Lecturi de vara 2014

Qwertyuiopasdfghjklzxcvb
nmqwertyuiopasdfghjklzxc
vbnmqwertyuiopasdfghjklz
xcvbnmqwertyuiopasdfghjk
lzxcvbnmqwertyuiopasdfgh
jklzxcvbnmqwertyuiopasdf
ghjklzxcvbnmqwertyuiopas
dfghjklzxcvbnmqwertyuiop
asdfghjklzxcvbnmqwertyui
opasdfghjklzxcvbnmqwerty
uiopasdfghjklzxcvbnmqwer
tyuiopasdfghjklzxcvbnmqw
ertyuiopasdfghjklzxcvbnmq
wertyuiopasdfgh
Lecturi de vară
Ghid de bune practici
Fundația Culturală de pe lângă Biblioteca
,,Gheorghe Șincai”
Oradea 2014
Coordonatori
Mariana Barna
Delia Pantea

1
Lecturi de vară

2
Fundația Culturală de pe lângă Biblioteca ,,Gheorghe Șincai”
ISBN 978-973-0-18362-7

3
Lecturi de vară
Fundația Culturală de pe lângă Biblioteca ,,Gheorghe Șincai”
Oradea 2014
Coordonatori
Mariana Barna
Delia Pantea

5
LECTURI DE VARĂ
I. ARGUMENT
Bibliotecile publice bihorene derulează permanent programe de
lectură pentru elevi și adolescenți. De foarte multe ori aceste
evenimente sunt în anonimat și nu au ca finalitate o festivitate de
premiere a celor mai merituoși și implicați cititori datorită lipsei
mijloacelor materiale, a imposibilității de a asigura cumpărarea de
premii pentru eveniment. Oportunitatea de a rezolva această
problemă a apărut odată cu deschiderea aplicației Books4Youth a
Fundației Mereu Aproape. Fundația Culturală de pe lângă
Biblioteca ,,Gheorghe Șincai” a aplicat cu un proiect dedicat
bibliotecilor publice bihorene, ,,Lecturi de vară ”.
Echipa de proiect care a scris și a coordonat implementarea
activităților propuse a fost formată din membrii Fundației care sunt
cu toții bibliotecari la Biblioteca Județeană ”Gheorghe Șincai”.
Obiectivele acestui proiect au fost:
 creșterea vizibilității bibliotecilor implicate la nivelul comunității
locale și consolidarea rolului de partener în procesul educațional
alături de școală;
 creșterea interacțiunii dintre bibliotecari și tinerii cititori.
 editarea unui caiet: Lecturi de vară: Ghid de bune practici, un
material profesional pentru alți bibliotecari bihoreni.
Beneficiile unui proiect de lectură derulat într-o comunitate
sunt :
 Îmbunătățirea atitudinii elevilor implicați în proiect față de
bibliotecă și față de lectură în general.

6
 Schimbul de bune practici cu bibliotecarii din celelalte biblioteci
publice bihorene care vor beneficia de Ghidul de bune practici prin
experiențele pe care acesta le descrie.
 Comunități mai educate, deoarece pe termen lung interesul pentru
lectură e o cărămidă importantă în formarea ca individ și cetățean a
oricărui tânăr.
 O tendință de care nu trebuie să fim străini este acea de rol terapeutic
al lecturii, rol recunoscut și promovat de sistemele medicale din alte
țări.
Putem schematiza beneficiile directe pe termen lung pe care
proiectele de lectură, cultivarea abilității de a citi și dragostea de carte
le aduc în viața participanților, acum elevi ai claselor din ciclul
primar sau superior.

7
Prima dintre activităţi, demarată la începutul lunii iunie anul
curent a fost lansarea invitaţiei de participare către bibliotecile publice
din Bihor. O bibliotecă a fost acceptată în proiect dacă a înscris un
program de lectură de vară pentru elevi şi studenţi. Au avut loc
întâlniri cu bibliotecarii pentru stabilirea modalităţilor de lucru, de
monitorizare şi evaluare a programelor individuale.
Fiecare bibliotecă a avut libertatea să propună programe de
lectură potrivite grupului țintă, singura condiţie impusă era cea de
monitorizare a întregului program și de diseminare a rezultatelor
proiectului (scrierea de articole, publicarea acestora pe site-urile şi
blogurile bibliotecilor, în presa bihoreană).
Referitor la monitorizare s-a urmărit:
 numărul de participanți reflectați în listele de prezență;
 numărul de cărți citite, reflectat prin numărul de fișe de lectură
completate în fiecare biblioteca participantă;
 numărul de bibliotecari și adulți coordonatori implicați în echipele
locale de proiect;
 numărul de parteneri din comunitățile mici implicați in acest
proiect, în cifrele date de rapoarte sau de prezența la evenimente;
 numărul de articole apărute pe blogurile profesionale ale
bibliotecilor din Bihor;
 numărul de articole apărute în presă;
 numărul de premianți pe listele de premiere;
 prezența la evenimentele de premiere;
O temă importantă de discuție la întâlnirile preliminare a fost
cea a mijloacelor materiale necesare pentru implementarea
programelor de lectură. Ne-am bazat pe resursele proprii ale fiecărei
biblioteci publice, în conformitate cu programul înscris în proiect, din
care putem enumera: cărțile din colecții, resursele electronice pentru
scrierea, documentarea și publicarea articolelor (calculatoare,
programe, aparate foto, scanere) și multă imaginație.

8
În perioada iulie-august s-au derulat programele de lectură
propuse de bibliotecile participante la proiect și au fost finalizate în
august septembrie cu o festivitate de premiere pentru propria listă de
câştigători, în prezenţa reprezentanţilor Fundaţiei Culturale de pe
lângă Biblioteca Judeţeană ,,Gheorghe Şincai’’ Oradea sau a
autorităților locale și a presei după caz.
Estimările de la începutul proiectului au fost depăşite, de la 15
programe de lectură planificate s-a ajuns la 30, derulate în
următoarele locaţii: 4 biblioteci municipale şi orăşeneşti, 9 biblioteci
comunale, cu 13 proiecte desfăşurate. Biblioteca Judeţeană, cu 7
puncte de împrumut (3 la sediu şi 4 în filiale) a desfăşurat 17
programe în parteneriat cu şcoli, 2 ONG-uri, voluntari sau utilizatorii
ai bibliotecii. De la numărul estimat de 700 participanţi înscrişi în
programele de lectură, s-a ajuns la 954 elevi şi studenţi și aproximativ
200 adulţi care s-au implicat în activităţi şi în festivităţile de premiere.
Adulții, sunt partenerii obișnuiți, angajați ai școlilor, administrației
publice locale, membri ai ONG urilor locale, presei, sau persoane
fizice care s-au implicat în diferite momente cheie. Aceștia au asigurat
transportul cărților de la Biblioteca Județeană în localitățile
participante la proiect, s-au implicat în programul local de lectură sau
în evenimentul de premiere, oferind, sala, logistica necesară, sau
promovarea proiectului.
Vorbind despre vizibilitate, în media au fost contabilizate
următoarele date: în spațiul internet au apărut 80 articole, pe 2
platforme principale- Blogspot și facebook.
Cele mai importante zone de publicare au fost
https://www.facebook.com/FundatiaCulturalaDePeLangaBibliotecaG
heorgheSincai?ref=hl
www.bibliotecibihorene.blogspot.com,
http://fundatiaculturalaabibliotecii.blogspot.ro/.
unde pot fi numarate 66 de articole care au aproximativ 1400 de
accesări. Alte bloguri unde s-au mai scris articole, pe care nu le-am
monitorizat ca număr de accesări, sunt:

9
http://bibliotecacomunalamadaras.blogspot.ro/ blogul Bibliotecii
Comunale Mădăras http://uniuneafemeilorbihor.blogspot.ro/ blogul
Uniunii Femeilor Bihor
http://bibliotecabratca.blogspot.ro/ blogul Bibliotecii Comunale Bratca
www.facebook.com/groups/657787117590071/ pagina facebook a
Clubului de lectură Prietenii cărţii din Cefa
http://husasaudecris.blogspot.ro/ blogul Bibliotecii Comunale
Husasău de Criş
http://sectia-copii-bjbihor.blogspot.ro/ blogul Secţiei pentru copii şi
tineret a Bibliotecii Judeţene ,,Gheorghe Șincai” Oradea
http://www.bibliobihor.ro/ site-ul Bibliotecii Judeţene ,,Gheorghe
Sincai” Oradea
Youtube- https://www.youtube.com/watch?v=9LSYZziR3y8 şi în
ziarele locale din Oradea şi din oraşul Salonta, în română şi maghiară.
II PROIECTE DE LECTURĂ DE VARĂ
Proiectul de Lecturi de vară a funcționat în conformitate cu
Legile lui Ranganathan:
1. Cărțile sunt pentru a fi folosite.
2. Fiecare cititor are cartea lui.
3. Fiecare carte are cititorul ei.
4. Economisește timpul cititorului.
5. Biblioteca este un organism în creștere.
Tipurile de programe de lectură implementate dovedesc acest
lucru. Mai puțin a fost implicată legea a patra, deoarece în vacanță
timpul copiilor nu trebuia economisit ci îmbogățit cu experiențe noi.
Vom vorbi despre câteva din tipurile de programe de lectură
implementate care au avut un format distinct și le-am grupat după

10
modul abordare sau genul de organizare. Le vom descrie cu
sublinierea acelor caracteristici care pot fi de folos tuturor celor care
vor să aplice acest model.
1. Club de lectură- Biblioteca Comunală Cefa Prietenii cărții din Cefa;
Biblioteca Județeană Sediu Club de vacanță al secției de copii.
2. Proiect de educație literară- Biblioteca Comunală Tinca cu proiectul
Lectura– oază de răsfăț și relaxare; Biblioteca din Husasăul de Criș
cu proiectul Cartea în inima copilului; Biblioteca Comunală Bratca
Farmecul lecturilor și universul fascinant al cunoașterii; Biblioteca
Județeană, în parteneriat cu Uniunea Femeilor Bihor Adolescența în
viziunea scriitorilor români.
3. Concurs de lectură au făcut Biblioteca Orășenească Săcueni Concurs
de prins Fluturi; Biblioteca municipală ”Teodor Neș” din Salonta La
izvorul nesecat; Filialele Bibliotecii Județene Gheorghe Șincai , Filiala
Felix, Filiala Iosia, Filiala Decebal, Filiala Dacia au lucrat sub titlul
comun Lecturi de vacanță.
4. Concurs de eseuri a fost organizat de Biblioteca Județeană
,,Gheorghe Şincai’’, Serviciul Comunicarea colecţiilor,
5. Joc și lectură la Biblioteca Orășenească Ștei cu Biblioteca de vacanță;
Biblioteca Mădăras In lumea basmelor; Biblioteca comunală Dobrești
Cartea comoară de înțelepciune, cu o componentă de cunoaștere a
istoriei comunei; Biblioteca orășenească Nucet Clubul copiilor, si
Biblioteca - casa cu povești.
1. Club de lectură
 Biblioteca Comunală Cefa Prietenii cărții din Cefa.
 Biblioteca Județeană Sediu Club de vacanță al secției de
copii.
Clubul de lectură Prietenii Cărții din Cefa a luat naștere în
aprilie 2014 la inițiativa bibliotecarei din Cefa Lucia Bordaș și a unui

11
grup de cititori fideli ai bibliotecii în încercarea de a da un format
întâlnirilor pe care tinerii oricum și le dădeau în bibliotecă.
Periodicitatea întâlnirilor este bisăptămânală – luni și joi între orele
14 și 15.
Scopul grupului ”unde citim proză, poezii, ghicitori, piese de teatru,
fragmente din cărţi desigur.<este acela de întoarcere la valorile
fundamentale ale omului, de a ne readuce aminte de pronunţia corectă a
cuvintelor și de sensul lor, de a cinsti cartea.„
Temele întâlnirilor și selecția textelor de citit sunt stabilite ad-
hoc la începutul sesiunii de lucru. Poate fi vorba despre lecturarea
unor fragmente din cărți propuse de copii școlare sau de loisir sau
lecturarea unor fragmente din cărți aflate în relație cu evenimentul
istoric care se aniversează. Desfășurarea constă în citirea efectivă și
discutarea textelor. Exprimarea părerilor dovedește interesul tinerilor
pentru temele abordate și pentru acumularea de cunoștințe în plus
față de cele impuse de școală.
” clubul nostru nu se axează numai pe citit mecanic , ideea este că fiecare
carte citită transmite ceva şi noi încercăm împreună să descifrăm tainele "
acelui ceva" printr-un fel de dezbatere a termei zilei. Este o plăcere şi o
încântare să-i vezi la lucru pe copiii care fac parte din club .”
Clubul este deschis oricărui nou membru care dorește să se
înscrie dar, membri noi sunt supuși unor teste, s-a ajuns astfel la un
număr de 25 tineri, dar desigur nu toți participă la fiecare ședință.
Evaluarea, prezentarea grupului și a întâlnirilor periodice se
face pe pagina de facebook a clubului, sub forma de jurnal, de către
bibliotecară. Fiind un grup deschis, monitorizarea întâlnirilor este
făcută practic de către profesori, părinți, sau chiar fii ai satului prin
comentarii, cereri de înscriere în grup și likeuri.
2. Proiecte de educație literară.
În acestă categorie am avut patru proiecte:
 Biblioteca Comunală Tinca cu proiectul Lectura – oază de răsfăț și
relaxare;

12


 Biblioteca din Husasăul de Criș cu proiectul Cartea în inima
copilului (prezentare integrală in anexe )
 Biblioteca Comunală Bratca cu Farmecul lecturilor și universul
fascinant al cunoașterii ,
 Biblioteca Județeană, în parteneriat cu Uniunea Femeilor Bihor :
Adolescența în viziunea scriitorilor români.
Bibliotecarii știu că adevărata lectură este o lectură motivată.
Avem aici de a face cu abordarea lecturii ca sursă de informații
(Robert Escarpit). Cititorul utilizează informațiile pentru a găsi
răspunsuri practice la solicitările diverse pe care le impune școala,
sau la cele emoționale pe care le întâlnește în viață. În cadrul acestui
tip de lectură se poate distinge: lectura de învăţare, lectura de
informare şi lectura de consultare. Textele recomandate, după ce au
fost citite sunt decodificate cu ajutorul bibliotecarului sau a
profesorilor implicați.
De la Bratca, un model de interpretare a mesajului transmis
prin text de către autor :
”Citind din ,,Micul Prinț’’, scrisă de Antoine de Saint- Exupery, cel pentru
care nu se poate trăi fără poezie, culoare și dragoste, dar pentru care chiar și
deșerturile ascund fântâni cu apa bună pentru suflet, iar stelele știu să râdă;
din dialogul dintre vulpe și Micul Prinț, copiii au înțeles că a iubi înseamnă
a fi responsabil față de cineva. Au înțeles că dragostea te face să cunoști mai
profund pe celălalt și să judeci după fapte. Face ca zilele să se deosebească
unele de altele, ca lumea sa apară mai profundă, mai bogată, mai frumoasă,
mai amicală”
La Tinca participanții ”s-au răsfățat cu basme, au simțit intrigile
din scrierile lui Sadoveanu, s-au relaxat citindu-l pe Goga și Alecsandri, au
trăit suspansul și pasiunea din romanele lui Drumeș și s-au amuzat copios
citindu-l pe Caragiale! Copiii au fost îndrumați de către doamnele profesoare
de limba română să aleagă pe lângă genurile literare plăcute lor și pe cele
utile din cadrul lecturilor școlare obligatorii. Programul “Lectura - oază
de răsfăț și relaxare” s-a desfășurat în perioada iunie-august și a avut
un număr de 18 copii au participanți.

13
La Husasău de Criș, s-a încercat redescoperirea locului şi
rolului pe care îl are ,,cartea’’ în actul educaţie şi în formarea
intelectuală a copiilor, pentru prezentul în care trăim dar şi pentru
viitor. Proiectul derulat în iulie 2014 a avut 18 participanți.
În programul Adolescența în viziunea scriitorilor români,
elevii au fost încurajați să exploreze literatura română pentru a căuta
similitudini și diferențe între adolescența trăită și descrisă de autorii
români ai diferitelor decenii și adolescența lor proprie. Au fost
parcurse aspirațiile intelectuale mărturisite de Eliade adolescent,
stările emoționale descrise de Mihail Drumeș, de Ionel Teodoreanu
sau de Nichita Stănescu.
3. Concurs de lectură
În acestă categorie am avut :
 Biblioteca Orășenească Săcueni Concurs de prins Fluturi
 Biblioteca municipală ”Teodor Neș” din Salonta La izvorul nesecat.
 Filialele Bibliotecii Județene Gheorghe Șincai , Filiala Felix, Filiala
Iosia, Filiala Decebal, Filiala Dacia au lucrat sub titlul comun Lecturi
de vacanță.
Obiectivul principal în cadrul concursurilor de lectură este
citirea unui număr cât mai mare de cărți.
Pentru a nu face rabat de la calitatea lecturii s-a stabilit ca
monitorizarea să se facă prin completarea unor fișe de lectură, care
certifică citirea cărții. Nu au fost impuse liste de lectură, dar au fost
făcute recomandări de către bibliotecar pe baza colecției disponibile,
sau din listele date prin programa școlară. Un efect al acestei libertăți
de alegere a fost posibilitatea de a studia opțiunile cititorilor atunci
când citesc cărți pe care le aleg ei după criteriile lor.
„Nu e neapărat important ce citesc tinerii, important e că mușchiul
lecturii e exersat și nu e nevoie să începi cu Proust pentru a deveni cititor.“-
afirma Pierre Charras, scriitor francez contemporan.
Vacanța este și timpul când se citește cel mai mult. Cititul este una
dintre marile bucurii ale vieții. Cartea rămâne cel mai bun însoțitor și â

14
înțelept sfătuitor oriunde ne-am afla: acasă, în tabără, în excursie. Lectura
cărții literare, tehnice, științifice lărgește cercul de cunoștințe, îmbogățește
viața spirituală. Gustul pentru citit se formează de-a lungul anilor și devine
o necesitate pe viață.
La Salonta, la proiectul Lecturi de vară sub titlul „La izvorul nesecat“
au participat 17 elevi. A fost mult mai mare numărul celor care au
împrumutat cărți în timpul vacanței de vară, dar nu au dorit să participe la
program. La ciclul primar au participat 4 elevi, la cel gimnazial 9, iar la cel
de liceu tot 4 elevi. Departajarea s-a stabilit în funcție de numărul fișelor
completate. (Salonta)
Contează mult modul de prezentare al proiectului, să fie
atractiv și pe înțelesul copiilor:
,,Am anunțat pentru cititorii bibliotecii Săcueni concursul nostru de
vară: Concurs de prins fluturi. Adică pentru fiecare carte împrumutată si
citită (!),”zboară” un fluturaș pe fișa de cititor a copiilor. Concursul începe
cu vacanța de vară și va lua sfârșit în 15 septembrie. Vor câștiga cititorii
care au cei mai mulți fluturi în colecție. ”
Se creează o competiție, câștigătorul fiind desemnat în funcție
de numărul cărților citite dar se poate face și un top al celor mai citite
cărți sau liste de preferințe. Bibliotecarul poate observa și studia din ce
școli provin cei mai activi cititori.
Pentru filialele Bibliotecii Județene se poate observa lista
școlilor din care provin elevii participanți, în general școli din
proximitatea filialei.
Pentru Filiala Felix avem Școala Generală Sanmartin, Școala
Generală Onisifor Ghibu, Școala Generală Cordau, Liceul Teologic
Penticostal Betel, Școala Generală ”Oltea Doamna”, Şcoala Gimnazială
„Avram Iancu”, Școala Generală N.Balcescu,Școala Generală Hidișelul
de Sus.
Pentru Filiala Ioșia avem Liceul Teoretic „Aurel Lazăr”, Şcoala
Gimnazială„Avram Iancu”, Liceul de Arte, Şcoala Gimnazială
„Octavian Goga”, Liceul Economic „Partenie Cosma”, Colegiul
Naţional „Mihai Eminescu”, Colegiul Naţional „Emanuil Gojdu” şi
Colegiul Naţional „Iosif Vulcan” Oradea.

15
La Filiala Decebal am avut cititori de la Colegiul Naţional „Mihai
Eminescu”, Colegiul Naţional „Emanuil Gojdu”, Colegiul Naţional
„AurelLazăr”, Liceul „Don Orione”, Liceul Ortodox „Roman
Ciorogariu”, Liceul German „Friedrich Schiller”, Liceul Baptist
„Emanuel”, Liceul Greco-Catolic „Iuliu Maniu”.
Ce cărți au citit elevii? Lista de cărți e foarte bogată, începând
cu lecturile recomandate de profesori, până la literatură
contemporană pentru tineret sau literatură de specialitate. Literatura
pentru tineret, achiziționată recent a luat tortul, întrucât adolescenții au
venit înapoi cu ele după două-trei zile, nerăbdători de a lua o altă carte de
același gen. Astfel au reușit unii dintre elevi să citească 15-16 cărți (!) în
timpul verii.(Bratca)
Referitor la opțiunile de lectură Filiala Decebal observa: Multor
copii le plac cărţile cu subiecte ştiinţifico-fantastice, dar şi fantastice, şi cărţi
legate de sănătate, sau cărţile ce au ca subiect relaţiile dintre părinţi şi copii,
dintre prieteni. Comunicarea şi înţelegerea sunt esenţiale în abordarea
diferitelor teme, pentru cărţile cerute de ei. Mulţi din aceşti cititori de vârstă
şcolară, au un „haos” în cap, un amalgam de cunoştinţe şi curiozităţi, dar
toţi vor să citească „ceva interesant”! E un lucru bun că vin la noi, marea
majoritate singuri, să dezlege enigma „haosului” din capul lor! Şi încetul cu
încetul, îi ghidăm pe valurile cunoaşterii, prin stimularea curiozităţii şi
imaginaţiei, cu speranţă, perseverenţă şi constanţă!
Cele mai citite cărți din Biblioteca Bratca
Clasici: Radu Tudoran ,,Un port la răsărit”; Eminescu ,,Proză“,
,,Poezii”; Ionel Teodoreanu ,,La Medeleni“; M. Sadoveanu ,,Frații
Jderi”; Calistrat Hogaș ,,Pe drumuri de munte’’; I.L. Caragiale ,,Schițe
si amintiri”; Petre Ispirescu ,,Basme’’; Antoine de Saint–Exupery
,,Micul Print’’; Gabriel Garcia Marquez ,,Dragostea in vremea
holerei’’; John Green ,,Sub aceeasi stea’’
Moderni: J.K. Rowlling ,,Harry Potter”; Rachel Russell ,,Insemnările
unei puștoaice’’; Kaye Umansky ,,Pongwiffy și vraja anului’’; K.O.
Dahl ,,Vineri, 13; Stephen Chbosky ,,Jurnalul unui adolescent timid’’
Salla Simukka ,,Roșu ca sângele’’; Anne Holt ,, Așa ceva nu se

16
întâmplă niciodata’’; Monsk Kallentoft ,,Vara Fatala’’; Liza Marklund
,,Fundatia Paradis’’; Arnaldur Indridasaon ,,Linistea mormantului’’;
Cornelia Funke ,,Povesti despre devoratorii de carti, fantome si alte
personaje de basm’’; Mark Levy ,,Mai puternic decat frica’’; Mark
Levy,, Hotul de umbre’’.
La Filiala Felix cărțile preferate, pentru copii din clasele II-VI
au fost: Cufărul cu povesti; Hugo - Cosette; Ispirescu-Basme; Beck-
Tom inimă curată; Tudoran-Toate pânzele sus; Chiriță- Cireșarii;
Lang- Comoara fermecată cu povești; Shrek al treilea-rege pentru o zi ,
căpcăun pe viață ; Stevenson-Comoara din insulă; Sadoveanu-
Baltagul; Gruia- Prietena mea Cateluța; Gilbert-Robin Hood; London-
Colt Alb; Zevaco-Cavalerii Pardaillan; Teodoreanu- La Medeleni;
Shepard- Secretul lui Emily. Iar la Filiala Ioșia pe lista titlurilor citite
de tineri putem găsi pe lângă literatură, lucrări de știință și religie:
Cîte ceva despre minte şi creier- producator Angus Gellatly ; C.S. Lewis
Creştinismul redus la esenţe; Ellen G. White Parabolele Domnului Cristos;
Manuscrisele de la Marea Moartă.
4. Concurs de eseuri
Nicolae Iorga afirma „A citi fără a gândi este a mânca fără a
mistui. Spiritul dă afară tot ce nu poate apropia prin munca propriei
gândiri". Émile Faguet consideră că lectura comportă trei personaje:
autorul, cititorul, iar criticul este mediatorul. Cititorul, lectorul
îndeplineşte trei funcţii: performarea, evaluarea, cooperarea.
Biblioteca Județeană ,,Gheorghe Şincai’’, Serviciul Comunicarea
colecţiilor a fost singura care a provocat cititorii la un Concurs de
eseuri.
Concursul de eseuri organizat la Biblioteca Judeţeană
,,Gheorghe Şincai’’, Serviciul Comunicarea colecţiilor, a fost
structurat pe două secţiuni: ,,Cum am început eu să citesc'' şi ,,Cartea
preferată''. Concursul a fost dedicat tinerilor cu vârste cuprinse între
14 - 20 ani. Iubitorii de lectură au fost provocaţi să redacteze un eseu,

17
în maximum 400 de cuvinte, despre primele experienţe în actul
lecturii şi bineînţeles despre cartea preferată.
Regulamentul concursului prevedea ca fiecare participant să
trimită eseul online, să respecte normele ortografice, de exprimare şi
de redactare. Precizia, rigoarea construcției textului şi a argumentării,
gradul de originalitate au fost criterii de departajare aflate în atenţia
comisiei de evaluare.
Proiectul concursului prevedea o serie de activităţi:
 lansarea concursului şi a regulamentului de desfăşurare
 înscrierea participanţilor, prin completarea fişei de înscriere
 primirea eseurilor
 jurizarea şi evaluarea
 premierea participanţilor
Juriul a decis ca, în loc de departajare, să acorde premii pentru
fiecare calitate scriitoricească de care au dat dovadă concurenţii. De la
pasiune şi entuziasm la excelenţă şi sensibilitate, fiecare elev a fost
răsplătit pentru efortul său.
,,Începuturile unei vieţi petrecute cu nasul în cărţi.
Mărturisirile unui şoarece de bibliotecă" i-a adus elevei Carina Iulia
Chereji (C. N. Mihai Eminescu) Marele Premiu. Alături de ea, la
festivitate au fost prezenţi: Bianca Segărceanu (C. N. Iosif Vulcan),
premiul "Cel mai pasionat şi entuziast cititor" pentru eseul "Oare
chiar am o singură carte preferată?"; Teodora Felicia Şandru (C.N.
Mihai Eminescu), premiul "Cea mai emoţionantă lucrare", pentru
eseul "Cartea preferată-sursă de autocunoaştere"; Bogdan Bolboacă
(Liceul de Artă Oradea), "Premiul pentru excelenţă", pentru eseul
"Cartea-canon al visului" şi Sandra Ana-Maria Borta (Facultatea de
Litere Oradea), "Premiul pentru excelenţă", pentru eseul "Magia cărţii
preferate". Premiile au constat în diplome cărţi. Acest concurs a avut
un ecou deosebit în rândul tinerilor, antrenându-i să-şi exprime liber
gândurile, provocându-le creativitatea. (găsiți textele integral în
anexe)

18
5. Joc și lectură
a fost un format de program de lectură regăsit la:
 Biblioteca Orășenească Ștei cu Biblioteca de vacanță
 Biblioteca Mădăras In lumea basmelor ,
 Biblioteca comunală Dobrești Cartea comoară de înțelepciune, cu o
componentă de cunoaștere a istoriei comunei
 Biblioteca orășenească Nucet Clubul copiilor, și Biblioteca - casa cu
povești
Lectura se adaptează scopului urmărit, naturii textului, dar şi
circumstanţelor. Putem citi în multe feluri, obiectiv ori proiectiv;
liniar, exploratoriu ori selectiv; nonşalant sau programat. Lectura
depinde de posibilităţile, aptitudinile, tendinţele fiecărui individ, fiind
un act extrem de complex. In cazul nostru bibliotecarul a fost
mediatorul între text și cititor el stabilind modul de lecturare și
interpretare a textelor.
Cel mai bine descris proiect de acest tip, prezentat in timp
real în timpul desfasurarii este proiectul In lumea basmelor a
Bibliotecii Comunale Mădăras.
Scopul proiectului a fost descoperirea plăcerii de a citi, și a
obișnuinței de a decodifica textele citite prin diferite metode, joacă
interpretare, comparare, vizionare și discuții.
Bibliotecara, Marinela Aristan, a stabilit textele și modalitățile
ulterioare de lucru:
 Lectură individuală, lectură pe roluri, descoperirea și explicarea
cuvintelor necunoscute , repovestire, explicarea textului urmată de
rezumat scris al poveștii, dramatizare și vizionarea textului ecranizat.
Vizionarea filmului a fost urmată de discuții despre modul cum joacă
actorii profesioniști comparativ cu interpretarea copiilor.”Sarea in
bucate”, "Povestea ciocârliei" de Tudor Pamfile ,,Ridichea uriașă" au
fost poveștile trecute prin demersul de mai sus.


19

 O altă abordare a fost corelarea textelor cu lumea reală prin căutarea
de proverbe care să aibă legătură cu textul citit. Pentru textul
"Norocul si mintea" de Rădulescu-Codin Concluzia la care au ajuns
(copiii) a fost ca degeaba ai noroc dacă nu ai minte. Au avut loc discuții
despre personaje, evaluarea lor și stabilirea modelelor și personalelor
din poveste cu care vor să semene.
 Prezentarea autorului printr-o scurta fișă biografică pregătită de
bibliotecar.
 Compararea și discutarea textelor cu teme asemănătoare dar cu
autori diferiți. Textele propuse au fost "Fata moșului cea cuminte'' de
Petre Ispirescu și povestea lui Creangă ''Fata babei și fata
moșneagului”. După ce au citit și au povestit textele au găsit punctele
comune și diferențele.
Protagoniști au fost elevii mici ai claselor II-VIII din comuna
Mădăras. Deoarece copilăria este lumea jocului, lectura a fost
combinată cu jocuri educaționale de pe www.didactic.ro. Derularea
proiectului a avut loc în lunile iulie și august, cu întâlniri de câte o oră
de două ori pe săptămână.
Premiile au fost acordate în funcţie de numărul de cărţi citite în
aceasta vacanţă dar şi după modul în care s-au implicat în acest
proiect.
III MODELE DE PROIECTE
Încercăm să lucrăm metodic, echilibrat și cu sens. Proiectele
descrise mai sus au avut mai mult sau mai puțin o structură, un fir
logic de la un capăt la altul. În unele biblioteci, această schiță a
proiectului a fost gândită de la început și formulată în scris dar in alte
locuri s-a lucrat din instinct, facându-se doar rapoarte după activități
și pe baza rapoartelor sau a jurnalelor am putut să ne dăm seama că
fiecare program de lectură de vară putea fi descris respectând
următoarea configurație standard.

20
Scrierea proiectului
I Informaţii despre proiect: Numele organizaţiei, Titlul proiectului,
Indicaţii privind bugetul proiectului, Locul de desfăşurare şi durata
proiectului, Organizaţii partenere implicate în proiect.
II Descrierea proiectului conține:
1. Rezumatul proiectului
2. Scopul, activităţile şi rezultatele proiectului. Nevoile identificate.
Argumentarea soluţiei propuse. Grupurile ţintă. Scopul proiectului cu
o formulare cuprinzătoare şi scurtă a schimbării dorite în situaţia
existentă. Principalele activităţi pentru atingerea acestui scop.
Rezultatele pe care sperăm că le va obţine proiectul.
3. Colaborarea cu parteneri locali pentru implementarea proiectului.
4. Estimarea numărului de persoane care vor benefica de acest
proiect: beneficiari direcţi, beneficiari indirecţi și enumerarea lor
după categoria socială căreia aparțin .
5. Resurse utilizate pentru derularea proiectului, contribuţii financiare
dacă există, incluzând contribuţia proprie la bugetul proiectului.
6. Vizibilitatea proiectului în cadrul comunităţii. Trebuie răspuns la
întrebarea: Cum va afla comunitatea şi beneficiarii despre proiect şi
rezultatele sale?
7.Monitorizarea şi evaluarea proiectului aduce răspunsuri la
întrebările: Cum știți dacă proiectul a avut succes? Criteriile utilizate
pentru a măsura realizările proiectului?
8.Plan de activităţi, tabelar . Acesta ar trebui să cuprindă enunţul
fiecărei activităţi așezate cronologic, responsabilitatea fiecărei
activităţi, resursele materiale şi umane.
9. Riscuri şi premise este un punct care trebuie avut în vedere
totdeauna.
III Echipa de proiect : numește responsabilitățile în cadrul
proiectului.

21
Exemple de proiecte derulate în care găsim elemente din structura
propusă:
CARTEA ÎN INIMA COPILULUI
Biblioteca din Husasăul de Criș
A. Titlu ,,CARTEA ÎN INIMA COPILULUI’’ PROIECT DE
EDUCAȚIE LITERARĂ
B. ECHIPA DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI:
Parohia Ortodoxă Română Husasău de Criş
„Fundaţia Culturală de pe lângă Biblioteca Gheorghe Şincai”
,,Fundaţia Mereu Apropape’’
1. Preot Dr. Ghitea Ioan-Mircea (Husasău de Criş nr.63)
2. Pavel Anca coordonatoarea Corului de copii al Bisericii Ortodoxe
Române din Husasău de Criş;
3. Tărău Paul (Husasău de Criş nr. 89 ), coregraf.
4. Ghitea Nicoleta-Minodora
C. LOCUL DESFĂȘURĂRII PROIECTULUI:
Locul de desfăşurare al proiectului Biblioteaca Publică din Husasău
de Criş.
D. PERIOADA DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI:
A fost umplementat în perioada 06.-12. 07. 2014
E. BENEFICIARII PROIECTULUI (GRUPUL ȚINTĂ):
Sunt un număr de 16 copiii care au particiat la activitățile din proiect .
F. BUGETUL PROIECTULUI (RESURSE UMANE, MATERIALE ȘI
FINANCIARE):
Resursele umane, materiale și financiare care au susținut acest proiect
au fost asigurate de membrii Consiliului parohial şi al Comitetului
parohial, „Fundaţia Culturală de pe lângă Biblioteca Gheorghe Şincai”
şi ,,Fundaţia Mereu Apropape’’.
Copiii cuprinşi în acest proiect au fost recompensaţi de către
Parohia Ortodoxă română din Husasău de Criş, „Fundaţia Culturală

22
de pe lângă Biblioteca Gheorghe Şincai” şi ,,Fundaţia Mereu
Apropape’’.
Au fost premiate cele mai frumoase lucrări.Toţi participanţi la
final au primit diplome, cărţi şi dulciuri pentru rezultatele obţinute.
G. DESCRIEREA PROIECTULUI
Prin proiect am urmărit că arătăm că în vremea în care informaţia
online cunoaşte o atât de mare utilizare, cartea citită este sursa care stă
la baza studiului şi cunoaşterii limbii şi literatura române.
Cartea nu poate fi substituită de alte forme sau mijloace
informaţionale moderne.
g1. Obiectivele proiectului:
Prin eseuri, povestiri şi desen, copiii au surprins momentele care le-
au plăcut cel mai mult din ceea ce au lecturat.
g2. Activitățile proiectului:
g3. Rezultatele așteptate: Eseuri, desene
H. IMPACTUL PROIECTULUI
Prin antrenarea copiilor in perioada vacanţei din vara anului 2014 în
acest proiect, s-a urmărit, redescoperirea locului şi rolului pe care îl
are ,,cartea’’ în actul educaţie şi în formarea intelectuală a copiilor,
pentru prezentul în care trăim dar şi pentru viitor. Acelaşi loc şi
interes ar trebuie să-l suscite ,,cartea’’ în viaţa oricărei persoane
indiferent de vârsta pe care acesta o are.
„BIBLIOTECA DE VACANȚĂ”
Proiect de lectură la Biblioteca Orășenească Ștei
Obiectivele proiectului:
 Cultivarea interesului pentru lectură prin stimularea gustului pentru
a citi și îmbunătățirea relației bibliotecă-utilizator;
 Descoperirea, în afara școlii sau familiei, a plăcerii de a citi;
 Interpretarea textului citit, înțelegerea raportului dintre realitate și
ficțiune;

23


 Manifestarea interesului pentru aplicarea cunoștințelor dobândite
prin lectură, în diverse situații;
 Formarea unei gândiri proprii de relaționare cu ei înșiși și cu cei din
jur;
 Popularizarea și valorificarea unor metode pentru îndrumarea
utilizatorilor către lectură.
Scopul proiectului:
 Formarea gustului pentru lectură;
 Formarea unor criterii proprii care vor permite utilizatorului să
aleagă singur ce și când să citească;
 Dezvoltarea laturii moral-estetice a personalității.
 Conștientizarea necesității continuării studiului, a antrenării minții și
în perioada vacanțelor.
Cui se adresează acest proiect: Unui număr estimativ de 50 utilizatori
de vârstă școlară și preșcolară (după caz).
Durata proiectului: Proiectul de lectură este conceput pe perioada de
vacanță școlară.
Locația: Activitățile propuse se vor desfășura, în marea lor majoritate,
în sala de lectură a Bibliotecii Orășenești. Având în vedere amplasarea
bibliotecii în incinta Casei de Cultură, aceasta poate găzdui unele din
manifestările programate.
Activități propuse :
 1.07-31.07.2014- Lectură colectivă și analizarea textelor citite
(caracterizarea personajelor pozitive și negative, posibilități de
reinventare a poveștilor citite, pentru ca toate personajele noastre să
devină pozitive, transpunerea lor în viața cotidiană).
 4.08-22.08.2014- Realizarea unei scenete care să cuprindă personajele
analizate mai sus, cu păpuși și decoruri desenate de copii în cadrul
„Atelierelor Artistice” din incinta bibliotecii.
 29.08.2014- Organizarea unei mici festivități de premiere a tuturor
participanților la Proiectul „Biblioteca de Vacanță”.
Activitățile propuse pot suferi unele modificări dacă este în
interesul unei mai bune desfășurări, fără a perturba scopul sau

24
obiectivele proiectului. Organizarea de acțiuni și activități ad-hoc
pentru o mai bună cuprindere a tuturor categoriilor de mici utilizatori.
În desfășurarea activităților vor fi acceptați și părinții ( mai ales
în cazul preșcolarilor și a școlarilor mici), sau alte categorii de
utilizatori care manifestă dorința de a participa sau de a se implica în
mod direct.
Coordonator proiect,
Bibliotecar Petrila Marina Edit
IV IMPACTUL PROIECTELOR DE VARĂ
Am ales să introducem în acest capitol două eseuri care conțin
pe lângă descrierea proiectului recomandări și idei valabile pe termen
lung, rezultatul unor mulți ani de experiență și colaborare și un efect
al programului derulat, care dovedește că pofta vine citind, un
proiect duce la alt proiect, utilizatorii devin insațiabili în nevoia de a
explora universul cărților scrise și a formelor de apropiere de carte.
Într-o casă a limbii române, cu îngeri şi cãrţi împreunã!
Urmare a desfãşurãrii proiectului cultural-educativ transfrontalier:
„Învăţământ şi generozitate – cunoaşterea, valorificarea şi păstrarea
tradiţiilor culturale ale României şi Ucrainei, prinorganizarea de tabere de
elevi şi cadre didactice“ - ediţia unsprezecea, proiect desfăşurat de către
Asociaţia Morăriţa din Oradea în parteneriat cu Uniunea Regionalã a
Românilor din Transcarpatia „Dacia“ – Apşa de Jos - Maramureşul istoric –
Ucraina, în Oradea, în perioada 27.06 ÷ 05.07.2014;
Am înţeles pentru a unsprezecea oarã, dragostea pentru cartea
româneascã a celor şaizecişinouã de elevi şi cadre didactice participanţi
alãturi de noi organizatorii, la aceastã tabãrã. Elevii maramureşni din
dreapta Tisei, mulţi încã astãzi elevi ai şcolilor ucrainiene, unde limba

25
maternã care este prima limbã învãţatã de un copil în familie, limba românã,
are planificate în programa de studiu doar douã ore sãptãmânal! ,,Limba
noastrã-i o comoarã<“, care trebuie pãstratã şi apãratã de fiecare acolo unde
trãieşte, fiind un element esenţial de comunicare şi stabilire a identitãţii la
etnia românã. Cartea este un far care îi apropie de portul iubirii de ţarã,
împletitã cu liantul dulce al iubirii mamei<Doar anul trecut, manifestãrile
dedicate în cincisprezece iunie poetului nepereche, au oferit auditoriului
orãdean recitãri de excepţie din partea elevelor Anghelina Iovdii, Diana Iovdii
şi Silvia Pipceac, invitate special din Maramureşul istoric, pentru talentul
lor interpretativ al versurilor eminesciene. Colaborarea tradiţionalã cu
Asociaţia culturalã de pe lângã Biblioteca Judeţeanã Gheorghe Şincai, a adus
bucuria dãruirii unei cãrţi an de an, pentru fiecare elev şi cadru didactic al
grupului maramureşan. Şi în acest an, vizitarea bibliotecii a însemnat
acordarea acestui dar aşteptat, cartea! Exprimând o mulţumire simplã, pe
care noi o percepem uneori banal atunci când îmbrãţişãm o carte, ei vorbeau
cãrţilor asemeni prietenilor dragi, planificându-le la citit, stabilind sã le
expunã în clasele lor, într-o casã a limbii române cu îngeri şi cãrţi împreunã,
în altã ţarã< Carte frumoasã, cinste cui te-a scris<
Tiberiu MORARU
Președinte Fundația Morărița
Impactul lecturii asupra elevului din clasele primare
„Unele cărți se citesc în bucătărie, altele, în salon. O carte bună
se citeşte oriunde.”și oricând, adică la orice vârstă – adaug eu. O carte
o citești când vrei, cum vrei, de câte ori vrei .O carte te trimite la alte
cărţi şi toate împreună formează baza trainică a culturii noastre.
Alegerea cărţilor potrivite, pentru cel ce urmează să fie inițiat în
tainele cititului, este primul pas în formarea culturii unei persoane.
Acest lucru nu se face la întâmplare. Selecția se face în funcție de
caracteristicile fiecărui copil: vârstă, preferințe, pasiuni, nivel de
înțelegere, dar și ținând cont că școlarii mici citesc cu drag doar dacă

26
lectura sună ca o ” muzică a gândurilor scrise”, care place urechii,
minții și sufletului. Dacă literele dansează pe pagini după muzica
gândului celui ce lecturează cartea, gustul pentru lectură se formează
din primii ani de şcoală și rămâne, pentru toată viaţa, o obişnuinţă
utilă.
Elevului mic trebuie să i se trezească curiozitatea spre lecturi,
să i se cultive interesul spre cunoaştere. El trebuie să fie îndrumat să
citească texte în care orizontul construit de autor este specific vârstei
mici, ca impactul psihologic să fie unul pozitiv, iar etapa sensibilizării
să-l familiarizeze pe elev cu cartea – instrumentul muncii intelectuale.
Plăcerea de a citi nu vine de la sine ci se formează printr-o
muncă a factorilor educaţionali (familia, şcoala, comunitate etc.), o
muncă caracterizată prin răbdare, perseverenţă, continuitate, voinţă.
Dacă factorii educaționali își dau mâna și muncesc împreună, lectura
devine un mod benefic de dezvoltare a tuturor proceselor psihice,
devine calea directă și sigură pentru însușirea formelor și nuanțelor
gândirii, imaginației și creativității ca și pentru exprimarea cu claritate
și precizie a ideilor proprii. La vârsta primei scolarităti, părintele va
urmări lecturile recomandate de învătător și-l va însoți pe micul școlar
la bibliotecă. Lectura elevului, discutarea cărtilor citite cu dascălul ori
cu părinții, dotarea bibliotecii personale constituie câtiva pași ai unei
campanii pedagogice pentru a cultiva gustul pentru lectură al
copilului.
Ca dascăl preocupat de trezirea interesului pentru lectură, am
îndrumat și îndrum cu responsabilitate lectura suplimentară a elevilor
mei. Imediat după perioada abecedară, micii școlari au citit cu drag
poezii ( Gândăcelul, Zdreanță, Gospodina, Somnoroase păsărele ) și proză (
Motanul încălțat, Croitorașul cel viteaz, Povestea celor douăsprezece lebede,
Fetița cu chibrituri, Bunicul, Bunica, Fluierul fermecat). Serbarea școlară
a fost un mod de a valorifica cele citite. Pentru verificare, dar și
pentru dezvoltarea creativității am cerut ca elevii să redea prin desen
un moment sau o scenă din ce au lecturat. Poveștile citite au devenit
apanajul copilăriei micilor cititori.

27
La vârsta de 7-10 ani, paralel cu dezvoltarea cognitivă, se
realizează și cea afectivă concretizată în afecte normative sau
sentimente morale, marcate de intervenția voinței, copilul
construindu-și o scală de valori permanente. Având în vedere acestea,
pe lângă poveștile în care învinge întotdeauna binele, am indicat în
lista de lecturi și basme ca Degețica, Tom Degețel, Fetița cu chibrituri în
care personajele principale se confruntă cu situații dificile , dar dau
dovadă de mult curaj și voință. Sfârșitul tragic al fetiței, care moare , i-
a afectat pe micii cititori, dar i-a făcu să vadă o anume realitate
înconjurătoare, alte condiții de trai, alte destine.
La finele clasei a II-a, am înmânat elevilor mei întreaga listă de
lecturi pe care trebuia să le citească în vacanța mare și pe parcursul
următorului an școlar, atașând și etapele de evaluare. În acea vacanță
elevii au făcut cunoștință cu Fram, ursul polar, cu Colț Alb, cu Heidi,
fetița munților sau cu alte personaje din opere epice de întindere mai
mare. După citirea celor indicate, au fost puși să întocmească fișe de
lectură care includeau și sarcina de a face însemnări personale prin
care să-și exprime opinia asupra unor fapte și personaje, având ca
scop urmărirea modului lor de a gândi și limbajul folosit pentru a-și
exprima părerile. Lectura s-a dovedit un instrument care le-a
dezvoltat posibilitatea de comunicare, făcându-se ecoul capacităţilor
de gândire , atenție, memorie şi creativitate.
Primul roman citit a făcut ca elevul să înțeleagă că hărnicia
duce la succes, că este competent și că poate avea încredere în forțele
sale, iar pe mine m-a asigurat că educabilul are o evoluție normală.
Elevii care au citit mai mult sunt mai autonomi din punct de
vedere moral- autonomie favorizată de sentimentele de justiție,
egalitate, respect reciproc- și își asumă mai des resposabilități sociale,
ca de exemplu să acorde ajutor unor persoane cu nevoi speciale –
după modelul eroinei din” Heidy, fetița munților”- sau să iubească și
să îngrijească un animal.
Lectura verii anului 2014 a fost una în urma căreia am constatat
că elevii au obținut noi beneficii. Pot acum să folosească întreaga
experiență cognitivă acumulată și o pot combina în așa fel încât să

28
dovedească imaginație. În urma lecturării și memorării unor versuri
în vacanță, după lectura în clasă a poeziei Rapsodii de toamnă de G.
Topârceanu, elevii au găsit cu ușurință rime la cuvintele date (Ex.
boare –soare, vâltoare, arzătoare, ulcioare, splendoare, culoare sau puf
– uf, ciuf, pămătuf sau păpădii – pălării, aurii, bucurii, melodii) sau au
creat ei versuri. Discipolii mei pot acum recombina datele experienței
anterioare în vederea dobândirii unor imagini noi, fără corespondent
în realitate sau în experiența anterioară. La ora de lectură poveștile se
mai încurcă câteodată sau facem chiar ” salată de povești”. În cadrul
acestor activități copilul își construiește lumea imaginară în funcție de
nevoile sale, dobândind astfel noi resurse energetice.
De imaginație creatoare voluntară omul are nevoie ori de câte
ori își propune să rezolve o anumită problemă cu un grad ridicat de
dificultate sau să creeze anumite opere artistice. În creația literară un
rol important , pe lângă gândire, revine informațiilor referitoare la
conduita oamenilor, la sentimentele și intențiilor lor, la trăiri și
impresii de viață. Bunii cititori fac această colectare de material din
cărți. Unii dintre ei fac apoi observații, schițează un proiect despre
realizarea unui film, despre scrierea unei povești sau poezii. Uneori
soluția se lasă așteptată, alteori apare iluminarea care duce la creație și
orice creație duce la progresul societății. Aș fi mândră ca și elevii mei
să contribuie la acest progres. Îmi doresc ca ei să continuie să citească
chiar dacă progresul tehnic le va pune în față în loc de carte un
computer.
Profesor, Rodica Panti
Coelgiul Național ”Iosif Vulcan”
Proiecte derivate din proiecte la Bratca:
”Ca o încoronare a activiățtii noastre din perioada de vară 2014, în
31 august- de -Ziua limbii Romane, am lansat, pe blogul bibliotecii, un
concurs dedicat tocmai frumuseții, bogăției și muzicalității limbii noastre
Pasionații de lectură, iubitorii cărților, au fost invitați să participe la
acest concurs de comentarii despre limba română, despre bucuria de a citi,
despre cărți și scriitori ,urmând să premiem cele mai frumoase texte.

29
Rezultatul concursului a fost o mare bucurie și încântare. Am descoperit
sufletul delicat, sensibil și bogat al cititorilor, copii încă, sau tineri visători
, optimiști ,,scormonitorii” tainelor ascunse în paginile cărților, însetați de
tot ce e nou sau în devenire, consecvenți și insistenți în căutarea și găsirea
multiplelor răspunsuri, la torentele de întrebări care le mistuie ființa.
Elanul lor tineresc, veselia, puritatea gândurilor și sentimentelor
sunt molipsitoare și ne certifică încrederea într-un viitor rodnic cu oameni
generoși, iubitori de țară și de limbă, altruiști, sinceri, adevărați
,,îmblânzitori”,-creatori de frumusețe, de dreptate, respect și bun simț, cu
dragoste protectoare pentru tot ce ne înconjoară. Am descoperit în textele lor
, unele, fascinante, maturitatea gândirii, bogția limbajului, dar și admirația
sau respectul pentru lecturile părinților, pentru dragostea lor pentru
cărți.”
Bibliotecar prof. Luminița Izdrailă
În loc de concluzii putem spune că proiectele de lectură pot
lua orice fel de forme, nu contează cât de multe sunt, nu contează cui
sunt adresate. Aduc bucurie, își găsesc ele publicul, cartea este un
magnet care își atrage cititorul, îi comunică, îl învață, îl răsfață, îl
îmbogățește.
Suntem privilegiați să lucrăm în biblioteci, printre cărți, să avem
pentru scurte momente în mână sufletul cititorilor cu care să
împărtășim cunoaștere sau emoții.

30
ECHIPA DE PROIECT
Lecturi de vară
Delia Pantea manager de proiect
Președinte al Fundației Culturale de pe lângă Biblioteca”Gheorghe
Șincai”
Mariana Barna Manager de proiect Vicepreședinte al Fundației
Culturale de pe lângă Biblioteca”Gheorghe Șincai”
Maricica Năsaudean , bibliotecar, membru al Fundației Culturale
Flavia Marinescu, bibliotecar, membru al Fundației Culturale.
Parteneri
Uniunea Femeilor Bihor Miorița Săteanu
Fundația Morărița, președinte Tiberiu Moraru
Colegiul Național ”Iosif Vulcan” prof.Rodica Panti
Scoala Generală” Avram Iancu ” prof. Cârciumaru Steliana
Biblioteca Județeană ”Gheorghe Șincai ” Filiala Felix
Biblioteca Județeană ”Gheorghe Șincai” Filiala Iosia
Biblioteca Județeană ”Gheorghe Șincai” Filiala Decebal
Biblioteca Județeană ”Gheorghe Șincai” Filiala Dacia
Biblioteca Județeană ”Gheorghe Șincai” Sectia Adulti
Biblioteca Județeană ”Gheorghe Șincai” Sectia Copii
Biblioteca Județeană ”Gheorghe Șincai” Mediateca

31
Biblioteca Orășenească ”Teodor Neș” Salonta- bibliotecari Irina
Rugina, Maria Iliș, Maria Vereș
Biblitoeca Orășenească Săcueni, bibliotecar Terezia Kerekes
Biblioteca Orășeneacă Ștei ,bibliotecar Marina Petrila
Biblioteca Orășeneacă Nucet bibliotecar Bitea Talida
Biblioteca Comunală Aștileu bibliotecar Bogdan Nicoleta
Biblioteca Comunală Pocola bibliotecar Irimie AnaMaria
Biblioteca Comunală Bratca bibliotecar Luminita Izdraila
Biblioteca Comunală Cefa bibliotecar Lucia Bordas
Biblioteca Comunală Dobresti bibliotecar Dorina Haidau
Biblioteca Comunală Capalna bibliotecar Felicia Branda
Biblioteca Comunală Husasau de Cris preot,dr. Ioan Ghitea
Biblioteca Comunală Tinca bibliotecar Anca Marilena
Biblioteca Comunală Madaras bibliotecar Aristan Marinela

32
CUPRINS
Lecturi de vară
I.Argument ………………………………………………………… …………............5
II. Proiecte de lectură de vară ……………………………………………….. ..9
1. Club de lectură …………………………………………………………………….10
2. Proiect de educație literară ………………………………………………….11
3. Concurs de lectură ……………………………………………………………….13
4. Concurs de eseuri………………………………………………………………… 16
5. Joc și lectură ………………………………………………………………………..18
III.Modele de proiecte ……………………………………………………………..19
IV.Impactul proiectelor de vară………………………………………………..25
Echipa de proiect. Parteneri……………………………………………………..30
Cuprins……………………………………………………………………………………..32
Anexe pe CD
Cartea in inima copilului (PDF)-preot. Dr.Ioan Ghitea
Concursul de eseuri (PDF)
Eu și cartea preferată (PDF)- prof. Rodica Panti
Raport final Lecturi de vară (PDF)
Secvențe din proiect (PDF)

Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai" Bihor a organizat concursul de eseuri "Cum am
început eu să citesc" dedicat tinerilor cu vârste cuprinse între 14 şi 19 ani. Iubitorii de lectură au
fost provocaţi să redacteze un eseu, în maximum 400 de cuvinte, despre cartea preferată. Chiar
dacă nu s-a realizat o departajare pe locuri, din rândul eseurilor trimise, unul s-a remarcat în mod
deosebit : "Începuturile unei vieţi petrecute cu nasul în cărţi. Mărturisirile unui şoarece de
bibliotecă" i-a adus elevei Carina Iulia Chereji (C. N. Mihai Eminescu) Marele Premiu.
Bianca Segărceanu (C. N. Iosif Vulcan) a primit premiul "Cel mai pasionat şi entuziast cititor"
pentru eseul "Oare chiar am o singură carte preferată?"; Teodora Felicia Şandru (C.N. Mihai
Eminescu) a primit premiul "Cea mai emoţionantă lucrare", pentru eseul "Cartea preferată-sursă
de autocunoaştere"; Bogdan Bolboacă (Liceul de Artă Oradea) a primit "Premiul pentru
excelenţă", pentru eseul "Cartea-canon al visului" şi Sandra Ana-Maria Borta (Facultatea de Litere
Oradea) a primit "Premiul pentru excelenţă", pentru eseul "Magia cărţii preferate".
Juriul competiției a fost format din Mirela Petronie, bibliotecar al secţiei de artă, Radu Deme,
voluntar, şi Paul Zoţ, PR al instituţiei.
Coordonator de proiect
Mariana Barna
CUM AM ÎNCEPUT EU SĂ CITESC
Adina Nicoleta Pop
Ca în cazul multor copii, m-am bucurat de prima mea carte în lectura mamei mele. În fiecare
seară la culcare îmi citea din Aventurile lui Habarnam şi ale prietenilor săi de Nikolai Nosov,
partea amuzantă era că de fiecare dată trebuia să înceapă lectura din nou de la început. Încet încet
am ajuns să citesc singură poveşti din cărţi destinate copiilor, sau mai bine zis „citeam” pozele din
acele cărţi. Deşi de cele mai multe ori ceea ce citeam eu nu corespundea cu ceea ce era scris în cărţi
nu conta deoarece eu trăiam bucuria de a cunoaşte povestea şi din alte puncte de vedere.Dar
preferatele mele erau tot cărţile ascultate în lectura părinţilor. Peste zi, când părinţii mei aveau de

lucru şi nu aveau nici timpul nici răbdarea de a-mi citi, aveam parte de primele mele „cărţi audio”
gravate pe discuri de vinil şi ascultate la pickup.
Am ajuns să merg la şcoală unde pe parcursul unui lung semestru în clasa I am învăţat
literele, am descoperit cuvintele scrise şi secretele şi înţelesurile ascunse de ele. Încă mai ţin minte
încântarea de a descoperi fiecare literă, dar şi enervarea de a citi fiecare cuvânt pe litere şi apoi tot
cuvântul încă o dată pe de-a-ntregul până reuşeam să pătrund taina lui. Şi apoi a început
„coşmarul” fiecărui elev: lecturile suplimentare obligatorii din vacanţa de vară. E adevărat că îmi
plăcea ca la fiecare început de vacanţă să ies cu mama mea la cumpărat de cărţi. Îmi plăceau şi încă
iubesc senzaţiile pe le am în momentul în care ţin în mână o carte nouă, curiozitatea şi fiorul
necunoaşterii conţinutului cărţii. Dar, ca orice copil din perioada preadolescenţei consideram că
vara era destinată exclusiv vacanţei şi jocului. Nu puteam înţelege de ce trebuie să stau în casă, să
citesc şi să scriu povestirea cărţii citite şi mai ales care era rolul tuturor acestor acţiuni. Sub
presiunea părinţilor am început să citesc cărţile „recomandate” şi cum era de aşteptat am urât multe
dintre ele, dar totodată, spre marea mea surprindere am ajuns şi să iubesc unele dintre ele. Pot
spune că cea de-a doua carte care mi-a marcat copilăria a fost Piciul de Alphonse Daudet.
Acum, când cărţile nu mai fac parte din categoria „lecturilor obligatorii” am ajuns din nou să
spun că ador să petrec timpul cu o carte, să mă îndrăgostesc de fiecare carte şi să iubesc sau să
urăsc fiecare personaj în parte. Şi mai nou am (re)descoperit şi cărţile audio.
,,So many books, so little time” ― Frank Zappa
CARTEA-CANON AL VISULUI
Bolboacă Bogdan
Liceul de Arte Oradea, 15 ani
MOTTO
,,Dacă citeşti cărţi pe care le citesc ceilalţi, vei gândi doar precum ceilalţi.’’- Haruki Murakami
Atunci când citeam, aflam acea stare în care îmi regăseam aspiratia mea
sprellibertate şi visare.Prima carte de care îmi amintesc că am citit-o singur, ,,Căpitan la15 ani’’, am
savurat-o cu fervoare şi bucurie. Întreaga carte se potrivea cu firea mea, cu căutările lăuntrice dar şi
cu propria sensibilitate sufletească.

*
,,A citi trăind, bucurându-te de frumuseţea unei idei, te construieşte conştient şi
subconştient.’’ Părintele Arsenie Boca.
Îmi amintesc că simţeam atmosfera cărţii şi starea sufletească a autorului
când a scris cartea, fiindcă mă transpuneam în locul lui, mă luam la întrecere cu autorul, gândindu-
mă ce aş face eu cu personajele la un moment dat. Uneori eram unul dintre personaje, în acelaşi
timp având conştiinţa celorlalte, ca şi cum aş fi şi regizor şi actor în acelaşi timp. Cartea era doar un
motiv pentru a-mi înfiripa un tărâm al visării în care acţionam liber. În sinea mea căutam o
rezolvare absolută a unui conflict omolog celui din carte, ce se desfăşura în mine. Aveam o
tipologie proprie de metabolism al lecturii. Unele pasaje le devoram pe nerăsuflate acceptându-le
necondiţionat, însă asimilându-le superficial; unele amănunte le exageram, le conturam ca identitate
în afara contextului, iar altele le estompam ca importanţă. Obişnuiam să mă implic atît de profund
în aventura personajelor încât o filtram metafizic în conformitate cu starea mea, fără să schimb firul
narativ al cărţii.După ce am uitat aproape întreaga acţiune a cărţii, ceea ce a rămas în amintirea mea
a fost acea atmosferă înfrigurată a visării.
Această carte m-a ajutat să-mi formez un ideal, să mă racordez la un spaţiu în
care să-mi exprim aspiraţiile sufleteşti fără ca acestea să fie schilodite de societate. Fără această
carte care mi-a făcut din citit o necesitate sinceră şi profundă, poate n-aş mai fi ajuns să citesc
Revolta maselor, să-l ascult pe hăruitul Dan Puric, s-au să-l descopăr pe Kant, pierzând adevăratul
sens al vieţii şi instinctul de a o trăi sincer.
CARTEA rămâne un loc în care mă pot regăsi chiar şi atunci când mă trădez pe mine
însumi. Lumea cărţii, a imaginaţiei, este un muzeu al purităţii unde regăsesc acea structură
spirituală a sinceritaţii pe care mi-a format-o lumea primelor cărţi şi care îmi susţine idealul atunci
când sunt pe cale de a-l pierde.
MAGIA CĂRŢII PREFERATE
Borta Sandra Ana-Maria
19 ani
Cine nu-ţi aminteşte emoţia primei cărţi citite? Fie din plăcere, fie din obligaţie, prima carte
ale cărei pagini le-am răsfoit ne rămâne în minte ca fiind prima care ne-a permis să aflăm secretele
unei alte lumi. Prima carte deschide, pentru cei dispuţi să-l urmeze, drumul spre alte cărţi, spre alte

lumi şi poveşti care ni se descoperă. Astfel, pe măsură ce trece timpul, ajungem să citim multe cărţi,
unele mai interesante, altele mai puţin pe gustul nostru, dar fiecare contribuind la dezvoltarea
personală.
Bineînţeles, sunt unele cărţi care lasă o amprentă mai puternică asupra noastră decât altele.
Acele cărţi pe care le citim de mai multe ori, de fiecare dată descoperind un alt detaliu care conduce
la înţelegerea globală. Astfel de cărţi sunt puse mereu la loc de cinste pe rafturile bibliotecii şi
despre o asemenea carte vă voi vorbi în continuare.
Barry Unsworth, un scriitor britanic cunoscut pentru termenul de ,,ficţiune istorică’’, a fost
nominalizat de trei ori pentru Premiul Booker. Una dintre cele trei nominalizări a fost pentru cartea
,,Un mister medieval’’, care mi-a rămas întipărită în minte. Pe de o parte, datorită măiestrimii în
îmbinarea detaliilor istorice cu cele fictive şi în prezentarea atât de realistă a personajelor, care pot
fi privite atât în exterior, cât şi în interior, cititorul având acces la psihologia lor. Pe de altă parte,
datorită organizării structurale sub forma unui roman poliţist medieval, presărat cu scurte citate
latine, cu întrebări al căror răspuns întârzie să apară şi cu suspans. Acţiunea se petrece în Anglia,
spre sfârşitul secolului XIV, în vremuri tulburate de ciumă şi de război. Un tânăr cleric răzvrătit,
Nicholas Barber, se alătură unui grup de actori itineranţi. Din lipsa banilor, ei sunt nevoiţi să se
oprească într-un târguşor fără nume pentru a da câteva reprezentaţii. Aici, ei află că o tânără
urmează să fie spânzurată pentru uciderea lui Thomas Wells, un băiat de 12 ani. Astfel, actorii decid
să creeze o piesă despre uciderea băiatului. Dar pe măsură ce repetă piesa, actorii descoperă un alt
adevăr şi un alt ucigaş. Ei află că tânăra acuzată este surdo-mută şi că tânărul fiu al lordului este
direct implicat în înfăptuirea acestei crime odioase.
În altă ordine de idei, romanul este palpitant şi merită o privire. Deşi o ficţiune, el reflectă
cu acurateţe dilemele sociale ale secolului XIV. Nişte simpli actori care au curajul de a ieşi din tipar
şi de crea ceva nou descoperă nişte secrete bine ascunse. În plus, cititorul are acces la fascinanta
lume a actoriei medievale, urmărind spectacolul din culise, aflând cum se realizau piesele de teatru
şi ce simţeau actorii. Din punctul meu de vedere, perspectiva este inedită.
În concluzie, pot spune că îi compătimesc pe cei care nu au avut ocazia de a simţi plăcerea
de a deveni regizorii propriului lor film pe măsură ce citesc o carte. Ce poate fi mai plăcut decât
exploatarea imaginaţiei până la maxim pentru a desena în minte un personaj sau pentru a reprezenta
un eveniment? Poate doar descoperirea magiei cărţii preferate.

ÎNCEPUTURILE UNEI VIEŢI PETRECUTE CU NASUL ÎN CĂRŢI.
MĂRTURISIRILE UNUI ŞOARECE DE BIBLIOTECĂ
Autor: Chereji Carina Iulia
Colegiul Național „Mihai Eminescu” Oradea
Vârsta: 16 ani
Dintotdeauna m-am raportat la cărţi precum şi la gama de posibilităţi ce vin odată cu fiecare univers
lexical ca drept fiind o extensie a personalităţii mele.
Privind din perspectivă, pot spune că pasiunea atât pentru citit, cât şi pentru
explorarea cât mai amănunţită a spaţiului semantic au început să se manifeste încă de le vârsta
preşcolară. Aşadar, perioada de vârstă 3-6 ani a fost petrecută nutrind o permanentă dorinţă de
sondare a înţelesului fiecărui enigmatic cuvânt. Treptat, activităţile caracteristice vârstei ludismului
au început să se piardă în neant. Adevărul este că nici după 13 ani de la producerea misteriosului
eveniment nu am ajuns să înţeleg cu adevărat de ce pasiunea pentru joc a fost deviată în sens
descendent la o vârstă atât de fragedă. Uneori prefer să atribui întâmplarea permanentei curiozităţi
de care dădeam dovadă. Oricare ar fi fost cauza, cert e că nu mă mai jucam; sau cel puţin acesta era
verdictul dat de educatoarele ce mă aveau în grijă. În mintea mea se manifesta cu promptitudinea
unui virus teama că mi se ascunde ceva. Era o teamă neîntemeiată, desigur, însă pe atunci ipoteza
potrivit căreia afişele, anunţurile şi chiar şi suspecta bandă din partea inferioară a televizorului în
timpul unui program de ştiri ascundeau mesaje secrete destinate exclusiv adulţilor. Uneori
imaginaţia exuberantă trăgea semnalul de alarmă: ,,Dacă de fapt acestea nu sunt mesaje secrete,
ci… răspunsuri?!” Ei bine, în acele momente, panica atingea dimensiuni epopeice. De ce? Nimic
mai simplu: deoarece cuvintele pe care le-aş utiliza pentru a defini acea perioadă a vieţii mele sunt:
,,întrebare” şi ,,răspuns”.
Ştiam că fiecare întrebare adresată persoanei potrivite şi fiecare răspuns
obţinut mă aduceau mai aproape de eu cea de mâine, de proiecţia mea matură din viitor. Într-adevăr,
mă grăbeam să cresc, însă nu ştiam cu exactitate cum, de ce şi când am să cresc. Nu aveam nici cea
mai vagă intenţie de a anticipa felul în care timpul îşi va pune amprenta asupra fizicului meu. Tot
ceea ce ştiam era că atunci când voi creşte, voi stăpâni cu siguranţă arta cititului şi arta scrisului.
Probabil aceasta a fost dorinţa principală care a alimentat decizia de a pune ursuleţul preferat
deoparte, îmbrăţişând euforic un creion şi un caiet şi încercând să reproduc literele, sau aşa cum le

spuneam eu, ,,semnele secrete”. Primele încercări mi s-au părut excepţionale, însă reacţia tatălui
meu de a mă felicita sincer pentru minunatele valuri pe care le-am realizat, m-a demoralizat
complet. Se pare că abordarea mea era complet greşită. Însă gustul amar al înfrângerii nu avea să
persiste pentru mult timp. Îmi amintesc cum într-o zi l-am surprins pe tatăl meu într-o ipostază cel
puţin bizară: relaxat, învăluit de confortul fotoliului său, acesta ţinea în mâini o ciudată legătură de
coli de hârtie, strânse într-un mănunchi mărginit de bucăţi de piele roşie groasă. Semne misterioase
aurii de diverse forme şi mărimi erau gravate pe învelişul din piele. Poziţia corpului nu era tulburată
de niciun spasm muscular, doar falangele executau o mişcare monotonă ce exercita o uşoară forţă
asupra colilor de hârtie. Buzele nu se mişcau, doar ochii păreau singurele organe vii din acest peisaj,
angrenând privirea într-o goană nebună: stânga-dreapta, stânga-dreapta.
Apropiindu-mă, am observat că şi mai multe semne misterioase, de această
dată negre, se înşiruiau pe paginile albe. După ce am fost informată că bizara acţiune se numeşte
,,citit”, am fost uimită să îl ascult pe propriul meu tată reproducând ceea ce semnele misterioase i-au
transmis.
A doua zi, pe masa de birou stăteau înşiruite numeroase caiete de exerciţii de
scriere şi de citire, achiziţionate de euforica mamă, însufleţită de exclamaţia veselă: ,,Mami, vreau
să învăţ să scriu şi să citesc!” Eram conştientă de faptul că procesul meu de maturizare începuse,
însă, paradoxal, mă simţeam mai fericită ca niciodată. După lungi antrenamente şi zeci de caiete
finalizate, eram pregătită pentru marea provocare: ,,Veveriţa zglobie”, prima carte dintr-o lungă
colecţie dedicată copiilor şi care îşi propunea să-i introducă pe tinerii cititori în lumea
necuvântătoarelor. Animată de desenele copilăriei, mi-am apropiat urechea de paginile înţesate cu
litere mărunte şi ilustraţii sugestive cu speranţa că semnele misterioase îmi vor şopti secretul lor.
Însă nu s-a întâmplat aşa, iar eu m-am văzut nevoită să aplic metoda tradiţională: cititul pe litere cu
voce tare. Până să realizez ceea ce s-a întâmplat, întreaga colecţie era terminată, aventurile tuturor
animalelor îmi erau cunoscute, iar pentru prima dată în viaţa mea, am redus statutul absolut şi
intangibil al semnelor misterioase la cel de banale litere.
Aventurile lexicale au continuat fără oprire. Treptat, rafturile ocupate
odinioară de păpuşi se metamorfozau în ceea ce avea să devină centrul micului meu univers:
bilioteca.
Pot spune că această pasiune extremă pentru citit a trasat o barieră între mine
şi majoritatea copiilor cu care intram în contact. Însă niciodată nu am cunoscut sentimentul de
singurătate. Personajele fantastice se transpuneau în spaţiul cotidian cu o naturaleţe ieşită din
comun.
Cărţile deveneau din ce în ce mai groase, ilustraţiile se împuţinau fulgerător,
iar literele se înlănţuiau acum în rânduri mult mai mărunte. Poveştile îşi însuşeau un atribut al

profunzimii ce ascundea noi universuri fascinante aşteptând doar să fie descoperite. Cărţile evoluau
în esenţă, iar de multe ori lectura solicita prezenţa indispensabilă a dicţionarului. Astfel, prinţii şi
prinţesele au început o anevoioasă incursiune cu un accentuat caracter hierofanic. Lumea basmelor
dispărea cu fiecare nouă carte citită, iar finalurile fericite nu mai erau o garanţie a cuvântului
,,Sfârşit”. De la fantastice arme de cunoaştere absolută, la partenere de joacă, investite adesea cu
atributul personificării, cărţile s-au metamorfozat în zugrăviri personalizate ale unor realităţi pe care
nu le cunoscusem încă. Într-adevăr, aici începe perioada de ,,imunizare prin citire”.
Când subiectul cărţii nu se mai axează asupra dezvoltării unei tematici
utopice, intervine elementul realităţii. Brusc, praful secular ce îmbracă învelişul cărţii ascunde
realitatea. Înăuntru, captivi într-o dimensiune limitată de penelul autorului, trăiesc oameni adevăraţi,
trăiesc adevărate fiinţe de hârtie. Bărbaţi şi femei, fete şi băieţi condamnaţi să-şi spună povestea la
nesfârşit celor ce sunt dispuşi să înţeleagă. Curând am aflat că până şi persoanele în ale căror vene
sângele se izbea cândva fremătător, pot fi prizonierele slovelor. Biete umbre lăsate cu secole în
urmă de penelul înfricoşat al unui scriitor. Probabil tocmai acest fapt constituie magia cărţilor. O
magie inaccesibilă oricărui mijloc electric de lecturare. Cărţile sunt adevărate cadouri. Faptul că au
fost scrise, atinse, simţite, concepute de o altă fiinţă umană le atribuie un caracter personal. Cărţile
sunt vii. Se nasc din lupta dusă în interiorul unei minţi, din pulsul frenetic al unei inimi, din
scârţâitul unei amintiri sau din moartea unui Eu. Vieţi întregi se întruchipează în mod material,
luând forma unor litere, frumos aşezate pe un fundal alb, sugestiv pentru ideea de cunoaştere. Şi
faptul că aceste cadouri vii dedicate umanităţii sunt răspândite în bătaia vântului, căutând persoana
care să le înţeleagă şi care să le aprecieze este, după părerea mea, una dintre cele mai spectaculoase
minuni ale complicatei scheme de destine, numită ,,omenire”. Deşi materialele ce constituie
proiecţia palpabilă a cărţii au un caracter efemer, cartea, ca şi filosofie şi direcţie, este veşnică.
Mesajul, ideile, viaţa însăşi continuă să prospere în fiinţa cititorului, distrugându-l , sfărâmiţându-l
în milioane de bucăţele, complexându-i viziunea, înălţându-l. Prin cărţi poţi cunoaşte lumea. Sau cel
puţin eu aşa am procedat. Deşi sub anumite aspecte, cunoaşterea dezvoltată de cărţi oferă garanţia
imunităţii în faţa durerii sau a eşecului, există unele experienţe şi etape ale vieţii care depind
exclusiv de statutul fragmentar al individului. Motivul pentru care homo sapiens a cunoscut o
evoluţie spectaculoasă, inegalabilă în regnul animal este conferit de faptul că tânăra generaţie nu
trebuie să elaboreze noi metode de rezolvare a unei probleme, acestea fiind deja transmise de
generaţia precendentă. Astfel, ni s-au lărgit noi şi noi orizonturi cu un caracter evoluţionist. Aşadar,
fiecare experienţă umană poate fi valorificată sub forma unei cărţi. Din experienţa mea de ,,cititor
de cursă lungă”, am învăţat că pentru fiecare carte există un cititor care să-i surprindă esenţa, să-i
înţeleagă mesajul, reinventându-se şi într-un final îmbunătăţindu-se pe Sine. Cititul ar trebui să
constituie o plăcere generală pentru fiecare dintre noi. Există miliarde de cărţi. Există cărţi pentru

oamenii grăbiţi, pentru cei îndrăgostiţi de fantezie, pentru romanticii incurabili, pentru flegmatici,
pentru colerici, sangvinici, melancolici. Iar dacă nu a fost scrisă cartea care să te atragă sau care să
te reprezinte, nimic nu te opreşte să devii propriul tău scriitor absolut. Undeva, cititorul perfect
aşteaptă coliziunea dintre gândurile tale şi propriile sale cugetări, pentru a-ţi conferi un nou sens
existenţial.
Analizează cu atenţie textura, greutatea, frumuseţea unei cărţi vechi. Inhalează mirosul filelor
îngălbenite de trecerea ireversibilă a timpului. Pentru mine, aceasta este atât mireasma morţii, cât şi
a vieţii. Binecuvântare şi blestem într-un singur înveliş secular. De ce? Pentru că realizez că cititul
mi-a schimbat viaţa, m-a reinventat ca persoană, mi-a ghidat sensul existenţial într-o direcţie pe care
nu aş fi reuşit să o găsesc niciodată de una singură. Şi deşi o carte a fost cea care a adus lumina,
înlăturând întunericul, tot cartea ca şi concept, m-a făcut să realizez cât de insignifiantă este
existenţa mea. M-a făcut să realizez că niciodată nu voi putea asimila la nivel absolut întreaga masă
de cunoştinţe oferită de cărţi. Însă de asemenea, am înţeles că deşi idealul de fiinţă daimonică este
intangibil, călătoria este singurul element de o importanţă majoră. Şi traseul ales, indiferent de
durata sa, este singura amintire care va prezenta durabilitate. Nu există cărţi bune sau cărţi rele, aşa
cum nu există suflete rele în genere. Murdăria se manifestă exclusiv la nivelul caracterului,
respectiv la nivelul libertăţii de alegere. Iar eu am ales să trăiesc prin cărţi. ,,Oare oamenii au
puterea de a aduce întregul univers în creierul lor, sau creierul este un talisman cu ajutorul căruia
oamenii desfiinţează legi
CARTEA MEA PREFERATĂ
Istriţeanu Alexandra-Ioana
Clasa a VIII-a Şcoala Nr. 195, Bucureşti
Cartea care m-a captivat cel mai mult este arhicunoscuta creaţie a scriitoarei engleze Jane Austen,
,,Mândrie şi prejudecată”. Deşi romanul a fost publicat acum peste 200 de ani, personajele specifice
secolului al XIX-lea şi ansamblul complex de trăsături morale ale acestora simbolizează perfect şi
firea omului epocii contemporane, drept dovadă că deprinderea omului de a se mândri şi iuţeala
tragerii concluziilor pripite nu se vor schimba peste generaţii.
Elizabeth Bennet, o tânără ca oricare alta, provenită dintr-o familie nu prea
înstărită, reprezintă protagonista celebrului roman austenian şi ochii prin care privim personajele.
Prin remarcile şi gândurile ei, cititorii îşi formează opinii referitoare la firea celorlalţi eroi ai
poveştii, cum ar fi, de exemplu, domnul Darcy, care este victima prejudecăţii lui Elizabeth,

caracterul lui transformându-se dintr-unul mândru şi arogant într-unul generos şi compasional, pe
măsură ce avansăm în lectură. Această prejudecată de proporţii reprezintă una din temele principale
abordate de scriitoare. O altă temă în jurul căreia orbitează universul întregii opere este cea a
familiei disfuncţionale. Mama lui Elizabeth are o fire superficială şi este lipsită de maniere, iar cele
mai mici fete Bennet, Lydia şi Kitty, îi sunt întru totul identice. Mary, fiica mijlocie, îşi petrece mai
tot timpul cufundată în cărţi şi, în scurtul timp când socializează, spunând cuvinte fără sens, ea fiind
întocmai varianta feminină a vărului ei, domnul Collins. Singurele rude pe care le agreează
protagonista sunt tatăl ei, un gentilom cu carte, deşi sarcastic şi uneori fără maniere, şi sora ei mai
mare, Jane, cu o fire blândă şi delicată, deprinsă să vadă doar calităţile celor din jur.
Faimoasa frază care marchează începutul poveştii, ,,Este universal recunoscut faptul că un
burlac, posesor al unei averi frumoase, cu siguranţă trebuie să fie în căutarea unei neveste”, ne
prezintă preocupările şi problemele oamenilor din acea vreme, şi anume: mariajul care, de cele mai
multe ori, nu urmărea iubirea între parteneri, ci asigurarea propriului confort material, statutul şi
drepturile limitate ale femeilor în societate şi diferenţele atât de evidente dintre clasele sociale din
acele timpuri, bazate pe avere şi alte superficialităţi.
Concluzionând, mărturisesc că am savurat fiecare pagină a acestei cărţi pline de întorsături de
situaţie, care m-a învăţat că sentimentele adevărate triumfă asupra celor mai adânci prejudecăţi,
asupra orgoliului omenesc şi asupra statutului social.
CUM AM ÎNCEPUT EU SĂ CITESC
Prodan Patricia Alice
MOTTO:
Cărţile sunt generoase cu iluziile noastre. Putem să le citim mai încet, să întârziem, să amânăm, să
revenim, să ne minţim, să uităm de cenuşiul cotidian.
Cititul pentru mine este un exil provizoriu din plictiseala şi mediocritatea vieţii obişnuite.
Fiecare om a învățat de mic această minunată artă străveche de a evada în noi lumi, de a trăi alte
povești, de a înțelege alte caractere sau doar de a acumula informații din diferite domenii.
Din copilărie m-am simțit atrasă de povești aşa încât am ajuns să iubesc cărțile, nu neapărat să
citesc.

Acum îmi pun întrebarea: când am învăţat eu oare să citesc cu adevărat, fără
a fi obligată de şcoala, fără a resimţi gestul ca pe o corvoadă? Am început să citesc din pura dorinţă
de a o face, fără a fi silită ori a aştepta rasplată, într-un moment anevoios al vieții mele si anume ca
elev recent transferat într-o şcoală cu multe veleităţi, în care mi s-a diminuat pofta de exprimare
verbală. Consideram că încerc inutil să ,,livrez” ceva prin cuvinte, pentru că erau atât de false, încât
mi-era silă să mai exprim ceva cu ele. În şcoală m-am simțit insignifiantă, ba mai rău, o prezenţă
dezagreabilă, deoarece eram marginalizată de un zid imatur clădit de colegi, de zvonuri răutăcioase
şi prejudecăţi. Nici eu nu ştiu cum s-a petrecut miracolul, stiu doar că am ghicit că pentru a trece de
momentul acela critic există o singura soluţie, să fug. Dar nu oriunde. Aşa se face că m-am refugiat
în lumea cărţilor, lume în care nimeni nu m-a cunoscut, unde am inţeles mai clar comportamentele
oamenilor şi mi-am putut treptat descoperi identitatea spirituală. Am început să citesc peste tot:
acasă – ghemuită într-un fotoliu confortabil, în drum spre şcoală - atunci când semaforul parcă
amâna culoarea verde, în timpul pauzelor-cu cartea în poală şi capul rezemat de braţe, câteodată
chiar în timpul orelor - aruncând lungi priviri în cartea deschisă din bancă, în grădina de la ţară -
unde stăteam culcată pe iarba înalt crescută, iar cireşul îmi umbrea paginile albe cu scris mic al
cărţii. Atâta timp cât citeam nu conta gălăgia din exterior, ci doar zgomotul din interior. Puneam
atâtea întrebări... Habar nu aveam că există atât de multe întrebari. În conştiinţa mea se deschidea o
lume vastă – lumea, de fapt, în toata complexitatea ei, iar eu mă simţeam ca un explorator.
O ,,doză” potrivită de curiozitate, o abnegaţie deosebită, o aşteptare
răbdătoare, certitudinea că acea carte aleasă este într-adevăr bună, o îndrăzneală şi tenacitate
uimitoare în a urma un drum ce îţi poate revela lucruri ce ar putea distruge principiile adunate până
în prezent sau clădi o nouă încăpere în palatul minţii tale – de aceste ,,doze” ai nevoie pentru a
deschide o carte din dorinţa proprie de a citi.
Atâta timp cât nu aveam o carte în mână, mă simţeam din nou singură printre
atâţia oameni şi atâţia copii, dar având una, chiar dacă eram singură, nu mă simţeam astfel şi cred că
nici nu eram. Bineînţeles, nu am avut acest sentiment până nu am învăţat să citesc cu adevărat, din
proprie iniţiativă. Degeaba învățătoarea, profesorii, părinţii încercau să mă convingă să ,,adopt” o
pasiune pentru citit. Era ca şi cum i-ai fi comunicat unui surd ce muzică melodioasă a compus
Mozart, ca şi cum i-ai fi povestit unui orb ce tablou superb a pictat Picasso. Însă cazul meu nu era
disperat. Când am aflat de una singură cât de minunat e să te arunci în atâtea lumi imaginare, m-am
simţit ca şi cum aş fi descoperit brusc Atlantida. Prin cărţi am învăţat cum să ajung mai aproape de
copiii de vârsta mea, mai aproape de Dumnezeu, mai aproape de mine. Cititul m-a ajutat cu
adevărat să trec peste nedreptăţi şi prejudecăţi. Acest mod de a te bucura de toate resursele
informative posibile a devenit calea mea spre un suflet mai deschis.

Cum am învăţat să citesc? Căutându-mă pe mine.
CARTEA PREFERATĂ
-SURSĂ DE AUTOCUNOAŞTERE-
Şandru Teodora Felicia
elevă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional "Mihai Eminescu" din Oradea
Adolescenţa, ca teritoriu „sine qua non” al vieţii este caracterizată, prin
excelenţă, de setea de cunoaştere. Un lung şir de căutări, încercări şi experienţe definitorii, care în
aparenţă sunt banalităţi, dar care îşi lasă amprenta asupra evoluţiei tale. Cam aşa aş defini eu
adolescenţa - etapa pe care o traversez acum .
Deşi căutăm şi uneori chiar găsim, toate acestea nu sunt suficiente… Atunci intervine lectura, acea
chemare a cărţii, care în ciuda faptului că nu grăieşte şi nu strigă, ne îmbie neîncetat să o
îmbrăţişăm, să o descoperim mai în profunzime, nu doar prin puterea palpabilului.
Literatura, ca artă a cuvântului, leagă intelecte şi suflete, depăşind bariere de
timp şi de cultură, ne dă şansa de a cunoaşte oameni din alte veacuri, din a căror înţelepciune ne
hrănim şi noi. Mircea Eliade, unul dintre scriitorii mei favoriţi spunea : ,,Cultura e valorificarea şi
organizarea experienţelor. Literatura nu va fi decât concretizarea acestor experienţe.” Personalitate
enciclopedică, Eliade valorifică acest principiu în numeroasele sale lucrări de factură experimentală.
Cartea mea preferată îi aparţine lui Mircea Eliade şi se numeşte „Nuntă în
cer”. Autorul ilustează aici, mitul Androginului, realizat prin motivul cuplului, pentru a reface
unitatea şi desăvârşirea fiinţei umane prin comuniune. Romanul este o confesiune ludică, ca o
ispăşire a nefericirii celui ce a fost pedepsit de a rămâne singur. Fără să îşi dea seama, Mavrodin şi
Hasnaş au fost cuprinşi de aceeaşi vrajă, de misterul ce o învăluia pe Ileana sau Lena, cea care în
viziunea mea reprezintă eternul feminin, surprins în două etape diferite ale procesului său evolutiv.
Întreaga poveste dintre Andrei Mavrodin şi Ileana, deşi profundă, este pusă
sub semnul incertitudinii atunci când ea îi mărturiseşte că abia se vindecase de „o mare, unică
dragoste” şi că nu va mai iubi. Ea este cea care încheie relaţia, fiind capabilă de sacrificiu, de dragul
celui iubit, conştientă fiind că iubirea şi priorităţile sale ar putea fi o piedică în calea succesului lui
Andrei.

Impresionantă mi se pare însă, povestea de dragoste a lui Barbu Hasnaş care,
ajuns bogat şi câştigându-şi statutul de Don Juan, se îndrăgosteşte de Lena. Între cei doi se înfiripă o
dragoste nebănuită şi se căsătoresc, însă mariajul i-a schimbat într-o oarecare măsură. În cele din
urmă, se despart după trei ani de căsătorie pentru că ea nu îşi dorea un copil.
Mereu mi-au atras atenţia în mod deosebit personajele eliadeşti, plăsmuiri ale
imaginaţiei auctoriale, dar care, în mod evident au ceva în comun – personalitatea unică şi
impresionantă a lui Eliade, preocupat de analitic, introspecţie, şi trăiri profunde -. „Nuntă în cer”
tratează deci, ideea iubirii profunde, ca experienţă definitorie, prin prisma celor doi eroi.
„CUM AM ÎNCEPUT EU SĂ CITESC”
Segărceanu Bianca – Izabela
elevă la Colegiul Naţional„Iosif Vulcan”,Oradea,
din toamnă clasa a XII- a
Oare chiar am doar o carte preferată ? Este o întrebare la care nu aş putea da un răspuns sigur. De ce
spun asta? Ei, bine sunt genul de persoană care poate fi considerat un şoricel de bibliotecă aflat în
continuă căutare de noi peripeţii în lumea lecturii.
Mărturisesc că nu am o carte preferată despre care să afirm faptul că, în viziunea mea rămâne
unică şi m-a impresionat atât de mult încât să existe o „barieră” care să mă împiedice să aflu şi
tainele altor cărţi. De fiecare dată când am citit o carte mi-a plăcut să-i descopăr propria poveste.
Fiecare a fost unică în felul ei. Pot să zic un simplu lucru şi anume că îmi plac cele romantice. Mi se
par cel mai uşor de înţeles deoarece sunt descrise întâmplări din viaţă în urma cărora se pot învăţa o
multitudine de lucruri. Este atât de frumos ca un simplu cititor să fie martor la minunatele poveşti ce
se înfiripă în fiecare dintre aceste opere care au fost puse pe hârtie cu multă dăruire şi suflet. Nimic
nu e mai plăcut decât să retrăieşti acele sentimente prin care trec personajele. De multe ori pot
spune că ajungi să plângi sau să râzi împreună cu ei.
În ciuda faptului că am zis că nu am o carte preferată, cea mai apropiată poveste de sufletul
meu este „Romeo şi Julieta” de William Shakespeare. Este tipul de creaţie literară în care s-a
prezentat cea mai frumoasă poveste de dragoste a căror protagonişti făceau parte din două familii
diferite. Cu toate că părinţii acestor tineri se aflau într-o continuă dispută ei au trecut peste şi au
ştiut să facă faţă situaţiilor îmbârligate. Dragostea celor doi tineri a fost atât de puternică încât pe

ambii i-a condus spre moarte. Este singurul lucru trist prezent în această poveste, însă din păcate se
întâmplă ca uneori onoarea să fie supremă unei încântătoare poveşti de dragoste.
Prin urmare, din punctul meu de vedere, cele mai frumoase opere ale literaturii române şi
universale rămân cele în care sunt scoase în evidenţă aceste întâmplări minunate care uneori te fac
să radiezi şi să trăieşti şi tu acele sentimente inocente şi nevinovate.
În concluzie, dragă cititorule, închei cu speranţa că prin intermediul acestor câtorva idei pe
care ţi le-am împărtăşit sper că ţi-am oferit un moment de linişte şi te-am făcut să schiţez măcar un
zâmbet.
Imagini de la festivitatea de premiere

1
Fundația Culturală de pe lângă Biblioteca ”Gheorghe Șincai” Oradea
Colegiul National ”Iosif Vulcan ” Clasa III-a B
Program : Lecturi de vară
Proiect: Eu și cartea preferată
Perioada de implementare: iunie- august 2014
Grup țintă : 25 de elevi ai clasei III-a B
Coordonator de proiect : prof. Rodica Panti
Impactul lecturii asupra elevului din clasele primare
„Unele cărți se citesc în bucătărie, altele, în salon. O carte bună se citeşte oriunde.” și
oricând, adică la orice vârstă – adaug eu. O carte o citești când vrei, cum vrei, de câte ori vrei
.O carte te trimite la alte cărţi şi toate împreună formează baza trainică a culturii
noastre. Alegerea cărţilor potrivite, pentru cel ce urmează să fie inițiat în tainele cititului, este
primul pas în formarea culturii unei persoane. Acest lucru nu se face la întâmplare. Selecția se
face în funcție de caracteristicile fiecărui copil: vârstă, preferințe, pasiuni, nivel de înțelegere,
dar și ținând cont că școlarii mici citesc cu drag doar dacă lectura sună ca o ” muzica a
gândurilor scrise” care place urechii, minții și sufletului. Dacă literele dansează pe pagini
după muzica gândului celui ce lecturează cartea, gustul pentru lectură se formează din primii
ani de şcoală și rămâne, pentru toată viaţa, o obişnuinţă utilă.
Elevului mic trebuie să i se trezească curiozitatea spre lecturi, să i se cultive interesul
spre cunoaştere. El trebuie să fie îndrumat să citească texte în care orizontul construit de autor
este specific vârstei mici, ca impactul psihologic să fie unul pozitiv, iar etapa sensibilizării
să-l familiarizeze pe elev cu cartea – instrumentul muncii intelectuale.
Plăcerea de a citi nu vine de la sine ci se formează printr-o muncă a factorilor
educaţionali (familia, şcoala,comunitate etc.), o muncă caracterizată prin răbdare,
perseverenţă, continuitate, voinţă. Dacă factorii educaționali își dau mâna și muncesc
împreună, lectura devine un mod benefic de dezvoltare a tuturor proceselor psihice, devine
calea directă și sigură pentru însușirea formelor și nuanțelor gândirii, imaginației și
creativității ca și pentru exprimarea cu claritate și precizie a ideilor proprii. La vârsta primei
scolarităti, părintele va urmări lecturile recomandate de învătător și-l va însoți pe micul școlar
la bibliotecă. Lectura elevului, discutarea cărtilor citite cu dascălul ori cu părinții, dotarea

2
bibliotecii personale constituie câtiva pași ai unei campanii pedagogice pentru a cultiva
gustul pentru lectură al copilului.
Ca dascăl preocupat de trezirea interesului pentru lectură, am îndrumat și îndrum cu
responsabilitate lectura suplimentară a elevilor mei. Imediat după perioada abecedară, micii
școlari au citit cu drag poezii ( Gândăcelul, Zdreanță, Gospodina, Somnoroase păsărele ) și
proză ( Motanul încălțat, Croitorașul cel viteaz, Povestea celor douăsprezece lebede, Fetița
cu chibrituri, Bunicul, Bunica, Fluierul fermecat). Serbarea școlară a fost un mod de a
valorifica cele citite. Pentru verificare, dar și pentru dezvoltarea creativității am cerut ca
elevii să redea prin desen un moment sau o scenă din ce au lecturat. Poveștile citite au devanit
apanajul copilăriei micilor cititori.
La vârsta de 7-10 ani, paralel cu dezvoltarea cognitivă, se realizează și cea afectivă
concretizată în afecte normative sau sentimente morale, marcate de intervenția voinței, copilul
construindu-și o scală de valori permanente. Având în vedere acestea, pe lângă poveștile în
care învinge întotdeauna binele, am indicat în lista de lecturi și basme ca Degețica, Tom
Degețel, Fetița cu chibrituri în care personajele principale se confruntă cu situații dificile , dar
dau dovadă de mult curaj și voință. Sfârșitul tragic al fetiței, care moare, i-a afectat pe micii
cititori, dar i-a făcu să vadă o anume realitate înconjurătoare, alte condiții de trai, alte destine.
La finele clasei a II-a, am înmânat elevilor mei întreaga listă de lecturi pe care trebuia
să le citească în vacanța mare și pe parcursul următorului an școlar, atașând și etapele de
evaluare. În acea vacanță elevii au făcut cunoștință cu Fram, ursul polar, cu Colț Alb, cu
Heidi, fetița munților sau cu alte personaje din opere epice de întindere mai mare. După citirea
celor indicate, au fost puși să întocmească fișe de lectură care includeau și sarcina de a face
însemnări personale prin care să-și exprime opinia asupra unor fapte și personaje, având ca
scop urmărirea modului lor de a gândi și limbajul folosit pentru a-și exprima părerile. Lectura
s-a dovedit un instrument care le-a dezvoltat posibilitatea de comunicare, făcându-se ecoul
capacităţilor de gândire , atenție, memorie şi creativitate.
Primul roman citit a făcut ca elevul să înțeleagă că hărnicia duce la succes, că este
competent și că poate avea încredere în forțele sale, iar pe mine m-a asigurat că educabilul are
o evoluție normală.
Elevii care au citit mai mult sunt mai autonomi din punct de vedere moral- autonomie
favorizată de sentimentele de justiție, egalitate, respect reciproc- și îsi asumă mai des
resposabilități sociale, ca de exemplu să acorde ajutor unor persoane cu nevoi speciale – după
modelul eroinei din” Heidy, fetița munților”- s-au să iubească și să îngrijească un animal.

3
Lectura verii anului 2014 a fost una în urma căreia am constatat că elevii au obținut
noi beneficii. Pot acum să folosească întreaga experiență cognitivă acumulată și o pot
combina în așa fel încât să dovedească imaginație. În urma lecturării și memorării unor
versuri în vacanță, după lectura în clasă a poeziei Rapsodii de toamnă de G. Topârceanu,
elevii au găsit cu ușurință rime la cuvintele date (Ex. boare –soare, vâltoare, arzătoare,
ulcioare, splendoare, culoare sau puf – uf, ciuf, pămătuf sau păpădii – pălării, aurii, bucurii,
melodii) sau au creat ei versuri. Discipolii mei pot acum recombina datele experienței
anterioare în vederea dobândirii unor imagini noi, fără corespondent în realitate sau în
experiența anterioară. La ora de lectură poveștile se mai încurcă căteodată sau facem chiar ”
salată de povești”. În cadrul acestor activități copilul își construiește lumea imaginară în
funcție de nevoile sale, dobândind astfel noi resurse energetice.
De imaginație creatoare voluntară omul are nevoie ori de câte ori își propune să
rezolve o anumită problemă cu un grad ridicat de dificultate sau să creeze anumite opere
artistice. În creația literară un rol important , pe lângă gândire, revine informațiilor referitoare
la conduita oamenilor, la sentimentele și intențiilor lor, la trăiri și impresii de viață. Bunii
cititori fac această colectare de material din cărți. Unii dintre ei fac apoi observații, schițează
un proiect despre realizarea unui film, despre scrierea unei povești sau poezii. Uneori soluția
se lasă așteptată, alteori apare iluminarea care duce la creație și orice creație duce la progresul
societății. Aș fi mândră ca și elevii mei să contribuie la acest progres. Îmi doresc ca ei să
continuie să citească chiar dacă progresul tehnic le va pune în față în loc de carte un
computer.
Prof. Rodica Panti

4
Au citit , au scris și au participat la acest proiect elevii:
BODIUŢ IONŢ
BULGARU DUMITRU CĂTĂLIN
BUZLE SEBASTIAN BOGDAN
CHEREGI ARMIN
DAN ANAMARIA
DANCIU CARINA
GHERDAN OANA
HUSĂSAN SMARANDA
LIŢ COSMINA
MINCSIC RAUL SEBASTIAN
NEGRUŢIU DRAGOŞ MIHAI
OLAR DARIA IVONNE
OLAR DIANA SIMONNE
PANTEA TEODOR GABRIEL
PANTI KENEZ DARIUS GERGO
POPA ARIANNE MARIA
POPOVICI ALEXANDRA MĂLINA-
PURTAN MIHNEA CASIAN
RADU TANIA ANA
SARCA MARIA ALESSIA
SĂLĂGEAN VICTOR C-TIN
SCORŢEA DENIS FLORIN
SELEJEAN SERGIU MARIAN
SZILAGYI SZABOLCS – SZILVESZTER- PETER
TANC DENISA IOANA
La sfârșitul verii 2014 elevii au fost rugați să scrie în câteva rânduri care a fost povestea lor preferată
și ce ar trebui să conțină o carte pentru a fi o lectură agreabilă.
Va invităm să lecturați o parte din părerile copiilor și câteva creații originale:

Lecturi de vară,priect de lectura al verii 2014 in bibliotecile bihorene
Primirea cărtilor iunie 2014

Concurs de prins Fluturi la Săcueni.

Lecturi de vara la Filiala Dacia, festivitate de premiere.

Biblioteca-Casa cu povesti, la Nucet.

Festivitatea de premiere de la Tinca

Filiala Iosia – Festivitate de premiere (jos)
Bratca (sus)

Adolescenta in viziunea autorilor români

Club de vacanta al Sectiei de copii BJ Bihor

Schimburi culturale Transfrontraliere.

Cefa, clubul Prietenii Cărții

Oras/
Comuna
Bibliotecar Predare
pachet carti
nr
carti
preda
te
Proiect de lectura
Linkuri conectate cu activitatea
Proi
ecte
term
inat
e
Nr
particip
anti
copii si
tineri
Salonta Irina Rugina 29,05,2014 73 La izvorul nesecat http://fundatiaculturalaabibliotecii.
blogspot.ro/2014/08/lecturi-de-
vara-la-biblioteca-salonta.html
x 35
SAcueni Terezia
Kerekes
27.05.2014 73 Concurs de prins fluturi https://www.youtube.com/watch?
v=9LSYZziR3y8
x 30
Stei Marina
Petrila
30,05,2014 73 Biblioteca de vacanta http://fundatiaculturalaabibliotecii.
vara-biblioteca-de-vacanta.html
x 45
Bratca Luminita
Izdraila
29,05,2014 73 Farmecul lecturilor si
universul fascinant al
cunoasterii
http://fundatiaculturalaabibliotecii.
vara-la-bratca.html
x 40
Cefa Lucia
Bordas
29,05,2014 73 Prietenii cartii Cefa http://bibliotecibihorene.blogspot.r
o/2014/06/prietenii-cartii-din-cefa-
jurnal.html
x 25
Dobresti Dorina
Haidau
30,05,2014 73 Cartea comoara de
intelepciune
http://www.bibliotecibihorene.blog
spot.ro/2014/09/lecturile-verii-la-
dobresti.html
x 15
Capalna Felicia
Branda
30,05,2014 73 Completare de colectie
x
Tinca Anca
Marilena
28.05.2014 73 "LECTURA - oaza
de rasfat si
relaxare ".
blogspot.ro/2014/09/lectura-oaza-
de-rasfat-si-relaxare.html
x 18
Madaras Aristan
Marinela
29,05,2014 73 In lumea basmelor http://www.bibliotecibihorene.blog
spot.ro/2014/08/festivitate-de-
premiere-la-madaras.html
x 15
Husasau
de Cris
Ioan Ghitea 29,05,2014 73 Cartea in inima
copiilor
blogspot.ro/2014/07/cartea-in-
inima-copilului.html?spref=bl
x 18
Oradea,
BJ Filiale
filiala felix 27.05.2014 73 Lecturi de vacanta http://www.bibliotecibihorene.blog
spot.ro/2014/09/lecturi-de-
vacanta-la-filiala-baile.html
x 20
Oradea,
BJ Filiale
filiala Iosia 27.05.2014 73 Lecturi de vacanta http://www.bibliotecibihorene.blog
spot.ro/2014/09/festivitate-de-
premiere-la-filiala-iosia.html
x 20
Oradea,
BJ Filiale
filiala
decebal
27.05.2014 73 Lecturi de vacanta http://www.bibliotecibihorene.blog
spot.ro/2014/09/proiectul-lecturi-
de-vara-la-filiala.html
x 35
Lecturi de vara: biblioteci participante, numar de articipanti, proiecte, manageri de proiect,

Oradea,
BJ Filiale
filiala dacia 27.05.2014 73 Lecturi de vacanta http://www.bibliotecibihorene.blog
spot.ro/2014/09/vineri-ne-am-
intalnit-la-filiala-dacia.html
x 37
Oradea bj
sediu
sectia Adulti 26.05.2014 146 Concurs de eseuri,
Recomanda o carte
blogspot.ro/2014/08/concursul-de-
eseuri.html
x 30
Oradea bj
sediu
sectia copii 26.05.2014 73 Club de vara
x 104
Oradea bj
sediu
mediateca 26.05.2014 73 Arta prin lectura si
lectura prin arta
blogspot.ro/2014/08/arta-
cinematografie-lectura.html
x 156
Oradea bj
sediu
Sateanu 8 iulie 2014 142 Autori romani pentru
tinerii europeni
spot.ro/2014/08/adolescenta-in-
viziunea-autorilor-romani.html
x 30
Oradea bj
sediu
Gojdu – lic. 6,06,2014 23 x 55
Oradea bj
sediu
Apateu 5,06,2014 70
x 32
Nucet Bitea Talida 16,06,2014 57 Clubul Copiilor- isteti
si harnici si Biblioteca-
Casa cu povesti.
spot.ro/2014/09/activitati-si-lecturi-
de-vara.html
x 33
astileu Bogdan
Nicoleta
x
Pocola Irimie
AnaMaria
x
Oradeab
morarita
Tiberiu
Moraru
4,07,2014 69 Cititori din
Marmuresul istoric
blogspot.ro/2014/07/schimburi-
cultural-educative.html
x 64
Oradea bj
sediu
Rodica Panti 26.05.2014 30 Eu si cartea preferată
x 25
Oradea bj
sediu
Nasaudean 26,05,2014 21 Voluntarii bibliotecii
x 12
oradea
Ceata lui
Pitigoi (
UFB)
Miorita
Sateanu
8 iulie 2014 23 Pitigoii a biblioteca
x 15
B J . Carciumaru
Steliana ( Sc
Avram
Iancu)
6,07,2014 23 Povestile copilariei
x 28
Husasau
de cris
Ioan Ghitea 7,07,2014 57 suplimentare
x
Bratca Luminita
Izdraila
7,07,2014 41 Ziua limbii romaâne
x 15
2000 952

Lecturi de vara 2014

More Related Content

What's hot

Similar to Lecturi de vara 2014

More from Biblioteci Bihorene

Lecturi de vara 2014