra relaţiilor profesor - părinţi.
COMPORTAMENTUL DEZADAPTATIV
Ce spunem? “George este un elev violent”.
Ce semnifică?
 Expresia nu este acurată din punct de vedere contextual,
(unde şi când)
 ambiguă, nefiind formulată în termenii acţiunilor şi
consecinţelor
 nu dă nici o indicaţie despre perioadele în care nu este
violent.
 nu ne dă nici o idee despre calităţile elevului.
 nu dă nici o indicaţie despre frecvenţa şi durata
comportamentului, îngreunând proiectarea unor
intervenţii.
OBSERVAREA COMPORTAMENTULUI
Condiţii:
momente, condiţii în care comp. disruptiv nu are loc;
localizarea comportamentului nepotrivit;
situaţii în care problema este cel mai puţin probabil să survină;
evenimente sau condiţii care apar de regulă înainte/după de
comportament;
CE PUTEM OBSERVA?
factorii personali (condiţii genetice (sindrom Down)
factorii fizilogici (oboseala), aspecte ale
personalităţii (un nivel ridicat de anxietate), factorii
psihologici (stima de sine, incapacitatea de a se
percepe ca persoană care poate să înveţe şi să
reuşească, vulnerabilitatea, scopurile)
sociali (calitatea relaţiilor, efectul dinamicii clasei
asupra elevului)
mediul fizic (supra/sub-stimularea)
mediul psiho-pedagogic (expectanţele profesor, cât
este de explicit în predare, nivelul de stres).
MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DISCIPLINARE
ANALIZA COMPORTAMENTELOR DEZADAPTATIVE
Dimensiunile comportamentului.
 frecvenţa
 durata
 latenţa
 intensitatea
Analiza ABC
 Antecedente: factori şi situaţii care preced producerea unor comportamente
indezirabille (loc, moment, circumstanţe, expectanţe)
 Consecinţe: factori care succed şi modifică probabilitatea unui comportament
de-a fi continuat (întăriri, pedepse)
STRATEGII DE MANAGEMENT COMPORTAMENTAL
strategii preventive
strategii de modificare comportamentală
PREVENŢIA COMPORTAMENTELOR INDEZIRABILE
ocomunicarea expectanţelor
oimplicit – climat, organizare
oexplicit – reguli
oformarea unor rutine
omodelarea comportamentului dezirabil
ABORDĂRI POZITIVE
Utilizaţi metoda „surprinde-i când sunt buni”
Utilizaţi o diversitate de recompense
Respectaţi genul şi cultura elevilor
Promovaţi egalitatea/corectitudinea
formulaţi regulile în maanieră pozitivă
Utilizaţi disciplinarea pozitivă
Utilizaţi „ignorarea tactică”
Menţineţi o bună relaţie cu părinţii
Apelaţi la sprijin
CE SĂ EVITĂM ÎN RELAŢIONAREA CU
ELEVII?
limbajul sarcastic
etichetarea persoanei elevului
utilizarea ameninţărilor sau
promisiunilor nefinalizate
limbajul critic
MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DISCIPLINARE IDENTIFICAREA
COMPORTAMENTELOR ALTERNATIVE
Identificarea funcţiei comportamentelor dezadaptative
Identificarea comportamentelor alternative având aceeaşi
funcţie
MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DISCIPLINARE MODIFICAREA
COMPORTAMENTELOR DEZADAPTATIVE
Scăderea frecvenţei de apariţie a comportamentelor
dezadaptative
 Aplicarea consecinţelor comportamentului - consecinţe pozitive – consecinţe
negative
Creşterea frecvenţei de apariţie a comportamentelor pozitive
 Întăririle - stimuli care determină creşterea frecvenţei de apariţie a unui
comportament
 Tipuri de întăriri:
 obiectuale – hrană, jucării, bani, cadouri, premii;
 simbolice – bulina roşie, jetoane colorate, feţe luminoase, steluţe, etc, care se pot
preschimba în alte obiecte sau activităţi cu valoare recompensativă;
 activităţi – timp de joacă, dans, timp pentru cinema, timp liber, cititul împreună, a
fi primul în rând;
 sociale – lauda, încurajarea, aprecierea, zâmbetul, aplauze, a te arăta interesat,
a te arăta surprins
MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DISCIPLINARE MODIFICAREA
COMPORTAMENTELOR DEZADAPTATIVE (2)
Reguli de aplicare a întăririlor:
 să fie aplicate imediat după producerea comportamentului
aşteptat;
 să fie precizat motivul pentru care primeşte întărirea;
 să fie aplicată constant în formarea unui comportament nou;
 să fie aplicată intermitent în întărirea unui comportament deja
dobândit.
 întăririle să fie specifice fiecărui elev;
 întăririle artificiale se înlocuiesc treptat cu cele naturale,
COSTURILE PENALIZĂRII (1)
Pedeapsa poate produce agresivitate, reacţii
emoţionale negative şi probleme comportam.;
Pedeapsa poate produce comp de tip
evazionist/evitativ din partea elev
îndepărtare nu doar de prof. ci şi de materia
sa, uneori chiar de şcoală.
îl poate face pe un elev să înveţe (temporar)
mai mult, dar nu-i va dezvolta pasiunea
pentru materia respectivă.
COSTURILE PENALIZĂRII (2)
sub incidenţa pedepsei se pot construi scuze, minciuni,
simulări comportamentale
penalizarea poate funcţiona ca întărire negativă
pentru cel care o utilizează, astfel, poate duce la
utilizarea ei abuzivă
penalizarea poate modela comportamentul celui
pedepsit
scade stima de sine a elevilor, crescând frecvenţa
comportamentelor disruptive;
stabileşte o barieră profesor -elev;
COMPONENTELE MANAGEMENTULUI CLASEI
(RELUARE)
•analiza funcţională a comportamentului
•managementul prevenţiei comportam.
•managementul problemelor disciplinare
•managementul conţinutului
•managementul relaţiilor interpersonale
MANAGEMENTUL RELAŢIILOR INTERPERSONALE
Comunicarea expectanţelor de relaţionare / stabilirea regulilor de
comunicare
Criterii de stabilire a regulilor
• Să fie stabilite la început de an
• Să fie formulate pozitiv, specificând comportamentul aşteptat
• Lista regulilor să fie scurtă
• Să includă numai regulile care sunt necesare
• Să fie stabilite împreună cu elevii, discutate şi clarificate
• Să fie afişate într-un un loc vizibil
• Să fie precizate consecinţele nerespectării
• Să fie aplicate consecvent
• Consecinţele să fie în concordanţă cu gravitatea comportamentului
• Să fie flexibile
MANAGEMENTUL RELAŢIILOR INTERPERSONALE COMUNICAREA ASERTIVĂ
Comunicarea asertivă reprezintă exprimarea emoţiilor şi
convingerilor fără a afecta şi ataca drepturile celorlalţi
Limbajul responsabilităţii/ mesaje de tip “eu”
Asertivitate- agresivitate- pasivitatea
Asertiv Agresiv Pasiv
Consecinţe sociale
Ceilalţi sunt încântaţi că le iau în
considerare dorinţele
Ceilalţi nu sunt încântaţi că le iau în
considerare dorinţele
Ceilalţi sunt încântaţi că le iau în
considerare dorinţele
Ceilalţi mă privesc cu respect Ceilalţi mă privesc cu teamă Ceilalţi nu mă respectă
Ceilalţi sunt motivaţi să mă trateze într-
un mod similar
Ceilalţi sunt motivaţi să mă trateze într-
un mod similar
Ceilalţi nu au încredere în
sinceritatea mea
Ceilalţi îmi caută compania Ceilalţi îmi evită compania Ceilalţi mă tratează ca pe o anexa.
Consecinţe de raţionament
Mă aştept ca lumea să fie pietenoasă Mă aştept ca lumea să fie ostilă şi
dezinteresată
Mă aştept ca lumea să fie ostilă şi
dezinteresată
Mă aştept ca alţii să fie atenţi la nevoile
mele
Mă aştept ca alţii să profite de mine Mă aştept ca alţii să nu fie
interesaţi de nevoile mele
Mă aştept ca nevoile mele să se
îndeplinească
Mă aştept ca nevoile mele să se
îndeplinească
Mă aştept ca nevoile mele să nu se
îndeplinească
Consider că am un oarecare control
asupra mediului meu înconjurător
Consider că trebuie să controlez
mediul meu înconjurător
Consider că alţii controlează
mediul meu înconjurător
Mă aştept să-mi îndeplinesc scopurile şi
idealurile
Mă aştept să-mi îndeplinesc scopurile şi
idealurile
Nu mă aştept să-mi îndeplinesc
scopurile şi idealurile
Consecinţe emoţionale
Fericire Furie; teamă Teamă; tristeţe; furie
Consecinţe comportamentale
Abordare pozitivă Abordare negativă Evitare; episoade de abordare
negativă
MANAGEMENTUL RELAŢIILOR INTERPERSONALE REZOLVAREA
CONFLICTELOR ÎN COMUNICARE
Conflictul - parte firească a procesului de comunicare
Explorarea alternativelor de rezolvare a conflictelor
Efectele pozitive ale rezolvării conflictului:
 creşte motivaţia pentru schimbare;
 creşte coeziunea unui grup după soluţionarea comună;
 oferă o oportunitate de cunoaştere şi dezvoltare de deprinderi;
 dezvoltă creativitatea.
Efectele negative ale negării conflictului:
 scade implicarea în activitate;
 diminuează sentimentul de încredere în sine;
 polarizează poziţiile şi duce la formarea de coaliţii;
 dificultăţi în luarea deciziilor.
MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DISCIPLINARE
•Identificarea problemelor disciplinare /
comportamentelor dezadaptative
•Observarea şi analiza comportamentelor
dezadaptative
•Identificarea comportamentelor alternative
•Modificarea comportamentelor dezadaptative
MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DISCIPLINARE
IDENTIFICAREA COMPORTAMENTELOR DEZADAPTATIVE
Comportament dezadaptativ (Zarkowska şi Clements, 1997):
 comportamentul persoanei este contrar normelor sociale
 comportamentul cauzează un stres semnificativ celor care interacţionează cu
acea persoană.
Comportament dezadaptativ în context şcolar:
 împiedică elevul să participe la activităţile curriculare
 are un efect negativ asupra procesului educativ şi asupra performanţelor de
învăţare ale elevului şi ale clasei
 nu este adecvat vârstei şi nivelului de dezvoltare ale elevului
 duce la izolarea elevului de colegi
 constituie o potenţială ameninţare (pericol)
 reduce oportunităţile elevului de dezvoltare personală
Descriere în termeni comportamentali
MANAGEMENTUL
CONŢINUTURILOR
vizează capacitatea educatorului de a organiza,
planifica şi coordona:
•materialul de studiu
• materialele didactice auxiliare
• echipamentele aferente
• mişcarea şi aşezarea copiilor
• spaţiul
DEPRINDERI NECESARE REALIZĂRII UNUI BUN
MANAGEMENT AL CONŢINUTULUI
•Managementul ritmului procesului de instruire
•Managementul activităţilor în grup
•Evitarea saturaţiei (plictisului)
•Coordonarea lucrului individual în clasă
•Coordonarea discuţiilor în clasă
MANAGEMENTUL RITMULUI PROCESULUI
DE INSTRUIRE
se referă la modul în care educatorul coordonează şi
direcţionează ritmul activităţilor în timpul unei orei
•Asigurarea continuităţii
•Asigurarea unui ritm adecvat specificului activităţii şi
caracteristicilor clasei de elevi
MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢILOR ÎN GRUP
se referă la capacitatea educatorului de a capta şi
menţine atenţia grupului pe parcursul activităţilor din timpul
orei
Managementul tipului de grup
Managementul responsabilităţilor la nivel de grup
Managementul atenţiei
EVITAREA SATURAŢIEI (PLICTISULUI)
se referă la abilitatea educatorului de a reduce la
minimum plictisul care poate interveni în timpul unei
activităţi în clasă
•Prezentarea progresivă a materialului de studiu
•Varietatea
•Provocarea
COORDONAREA LUCRULUI INDIVIDUAL ÎN CLASĂ
•Prezentarea sarcinilor de lucru
•Monitorizarea performanţei
•Evaluarea

Managementul clasei de elevi în școala primară

  • 1.
  • 2.
    CONCEPTUALIZARE Managementul clasei reprezintă unset complex de comportamente de organizare a clasei, iniţiate de către profesor, cu scopul de a crea şi menţine un climat care să-i permită atingerea obiectivelor instrucţionale “Managementul este arta artelor întrucât are în vedere dirijarea talentului altora.“ J.J. Serven – Schreiber
  • 3.
    EXEMPLE ŞI STUDII Relaţiaintre convingeri, intenţii, comport. Caracteristici ale convingerilor  Convingerile se formează de timpuriu şi au tendinţa de a se auto- perpetua, perseverând chiar atunci când sunt contrazise de raţiune, educaţie sau experienţă.  Cu cât o convingere este încorporată mai de timpuriu în structurile mentale, cu atât este mai dificil de modificat.  Convingerile joacă un rol decisiv în organizarea clasei, cunoştinţelor, în decizii. Convingerile ne afectează decisiv comportamentul lor. Biasarea negativă (Cacioppo, Gardner & Bernston, 1999) vedem, mai degrabă răul care trebuie redus decât binele care trebuie învăţat
  • 4.
    COMPONENTELE MANAGEMENTULUI CLASEI •analiza funcţionalăa comportamentului •managementul prevenţiei comportam. •managementul problemelor disciplinare •managementul conţinutului •managementul relaţiilor interpersonale
  • 5.
    DIMENSIUNI DE ANALIZĂALE MANAGEMENTULUI CLASEI Comunicare 1. Vă faceţi timp să ascultaţi problemele elevilor sau lucrurile pe care vi le comunică? 2. Luaţi în considerare propunerile sau solicitările elevilor? Acordarea de feed-back 1. Se întâmplă să negociaţi cu elevii anumite activităţi/teme? 2. Sugeraţi ideea că se poate învăţa şi din greşeli? Crearea unei atmosfere de încredere 1. Apreciaţi/evaluaţi efortul/progresul elevilor, sau doar performanţele? 2. Luaţi în considerare opiniile/propunerile elevilor? 3. Încercaţi să conştientizaţi elevii de abilităţile lor în realizarea diferitelor sarcini? Formularea sarcinilor
  • 6.
    PERSPECTIVE ASUPRA MANAGEMENTULUICLASEI Perspectiva autoritară: profesorul stabileşte şi menţine ordinea în clasă.  manifestă o severitate excesivă în actul educaţional;  stabileşte pedepse extreme, nefiind însă consecvent în administrarea lor;  compromite încrederea în sine a elevului.
  • 7.
    PERSPECTIVE ASUPRA MANAGEMENTULUICLASEI (2) Perspectiva tolerantă sau pasivă: profesorul permite elevilor să facă ceea ce doresc în oră, fără a interveni decât în situaţii speciale.  evită confruntările directe;  ignoră comportamentul dezadaptativ;  intervenţiile sunt de cele mai multe ori post-eveniment;  nu reuşesc să impună anumite reguli.
  • 8.
    PERSPECTIVE ASUPRA MANAGEMENTULUICLASEI (3) Perspectiva modificărilor comportamentale: profesorul promovează şi stimulează comportamentele adecvate ale elevilor  previne probabilitatea de apariţie a unor comportamente dezadaptative;  facilitează relaţii interpersonale şi un climat socioemoţional pozitiv în sala de clasă;  dezvoltă autocontrolul comportamental la elevi.
  • 9.
    INDICATORI AI EFICIENŢEIMANAGEMENTULUI CLASEI timpul efectiv pe care elevii îl alocă activităţii de învăţare în clasă; climatul socio-emoţional din clasă; performanţele elevilor.
  • 10.
    PREMISE ALE MANAGEMENTULUICLASEI Monitorizarea clasei Soluţionarea concomitentă a problemelor care survin în timpul orei Evitarea întreruperilor Implicarea tuturor elevilor în activităţile de la clasă Predarea într-o manieră entuziastă Observaţia constructivă
  • 11.
    CRITICA CONSTRUCTIVĂ Sugestii: concentrarea atenţieiasupra comportamentului şi nu asupra persoanei. specificarea motivului pentru care comportam. a fost inadecvat. descrierea comportament. corect care ar trebui să-l înlocuiască pe cel necorespunzător. fermitate şi stăpânire de sine, fără impunere prin mânie.
  • 12.
    COMPORTAMENTUL se manifestă într-unanumit context  antecedente-comportament-consecinţe este dobândit prin învăţare  asociativă  observaţională orientat spre satisfacerea anumitor nevoi (are o anumită funcţie)
  • 13.
    ANALIZA FUNCŢIONALĂ A COMPORTAMENTULUI modalitatede colectare şi testare de informaţii, pe baza cărora pot fi determinate motivele şi funcţiile comportamentelor disruptive.
  • 14.
    PRINCIPII DE BAZĂ: observarea,identificarea şi specificarea comportamentului. identificarea funcţiei( motivaţiei) comp. accentul pe problemele curente şi mai puţin pe identificarea unor cauze din trecut (context, factori de iniţiere, menţinere) în termeni comportamentali, evitarea descrierilor pe bază de etichete predeterminate.
  • 15.
    COMPORTAMENTUL AGRESIV o modalitate: a)de a rezolva conflictele interpersonale b) de a capta atenţia celor din jur; c) supracompensare a unor nereuşite şcolare; d) de a dobândi prestigiu e) de a eluda solicitările profesorilor, Funcţia este contextuală  în contexte diferite, acelaşi comportament poate avea funcţii diferite.
  • 16.
    COMPORTAMENTUL DEZADAPTATIV  răspunsulindezirabil al elevului la o varietate de contexte educaţionale. Cauze: (a) un mediu insuficient structurat (b) un context nestimulant, sau suprasolicitant (c) insuficienta diversificare a repertoriului abilităţilor sociale ale elevului.
  • 17.
    COMPORTAMENTUL DEZADAPTATIV CONSECINŢE împiedicăelevul să participe la activităţile curriculare cauzează stres efect negativ asupra performanţelor duce la izolarea de colegi. potenţială ameninţare (pericol) reduce oportunitatea de dezvoltare personală (abilităţi, stimă de sine) efect negativ asupra relaţiilor profesor - părinţi.
  • 18.
    COMPORTAMENTUL DEZADAPTATIV Ce spunem?“George este un elev violent”. Ce semnifică?  Expresia nu este acurată din punct de vedere contextual, (unde şi când)  ambiguă, nefiind formulată în termenii acţiunilor şi consecinţelor  nu dă nici o indicaţie despre perioadele în care nu este violent.  nu ne dă nici o idee despre calităţile elevului.  nu dă nici o indicaţie despre frecvenţa şi durata comportamentului, îngreunând proiectarea unor intervenţii.
  • 19.
    OBSERVAREA COMPORTAMENTULUI Condiţii: momente, condiţiiîn care comp. disruptiv nu are loc; localizarea comportamentului nepotrivit; situaţii în care problema este cel mai puţin probabil să survină; evenimente sau condiţii care apar de regulă înainte/după de comportament;
  • 20.
    CE PUTEM OBSERVA? factoriipersonali (condiţii genetice (sindrom Down) factorii fizilogici (oboseala), aspecte ale personalităţii (un nivel ridicat de anxietate), factorii psihologici (stima de sine, incapacitatea de a se percepe ca persoană care poate să înveţe şi să reuşească, vulnerabilitatea, scopurile) sociali (calitatea relaţiilor, efectul dinamicii clasei asupra elevului) mediul fizic (supra/sub-stimularea) mediul psiho-pedagogic (expectanţele profesor, cât este de explicit în predare, nivelul de stres).
  • 21.
    MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DISCIPLINARE ANALIZACOMPORTAMENTELOR DEZADAPTATIVE Dimensiunile comportamentului.  frecvenţa  durata  latenţa  intensitatea Analiza ABC  Antecedente: factori şi situaţii care preced producerea unor comportamente indezirabille (loc, moment, circumstanţe, expectanţe)  Consecinţe: factori care succed şi modifică probabilitatea unui comportament de-a fi continuat (întăriri, pedepse)
  • 22.
    STRATEGII DE MANAGEMENTCOMPORTAMENTAL strategii preventive strategii de modificare comportamentală
  • 23.
    PREVENŢIA COMPORTAMENTELOR INDEZIRABILE ocomunicareaexpectanţelor oimplicit – climat, organizare oexplicit – reguli oformarea unor rutine omodelarea comportamentului dezirabil
  • 24.
    ABORDĂRI POZITIVE Utilizaţi metoda„surprinde-i când sunt buni” Utilizaţi o diversitate de recompense Respectaţi genul şi cultura elevilor Promovaţi egalitatea/corectitudinea formulaţi regulile în maanieră pozitivă Utilizaţi disciplinarea pozitivă Utilizaţi „ignorarea tactică” Menţineţi o bună relaţie cu părinţii Apelaţi la sprijin
  • 25.
    CE SĂ EVITĂMÎN RELAŢIONAREA CU ELEVII? limbajul sarcastic etichetarea persoanei elevului utilizarea ameninţărilor sau promisiunilor nefinalizate limbajul critic
  • 26.
    MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DISCIPLINAREIDENTIFICAREA COMPORTAMENTELOR ALTERNATIVE Identificarea funcţiei comportamentelor dezadaptative Identificarea comportamentelor alternative având aceeaşi funcţie
  • 27.
    MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DISCIPLINAREMODIFICAREA COMPORTAMENTELOR DEZADAPTATIVE Scăderea frecvenţei de apariţie a comportamentelor dezadaptative  Aplicarea consecinţelor comportamentului - consecinţe pozitive – consecinţe negative Creşterea frecvenţei de apariţie a comportamentelor pozitive  Întăririle - stimuli care determină creşterea frecvenţei de apariţie a unui comportament  Tipuri de întăriri:  obiectuale – hrană, jucării, bani, cadouri, premii;  simbolice – bulina roşie, jetoane colorate, feţe luminoase, steluţe, etc, care se pot preschimba în alte obiecte sau activităţi cu valoare recompensativă;  activităţi – timp de joacă, dans, timp pentru cinema, timp liber, cititul împreună, a fi primul în rând;  sociale – lauda, încurajarea, aprecierea, zâmbetul, aplauze, a te arăta interesat, a te arăta surprins
  • 28.
    MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DISCIPLINAREMODIFICAREA COMPORTAMENTELOR DEZADAPTATIVE (2) Reguli de aplicare a întăririlor:  să fie aplicate imediat după producerea comportamentului aşteptat;  să fie precizat motivul pentru care primeşte întărirea;  să fie aplicată constant în formarea unui comportament nou;  să fie aplicată intermitent în întărirea unui comportament deja dobândit.  întăririle să fie specifice fiecărui elev;  întăririle artificiale se înlocuiesc treptat cu cele naturale,
  • 29.
    COSTURILE PENALIZĂRII (1) Pedeapsapoate produce agresivitate, reacţii emoţionale negative şi probleme comportam.; Pedeapsa poate produce comp de tip evazionist/evitativ din partea elev îndepărtare nu doar de prof. ci şi de materia sa, uneori chiar de şcoală. îl poate face pe un elev să înveţe (temporar) mai mult, dar nu-i va dezvolta pasiunea pentru materia respectivă.
  • 30.
    COSTURILE PENALIZĂRII (2) subincidenţa pedepsei se pot construi scuze, minciuni, simulări comportamentale penalizarea poate funcţiona ca întărire negativă pentru cel care o utilizează, astfel, poate duce la utilizarea ei abuzivă penalizarea poate modela comportamentul celui pedepsit scade stima de sine a elevilor, crescând frecvenţa comportamentelor disruptive; stabileşte o barieră profesor -elev;
  • 31.
    COMPONENTELE MANAGEMENTULUI CLASEI (RELUARE) •analizafuncţională a comportamentului •managementul prevenţiei comportam. •managementul problemelor disciplinare •managementul conţinutului •managementul relaţiilor interpersonale
  • 32.
    MANAGEMENTUL RELAŢIILOR INTERPERSONALE Comunicareaexpectanţelor de relaţionare / stabilirea regulilor de comunicare Criterii de stabilire a regulilor • Să fie stabilite la început de an • Să fie formulate pozitiv, specificând comportamentul aşteptat • Lista regulilor să fie scurtă • Să includă numai regulile care sunt necesare • Să fie stabilite împreună cu elevii, discutate şi clarificate • Să fie afişate într-un un loc vizibil • Să fie precizate consecinţele nerespectării • Să fie aplicate consecvent • Consecinţele să fie în concordanţă cu gravitatea comportamentului • Să fie flexibile
  • 33.
    MANAGEMENTUL RELAŢIILOR INTERPERSONALECOMUNICAREA ASERTIVĂ Comunicarea asertivă reprezintă exprimarea emoţiilor şi convingerilor fără a afecta şi ataca drepturile celorlalţi Limbajul responsabilităţii/ mesaje de tip “eu” Asertivitate- agresivitate- pasivitatea
  • 34.
    Asertiv Agresiv Pasiv Consecinţesociale Ceilalţi sunt încântaţi că le iau în considerare dorinţele Ceilalţi nu sunt încântaţi că le iau în considerare dorinţele Ceilalţi sunt încântaţi că le iau în considerare dorinţele Ceilalţi mă privesc cu respect Ceilalţi mă privesc cu teamă Ceilalţi nu mă respectă Ceilalţi sunt motivaţi să mă trateze într- un mod similar Ceilalţi sunt motivaţi să mă trateze într- un mod similar Ceilalţi nu au încredere în sinceritatea mea Ceilalţi îmi caută compania Ceilalţi îmi evită compania Ceilalţi mă tratează ca pe o anexa. Consecinţe de raţionament Mă aştept ca lumea să fie pietenoasă Mă aştept ca lumea să fie ostilă şi dezinteresată Mă aştept ca lumea să fie ostilă şi dezinteresată Mă aştept ca alţii să fie atenţi la nevoile mele Mă aştept ca alţii să profite de mine Mă aştept ca alţii să nu fie interesaţi de nevoile mele Mă aştept ca nevoile mele să se îndeplinească Mă aştept ca nevoile mele să se îndeplinească Mă aştept ca nevoile mele să nu se îndeplinească Consider că am un oarecare control asupra mediului meu înconjurător Consider că trebuie să controlez mediul meu înconjurător Consider că alţii controlează mediul meu înconjurător Mă aştept să-mi îndeplinesc scopurile şi idealurile Mă aştept să-mi îndeplinesc scopurile şi idealurile Nu mă aştept să-mi îndeplinesc scopurile şi idealurile Consecinţe emoţionale Fericire Furie; teamă Teamă; tristeţe; furie Consecinţe comportamentale Abordare pozitivă Abordare negativă Evitare; episoade de abordare negativă
  • 35.
    MANAGEMENTUL RELAŢIILOR INTERPERSONALEREZOLVAREA CONFLICTELOR ÎN COMUNICARE Conflictul - parte firească a procesului de comunicare Explorarea alternativelor de rezolvare a conflictelor Efectele pozitive ale rezolvării conflictului:  creşte motivaţia pentru schimbare;  creşte coeziunea unui grup după soluţionarea comună;  oferă o oportunitate de cunoaştere şi dezvoltare de deprinderi;  dezvoltă creativitatea. Efectele negative ale negării conflictului:  scade implicarea în activitate;  diminuează sentimentul de încredere în sine;  polarizează poziţiile şi duce la formarea de coaliţii;  dificultăţi în luarea deciziilor.
  • 36.
    MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DISCIPLINARE •Identificareaproblemelor disciplinare / comportamentelor dezadaptative •Observarea şi analiza comportamentelor dezadaptative •Identificarea comportamentelor alternative •Modificarea comportamentelor dezadaptative
  • 37.
    MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DISCIPLINARE IDENTIFICAREACOMPORTAMENTELOR DEZADAPTATIVE Comportament dezadaptativ (Zarkowska şi Clements, 1997):  comportamentul persoanei este contrar normelor sociale  comportamentul cauzează un stres semnificativ celor care interacţionează cu acea persoană. Comportament dezadaptativ în context şcolar:  împiedică elevul să participe la activităţile curriculare  are un efect negativ asupra procesului educativ şi asupra performanţelor de învăţare ale elevului şi ale clasei  nu este adecvat vârstei şi nivelului de dezvoltare ale elevului  duce la izolarea elevului de colegi  constituie o potenţială ameninţare (pericol)  reduce oportunităţile elevului de dezvoltare personală Descriere în termeni comportamentali
  • 38.
    MANAGEMENTUL CONŢINUTURILOR vizează capacitatea educatoruluide a organiza, planifica şi coordona: •materialul de studiu • materialele didactice auxiliare • echipamentele aferente • mişcarea şi aşezarea copiilor • spaţiul
  • 39.
    DEPRINDERI NECESARE REALIZĂRIIUNUI BUN MANAGEMENT AL CONŢINUTULUI •Managementul ritmului procesului de instruire •Managementul activităţilor în grup •Evitarea saturaţiei (plictisului) •Coordonarea lucrului individual în clasă •Coordonarea discuţiilor în clasă
  • 40.
    MANAGEMENTUL RITMULUI PROCESULUI DEINSTRUIRE se referă la modul în care educatorul coordonează şi direcţionează ritmul activităţilor în timpul unei orei •Asigurarea continuităţii •Asigurarea unui ritm adecvat specificului activităţii şi caracteristicilor clasei de elevi
  • 41.
    MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢILOR ÎNGRUP se referă la capacitatea educatorului de a capta şi menţine atenţia grupului pe parcursul activităţilor din timpul orei Managementul tipului de grup Managementul responsabilităţilor la nivel de grup Managementul atenţiei
  • 42.
    EVITAREA SATURAŢIEI (PLICTISULUI) sereferă la abilitatea educatorului de a reduce la minimum plictisul care poate interveni în timpul unei activităţi în clasă •Prezentarea progresivă a materialului de studiu •Varietatea •Provocarea
  • 43.
    COORDONAREA LUCRULUI INDIVIDUALÎN CLASĂ •Prezentarea sarcinilor de lucru •Monitorizarea performanţei •Evaluarea