intelligence; management, analysis

1. Autor: NIŢU IONEL
MOTTO:
„Analistul are trei deziderate: să cunoască totul, să
fie crezut şi să exercite o influenţă pozitivă asupra
sistemului culegerii şi valorificării informaţiilor.”
(Sherman Kent)

2. DELIMITĂRI CONCEPTUALE
În sens larg, analiza reprezintă unul dintre mecanismele constitutive ale
cunoaşterii, desemnând totalitatea activităţilor raţionale care fac posibil orice demers
gnoseologic.
ANALIZA
Din perspectivă psihologică, analiza poate fi definită drept procesul complex de activităţi
intelectuale al cărui rezultat se reflectă într-un conţinut cognitiv nou şi, prin
aceasta, relevant (succesiune de operaţii logice de descompunere a întregului în
elementele sale, proces care se continuă prin sinteză).
Din perspectivă funcţională, analiza desemnează un demers specializat de
cunoaştere, autonom în ansamblul preocupărilor de factură epistemică, recognoscibil în
cele mai diverse domenii de activitate (economic, financiar, socio-politic, militar etc.).
Din perspectivă metodologică, analiza include un ansamblu de tehnici şi metode ştiinţifice
(„analitice”), prin intermediul cărora sunt produse şi evaluate secvenţe/elemente de
cunoaştere dintr-un domeniu determinat.
ANALIZA
INFORMAŢIILOR
INTELLIGENC E
demers specializat de cunoaştere (în cea de-a doua accepţiune a termenului) asupra unei
problematici determinate - cea de securitate naţională - în cadrul căruia sunt utilizate, în
forme şi modalităţi specifice, metode şi tehnici consacrate, inclusiv de natură „analitică”, în
scopul formulării de explicaţii, estimări şi prognoze argumentate, utile în fundamentarea
deciziei politice.
(1) procesul prin care informaţiile importante pentru securitatea naţională sunt
solicitate, colectate, analizate şi diseminate factorilor de decizie din stat;
(2) produsul rezultat în urma acestui proces, utilizat pentru susţinerea intereselor şi
obiectivelor naţionale;
(3) forma de organizare pentru desfăşurarea acestui proces, din punct de vedere
structural şi al operaţiunilor derulate;
(4) protejarea acestui proces şi a informaţiilor obţinute prin activităţi de contrainformaţii.

3. ARGUMENT
activitatea serviciilor de informaţii s-a adaptat continuu schimbărilor din mediul de
securitate, componenta analitică a procesului de intelligence traversând o perioadă de
continuă transformare şi adaptare de paradigmă
multiplicarea în progresie geometrică a datelor şi accesul tot mai larg şi în timp real la
informaţii au contribuit la consolidarea importanţei analizei de intelligence în procesul
de fundamentare a politicilor unui stat
componenta analitică a devenit un element important în obţinerea unui avantaj
comparativ în domeniul intelligence, în raport cu alţi „competitori” (servicii de
informaţii străine sau structuri private de intelligence);
Managementul procesului de analiză în intelligence-ul contemporan
 din perspectivă funcţională, asigurarea rolului de pivot între activitatea de culegere şi procesare a
informaţiilor de securitate naţională şi cea de informare a beneficiarilor
 din perspectivă metodologică, îmbunătăţirea producţiei de informaţii prin adaptarea permanentă a
structurii şi a metodelor de lucru, astfel încât produsul informaţional final să fie obţinut cât mai repede, la
un nivel calitativ ridicat şi în termeni de eficienţă (raportul cost - beneficiu)
 din perspectivă structurală, coordonarea organizaţională şi acţională destinată definirii atribuţiilor
palierelor analitice, stabilirii unor reţele de comunicare/ relaţionare biunivocă între structurile interne şi
instituirea unor mecanisme de răspuns eficient
 din perspectivă relaţională, dezvoltarea unor mecanisme de relaţionare cu factorii de decizie (având
drept scop eficientizarea fluxurilor documentelor de informare), respectiv de cooperare cu parteneri
externi, mediile academice şi civice
 din perspectivă „cognitivă”, crearea unui mediu organizaţional de stimulare a analizei şi asigurarea
unei pregătiri în analiza de intelligence, focalizate pe încercarea de a deschide modelul mental al
analistului

4. NECESITATEA SCHIMBĂRII
Factori exogeni
 extinderea ariei ameninţărilor şi multiplicarea surselor cu potenţial de risc ridicat;
 accentuarea procesului de globalizare (explozia informaţională, extinderea beneficiilor progresului
tehnico-ştiinţific, însă a determinat şi globalizarea riscurilor);
 caracterul greu predictibil al noilor tipuri de ameninţări asimetrice şi neconvenţionale, comparativ cu
ameninţările clasice, centrate în jurul securităţii statale;
 schimbările majore în strategiile naţionale de securitate (11 septembrie 2001);
 modificările relevante în bugetul instituţiilor.
Factori endogeni




regulile interne;
modalităţile de diviziune a muncii;
cultura instituţională;
procedurile standard
Factorii endogeni au un rol secundar, activânduse, de regulă, ca urmare a apariţiei unui
eveniment
„declanşator”
în
interiorul
organizaţiei (de exemplu eşecurile procesului de
analiză etc.).

5. MODELE CONCEPTUALE DE ANALIZĂ
A SCHIMBĂRII ÎN DOMENIUL INTELLIGENCE
schimbarea nu poate interveni decât din afara sistemului, deoarece angajaţii serviciilor
de informaţii sunt înclinaţi să-şi prezerve propria poziţie în organizaţie şi să acţioneze
într-un mediu instituţional familiar, bazat pe pattern-uri de gândire şi proceduri
verificate
schimbarea nu poate avea loc în absenţa unui lider puternic care să dezvolte o
„viziune” a schimbării şi să înfrângă, din interior, tendinţa birocratică de opoziţie la
reformă
instituţiile birocratice pot învăţa proceduri de autoevaluare periodică şi pot crea bazele
propriilor transformări, cu condiţia existenţei unor stimuli interni şi externi, cu condiţia
să dispună de un lider puternic, de sprijin politic şi expertiză exterioară acestuia

6. DIHOTOMIA REVOLUŢIE VERSUS EVOLUŢIE
ÎN PROCESUL DE ANALIZĂ A INFORMAŢIILOR
TEZĂ ─ remodelarea completă a componentei analitice a intelligence –ului
„REVOLUŢIE”
PREMISĂ ─ ciclul tradiţional al activităţii de informaţii trebuie remodelat
pentru ca modelul de analiză a informaţiilor să răspundă schimbărilor
rapide ale mediului de securitate şi, pe acest fond, necesităţilor de
informare ale beneficiarilor
NEAJUNSURI ACTUALE :
beneficiarul este separat de proces, iar profesioniştii (ofiţerul informativ-operativ, analistul de operaţiuni, analistul) separaţi
unul faţă de celălalt;
există o discontinuitate între diseminare şi necesităţi;
deşi este folositor pentru descrierea structurilor şi a funcţiilor, servind ca o raţiune convenţională pentru organizarea şi
administrarea unei comunităţi de informaţii lărgite, nu descrie funcţionalitatea procesului sau direcţiile de abordare a unor
posibile dezvoltări ulterioare
SOLUŢIE PROPUSĂ ─ centrarea activităţii de informaţii pe o ţintă-model concentrică (tip-reţea);
ROLUL DEZIRABIL AL ANALIŞTILOR ÎN ACTIVITATEA DE INTELLIGENCE:
(1) să adauge plus-valoare informaţiilor iniţiale prin procesul de analiză;
(2) să dispună de capacităţi analitice cel puţin la nivelul celor ale beneficiarilor;
(3) să depăşească barierele analizelor tradiţionale (politice, economice etc.) şi să abordeze probleme/fenomene din
perspectivă pluridisciplinară;
(4) să se concentreze asupra nevoilor de informare ale beneficiarului de informaţii, respectiv asupra ideilor, nu a
informaţiilor prelucrate.

7. DIHOTOMIA REVOLUŢIE VERSUS EVOLUŢIE
ÎN PROCESUL DE ANALIZĂ A INFORMAŢIILOR
TEZĂ ─ îmbunătăţirea continuă a instrumentelor de analiză
„EVOLUŢIE”
PREMISĂ ─ schimbarea a reprezentat o caracteristică permanentă a
acţiunilor serviciilor de informaţii de îmbunătăţire a componentei analitice
iar aşa-zisele modele de transformare a procesului de analiză, nu sunt
decât „adevărata imagine” a procesului aflat în curs de desfăşurare
SOLUŢII DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A ANALIZEI DE INTELLIGENCE

accentul tot mai mare acordat „agendei politice” a beneficiarilor ─ abundenţa informaţiilor face imposibil ca
factorii decizionali să-şi sintetizeze şi analizeze, în mod individual, totalitatea informaţiilor disponibile relevante, fapt
pentru care accesul direct la informaţii neprelucrate nu ar eficientiza munca acestora, ci din contră ar produce blocaj
 diversificarea surselor şi mediilor de acţiune pentru identificarea şi prevenirea noilor riscuri de securitate
(criminalitate electronică) şi furnizarea unui răspuns adecvat la modificările apărute în mediul de securitate ─
nu este necesară modificarea structurii serviciilor de informaţii, cât identificarea celor mai bune mijloace de racordare a
capacităţilor existente la noile priorităţi informative pe care structurile abilitate trebuie să le aibă în vedere pentru
realizarea securităţii naţionale

dezvoltarea capacităţilor de analiză şi de coordonare inter-profile, la nivel tactic şi strategic, respectiv
dezvoltarea unor instrumente analitice moderne care să sprijine procesul de fundamentare a deciziilor ─
problema principală nu este necesitatea implementării unor noi metode şi tehnici de analiză, ci oportunitatea şi
modalităţile de utilizare a aparatului metodologic existent în varii situaţii.

8. Optimizarea procesului de analiză a informaţiilor prin implementarea
unor metode şi tehnici utilizate de structuri private de intelligence
translaţia unor concepte din zona
serviciilor de informaţii şi managementul
acţiunilor militare în zona economică a
fost facilitată de creşterea competitivităţii
în mediul de securitate, a ratei inovaţiei
tehnologice şi a gradului de acces global la
resurse, bunuri şi servicii
componenta analitică a activităţii de
informaţii, ar putea prelua din
experienţa intelligence-ului privat unele
instrumente specifice domeniului :
benchmarking,
reengineering,
management strategic şi al riscului,
intelligence competitiv etc.

9. Optimizarea procesului de analiză a informaţiilor prin implementarea
unor metode şi tehnici utilizate de structuri private de intelligence
BENCHMARKING
(demersul unei companii / organizaţii
hj
de a căuta cele mai bune metode care
conduc la performanţă superioară)
• un proces continuu de îmbunătăţire a mijloacelor şi metodelor ştiinţifice
utilizate efectiv în activitatea structurilor analitice din intelligence
• eficientizarea schimbului de expertiză în interiorul instituţiei
• racordarea la mediul de analiză academic
• renunţarea la abordarea ciclică a activităţii de informaţii
(necesităţi, planificare, culegere, procesare, analiză şi formularea
răspunsului, diseminare, apoi întoarcerea la necesităţi) şi adoptării unei noi
(maximizarea eficienţei unei organizaţii)
paradigme a activităţii de informaţii, înţeleasă ca proces având o “ţintămodel”
REENGINEERING
INTELLIGENCE COMPETITIV
(monitorizarea acţiunilor şi produselor
companiilor competitoare în vederea
obţinerii sau menţinerii avantajului
competitiv)
• determinarea modificărilor din mediului de securitate, prin:
monitorizarea acţiunilor competitorilor statali sau a actorilor non-statali
care ar putea afecta interesele de securitate naţională, identificarea
intenţiilor şi capabilităţilor acestora
• previzionarea pe termen mediu şi lung a setului de strategii şi a
capabilităţilor necesare pentru contracararea factorilor de risc şi
ameninţărilor la adresa securităţii naţionale