Documentul discută despre pregătirea acțiunilor de luptă de către un comandant de pluton, incluzând etapele desfășurării și pregătirii acestora. Este prezentată importanța planificării, organizării, cooperării și controlului în cadrul misiunii, precum și pașii necesari pentru pregătirea și emiterea ordinului preliminar. Lecțiile detaliază tehnicile de estimare a situației și analiza misiunii pentru a asigura succesul acțiunilor de luptă.

1. Lecţia 1. Pregătirea Acţiunilor de luptă
Description
Lecţia asigură o revedere a etapelor luptei şi explică paşii pregătirii acţiunilor de luptă
de către comandantul de pluton.
Learning Objectives
După terminarea cu success a acestei lecţii, tu vei fi în măsură să:
- Enumeri etapele desfăşurării şi pregătirii acţiunilor de luptă;
- Explici ce include pregătirea acţiunilor de luptă;
- Enumeri paşii planificării şi organizării acţiunilor de luptă;
- Explici noţiunile de cooperare şi control.
DESFĂŞURAREA LUPTEI
DESFĂŞURAREA LUPTEI cuprinde etapele: pregătirea luptei; executarea luptei;
finalizarea luptei; evaluarea luptei.

2. PREGĂTIREA ACŢIUNILOR DE LUPTĂ reprezintă un ansamblu de activităţi pe care
comandantul de pluton le desfăşoară în vederea îndeplinirii misiunii şi cuprinde:
Planificarea (pasul 1-6)
– Organizarea (pasul 7-8)
– Cooperarea
– Controlul
PLANIFICAREA LUPTEI constituie componenta de bază a pregătirii luptei şi presupune
următorii paşi:
Pasul 1- Primirea misiunii
Pasul 2- Emiterea ordinului preliminar sau de avertizare
Pasul 3 - Pregătirea planului preliminar
Pasul 4 - Executarea deplasării necesare
Pasul 5 - Recunoaşterea
Pasul 6 - Completarea planului
ORGANIZAREA presupune transmiterea misiunilor la subordonaţi şi realizarea măsurilor
care să ducă la îndeplinirea prevederilor din plan şi presupune următorii paşi: Pasul 7 -
Emiterea (darea) ordinului de acţiune
Pasul 8 - Supervizarea
COOPERAREA reprezintă activitatea prin care se asigură conlucrarea tuturor
forţelor participante la luptă, în timp, spaţiu şi pe misiuni, pe baza unui plan
unic şi a unei concepţii unitare, în scopul concentrării şi însumării eforturilor
acestora pentru îndeplinirea misiunii de luptă comune.
CONTROLUL se execută în scopul verificării următoarelor probleme: punerea în
practică a prevederilor planului de acţiune; nivelul de pregătire al grupelor;
îndeplinirea la timp a misiunii primite. De regulă, controlul se realizează prin
deplasarea la subordonaţi.
Lecţia 2. Primirea misiunii şi Emiterea
ordinului preliminar (de avertizare)
Learning Objectives
După terminarea cu succes a acestei lecţii, tu vei fi în măsură să:
- Explici activităţile executate de către comandantul de pluton la primirea misiunii;
- Explici ce este misiunea reformulată a plutonului;
- Enumeri punctele ordinului preliminar (de avertizare);
- Emiţi un ordin de avertizare;
Pasul 1 – Primirea misiunii
• Comandantul de pluton poate primi misiunea prin intermediul:
– ordinului preliminar (de avertizare)
– ordinului de acţiune sau a ordinului fragmentar

3. Pasul 1 – Primirea misiunii
Comandantul plutonului de infanterie analizează misiunea pentru a determina:
– Intenţia comandantului eşalonului superior (Batalion, Companie);
– Toate sarcinile pe care plutonul trebuie să le îndeplinească;
– Toate limitele acţiunii asupra libertăţii de acţiune a plutonului;
– Misiunea reformulată a plutonului;
Intenţia şi concepţia operaţiei eşalonului superior
Informaţiile care stau la baza analizei misiunii se extrag din Ord. Acţ. al eşalonului
superior, care precizează:
– concepţia comandantului eşalonului superior Companie, Batalion (paragraful 1
SITUAŢIA, punctul b; paragraful 2 MISIUNEA; paragraful 3 EXECUŢIA, punctul a al
ordinului de acţiune)
– misiunile şi sarcinile subunităţilor subordonate (paragraful 3 EXECUŢIA
punctul b al ordinului de acţiune)
– instrucţiunile de coordonare (paragraful 3 EXECUŢIA, punctul d al ordinului de
acţiune);
– alte informaţii utile sunt incluse în anexe şi scheme.
Pasul 1 – Primirea misiunii
Toate sarcinile pe care plutonul trebuie să le îndeplinească
La analiza sarcinilor, comandantul de pluton trebuie să identifice şi să înţeleagă toate
sarcinile a căror îndeplinire determină succesul misiunii, inclusiv cele care asigură
coordonarea acţiunilor plutonului cu subunităţile vecine.
Sarcinile pot fi:
Analizînd sarcinile precizare şi deduse, comandantul de pluton determină sarcina
esenţială.
Sarcina esenţială este o sarcină care trebuie executată pentru a îndeplini misiunea şi
derivă din analiza sarcinilor precizate şi deduse.
Sarcina esenţială este o sarcină care trebuie executată pentru a îndeplini misiunea şi
derivă din analiza sarcinilor precizate şi deduse.
• Toate limitele acţiunii asupra libertăţii de acţiune a plutonului
Limitele acţiunii - obligaţiile şi restricţiile impuse. Ele exprimă ce nu are voie plutonul

4. să execute înainte, în timpul şi după terminarea acţiunilor; formulări cum ar fi “a fi
pregătit pentru…”, “începând cu … “, “până la … “ exprimă limitări. Acestea se regăsesc,
de regulă, în Instrucţiunile de coordonare sau alte paragrafe ale Ordinului de Acţiune.
Factori şi restricţii, precum timpul la dispoziţie sau interdicţia radio, sunt, de asemenea,
limitări.
Pasul 1 – Primirea misiunii
Toate sarcinile pe care plutonul trebuie să le îndeplinească
La analiza sarcinilor, comandantul de pluton trebuie să identifice şi să înţeleagă toate
sarcinile a căror îndeplinire determină succesul misiunii, inclusiv cele care asigură
coordonarea acţiunilor plutonului cu subunităţile vecine.
Sarcinile pot fi:
• precizate (de eşalonul superior)
• deduse, fiind exprimate în relaţie cu terenul, acţiunile sau forţele inamicului,
forţele proprii sau cu o combinaţie a acestor factori
Analizînd sarcinile precizare şi deduse, comandantul de pluton determină sarcina
esenţială.
Sarcina esenţială este o sarcină care trebuie executată pentru a îndeplini misiunea şi
derivă din analiza sarcinilor precizate şi deduse.
Sarcina esenţială este o sarcină care trebuie executată pentru a îndeplini misiunea şi
derivă din analiza sarcinilor precizate şi deduse.
• Toate limitele acţiunii asupra libertăţii de acţiune a plutonului
Limitele acţiunii - obligaţiile şi restricţiile impuse. Ele exprimă ce nu are voie plutonul
să execute înainte, în timpul şi după terminarea acţiunilor; formulări cum ar fi “a fi
pregătit pentru…”, “începând cu … “, “până la … “ exprimă limitări. Acestea se regăsesc,
de regulă, în Instrucţiunile de coordonare sau alte paragrafe ale Ordinului de Acţiune.
Factori şi restricţii, precum timpul la dispoziţie sau interdicţia radio, sunt, de asemenea,
limitări.
Pasul 1 – Primirea misiunii

5. • Misiunea reformulată a plutonului
Misiunea reformulată constituie un enunţ clar şi concis, bazat pe sarcina esenţială
pentru misiune şi pe scopul acesteia, exprimat în formatul CINE, CE, CÂND, UNDE, DE
CE.
Acest enunţ devine primul alineat al estimării comandantului plutonului şi ulterior,
conţinutul paragrafului 2 – MISIUNEA – al Ordinului de Acţiune al comandantului
plutonului.
Exemplu:
2. MISIUNEA
Începînd cu 140900APR11, Pl.1 I.Mo. apără punctul de sprijin cu centrul pe copac (2757
5) pentru a interzice pătrunderea forţelor inamicului pe direcţia cota 165,8 (2359), cota
180,6 (2657).
Calculul timpului se execută pentru a determina intervalul de timp avut la dispoziţie
pentru planificarea şi desfăşurarea activităţilor de pregătire a plutonului pentru luptă.
De regulă, comandantul de pluton îşi poate planifica TIMPUL, cuprins între momentul
primirii misiunii şi cel de plecare la ofensivă (când trebuie să fie gata pentru apărare).
având în vedere următoarele aspecte:
Pasul 2 - Emiterea ordinului preliminar
(de avertizare)
Comandantul asigură instrucţiunile iniţiale printr-un ordin preliminar (de avertizare),
care conţine suficiente informaţii necesare pregătirii acţiunii într-un timp cât mai scurt;
acestea se referă, de regulă, la ridicarea muniţiei, a raţiilor de hrană şi de apă, la

6. verificarea mijloacelor de transmisiuni; o modalitate de întocmire şi transmitere a
ordinului preliminar o constitue folosirea formatului din 5 paragrafe al Ordinului de
Acţiune.
Comandantul emite ordinul de avertizare cu toate informaţiile pe care le are la
dispoziţie la momentul respectiv şi nu aşteaptă noi informaţii pentru completarea
acestuia, asigurând actualizarea lui ori de câte ori este necesar.
Lecţia 3. Pregătirea planului preliminar
Description
Această lecţie explică şi analizează activităţile din cadrul pasului 3 al planificării-
Pregătirea Planului Preliminar.
Learning Objectives
După terminarea cu succes a acestei lecţii tu vei fi în măsură să:
- Enumeri paşii estimării executate de către comandantul de pluton;
- Relatezi activităţile executate de către comandantul de pluton la fiecare pas al
estimării;
- Execuţi estimarea în rolul comandantului de pluton.
Pasul 3 – Pregătirea planului preliminar
Comandantul de pluton face o estimare a situaţiei pe care o foloseşte ca bază
pentru întocmirea planului său preliminar.
ESTIMAREA reprezintă procesul luării deciziei militare şi cuprinde 5 paşi:
– analiza detaliată a misiunii;
– analiza situaţiei şi dezvoltarea cursului acţiunii;
– analiza fiecărui curs al acţiunii;
– compararea fiecărui curs al acţiunii;
– decizia.
I. Analiza detaliată a misiunii
Analiza detaliată misiunii este primul pas în procesul de estimare, fiind modul prin care
comandantul înţelege şi obţine informaţii despre misiune.
Informaţiile care stau la baza analizei misiunii se extrag din Ord. Acţ. al eşalonului
superior, respectiv din paragraful 3 – EXECUŢIA – care precizează concepţia
comandantului eşalonului superior, misiunile şi sarcinile subunităţilor subordonate,
precum şi instrucţiunile de coordonare; paragraful 2 conţine misiunea plutonului; alte
informaţii utile sunt incluse în anexe şi scheme.

7. Acest pas al estimării se execută la Pasul 1-Primirea misiunii.
II. Analiza situaţiei şi dezvoltarea
cursului acţiunii
Analiza situaţiei, al doilea pas în procesul de estimare, îl constituie analiza factorilor
rămaşi din MIFT-T (inamic, forţe proprii, teren, şi timp la dispoziţie) pentru a determina
influenţa acestora asupra cursurilor de acţiune posibile.
Analiza terenului
– O (Sectoare de observare şi cîmpuri de tragere)
– C (Acoperire şi mascare)
– Obstacole
– K (Puncte cheie din teren)
– A (Căi de apropiere)
Sectoare de Observare şi Cîmpuri de
Tragere
Observarea – abilitatea de a vedea ameninţarea vizual sau folosind supravegherea.
Cîmpuri de tragere – zona în care o armă sau un grup de arme poate acoperi efectiv
cu foc dintr-o poziţie indicată.
Evaluarea îţi permite să identifici:
- Zonele potenţiale de angajare, “pungi de foc” sau “zone periculoase”;
- Terenul propice apărării şi poziţiile sistemelor speciale sau ale utilajelor;
- Unde forţele care execută manevra sunt cel mai vulnerabile la observare şi foc.
Elemente ajutătoare:
- Analiza “liniei orizontului” (vizibilităţii directe);
- Mărimea sectoarelor de foc (individuale / ale subunităţii);
- Zone văzute şi nevăzute.

8. Acoperire şi Mascare
Acoperire – protecţia împotriva observării.
Mascare – protecţia faţă de efectele focului direct şi indirect.
Evaluarea mascării şi acoperirilor ajută la identificarea:
Metode de determinare:
- Recunoaşterea pe hartă;
- Recunoaşterea terestră sau aeriană;
- Fotografii din satelit;
- Studierea zonei;
- Analiza “liniei orizontului” (vizibilităţii directe).
Obstacole
Obstacol – orice trăsătură naturală sau artificială a terenului care opreşte, împiedică
sau divizează mişcarea militarilor (atât pe pământ cât, şi în aer).
Exemple: clădiri, pante abrupte, râuri, lacuri, ape curgătoare, mlaştini, păduri,
deşerturi, jungle, oraşe, câmpuri de mine, tranşee, obstacole de sârmă ghimpată, etc.
Factori importanţi:

9. Reunind factorii de mai sus într-un singur produs = Schema obstacolelor combinate.

10. Reunind factorii de mai sus într-un singur produs = Schema obstacolelor combinate.