CONCEPTUALIZARE
Managementul clasei
reprezintă unset complex de comportamente de organizare a
clasei, iniţiate de către profesor, cu scopul de a crea şi menţine un
climat care să-i permită atingerea obiectivelor instrucţionale
“Managementul este arta artelor întrucât are în vedere dirijarea
talentului altora.“
J.J. Serven – Schreiber
3.
EXEMPLE ŞI STUDII
Relaţiaintre convingeri, intenţii, comport.
Caracteristici ale convingerilor
Convingerile se formează de timpuriu şi au tendinţa de a se auto-
perpetua, perseverând chiar atunci când sunt contrazise de raţiune,
educaţie sau experienţă.
Cu cât o convingere este încorporată mai de timpuriu în structurile
mentale, cu atât este mai dificil de modificat.
Convingerile joacă un rol decisiv în organizarea clasei, cunoştinţelor,
în decizii. Convingerile ne afectează decisiv comportamentul lor.
Biasarea negativă (Cacioppo, Gardner & Bernston, 1999)
vedem, mai degrabă răul care trebuie redus decât binele care trebuie
învăţat
DIMENSIUNI DE ANALIZĂALE MANAGEMENTULUI
CLASEI
Comunicare
1. Vă faceţi timp să ascultaţi problemele elevilor sau lucrurile pe care vi le
comunică?
2. Luaţi în considerare propunerile sau solicitările elevilor?
Acordarea de feed-back
1. Se întâmplă să negociaţi cu elevii anumite activităţi/teme?
2. Sugeraţi ideea că se poate învăţa şi din greşeli?
Crearea unei atmosfere de încredere
1. Apreciaţi/evaluaţi efortul/progresul elevilor, sau doar performanţele?
2. Luaţi în considerare opiniile/propunerile elevilor?
3. Încercaţi să conştientizaţi elevii de abilităţile lor în realizarea diferitelor sarcini?
Formularea sarcinilor
6.
PERSPECTIVE ASUPRA MANAGEMENTULUICLASEI
Perspectiva autoritară: profesorul stabileşte şi menţine ordinea în clasă.
manifestă o severitate excesivă în actul educaţional;
stabileşte pedepse extreme, nefiind însă consecvent în administrarea lor;
compromite încrederea în sine a elevului.
7.
PERSPECTIVE ASUPRA MANAGEMENTULUICLASEI (2)
Perspectiva tolerantă sau pasivă: profesorul permite
elevilor să facă ceea ce doresc în oră, fără a interveni
decât în situaţii speciale.
evită confruntările directe;
ignoră comportamentul dezadaptativ;
intervenţiile sunt de cele mai multe ori post-eveniment;
nu reuşesc să impună anumite reguli.
8.
PERSPECTIVE ASUPRA MANAGEMENTULUICLASEI (3)
Perspectiva modificărilor comportamentale: profesorul
promovează şi stimulează comportamentele adecvate ale elevilor
previne probabilitatea de apariţie a unor comportamente dezadaptative;
facilitează relaţii interpersonale şi un climat socioemoţional pozitiv în sala de clasă;
dezvoltă autocontrolul comportamental la elevi.
9.
INDICATORI AI EFICIENŢEIMANAGEMENTULUI CLASEI
timpul efectiv pe care elevii îl alocă activităţii de învăţare în
clasă;
climatul socio-emoţional din clasă;
performanţele elevilor.
10.
PREMISE ALE MANAGEMENTULUICLASEI
Monitorizarea clasei
Soluţionarea concomitentă a problemelor care survin în timpul orei
Evitarea întreruperilor
Implicarea tuturor elevilor în activităţile de la clasă
Predarea într-o manieră entuziastă
Observaţia constructivă
11.
CRITICA CONSTRUCTIVĂ
Sugestii:
concentrarea atenţieiasupra comportamentului şi
nu asupra persoanei.
specificarea motivului pentru care comportam. a
fost inadecvat.
descrierea comportament. corect care ar trebui
să-l înlocuiască pe cel necorespunzător.
fermitate şi stăpânire de sine, fără impunere prin
mânie.
12.
COMPORTAMENTUL
se manifestă într-unanumit context
antecedente-comportament-consecinţe
este dobândit prin învăţare
asociativă
observaţională
orientat spre satisfacerea anumitor nevoi (are o anumită funcţie)
PRINCIPII DE BAZĂ:
observarea,identificarea şi specificarea comportamentului.
identificarea funcţiei( motivaţiei) comp.
accentul pe problemele curente şi mai puţin pe identificarea unor
cauze din trecut (context, factori de iniţiere, menţinere)
în termeni comportamentali, evitarea descrierilor pe bază de
etichete predeterminate.
15.
COMPORTAMENTUL AGRESIV
o modalitate:
a)de a rezolva conflictele interpersonale
b) de a capta atenţia celor din jur;
c) supracompensare a unor nereuşite şcolare;
d) de a dobândi prestigiu
e) de a eluda solicitările profesorilor,
Funcţia este contextuală
în contexte diferite, acelaşi comportament poate avea funcţii
diferite.
16.
COMPORTAMENTUL DEZADAPTATIV
răspunsulindezirabil al elevului la o varietate de contexte educaţionale.
Cauze:
(a) un mediu insuficient structurat
(b) un context nestimulant, sau suprasolicitant
(c) insuficienta diversificare a repertoriului
abilităţilor sociale ale elevului.
17.
COMPORTAMENTUL DEZADAPTATIV CONSECINŢE
împiedicăelevul să participe la activităţile curriculare
cauzează stres
efect negativ asupra performanţelor
duce la izolarea de colegi.
potenţială ameninţare (pericol)
reduce oportunitatea de dezvoltare personală (abilităţi,
stimă de sine)
efect negativ asupra relaţiilor profesor - părinţi.
18.
COMPORTAMENTUL DEZADAPTATIV
Ce spunem?“George este un elev violent”.
Ce semnifică?
Expresia nu este acurată din punct de vedere contextual,
(unde şi când)
ambiguă, nefiind formulată în termenii acţiunilor şi
consecinţelor
nu dă nici o indicaţie despre perioadele în care nu este
violent.
nu ne dă nici o idee despre calităţile elevului.
nu dă nici o indicaţie despre frecvenţa şi durata
comportamentului, îngreunând proiectarea unor
intervenţii.
19.
OBSERVAREA COMPORTAMENTULUI
Condiţii:
momente, condiţiiîn care comp. disruptiv nu are loc;
localizarea comportamentului nepotrivit;
situaţii în care problema este cel mai puţin probabil să survină;
evenimente sau condiţii care apar de regulă înainte/după de
comportament;
20.
CE PUTEM OBSERVA?
factoriipersonali (condiţii genetice (sindrom Down)
factorii fizilogici (oboseala), aspecte ale
personalităţii (un nivel ridicat de anxietate), factorii
psihologici (stima de sine, incapacitatea de a se
percepe ca persoană care poate să înveţe şi să
reuşească, vulnerabilitatea, scopurile)
sociali (calitatea relaţiilor, efectul dinamicii clasei
asupra elevului)
mediul fizic (supra/sub-stimularea)
mediul psiho-pedagogic (expectanţele profesor, cât
este de explicit în predare, nivelul de stres).
21.
MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DISCIPLINARE
ANALIZACOMPORTAMENTELOR DEZADAPTATIVE
Dimensiunile comportamentului.
frecvenţa
durata
latenţa
intensitatea
Analiza ABC
Antecedente: factori şi situaţii care preced producerea unor comportamente
indezirabille (loc, moment, circumstanţe, expectanţe)
Consecinţe: factori care succed şi modifică probabilitatea unui comportament
de-a fi continuat (întăriri, pedepse)
22.
STRATEGII DE MANAGEMENTCOMPORTAMENTAL
strategii preventive
strategii de modificare comportamentală
ABORDĂRI POZITIVE
Utilizaţi metoda„surprinde-i când sunt buni”
Utilizaţi o diversitate de recompense
Respectaţi genul şi cultura elevilor
Promovaţi egalitatea/corectitudinea
formulaţi regulile în maanieră pozitivă
Utilizaţi disciplinarea pozitivă
Utilizaţi „ignorarea tactică”
Menţineţi o bună relaţie cu părinţii
Apelaţi la sprijin
25.
CE SĂ EVITĂMÎN RELAŢIONAREA CU
ELEVII?
limbajul sarcastic
etichetarea persoanei elevului
utilizarea ameninţărilor sau
promisiunilor nefinalizate
limbajul critic
26.
MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DISCIPLINAREIDENTIFICAREA
COMPORTAMENTELOR ALTERNATIVE
Identificarea funcţiei comportamentelor dezadaptative
Identificarea comportamentelor alternative având aceeaşi
funcţie
27.
MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DISCIPLINAREMODIFICAREA
COMPORTAMENTELOR DEZADAPTATIVE
Scăderea frecvenţei de apariţie a comportamentelor
dezadaptative
Aplicarea consecinţelor comportamentului - consecinţe pozitive – consecinţe
negative
Creşterea frecvenţei de apariţie a comportamentelor pozitive
Întăririle - stimuli care determină creşterea frecvenţei de apariţie a unui
comportament
Tipuri de întăriri:
obiectuale – hrană, jucării, bani, cadouri, premii;
simbolice – bulina roşie, jetoane colorate, feţe luminoase, steluţe, etc, care se pot
preschimba în alte obiecte sau activităţi cu valoare recompensativă;
activităţi – timp de joacă, dans, timp pentru cinema, timp liber, cititul împreună, a
fi primul în rând;
sociale – lauda, încurajarea, aprecierea, zâmbetul, aplauze, a te arăta interesat,
a te arăta surprins
28.
MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DISCIPLINAREMODIFICAREA
COMPORTAMENTELOR DEZADAPTATIVE (2)
Reguli de aplicare a întăririlor:
să fie aplicate imediat după producerea comportamentului
aşteptat;
să fie precizat motivul pentru care primeşte întărirea;
să fie aplicată constant în formarea unui comportament nou;
să fie aplicată intermitent în întărirea unui comportament deja
dobândit.
întăririle să fie specifice fiecărui elev;
întăririle artificiale se înlocuiesc treptat cu cele naturale,
29.
COSTURILE PENALIZĂRII (1)
Pedeapsapoate produce agresivitate, reacţii
emoţionale negative şi probleme comportam.;
Pedeapsa poate produce comp de tip
evazionist/evitativ din partea elev
îndepărtare nu doar de prof. ci şi de materia
sa, uneori chiar de şcoală.
îl poate face pe un elev să înveţe (temporar)
mai mult, dar nu-i va dezvolta pasiunea
pentru materia respectivă.
30.
COSTURILE PENALIZĂRII (2)
subincidenţa pedepsei se pot construi scuze, minciuni,
simulări comportamentale
penalizarea poate funcţiona ca întărire negativă
pentru cel care o utilizează, astfel, poate duce la
utilizarea ei abuzivă
penalizarea poate modela comportamentul celui
pedepsit
scade stima de sine a elevilor, crescând frecvenţa
comportamentelor disruptive;
stabileşte o barieră profesor -elev;
MANAGEMENTUL RELAŢIILOR INTERPERSONALE
Comunicareaexpectanţelor de relaţionare / stabilirea regulilor de
comunicare
Criterii de stabilire a regulilor
• Să fie stabilite la început de an
• Să fie formulate pozitiv, specificând comportamentul aşteptat
• Lista regulilor să fie scurtă
• Să includă numai regulile care sunt necesare
• Să fie stabilite împreună cu elevii, discutate şi clarificate
• Să fie afişate într-un un loc vizibil
• Să fie precizate consecinţele nerespectării
• Să fie aplicate consecvent
• Consecinţele să fie în concordanţă cu gravitatea comportamentului
• Să fie flexibile
33.
MANAGEMENTUL RELAŢIILOR INTERPERSONALECOMUNICAREA ASERTIVĂ
Comunicarea asertivă reprezintă exprimarea emoţiilor şi
convingerilor fără a afecta şi ataca drepturile celorlalţi
Limbajul responsabilităţii/ mesaje de tip “eu”
Asertivitate- agresivitate- pasivitatea
34.
Asertiv Agresiv Pasiv
Consecinţesociale
Ceilalţi sunt încântaţi că le iau în
considerare dorinţele
Ceilalţi nu sunt încântaţi că le iau în
considerare dorinţele
Ceilalţi sunt încântaţi că le iau în
considerare dorinţele
Ceilalţi mă privesc cu respect Ceilalţi mă privesc cu teamă Ceilalţi nu mă respectă
Ceilalţi sunt motivaţi să mă trateze într-
un mod similar
Ceilalţi sunt motivaţi să mă trateze într-
un mod similar
Ceilalţi nu au încredere în
sinceritatea mea
Ceilalţi îmi caută compania Ceilalţi îmi evită compania Ceilalţi mă tratează ca pe o anexa.
Consecinţe de raţionament
Mă aştept ca lumea să fie pietenoasă Mă aştept ca lumea să fie ostilă şi
dezinteresată
Mă aştept ca lumea să fie ostilă şi
dezinteresată
Mă aştept ca alţii să fie atenţi la nevoile
mele
Mă aştept ca alţii să profite de mine Mă aştept ca alţii să nu fie
interesaţi de nevoile mele
Mă aştept ca nevoile mele să se
îndeplinească
Mă aştept ca nevoile mele să se
îndeplinească
Mă aştept ca nevoile mele să nu se
îndeplinească
Consider că am un oarecare control
asupra mediului meu înconjurător
Consider că trebuie să controlez
mediul meu înconjurător
Consider că alţii controlează
mediul meu înconjurător
Mă aştept să-mi îndeplinesc scopurile şi
idealurile
Mă aştept să-mi îndeplinesc scopurile şi
idealurile
Nu mă aştept să-mi îndeplinesc
scopurile şi idealurile
Consecinţe emoţionale
Fericire Furie; teamă Teamă; tristeţe; furie
Consecinţe comportamentale
Abordare pozitivă Abordare negativă Evitare; episoade de abordare
negativă
35.
MANAGEMENTUL RELAŢIILOR INTERPERSONALEREZOLVAREA
CONFLICTELOR ÎN COMUNICARE
Conflictul - parte firească a procesului de comunicare
Explorarea alternativelor de rezolvare a conflictelor
Efectele pozitive ale rezolvării conflictului:
creşte motivaţia pentru schimbare;
creşte coeziunea unui grup după soluţionarea comună;
oferă o oportunitate de cunoaştere şi dezvoltare de deprinderi;
dezvoltă creativitatea.
Efectele negative ale negării conflictului:
scade implicarea în activitate;
diminuează sentimentul de încredere în sine;
polarizează poziţiile şi duce la formarea de coaliţii;
dificultăţi în luarea deciziilor.
36.
MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DISCIPLINARE
•Identificareaproblemelor disciplinare /
comportamentelor dezadaptative
•Observarea şi analiza comportamentelor
dezadaptative
•Identificarea comportamentelor alternative
•Modificarea comportamentelor dezadaptative
37.
MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DISCIPLINARE
IDENTIFICAREACOMPORTAMENTELOR DEZADAPTATIVE
Comportament dezadaptativ (Zarkowska şi Clements, 1997):
comportamentul persoanei este contrar normelor sociale
comportamentul cauzează un stres semnificativ celor care interacţionează cu
acea persoană.
Comportament dezadaptativ în context şcolar:
împiedică elevul să participe la activităţile curriculare
are un efect negativ asupra procesului educativ şi asupra performanţelor de
învăţare ale elevului şi ale clasei
nu este adecvat vârstei şi nivelului de dezvoltare ale elevului
duce la izolarea elevului de colegi
constituie o potenţială ameninţare (pericol)
reduce oportunităţile elevului de dezvoltare personală
Descriere în termeni comportamentali
DEPRINDERI NECESARE REALIZĂRIIUNUI BUN
MANAGEMENT AL CONŢINUTULUI
•Managementul ritmului procesului de instruire
•Managementul activităţilor în grup
•Evitarea saturaţiei (plictisului)
•Coordonarea lucrului individual în clasă
•Coordonarea discuţiilor în clasă
40.
MANAGEMENTUL RITMULUI PROCESULUI
DEINSTRUIRE
se referă la modul în care educatorul coordonează şi
direcţionează ritmul activităţilor în timpul unei orei
•Asigurarea continuităţii
•Asigurarea unui ritm adecvat specificului activităţii şi
caracteristicilor clasei de elevi
41.
MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢILOR ÎNGRUP
se referă la capacitatea educatorului de a capta şi
menţine atenţia grupului pe parcursul activităţilor din timpul
orei
Managementul tipului de grup
Managementul responsabilităţilor la nivel de grup
Managementul atenţiei
42.
EVITAREA SATURAŢIEI (PLICTISULUI)
sereferă la abilitatea educatorului de a reduce la
minimum plictisul care poate interveni în timpul unei
activităţi în clasă
•Prezentarea progresivă a materialului de studiu
•Varietatea
•Provocarea