1. LEGE nr.43 din 27 decembrie 1975
pentru stabilirea normelor privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor
Textul actului publicat în B.Of. nr. 136/27 dec. 1975
LEGEA Nr. 43 din 1975 pentru stabilirea normelor privind proiectarea, construirea si
modernizarea drumurilor
EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA
PUBLICATA IN: BULETINUL OFICIAL Nr. 136 din 27 decembrie 1975
Dezvoltarea continua a economiei nationale si a intregii activitati sociale a tarii
determina cresterea intr-un ritm sustinut a traficului rutier intern si international.
Prin Legea drumurilor, adoptata in anul 1974, au fost stabilite principiile generale ale
dezvoltarii unitare a intregii retele rutiere in concordanta cu nevoile de transport rutier
ale economiei nationale si populatiei, prevazindu-se , totodata, ca proiectarea,
construirea si modernizarea drumurilor publice si de exploatare urmeaza sa se faca pe
baza unor norme aprobate prin lege.
Stabilirea unor norme obligatorii pentru proiectarea, construirea si modernizarea
drumurilor, precum si amplasarea unor constructii si instalatii in zona acestora, trebuie
sa asigure, in conditii de inalta tehnicitate si eficienta economica, imbinarea judicioasa
a sistemului de drumuri publice si de exploatare, realizarea unei retele unitare de
drumuri, pastrarea si valorificarea superioara a retelei de drumuri existente,
modernizarea acestora, economisirea si folosirea rationala a terenurilor, cresterea
eficientei si sigurantei transporturilor rutiere.
In acest scop, Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste Romania adopta
prezenta lege .
CAP. 1
DISPOZITII GENERALE
ART. 1
Proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor publice si de exploatare se
realizeaza intr-o conceptie unitara, pe baza principiilor generale prevazute in Legea
drumurilor, potrivit normelor stabilite prin prezenta lege.
La proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor se va tine seama de functiunea
pe care o au in reteaua rutiera sau in exploatarea obiectivelor pe care le deservesc, de
volumul, tipul si structura traficului de perspectiva, utilizarea rationala a terenurilor
agricole si forestire, sistematizarea teritoriului si a localitatilor, de factorii economici
si sociali, precum si de necesitatea desfasurarii circulatiei in conditii de siguranta si
confort.
ART. 2
Programele de dezvoltare a drumurilor publice si de exploatare, elaborate si aprobate
potrivit dispozitiilor legii drumurilor, trebuie sa asigure crearea unei retele rutiere
omogene si unitare din punct de vedere functional si al caracteristicilor traseelor,
legatura dintre diferitele categorii de drumuri, localitati si centre industriale, cu
2. respectarea normelor legale privind sistematizarea, proiectarea si realizarea arterelor
de circulatie urbana si rurala.
ART. 3
Construirea de drumuri noi, artere ocolitoare, rocade, pasaje denivelate, viaducte,
largirea si modernizarea drumurilor publice si de exploatare, precum si incadrarea
drumurilor in clase tehnice, se fac numai cu aprobarea prealabila data prin decret
prezidential.
ART. 4
Proiectarea si executarea modernizarii drumurilor trebuie sa asigure pastrarea si
folosirea traseelor existente.
Variantele de traseu se pot executa numai in cazuri cu totul exceptionale, justificate
prin studii comparative tehnico-economice, si se aproba odata cu lucrarile de
modernizare a drumului, prin decret prezidential.
ART. 5
Drumurile de exploatare se vor proiecta si executa numai pe baza studiilor de eficienta
economica care vor cuprinde analize comparative ale transportului auto cu cel
feroviar, funicular, pe banda si altele.
In cazul in care din studiul comparativ rezulta eficiente economice apropiate, se va
adopta solutia care ocupa sau degradeaza cea mai mica suprafata de teren.
ART. 6
La stabilirea eficientei tehnico-economice a lucrarilor de constructii si modernizare a
drumurilor se va avea in vedere si realizarea pe etape a lucrarilor, pe masura cresterii
traficului rutier.
ART. 7
Proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor se vor corela cu prevederile
planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice ale riurilor.
ART. 8
Tronsoanele de drumuri cu podurile aferente din zonele inundabile, indiferent de
categoria drumului, se vor dimensiona in mod corespunzator conditiilor hidrotehnice.
Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor impreuna cu Consiliul National al
Apelor avizeaza proiectele, organizeaza controlul anual si raspund de starea tehnica a
tronsoanelor prevazute in alineatul precedent.
ART. 9
La construirea si modernizarea drumurilor se vor lua masuri de decopertare a stratului
de sol fertil, care va fi folosit pentru punerea in valoare si ameliorarea unor terenuri
neproductive sau slab productive, destinate sa recupereze terenurile productive
ocupate de drumul construit sau modernizat.
Terenurile ramase disponibile vor fi redate de indata productiei agricole sau altei
destinatii productive in conditiile prevazute de lege.
ART. 10
Locurile de stationare, platformele de parcare, rampele de revizie tehnica, statiile de
benzina, precum si orice alte dotari sau utilitati anexe drumului se vor amplasa in
3. localitati, cu respectarea prevederilor Legii privind sistematizarea, proiectarea si
realizarea arterelor de circulatie in localitatile urbane si rurale.
Amplasarea in localitati a statiilor de transport se va face, de regula, in dreptul
complexelor comerciale si de deservire, iar a rampelor de revizie si a celorlalte dotari
tehnice pe linga statiile de benzina.
In mod exceptional, statiile de transport in comun se pot amplasa in afara localitatilor,
in cadrul platformei drumului, cu aprobarea Ministerului Transporturilor si
Telecomunicatiilor si a Ministerului de Interne.
CAP. 2
PROIECTAREA, CONSTRUIREA SI MODERNIZAREA DRUMURILOR,
PODURILOR, PASAJELOR SI VIADUCTELOR Sectiunea I Proiectarea,
construirea si modernizarea drumurilor
ART. 11
Proiectarea si construirea drumurilor se fac in functie de categoriile acestora stabilite
prin Legea drumurilor, de clasa tehnica determinata potrivit prevederilor anexei nr. 1
si aprobata prin decret prezidential, dupa cum urmeaza:
a) autostrazile, cu cai unidirectionale, despartite printr-o zona mediana, avind cel
putin 2 benzi de circulatie pe sens, intersectii denivelate si accese limitate;
b) drumurile nationale, cu o singura cale, cu 2 sau 4 benzi de circulatie;
c) drumurile judetene, cu o singura cale, cu 2 benzi de circulatie;
d) drumurile comunale, cu o singura cale, cu 1 sau 2 benzi de circulatie.
ART. 12
Elementele geometrice ale drumurilor se stabilesc in functie de clasa tehnica a
acestora si de viteza de proiectare, potrivit anexei nr. 2.
Elementele geometrice adoptate trebuie sa asigure desfasurarea circulatiei in conditii
de deplina siguranta si confort.
ART. 13
Latimea platformei si a partii carosabile se stabileste in functie de categoria drumului,
de intensitatea circulatiei si de elementele prevazute in anexa nr. 3, astfel:
A) latimea platformei:
a) intre 23,5 si 26 m la autostrazi;
b) intre 17 si 19 m la drumurile nationale cu 4 benzi de circulatie;
c) intre 8 si 12 m la drumurile nationale cu 2 benzi de circulatie;
d) intre 8 si 9 m la drumurile judetene;
e) intre 7 si 7,5 m la drumurile comunale;
f) intre 3,5 si 7 m la drumurile de exploatare;
B) latimea partii carosabile:
a) intre 14 si 15 m la autostrazi;
b) de 14 m la drumurile nationale cu 4 benzi de circulatie;
c) intre 6 si 7 m la drumurile nationale cu 2 benzi de circulatie;
d) intre 6 si 7 m la drumurile judetene;
e) intre 3,5 si 5,5 m la drumurile comunale;
f) intre 2,75 si 5,5 m la drumurile de exploatare.
ART. 14
4. Zonele mediane la autostrazi se prevad cu plantatii corespunzatoare sau cu parapete
metalice de siguranta dotate, de regula, cu dispozitive speciale antiorbitoare.
ART. 15
In vederea asigurarii sigurantei circulatiei, pe sectoarele de drum cu 2 benzi, cu
declivitati peste 4% si cu circulatie preponderenta de vehicule grele, se pot construi,
pe baza aprobarii prevazute la art. 3, benzi suplimentare pentru circulatia acestora.
ART. 16
Latimea benzilor de circulatie, respectiv a partii carosabile la drumurile de exploatare
destinate unui trafic cu vehicule de greutate, dimensiuni si gabarite speciale, se va
determina tinindu-se seama de caracteristicile acestor vehicule.
ART. 17
La stabilirea amprizei drumurilor se va urmari reducerea la minimum a ocuparii de
terenuri agricole si silvice si evitarea demolarii de cladiri, prin adoptarea de solutii de
sprijinire, sustinere si consolidare a taluzelor, rambleelor inalte si debleelor adinci.
Demolarea constructiilor nu se poate face decit pe baza aprobarii date prin decret
prezidential.
ART. 18
In scopul asigurarii stabilitatii terasamentelor, proiectele pentru realizarea platformei
drumurilor vor fi fundamentate prin cercetari si studii geologice si geotehnice.
ART. 19
La proiectarea drumurilor pe sectoarele situate in lungul cursurilor de apa, in albiile
majore ale acestora, se va tine seama de studiile si lucrarile privind regularizarea,
indiguirea si amenajarea acumularilor de apa, prevazinduse lucrarile necesare de
suprainaltare si aparare a terasamentelor.
ART. 20
Pentru asigurarea stabilitatii terasamentelor si a capacitatii portante a acestora, precum
si pentru a evita inundarea drumului, a constructiilor si a terenurilor limitrofe, la
proiectarea drumurilor se vor prevedea lucrarile necesare asigurarii scurgerii apelor
prin construirea de rigole, santuri, podete si alte asemenea.
Totodata, se vor lua masuri pentru asigurarea scurgerii apelor de suprafata interceptate
de terasamentele drumurilor, spre a se evita stagnarea si baltirea apelor pe terenurile
agricole.
ART. 21
In cazul in care, la proiectarea terasamentelor sint necesare surse suplimentare de
pamint, amplasamentul acestora se va fixa de comun acord cu comitetele sau birourile
executive ale consiliilor populare, evitindu-se degradarea terenurilor fertile. In aceste
situatii, proiectele vor cuprinde masurile necesare pentru nivelarea corespunzatoare a
zonelor de unde s-a luat pamint si pentru asigurarea scurgerii apelor din aceste zone si
din zonele unde prin amplasarea corpului drumului s-ar produce stagnari de apa,
precum si pentru fertilizarea acestor terenuri.
In cazul excesului de pamint rezultat din sapaturi, acesta va fi folosit pentru nivelarea
terenurilor, fertilizarea si ameliorarea solului, cu respectarea dispozitiilor din Legea cu
privire la fondul funciar.
5. ART. 22
Dimensionarea sistemului rutier se face in conditiile stabilite de lege in functie de
intensitatea si compozitia traficului, de sarcina pe roata, de conditiile de exploatare, de
materialele si deseurile industriale existente in zona, de factorii climatici, precum si de
posibilitatile de executie.
ART. 23
Proiectarea diferitelor sisteme rutiere se va face pe baza concluziilor desprinse din
studiul comportarii in exploatare a unor sectoare de drum modernizate, urmarindu-se:
a) optimizarea solutiilor tehnice aplicate in domeniul suprastructurii drumurilor, in
constructia, modernizarea si acoperirea cu imbracaminti asfaltice usoare, in scopul
realizarii unor lucrari rutiere durabile si economice;
b) unificarea procedeelor de lucru si tipizarea sistemelor rutiere in vederea ridicarii
gradului de mecanizare a executiei lucrarilor de drumuri, de utilizare pe scara larga a
materialelor locale si de dotare a unitatilor de executie;
c) extinderea ameliorarilor progresive si etapizarea realizarii sistemului rutier pe
masura cresterii traficului, in scopul reducerii investitiilor si a cheltuielilor de
intretinere;
d) utilizarea rationala a materialelor pe baza unor analize tehnicoeconomice.
ART. 24
In scopul reducerii grosimii straturilor de fundatii si asigurarii bunei comportari in
exploatare a sistemului rutier, pe sectoarele de drum care se afla in regim de umezire
nefavorabil, se vor prevedea masuri de asanare si imbunatatire a calitatii terenului de
fundatie.
In zonele unde sint semnalate degradari datorate inghetului vor fi luate masuri pentru
asigurarea rezistentei sistemului rutier la actiunea inghetului si dezghetului repetat,
prin lucrari de drenaje corespunzatoare, precum si prin folosirea unui substrat de
materiale rezistente la inghet.
Sectiunea a II-a Proiecatrea si construirea podurilor, pasajelor si a viaductelor
ART. 25
Proiectarea podurilor, pasajelor, viaductelor si a podetelor definitive se face in functie
de clasa tehnica a drumului, tinindu-se seama de gabaritele de libera trecere si
elementele de calcul prevazute in anexa nr. 4.
ART. 26
La dimensionarea hidraulica a podurilor si podetelor se va asigura scurgerea apelor
potrivit debitelor de calcul si de verificare, tinindu-se seama de studiile si lucrarile
privind regularizarea, indiguirea si amenajarea de acumulari pe cursurile de apa.
In cazul riurilor si canalelor navigabile se vor prevedea solutii care sa asigure
gabaritele de navigatie.
Lucrarile prevazute la alineatele 1 si 2 vor fi avizate, potrivit legii, de Consiliul
National al Apelor.
ART. 27
La proiectarea podurilor, viaductelor si altor lucrari anexe ale drumului se va urmari
adoptarea de solutii bazate pe studii tehnico-economice comparative prin care sa se
6. realizeze economii la consumul de otel, ciment si lemn, cresterea productivitatii
muncii, tipizarea si utilizarea de prefabricate.
ART. 28
Executarea pasajelor denivelate se va face pe etape, tinindu-se seama de cresterea
traficului si de eficienta tehnico-economica.
Pasajele denivelate pentru intersectiile drumurilor intre ele sau cu calea ferata se pot
proiecta si executa:
a) la intersectiile autostrazilor, precum si ale drumurilor cu 4 benzi de circulatie cu
celelalte drumuri publice si cu cele de exploatare;
b) la intersectiile intre drumurile publice din celelalte clase, precum si intre acestea si
drumurile de exploatare, cind conditiile de intersectare sint necorespunzatoare pentru
siguranta circulatiei;
c) la intersectiile cu calea ferata ale autostrazilor si drumurile publice cu 4 benzi de
circulatie;
d) la intersectiile cu calea ferata ale drumurilor publice din celelalte clase, precum si
ale drumurilor de exploatare, cind conditiile de intersectie sint necorespunzatoare
pentru siguranta circulatiei sau cind constructia pasajului este eficienta.
Sectiunea a III-a Amenajarea intersectiilor de nivel
ART. 29
Proiectarea amenajarii intersectiilor de nivel intre 2 sau mai multe drumuri se face in
functie de clasa tehnica, structura traficului si capacitatea drumurilor care se
intersecteaza, asigurindu-se circulatia cu prioritate pe traseul de drum cu clasa tehnica
superioara, considerat drum principal.
Drumurile internationale au prioritate fata de celelalte drumuri.
Amenajarea intersectiilor intre drumuri se realizeaza pe etape in functie de traficul
actual si de cel de perspectiva, evitindu-se intersectarea mai multor fluxuri de
circulatie in acelasi punct.
ART. 30
Intersectia a 2 artere de circulatie trebuie sa se faca sub un unghi cit mai apropiat de
90 grade, dar nu mai putin de 45 grade.
La proiectarea intersectiilor intre drumuri se vor evita sectoarele cu declivitati de
peste 4% si racordarile in interiorul curbelor drumului principal .
ART. 31
Pentru asigurarea fluentei si sigurantei circulatiei se pot prevedea benzi de virare,
racordari de colt, benzi de stocaj si benzi de accelerare sau de reducere a vitezei.
Pentru dirijarea circulatiei si separarea fluxurilor de trafic se prevad, de regula, insule
realizate prin marcaje sau prin ghidaje optice.
Pentru asigurarea vizibilitatii trebuie sa se degajeze de obstacole spatiul cuprins in
unghiul de intersectie.
ART. 32
Amenajarea intersectiilor de nivel intre drumuri si cai ferate se face cu un unghi cit
mai apropiat de 90 grade si de minimum 45 grade.
Intersectiile se amplaseaza in acele zone care asigura vizibilitatea atit pe drum, cit si
pe calea ferata si se prevad cu instalatii corespunzatoare de semnalizare in functie de
clasa tehnica a drumului, tipul de linie ferata si de traficul respectiv.
7. ART. 33
Pentru siguranta circulatiei rutiere la intersectiile de nivel intre drumuri si cai ferate,
se vor instala de o parte si de alta a drumului parapete marcate in acelasi mod ca si
barierele.
ART. 34
Barierele automate, semnalele de apropiere a trenurilor, indicatoarele de circulatie,
precum si alte instalatii se realizeaza in functie de traficul de perspectiva pe ambele
cai de comunicatie.
ART. 35
Amplasarea statiilor de transport in comun se aproba de comitetele si birourile
executive ale consiliilor populare, pe baza propunerilor organelor care administreaza
drumul, cu avizul organelor Ministerului de Interne.
Accesele la statiile de transport in comun vor fi semnalizate corespunzator conditiilor
impuse de siguranta circulatiei rutiere si de protectia pietonilor.
ART. 36
Amplasarea statiilor de transport in comun in acelasi profil transversal al drumului
este interzisa.
Statiile de transport in comun nu pot fi folosite ca locuri de stationare sau de parcare.
CAP. 3
AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR SI INSTALATIILOR IN ZONA
DRUMURILOR Sectiunea I Constructii si instalatii in zona drumurilor
ART. 37
Amplasarea instalatiilor de telecomunicatii, electrice, conducte, canale si altele
asemenea in afara localitatilor se face, de regula, in zonele de protectie a drumurilor
publice, la limita zonei de siguranta, cu respectarea normelor privind exploatarea lor,
pe baza studiilor elaborate de beneficiarii instalatiilor, cu acordul organului care are in
administrare drumul public.
Executarea acestor lucrari se poate face numai pe baza aprobarii prevazute de lege.
ART. 38
La amplasarea instalatiilor in interiorul curbelor se va avea in vedere, daca cerintele o
impun, asigurarea spatiului liber necesar pentru corectarea traseului prin marirea razei
de racordare.
In aceste cazuri executarea lucrarilor se va face numai cu avizul Ministerului
Transporturilor si Telecomunicatiilor si pe baza aprobarii prevazute la art. 3.
Amplasarea instalatiilor subterane si aeriene, in traversarea drumurilor publice se va
face cu respectarea conditiilor prevazute in anexa nr. 5.
ART. 39
In zona mediana a autostrazilor se pot executa numai instalatii destinate intretinerii
drumurilor si sigurantei circulatiei.
ART. 40
8. In traversarea localitatilor amplasarea instalatiilor se face potrivit prevederilor legii
sistematizarii, proiectarii si realizarii arterelor de circulatie din localitatile urbane si
rurale.
ART. 41
La proiectarea constructiilor hidrotehnice se vor prevedea, dupa caz, lucrarile
necesare de aparare, consolidare, corectare sau stramutare a drumului si accesoriilor
sale.
ART. 42
Amplasarea de panouri, reclame, portale de semnalizare rutiera si altele asemenea in
zona drumurilor publice se face cu acordul organului care administreaza drumul si al
organelor Ministerului de Interne.
Sectiunea a II-a Cai de acces
ART. 43
Elementele geometrice si sistemul rutier ale drumurilor de acces la obiectivele
economice sau social-culturale si la terenuri sau locuinte vor fi stabilite in raport cu
intensitatea traficului aferent si potrivit detaliilor de sistematizare.
Drumurile de acces la obiective cu caracter temporar vor avea elemente geometrice
corespunzatoare traficului determinat de obiectivul sau lucrarea respectiva.
ART. 44
Amenajarea cailor de acces se va face cu asigurarea conditiilor de scurgere a apelor,
de vizibilitate si de protejare a plantatiilor si instalatiilor de orice fel existente in zona
drumului si cu semnalizarea si marcajul corespunzator.
ART. 45
Stabilirea caii de acces la drumul public se face cu avizul organului care
administreaza drumul si al inspectoratului judetean al Ministerului de Interne.
Executarea cailor de acces, lucrarile de intretinere si reparatii si de semnalizare a
acestora revin, dupa caz, organelor care au in administrare, proprietate sau folosinta
aceste cai.
Caile de acces care nu mai sint folosite vor fi desfiintate de indata, terenurile
respective urmind a fi redate productiei agricole sau altei destinatii productive, in
conditii corespunzatoare folosirii lor.
CAP. 4
DISPOZITII FINALE
ART. 46
In scopul conservarii drumurilor publice, autovehiculele grele aflate in dotarea
unitatilor de stat vor fi folosite numai pentru transportul tehnologic si vor circula pe
traseele si in conditiile de tonaj prevazute in anexa nr. 6.
Actualizarea periodica a anexei nr. 6 se va face prin decret prezidential.
ART. 47
Incalcarea dispozitiilor din prezenta lege atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara,
materiala, civila, penala sau contraventionala.
9. ART. 48
Pentru contraventiile savirsite in domeniul proiectarii, construirii si modernizarii
drumurilor, precum si amplasarii unor constructii si instalatii in zona drumurilor de
catre persoane fizice se vor stabili sanctiuni cu amenda de la 1000 la 10000 lei, iar
pentru cele savirsite de catre persoane juridice, sanctiuni cu amenda de la 3000 la
30000 lei.
Prevederile art. 25 alin. 1 si art. 26 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea si
sanctionarea contraventiilor nu se aplica in cazul contraventiilor savirsite in domeniul
proiectarii, construirii si modernizarii drumurilor, precum si amplasarii unor
constructii si instalatii in zona drumurilor.
Prin hotarire a Consiliului de Ministri se vor stabili contraventiile in domeniul
proiectarii, construirii si modernizarii drumurilor, precum si amplasarii unor
constructii si instalatii in zona drumurilor, si sanctiunile ce urmeaza a fi aplicate.
ART. 49
Anexele nr. 1-6 fac parte integranta din prezenta lege.
ART. 50
Prevederile art. 3, art. 12 lit. a) si b), art. 13 si art. 16 alin. 1 din Legea drumurilor, nr.
13/1974, se abroga.
ART. 51
Prezenta lege intra in vigoare la 1 ianuarie 1976.
ANEXA 1 Clasa tehnica a drumurilor publice se stabileste in functie de intensitatea
traficului de perspectiva.
Traficul de perspectiva pentru drumurile publice se determina pe o perioada de 15 ani,
pe baza recensamintelor generale, a inregistrarilor anuale de trafic sau a anchetelor de
circulatie, dupa metode de prognoza adecvate, tinind seama de dezvoltarea economica
si sociala a teritoriului strabatut.
Traficul de perspectiva reprezentind media zilnica anuala in 24 de ore se exprima in
vehicule fizice si in vehicule etalon - autoturisme.
Incadrarea in una din clasele tehnice ale drumurilor se face tinindu-se seama de
prevederile din tabelul de mai jos:
Clasa Intensitatea medie anuala in tehnica a 24 de ore drumului
---------------------------Categoria drumului public etalon efective autoturisme
--------------------------------------I 15000 10000 Autostrazi
------------------------------------------------------------------------II 11001 - 15000 7501 -
10000 Drum national cu 4 benzi de circulatie -------------------III 4501 - 11000 3001 -
7500 Drum national cu 2 benzi de circulatie ---------------------IV 751 - 4500 500 -
3000 Drum national sau judetean cu 2 benzi de circulatie ----------V 750 500 Drum
judetean sau comunal --------------------------------------------------------
ANEXA 2 ELEMENTE GEOMETRICE ALE DRUMURILOR PUBLICE IN
FUNCTIE DE CLASA TEHNICA SI VITEZELE DE PROIECTARE
Viteze de proiectare
---------------------------------------------------------------------------Viteze de proiectare in
km/h in regiunea de Clasa tehnica ses deal munte
I 120 100 80 ---------------------------------------------------------------------------
II 100 80 60 ---------------------------------------------------------------------------
10. III 80 50 40 ----------------------------------------------------------------------------
IV 60 40 30 ----------------------------------------------------------------------------
V 60 40 25 ----------------------------------------------------------------------------
Elemente geometrice
I. Clasa tehnica I - Autostrazi
----------------------------------------------------------------------------Viteze de proiectare
(km/h) Elemente geometrice U/M ----------------------------120 100 80
-----------------------------------------------------------------------------Razele minime ale
curbelor in plan m 650 450 240
-----------------------------------------------------------------------------Declivitati
longitudinale maxime % 5 6 6
-----------------------------------------------------------------------------Razele de racordare
minime m 18000 9000 4500 convexa a declivitatilor
-------------------------------------------------exceptionale m 12000 6000 3000
------------------------------------------------------------------------------Razele de racordare
minime m 6500 4500 3000 concava a declivitatilor
------------------------------------------------exceptionale m 4200 3000 2200
----------------------------------------------------------------------------Distanta de vizibilitate
m 230 160 110 --------------II. Clasa tehnica II - V
-----------------------------------------------------------------------------Viteza de proiectare
(km/h) Elemente geometrice U/M 100 80 60 50 40 30 25 ------
Razele minime ale curbelor in plan m 450 240 125 95 60 35 25
---------------------------Razele minime in serpentine m - - 30 25 20 20 20
-------------------------------------------Declivitati maximum % 5 6 6,5 7 7 7,5 8
longitudinale -------------------------------------exceptional % - - - - 8 8,5 9
----------------------------------------------------------------------Razele minime fara benzi
ale racorda- separate m 10000 4500 1600 1300 1000 800 500 rilor verticale
-------------------------------------------------------------convexe cu benzi separate m 6000
3000 1500 1000 800 500 300 ----------------------------------------Razele minime ale
racordarilor concave m 3000 2200 1500 1000 1000 500 300
-----------------------------------------------------------------------------fara benzi
Distanta separate m 280 230 140 110 70 60 50 de
-------------------------------------------vizibilitate cu benzi separate m 140 100 70 55 35
30 25 ------------------------------------NOTA:
Pentru evitarea unor lucrari costisitoare: demolari, exproprieri de terenuri arabile,
razele minime ale curbelor in plan din tabelul de mai sus se pot reduce cu pina la 10%
pentru drumurile care nu sint declarate internationale .
III. Drumuri de exploatare
-----------------------------------------------------------------------------Viteza de proiectare
(km/h) Elemente geometrice U/M 50 40 25 20 15 10-Razele minime ale curbelor in
plan m 85 50 20 15 10 10 ----------------------------Razele minime in serpentine m 25
20 15 10 10 10 -------------------------------------------Rampe longitu- rampe pentru
dinale maxime vehicule pline % 7 7 8 9 9 9 in sensul de
------------------------------------------------------------transport rampe pentru vehicule
goale % 8 9 10 11 12 12
-----------------------------------------------------------------------------Razele maxime ale
convexe m 1300 1000 300 200 150 100 racordarilor -------------verticale concave m
700 400 200 150 80 80
11. ------------------------------------------------------------------------------Distanta de
vizibilitate m 90 70 40 30 20 15 –
ANEXA 3 LATIMILE PLATFORMELOR SI PARTILOR CAROSABILE ALE
DRUMURILOR IN ALINIAMENTE
1. DRUMURI PUBLICE --------------------
A. AUTOSTRAZI
1.1. Autostrazi in regiuni de ses si deal DESEN *)
1.2. Autostrazi in regiuni de munte DESEN *)
B. 1.3. DRUMURI NATIONALE CU 4 BENZI DE CIRCULATIE DESEN *)
NOTA:
Pe drumurile destinate circulatiei internationale platforma este de 19,00 m latime.
C. DRUMURI NATIONALE CU 2 BENZI DE CIRCULATIE
1.4. Drumuri din clasa tehnica III destinate circulatiei internationale DESEN *)
1.5. Drumuri din clasa tehnica III DESEN *)
1.6. Drumuri din clasele tehnice IV si V DESEN *) NOTA:
Se admite ca parapetele sa fie amplasate si in cadrul latimii acostamentelor .
D. DRUMURI JUDETENE DESEN *) NOTA:
In zonele cu trafic intens si foarte intens, cind drumurile se incadreaza in clasa tehnica
III se pot majora latimile platformei si partii carosabile la 8, 00, respectiv 7,00 m.
Se admite ca parapetele sa fie amplasate si in cadrul latimii acostamentelor .
E. DRUMURI COMUNALE DESEN *) NOTA:
In cazuri exceptionale justificate tehnico-economic se pot majora latimile platformei
si partii carosabile la 7,50, respectiv 6,00 m.
Se admite ca parapetele sa fie amplasate si in cadrul latimii acostamentelor , eventual
se poate proceda similar si cu rigolele.
2. DRUMURI DE EXPLOATARE --------------------------
A. DRUMURI FORESTIERE, AGRICOLE, PETROLIERE, MINIERE SI ALTELE
2.1. Drumuri de categoria III DESEN *) NOTA:
Se construiesc pentru deservirea masivelor paduroase cu suprafata sub 1000 ha pentru
trafic sub 5000 tone anual sau pentru intretinerea si exploatarea canalelor principale
din sistemele de imbunatatiri funciare.
Aceste drumuri se construiesc pentru declivitati de maximum 9%.
2.2. Drumuri de categoria II DESEN *) NOTA:
Se construiesc pentru deservirea masivelor paduroase cu suprafata de peste 1000 ha
sau pentru un trafic de peste 5000 tone anual.
Se admite ca parapetele si rigolele sa fie amplasate si in cadrul latimii acostamentelor.
2.3. Drumuri de categoria I DESEN *) NOTA:
Se construiesc pentru deservirea masivelor paduroase cu suprafata de peste 10000 ha
sau pentru un trafic de peste 50000 tone anual.
Se admite ca parapetele si rigolele sa fie amplasate si in cadrul latimii acostamentelor.
12. Pe drumuri de categoria II si III, pentru siguranta circulatiei, se vor prevedea locuri de
incrucisare.
Pe drumurile de exploatare la care calculul de eficienta economica justifica folosirea
unor vehicule speciale, latimea drumurilor se dimensioneaza pe baza caracteristicilor
acestor vehicule.
Pe drumurile de categoria II si III, pentru siguranta circulatiei se vor prevedea locuri
de incrucisare si statii de intoarcere.
---------------------------------*) Desenele se gasesc in Buletinul Oficial nr. 136 din 27
decembrie 1975.
ANEXA 4
I. LATIMI SI GABARITE DE LIBERA TRECERE LA PODURI, PASAJE,
VIADUCTE ---------------------------------------------------------------------------Numarul
benzilor Latimea caii Inaltimea gabaritului de circulatie intre trotuare (m) de libera
trecere (m) ----------------------------------------------------------------------------2 7,8 5,0 4
14,8 5,0 -----------------------------------------------------------------------------II. CLASE
DE INCARCARE SI CONVOAIE DE CALCUL
A. Drumuri publice
-----------------------------------------------------------------------------Convoiul de calcul
Clasa tehnica Clasa de ----------------------------------a drumului incarcare
Autocamioane Vehicule speciale pe roti sau senile
-----------------------------------------------------------------------------I - IV E A.30 V.80 V
I A.13 S.60 -----------------------------------------------------------------------------
B. Drumuri de exploatare In functie de importanta drumului si de tipul mijloacelor de
transport utilizate, convoaiele de calcul sint urmatoarele:
-----------------------------------------------------------------------------Convoiul de calcul
-----------------------------------------------------------------------------Autocamioane
Vehicule pe senile
-----------------------------------------------------------------------------maximum A.10 S.40
minimum A.8 -----------------------------------------------------------------------------NOTA:
Pentru proiectarea podurilor semidefinitive sau provizorii noi, se pot adopta convoaie
de calcul inferioare celor prevazute in tabele, cu o treapta, dar minimum clasa de
incarcare A.8.
Pentru drumurile de exploatare la care calculul de eficienta economica a
transporturilor justifica folosirea unor vehicule speciale cu convoaie mai defavorabile
decit cele stabilite, dimensionarea podurilor si podetelor se va face pe baza
caracteristicilor acestor vehicule speciale.
La drumurile de exploatare ce pot deveni drumuri publice se aplica aceleasi convoaie
de calcul ca la drumurile publice, diferenta de valoare urmind a fi suportata de organul
care solicita trecerea drumului ca drum public.
ANEXA 5 CONDITII DE AMPLASARE A INSTALATIILOR IN ZONA
DRUMURILOR PUBLICE
1. La amplasarea instalatiilor subterane si aeriene in traversarea drumurilor nationale,
unghiul dintre axa traversarii si axul drumului national va fi cit mai apropiat de 90
grade, dar nu mai mic de 60 grade.
Executarea lucrarilor trebuie sa asigure circulatia rutiera in conditii de siguranta si
confort, pe variante special amenajate. In cazurile in care variantele nu sint posibile,
13. executarea lucrarilor se face pe jumatate din latimea partii carosabile sau prin
utilizarea podurilor de serviciu.
Traversarile instalatiilor aeriene vor avea un gabarit minim de 6 m intre cota partii
carosabile in ax si conductorul cel mai de jos la sageata maxima, daca normativele
specifice nu impun gabarite mai mari.
Traversarile instalatiilor subterane prin conducte pentru lichide se executa la
adincimea minima de 1,50 m sub cota axului drumului si la minimum 0,80 m sub cota
fundului santurilor.
Traversarile instalatiilor subterane prin cabluri sau conducte de gaze se executa la
adincimea de minimum 1,20 m sub cota axului drumului si la 0,50 m sub cota
fundului santurilor.
2. Construirea de canale inchise pentru transportul sau scurgerea apelor, pentru benzi
transportoare, de canale tehnice pentru instalatii si altele asemenea peste drumurile
publice din clasele tehnice I-IV este interzisa.
In situatiile prevazute la alineatul precedent, traversarea drumurilor se va asigura prin
podete sau poduri la construirea carora se va avea in vedere dezvoltarea viitoare a
drumului.
3. Infrastructurile estacadelor sau ale podurilor canal, precum si pilonii funicularelor,
se amplaseaza in afara spatiului destinat liniei plantatiei de pe zona drumurilor.
Pentru executarea transporturilor cu gabarit depasit se asigura inaltimea libera de
minimum 6 m deasupra platformei drumului.
Unitatile beneficiare ale acestor constructii vor lua masuri de protectie impotriva
caderii materialelor.
ANEXA 6 TRASEELE DRUMURILOR PUBLICE SI LIMITELE DE TONAJ PE
OSIE SIMPLA SI DUBLA, ADMISE PENTRU VEHICULELE DE TRANSPORT
GRELE I. Sarcina maxima pe osie simpla 10 tone si pe osie dubla 16 tone
A. Drumuri publice de interes republican din care:
a) autostrazi: A.1 Bucuresti - Pitesti b) drumuri nationale:
deschise traficului international - DN 11 Brasov - Oituz - Bacau - DN 1 Bucuresti -
Brasov - Sibiu - Alba Iulia - Cluj-Napoca - Oradea frontiera R.S.R. - R.P.U.
- DN 1F Cluj-Napoca - Zalau - Supuru - Satu Mare - DN 1C Livada - Halmeu si Cluj-
Napoca - Dej - DN 13 Brasov - Sighisoara - Tirgu Mures - Turda - DN 19 Satu Mare -
Livada - DN 2A Urziceni - Slobozia - Hirsova - Constanta - DN 7 Bucuresti - Pitesti -
Rimnicu Vilcea - Sibiu - Deva - Arad - Nadlac frontiera R.S.R. - R. P.U.
- DN 38 Constanta - Negru Voda - frontiera R.S.R. - R.P.B.
- DN 39 Constanta - Mangalia - Vama Veche - frontiera R.S.R. - R.P.B.
- DN 2 Bucuresti - Urziceni - Buzau - Focsani - Bacau - Suceava - Siret frontiera
R.S.R. - U.R.S.S.
- DN 17 Dej - Bistrita - Vatra Dornei - Suceava - DN 5 Bucuresti - Giurgiu - frontiera
R.S.R. - R.P.B.
- DN 56 Craiova - Calafat - frontiera R.S.R. - R.P.B.
- DN 66 Filiasi - Tirgu Jiu - Petrosani - Simeria - DN 76 Deva - Beius - Oradea - DN
6 Craiova - Drobeta-Turnu Severin - Orsova - Lugoj - Timisoara Sinnicolau Mare -
DN 65 Craiova - Slatina - Pitesti - DN 69 Timisoara - Arad - DN 79 Arad - Oradea -
DN 73 Pitesti - Cimpulung - Brasov - DN 22 Tulcea - Constanta - DN 24 Marasesti -
Tecuci - Birlad - Crasna - DN 24B Crasna - Husi - Albita - frontiera R.S.R. - U.R.S.S.
- DN 59 Timisoara - Moravita - frontiera R.S.R. - R.S.F.I.
15. Voiteg - DN 59A Timisoara - Jimbolia - DN 64 Caracal - Dragasani - Rimnicu Vilcea
- DN 64A Rimnicu Vilcea - Olanesti - DN 66A Livezeni - Uricani - Cimpu lui Neag -
DN 67 Drobeta-Turnu Severin - Tirgu Jiu - Horezu - Rimnicu Vilcea - DN 67A
Strehaia - Brosteni - DN 67B Scoarta - Carbunesti - Hurezani - DN 67D Tirgu Jiu -
Baia de Arama - DN 71 Bildana - Tirgoviste - DN 72 Gaesti - Tirgoviste - Ploiesti -
DN 72A Tirgoviste - Cimpulung - DN 73A Predeal - Risnov - DN 73B Cristian -
Ghimbav - DN 74 Zlatna - Alba Iulia - DN 74A Abrud - Cimpeni - DN 75 Lunca -
Cimpeni - Turda - Centura Est Ploiesti - Centura Vest Constanta - Centura Sud Buzau
B. Drumuri publice de interes local Judetul Alba - DJ 106 I Cunta - Spring - Vingard -
DJ 106 K Sebes - Daia Romana - DJ 107 Blaj - Cetatea de Balta - DJ 107 B Sintimbru
- Coslariu - DJ 107 C Ciugud - Vintu de Jos - DJ 107 D Unirea - Farau - DJ 107 E
Aiud - Hopirta - DJ 107 F Unirea - Lunca Muresului - DJ 107 G Ocna Mures - Noslac
- DJ 107 H Sard - Cricau - DN 1 - DJ 107 M Lunca de Sus - Buru - Aiud - DJ 704
Sibot - Cugir - DC 25 Balcaciu - DJ 107 - DC 36 Blaj - Manarade - DC 78 Teius -
Stremt Judetul Arad - DJ 682 Lipova - Alunis - Zadareni - DJ 691 Masloc - Neudorf -
DJ 708 B Paulis - Siria - DJ 709 Arad - Siria - Pincota - Seleus - Cernei - DJ 709 B
Arad - Curtici - Macea - DJ 792 Seleus - Ineu - Gurahont - DJ 792 A Bocsig - Beliu -
Tinca - DJ 792 B Birsa - Sebis - Moneasa - DJ 792 E Ineu - Sicula - DJ 793 Chisineu-
Cris - Sepreus si Sebis - Buteni - DC 68 Misca - Maderat - DC 90 Zabrani - Chesint -
DC 118 Socodor - Padure Judetul Arges - DJ 733 Colibasi - Boteni - Valea Mare - DJ
734 Leresti - Cabana Voina - DJ 731 Piscani - Domnesti - DJ 703 I Merisani -
Musatesti - Bradetu - DJ 703 B Leordeni - Cateasca - DJ 702 G Cateasca - Autostrada
A1 - DJ 702 Topoloveni - Dobresti - DJ 679 Lunca Corbului - Tufeni - Mihaiesti - DJ
658 Cerbu - Costesti - Ionesti - Ungheni - DJ 504 Tatarestii de Sus - Ionesti Judetul
Bacau - DJ 115 Orasul Gheorghe Gheorghiu-Dej - Casin - Scutaru - DJ 117 Moinesti
- Zemes - Bolatau - DJ 118 Sanduleni - Tescani - DJ 123 Darmanesti - Valea Uzului -
DJ 156 Bacau - Ardeoani - Moinesti - Comanesti - DJ 156 A Ardeoani - Pirjol -
Tazlau - Roznov - DJ 241 Podu Turcului - Colonesti - Izvoru Berheciului - DJ 241 A
Vultureni - Oncesti - Secuieni - DJ 252 Lespezi - Gaiceana Judetul Bihor - DJ 108 H
Nusfalau - Marghita - Sacueni - DJ 108 I Bulz - Bratca - Astileu - DJ 190 Episcopia
Bihorului - Bors - DJ 191 Biharia - Salard - Chiribis - DJ 709 A Batar - Belfir - Soimi
- DJ 764 Beius - Rosia; Astileu - Zece Hotare si Popesti - Marghita - DJ 764 A Beius -
Budureasa - DJ 767 Simbata - Dobresti - DJ 792 A Bocsig - Tinca - Les - DJ 795
Salonta - Tinca - Holod - DJ 797 Oradea - Cefa - Inand - DC 10 Otomani - Salacea -
DC 11 Marghita - Otopeni - DC 12 Olosig - Cubelcut - DC 111 Petreu - Abramut
Judetul Bistrita-Nasaud - DJ 151 Singeorz - Sintereag DN 17 - DJ 154 Domnesti -
Sieu - Monor - DJ 171 Uriu - Spermezeu - DJ 172 Beclean - Nasaud - Rodna - DJ 172
E Lechinta - DN 15 A Judetul Botosani - DJ 282 Hlipiceni - Trusesti si Saveni -
Cotusca - DJ 291 Leorda - Bucecea - Hutani - DJ 293 Dorohoi - G. Enescu - Mileanca
- DJ 298 Vorniceni - G. Enescu - Dragalina - DJ 292 Vorniceni - Saveni Judetul
Brasov - DJ 103 Brasov - Bod - DJ 103 B Sacele - Tarlungeni - Teliu - DJ 103 C
Ghimbav - Stupini - Brasov - DJ 104 Sercaia - Hoghiz - DJ 104 A Persani - Sinca
Veche - Recea - Lisa - DJ 104 B Fagaras - Hirseni - Sebes - DJ 104 C Fagaras - Recea
- DJ 104 D Fagaras - Soars - DJ 105 Voila - Cincu - Agnita - DJ 105 A Rupea - Jibert
- DJ 105 B Simbata - Complex - DJ 105 C Ucea - Victoria - DJ 112 A Harman -
Halchiu; Zarnesti - Tohanu Vechi si Codlea - Vulcan - DJ 131 Maierus - Apata - DJ
132 Rupea - Gara Homorod - DJ 102 Predeal - Cabana Trei Brazi - DC 60 Cristian -
Vulcan - DC 78 Victoria - Simbata de Sus - DC 59 Tohanu Vechi - Tohanu Nou - DC
47 Prejmer - Lunca Cilnicului - DC 36 Feldioara - Crizbav - DC 32 Racos - Hoghiz -
16. DC 65 Vad - Poiana Narciselor Judetul Braila - DJ 202 Olaneasca - Braila - DJ 203
Jirlau - Faurei - DN 2 B - DJ 212 Stancuta - DN 21 - DC 4 Vadeni - DN 2 B - DC 8
intre DN 2 B - DN 21 - DC 40 Surdila - Faurei Judetul Buzau - DJ 102 B Valenii de
Munte - Cislau - DJ 102 H Mizil - Amaru - DJ 202 Rimnicu Sarat - Nicolesti -
Ciorasti - DJ 203 Rimnicu Sarat - Balaceanu - DJ 203 D Stilpu - Smeeni - DJ 203 H
Rimnicu Sarat - Dumitresti - DJ 203 I Cilibia - Pogoanele - Glodeanu - Silistea - DJ
203 K Buzau - Vintila Voda - Lopatari - DC 16 Vadu Pasii - Scurtesti - DC 44
Saringa - DN 1 B - DC 43 Pietroasele - DN 1 B - DC 79 Magura - Robesti - DC 109
Zarnesti - DN 2 - DC 133 Mina Monteoru - DJ 203 D Judetul Caras-Severin - DJ 571
Moldova Veche - Moldova Noua si Carbunari - DN 57 - DJ 571 B Bozovici -
Dalboseti - DJ 573 Oravita - Lisava - DJ 581 Resita - Lupac - Goruia - Gradinari - DJ
582 A Resita - Tirnova - DJ 582 D Valiug - Crivaia - DJ 608 A Caransebes - Borlova
- DC 2 Marga - DN 68 - DC 33 Gara Crusovat - DN 6 - DC 37 Pirvova - DN 57 B -
DC 38 Prilipet - Borlovenii Vechi - DC 52 Frontiera - DN 57 - DC 92 Resita - Baraj
Secu - DC 103 Cornea - DN 6 - DC 104 Domasnea - DN 6 Judetul Cluj - DJ 107 M
Luna de Sus - Buru - Aiud - DJ 107 P Gilau - Racatau - DJ 108 Huedin - Belis - DJ
108 B Criseni - Jibou - Girbou - Dej - DJ 108 C Vistea - Aghiresu - DJ 109 Rascruci -
Aschileu - Hida - DJ 109 A Cluj-Napoca - Vultureni - DJ 109 C Gherla - Camarasu -
DJ 150 Cimpia Turzii - Frata - DJ 161 A Apahida - Cojocna Judetul Constanta - DJ
222 Tulcea - Jurilofca - M. Kogalniceanu si Medgidia - Pestera - DJ 223 Horia -
Topalu si Dunarea - I. Corvin - DJ 224 Medgidia - Tortoman - DJ 225 Tirgusor -
Vulturu - DJ 226 Mihai Viteazu - Sinoe - Corbu - DJ 228 Ovidiu - Poarta Alba - DJ
381 Medgidia - Ciocirlia - Topraisar - DJ 391 Cobadin - Independenta si Negru Voda
- Mangalia - DJ 392 Amzacea - Independenta - DJ 391 A Oltina - Baneasa - Valeni -
Sipote - DC 3 Techirghiol - Eforie Nord - DC 15 Tataru - Comana - DC 16 Negresti -
Plopeni - Chirnogeni - DN 38 - DC 105 A Palazu Mic - DN 22 - DC 107 Sibioara -
DN 22 - DC 110 Palazu Mare - DN 2 A Judetul Covasna - DJ 113 Tirgu Secuiesc -
Baile Balvanyos - DJ 114 Belan - Petriceni - DJ 121 Sf. Gheorghe - Covasna - Tirgu
Secuesc - Valea Seaca - DJ 121 B Sf. Gheorghe - Valea Crisului - DJ 121 E Covasna -
Zagon - DJ 121 F Ghelinta - Catalina - Hatuica - DJ 122 Micfalau - Baraolt - DJ 122
B Malnas Bai - DN 12 - DJ 131 Aita Mare - Baraolt - Virghis - DC 13 Covasna - Gara
Covasna - DC 40 Statia Brichetare - DJ 131 - DC 42 Talisoara - Filia Judetul
Dimbovita - DJ 659 Glavacioc - Stefan cel Mare - DJ 701 Cornatel - Branistea -
Crovu - DJ 702 A Ludesti - Hulubesti - Valea Mare - DJ 702 E Gaesti - Gherghitesti -
DJ 712 Tirgoviste - Teis - Branesti - DJ 710 A Valea Lunga-Cricov - Moreni - I. L.
Caragiale - DJ 720 Razvad - Moreni - Floresti - DJ 720 A Gura Ocnitei - Adinca -
Bucsani - Postirnacu Judetul Dolj - DJ 542 Armasestii de Jos - Dabuleni - DJ 552
Craiova - Cetate - DJ 561 Podari - Segarcea - Dunareni - DJ 561 A Giurgita - Bailesti
si Motatei - Plenita - DJ 561 B Segarcea - Zaval - DJ 604 Leu - Visina - DJ 605
Craiova - Melinesti - DJ 605 A Melinesti - Soceni - DJ 606 Craiova - Brabova - DJ
606 A Breasta - Argetoaia - DJ 606 B Breasta - Grecesti Judetul Galati - DJ 204
Nanesti - Hanu Conachi - DJ 241 Gara Berheci - Gohor - DJ 242 Birlad - Tirgu Bujor
- Foltesti - DJ 242 B Beresti - Bujor - DJ 251 Tecuci - Pechea si Schela - Galati - DJ
251 A Matca - Corod - DJ 242 - DJ 252 Halta Cincu - Buciumeni - DJ 253 Baleni -
Viile - DJ 254 Ivesti - Costache Negri - DJ 255 Slobozia Conachi - Pechea - DJ 255 A
Slobozia Conachi - Schela - DC 27 Drum acces casa mem. C. Negri - DC 110 Drum
acces comuna Munteni Judetul Gorj - DJ 605 Melinesti - Hurezani - DJ 661 Tintareni
- Carbunesti - Sacelu - DJ 671 B Horasti - Glogova - DJ 672 Ciuperceni - Godinesti -
DJ 673 Plostina - Turceni - Ceplea - DJ 675 Tirgu Carbunesti - Pesteana Jiu - DJ 675
B Albeni - Calugareasa - DJ 675 C Tirgu Logresti - Mosneni si Alimpesti - Baia de
17. Fier - DC 3 Bumbesti Jiu - Tetila - DC 22 Polovragi - Minastirea Polovragi - DC 82
Siacu - Dragotesti - DC 128 Canton - Tismana Judetul Harghita - DJ 121 Tirgu
Secuiesc - Cozmeni - DJ 123 A Cetatuia - Sincraieni - DJ 125 Danesti - Sindominic -
DJ 126 Suseni - Lazarea - DJ 137 B Bisericani - Cristuru Secuiesc - DJ 128 Bradesti -
Liban Judetul Hunedoara - DJ 107 A Rapolt - Uroi - Birsau - DJ 666 B Iscroni -
Aninoasa - DJ 685 Cirnesti - Grebla - DJ 705 A Orastie - Costesti - DJ 687 C Totesti -
Hateg - DJ 687 D Teliuc - Toplita - DJ 687 E Hunedoara - Teliuc - DJ 705 Geoagiu -
DN 7 - DJ 706 A Chiscadaga - Craciunesti - DJ 762 Baia de Cris - Risculita - DJ 761
Soimus - Certej - DC 12 Blajeni - DN 74 - DC 26 Soimus - Boholt - DC 31 Baile
Geoagiu - DJ 705 - DC 40 Orastie - Pricaz - DC 43 Aurel Vlaicu - DN 7 - DC 57 Strei
Singeorgiu - Chitid - DC 61 Bretea Romana - DN 66 - DC 67 Petrila - Cimpa - DC 77
Ohaba - Salasu de Sus - DC 83 Hateg - Nalatvad - DC 114 Hunedoara - Racastia - DC
115 Hunedoara - Bos Judetul Ialomita - DJ 201 Ciulnita - Suditi - Tandarei - DJ 203 F
Grivita - Scinteia - DN 21 A - DJ 213 Calarasi - Fetesti - Lunca - DN 2 A - DJ 305
Gara Lehliu - Ciulnita - Fetesti - DJ 306 Albesti - Andrasesti Judetul Iasi - DJ 208
Halaucesti - Pascani - Lespezi - DJ 248 Iasi - Grajduri - Buhaiesti - Vaslui - DJ 248 A
Iasi - Voinesti - Tibana - Todiresti - DJ 281 B Belcesti - Coarnele Caprei - DJ 281 C
Cotnari - Belcesti - DJ 281 D Gropnita - Focuri - Coarnele Caprei - DJ 282 Iasi -
Movileni - Gropnita - DJ 282 B Sipote - Plugari - DJ 282 C Tiganasi - Vladeni -
Sipote - DJ 284 Iasi - Raducaneni - Albita - DC 131 Lespezi - Vinatori - DC 87
Halaucesti - Mircesti Judetul Ilfov - DJ 101 Buftea - Balotesti - Dridu - DJ 101 B
Lucianca - Peris - Snagov - Gruiu - Nuci - DJ 101 C Silistea Snagovului - Gradistea -
DJ 200 Afumati - Stefanesti - DJ 201 Cosereni - Barcanesti - DJ 203 B Manasia -
Girbovi - Valea Macrisului - DJ 303 Fundulea - Sarulesti - DJ 401 Bucuresti - Vidra -
Hotarele - Greaca - DJ 412 A Gradistea - Adunatii Copaceni - Mihailesti - DJ 504
Giurgiu - Putineiu - DJ 601 Autostrada - Bolintin - Crevedia - Videle - DJ 601 A
Bucuresti - Dragomiresti - Joita - DJ 602 Bucuresti - Domnesti - DJ 403 Soldanu -
Luica - DJ 201 B - DC 92 Soldanu - Radovanu - DC 19 Dridu - Movilita Judetul
Maramures - DJ 108 A Jibou - Benesat - Ardusat - DJ 108 D Cehul Silvaniei - Arinis
- Girdani - DJ 108 E Miresul Mare - Hideaga - DJ 109 F Gilgau - Tirgu Lapus - Baiut
- DJ 109 I Seini - Orasul Nou - Sighet - DJ 182 Baia Mare - Copalnic Manastur - DJ
182 B Baia Mare - Remetea - Somcuta Mare - DJ 183 Baia Mare - Firiza - DJ 186
Vad - Sacel - DJ 193 Ardusat - Hideaga Judetul Mehedinti - DJ 562 Salcia - Girla
Mare - Gruia - DJ 563 Panghina - Oprisor - DJ 606 Balacita - Vinju Mare - DJ 606 A
Plopi - Dumbrava - DJ 607 Timna - Plopi - Petra - DJ 671 Floresti - Cimpul Mare -
Baia de Arama - DJ 562 A Gruia - Patulele - Vinjulet - DC 100 Vrata - Cujmir -
Goanta Judetul Mures - DJ 106 Apold - Sighisoara - DJ 107 Blaj - Cetatea de Balta -
Tirnaveni - DJ 142 Tirnaveni - Balauseri - DJ 142 C Viisoara - Coroi Sinmartin - DJ
151 Ludus - Sarmasel - DJ 151 A Saulia - Band - DJ 151 B Ungheni - Bahnea - DJ
151 D Ungheni - Acatari - DJ 152 Tirgu Mures - Cimpenita - Sinpetru de Cimpie - DJ
152 A Tirgu Mures - Band - Iernut - DJ 153 Reghin - Eremitu - Sovata - DJ 153 B
Dumbravioara - Glodeni - DJ 153 C Reghin - Gurghiu - Ibanesti - DJ 154 Reghin -
Monor Judetul Neamt - DJ 155 Tirgu Neamt - Oglinzi - Praxia - DJ 155 C Minastirea
Neamt - DN 15 B - DJ 155 D Minastirea Agapia - DN 15 C - DJ 155 E Minastirea
Varatec - DN 15 C - DJ 155 F Bistricioara - Durau - DJ 155 G Izvoru Muntelui - DN
15 - DJ 155 H Minastirea Bistrita - DN 15 - DJ 155 I Tirgu-Neamt - Petricani -
Tupilati - DJ 156 A Tazlau - Roznov - Girov - Dobreni - DJ 156 G Tarcau - Ardeluta -
DJ 158 Moldoveni - Secuieni - DJ 207 A Roman - Sagna - DJ 207 B Roman -
Sabaoani - DJ 207 C Roman - I. Creanga - Valea Ursului - DJ 208 G Girov -
Razboieni - Tupilati Judetul Olt - DJ 542 Caracal - Redea - DJ 543 Corabia - Izbiceni
18. - DJ 546 Turnu Magurele - Lunca - Plopii-Slavitesti si Daneasa - Slatina Poganu - DJ
642 Stoenesti - Izbiceni - Lunca - DJ 643 Bals - I. Jianu - Dobriceni - DJ 644
Vladuleni - Morunglav - DJ 677 Slatioara - Piatra-Olt - DJ 678 B Dobroteasa -
Vitomiresti - DJ 703 Fagetelu - Optasi - DJ 703 C Ciuresti - Scornicesti - DC 25
Teslui - Beria - DC 35 Ibanesti - Otesti - DC 57 Ruscior - Constantinesti Judetul
Prahova - DJ 101 A Poienarii Burchii - Cimpina si Breaza - Comarnic - DJ 101 E
Poienarii Burchii - Mizil - DJ 101 G Centura Vest Ploiesti - Sirna - DJ 102 Centura
Vest Ploiesti - Cocorastii Mislii - DJ 102 B Baicoi - Gageni - DJ 102 C Albesti -
Apostolachi - DJ 102 G Poiana Varbilau - Slanic - DJ 102 A Mizil - Amaru - DJ 102 I
Cimpina - Valea Doftanei - baraj Paltinu - DJ 102 M Magurele - Baltesti - DJ 720
Razvad - Moreni - Floresti - DN 1 - DC 5 A Cocorastii Mislii - Banesti - DC 8 Movila
Vulpii - Dimbu - DC 8 A Baicoi - DN 1 - DC 10 Paulesti - DN 1 - DC 11 Malaesti -
Cozminele - DC 115 Calinesti - Magureni Judetul Satu Mare - DJ 108 M Lucaceni -
Berveni - DJ 109 I Orasul Nou - Huta - DJ 109 L Gherta Mare - Babesti - DN 1 C -
DJ 192 Satu Mare - Odoreu - DJ 193 A Satu Mare - Necopoi - DJ 194 Satu Mare -
Dorolt - Frontiera - DJ 195 Satu Mare - Viile - DN 19 A - DC 10 Coca - baraj
Calinesti - DC 15 Satu Mare - Noroieni - DC 23 Poiana Codrului - DJ 193 - DC 49
Carei - Capleni - DC 54 Crasna - Moftinu Mare Judetul Salaj - DJ 108 Zimbor -
Huedin - DJ 108 A Ciucea - Romanasi - Jibou - Benesat - DJ 108 B Criseni - Jibou -
Dej - DJ 108 D Cehul Silvaniei - Benesat - DJ 108 H Simleul Silvaniei - Nusfalau -
DJ 108 G Crasna - Cizer - DJ 109 Surduc - Hida - Rascruci - DJ 109 F Gilgau - Tirgu
Lapus - DJ 109 H Rastoci - Surduc Judetul Sibiu - DJ 105 G Avrig - Sadu - DJ 106
Cornatel - Nocrich - si Agnita - Netus - DJ 106 A Sibiu - Rasinari - Paltinis - DJ 106
B Ocna Sibiului - Mindra - Loamnes - DJ 141 Medias - Birghis - DC 35 Nocrich -
Altina Judetul Suceava - DJ 155 Tirgu-Neamt - Boroaia - Praxia - DJ 155 A Praxia -
Risca - Slatioara - DJ 174 Vatra Dornei - Saru Dornei - DJ 176 Vama - Moldovita -
DJ 177 Gura Humorului - Manastire - DJ 177 A Frasin - Tarnita - Ostra - DJ 208
Budeni - Dolhasca - Falticeni - DJ 208 A Suceava - Liteni - Dolhasca - DJ 208 B
Veresti - Udesti - DJ 208 C Suceava - Mitocu Dragomirnei - DJ 209 Cornu Luncii -
Paltinoasa - Solca - Vicov - Frontiera - DJ 209 A Falticeni - Cornu Luncii - Malini -
Gainesti - DJ 209 B Malini - Valeni - DJ 209 E Iacobesti - Milisauti - Radauti - Vicov
- Putna - DJ 209 F Milisauti - Arbore - Solca - DJ 290 Salcea - Veresti - DC 7
Dolhasca - Probota - DC 14 Falticeni - Baia - DC 26 Ciprian Porumbescu - Obcina -
DC 29 Gura Humorului - Voronet - DC 45 Horodnic - DJ 209 - DC 53 Patrauti - DN
2 - DC 56 Mitoc - Manastirea Dragomirnei - Padure - DC 74 Scheia - Itcani - DC 76
Salcia - Aeroport - DC 84 Saru Dornei - Gura Haitii Judetul Teleorman - DJ 503
Draganesti - Videle - Catunu - DJ 506 Bujoru - Cervenia - Vitanesti - DJ 543 Izbiceni
- Lunca - DJ 546 Turnu Magurele - Lunca - Plopii-Slavitesti - DJ 658 Rosiori de Vede
- Dobrotesti - DJ 658 B Furculesti - Piatra - DJ 701 Silistea - Lada - DJ 703 Ciolanesti
- Virtoapele Judetul Timis - DJ 592 Timisoara - Buzias - Lugoj - DJ 592 A Tormac -
Sacosu Turcesc - DJ 593 Peciul Nou - Giulvaz - Foeni - DJ 594 Jimbolia - Gotlob -
Lovrin - DJ 609 B Costeiu - Balint - Bethausen - DJ 681 Gavojdia - Nadrag - DJ 682
Sinnicolau Mare - Dudestii Vechi - DJ 682 B Dudestii Vechi - Frontiera - DJ 684
Cosova - Colonia - DJ 691 Timisoara - Masloc - Neudorf - DJ 692 Sinandrei - Gelu si
Varias - Periam - DJ 693 Carpinis - Cenei - DJ 693 B Otvesti - Jebel - Ciocova -
Ghilad - DC 130 Nadrag - DJ 681 - DC 14 Grabat - Lenauheim Judetul Tulcea - DJ
222 Tulcea - Agighiol - Jurilovca - Beidaud - DJ 222 A Caugagia - Ciucurova si
Horia - Nifon - DJ 222 B Ceamurlia de Sus - Stejaru si Traian - Ardealu - DJ 222 C
Tulcea - Nufarul - Mahmudia - Murighiol - Agighiol - DJ 222 E Sarighiolul de Deal -
Casimcea - Rahman - DJ 227 Macin - Cerna - Horia - Nalbant - DJ 229 Izvoarele - N.
19. Balcescu - Mihai Bravu - DN 22 - DJ 229 A Cataloi - Posta - Niculitel - Manastirea
Cocos Judetul Vaslui - DJ 159 Blesca - Pungesti - DJ 207 Negresti - Buhaesti - DJ
242 Birlad - Balabanesti - Tirgu Bujor - DJ 244 C Husi - Stanilesti - Falciu - DJ 246
Codaesti - DN 24 - DJ 248 Iasi - Grajduri - Buhaiesti - Vaslui - DJ 284 Raducaneni -
Albita Judetul Vilcea - DJ 605 A Melinesti - Sinesti - Milostea - DJ 643 Bals -
Balcesti - DJ 646 Folesti - Tomsani - DJ 651 Balcesti - Roiesti si Maldaresti - Horezu
- DJ 665 Vaideeni - Horezu - DJ 678 Dragoesti - Bratia Vale - DJ 678 A Cocoru -
Cepari - DJ 678 B Vitomiresti - Cuca - DC 108 Lapusata - Ladesti - DC 117 Sirineasa
- Popesti - DC 120 Babeni - Gara Babeni - DC 128 Halta Govora - Buleta - DC 129
Govora Sat - Baile Govora - DC 149 Costesti - Manastirea Bistrita - DC 176 Tatarani
- Cremenari Judetul Vrancea - DJ 202 Rimnicu Sarat - Ciorasti - Gulianca - DJ 204
Focsani - Hanu Conachi - DJ 204 A Focsani - Gologanu - DJ 204 B Nanesti -
Maicanesti - DJ 204 D Focsani - Suraia - DJ 205 Focsani - Vidra - Tulnici - DJ 205 A
Focsani - Odobesti - Reghiu - DJ 205 B Odobesti - Bolotesti si Budesti - Bontesti - DJ
205 F Tisita - Panciu - Soveja - DJ 206 Lespezi - DN 2 - DC 136 Jaristea - DJ 205 -
DC 149 Gara Cotesti - Cotesti Municipiul Bucuresti - DJ 200 Bucuresti - Stefanesti -
Fierbinti - DJ 301 Bucuresti - Cernica - DJ 401 Bucuresti - Berceni - Vidra - DJ 601
Autostrada A 1 - Ciorogirla - Bolintin - DJ 601 A Bucuresti - Rosu - Dragomiresti -
DJ 602 Bucuresti - Dornesti - Joita - DC 25 Centura Bucuresti - DC 13 Bucuresti -
Popesti-Leordeni - DC 18 Bucuresti - Magurele - DC 23 Chitila - Mogosoaia - DC 1
Bucuresti - Pipera - Tunari III. Sarcina maxima pe osia simpla 7,5 tone iar pe osia
dubla 12 tone.
A. Drumuri publice de interes republican - toate drumurile nationale pietruite.
B. Drumuri publice de interes local - drumurile judetene pietruite - drumurile
comunale - strazile pietruite in orase.
Transporturile pe drumurile respective cu vehicule la care sarcinile rezultate pe osii
sint superioare celor prevazute in norme vor putea fi efectuate, de la caz la caz, numai
cu autorizatie speciala de transport eliberata de organul de administrare a drumului
potrivit art. 21 din Legea drumurilor.
---------------------------
Site proiectat si administrat de catre Directia pentru informatica si comunicatii a
Camerei Deputatilor
webmaster@cdep.ro
Miercuri, 01 noiembrie 2006, 19:10
