Introducere in ingineria programarii

Ingineria programării
1. Introducere în
ingineria programării
Florin Leon
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași
Facultatea de Automatică și Calculatoare
http://florinleon.byethost24.com/curs_ip.htm
Florin Leon, Ingineria programarii, http://florinleon.byethost24.com/curs_ip.htm

2
Educația este când citești manualul.
Experiența este ce capeți dacă nu-l citești.
Pete Seeger

Introducere în
ingineria programării
1. Introducere
2. Fazele procesului de dezvoltare
3. Istoria programării
4. Concluzii

5
Software academic și industrial
 Exemplu: o problemă de 10.000 LOC (linii de cod)
 Student: 2 luni (5000 LOC / lună)
 Firmă: 1000 LOC/lună, 10 luni-om
 Software academic
 Versiune demo funcțională
 Hobby: nu necesită documentație și interfață complexă cu
utilizatorul, defectele sunt corectate când apar
 Software industrial
 Plătit de client
 Influențează mediul de afaceri
 Necesită o abordare inginerească, o disciplină de lucru

6
Software industrial
 Este construit pentru a rezolva unele probleme din
organizația clientului
 Funcționarea incorectă poate provoca pierderi financiare și chiar
pierderea de vieți omenești
 Trebuie să aibă calitate foarte bună
 Testare riguroasă înainte de livrare (30%-50% din efortul total)
 Dezvoltarea este împărțită pe faze pentru a gestiona mai bine
complexitatea (necesită documentație)
 Are cerințe de recuperare a datelor, toleranță la defecte,
portabilitate
 Acestea conduc la creșterea dimensiunilor

7
Regula lui Brooks
 Software-ul industrial în comparație cu
software-ul academic
 Productivitate: 1 / 5
 Dimensiune dublă
 Software-ul industrial necesită de 10 ori
mai mult efort decât software-ul academic

8
Ingineria programării
 Ingineria programării reprezintă aplicarea
unei abordări sistematice, disciplinate și
cuantificabile pentru dezvoltarea, operarea și
întreținerea produselor software
(Glosarul terminologiei ingineriei programării, IEEE,
Institute of Electrical and Electronics Engineers, 1990)

9
Software
 Software-ul este o colecție de programe de
calculator, proceduri, reguli, împreună cu
documentația și datele asociate
(IEEE)

10
Scopul ingineriei programării
 Utilizarea unor metodologii pentru dezvoltarea de software
 Rezultate repetabile
 Apropiere de știință
 Îndepărtarea de metodele ad-hoc cu rezultate imprevizibile
 Scopul dezvoltării de
produse software este
satisfacerea nevoilor
clienților sau utilizatorilor

11
Costul produselor software
 Costul produselor software depinde în primul rând de
efortul oamenilor
 Productivitatea este frecvent măsurată în linii de cod
(LOC) / lună-om
 Productivitatea medie pentru o aplicație nouă este de
300-1000 LOC / lună-om
 8000 $ / lună  8-25 $ / LOC
 Un program de dimensiune medie de 50.000 LOC poate costa
aproximativ 1.000.000 $

12
Software și hardware
 Un produs de un milion de dolari poate fi instalat pe un
calculator de câteva sute de dolari
 Software-ul este în prezent componenta principală a
unui sistem informatic

13
Întârzieri și instabilitate
 În 1988, un studiu a arătat că din 600 de firme, 35%
aveau proiecte informatice scăpate de sub control din
punct de vedere al bugetului și timpului de execuție
 Raportul Standish Group privind finalizarea proiectelor
IT în SUA

14
Lipsa de fiabilitate
 Software care:
 Nu face ce trebuie
 Face ce nu trebuie
 În sisteme complexe (incluzând componente electrice,
mecanice, hidraulice), de cele mai multe ori software-ul
este problema cea mai mare
 Defectele software-ului nu se datorează uzurii, ci erorilor
de proiectare și implementare

15
Defecte „celebre”
 28 iulie 1962 – distrugerea sondei spațiale Mariner I:
virgulă în loc de punct în limbajul Fortran
 1982 – explozia conductei sovietice de gaz
trans-siberiene
 1983 – defect în sistemul sovietic de avertizare nucleară
 1985-1987 – acceleratorul medical Therac-25:
“race condition”, 5 persoane și-au pierdut viața
 1988-1996 – generatorul de numere aleatorii al
protocolului Kerberos

16
 15 ianuarie 1990 – căderea rețelei de telefonie AT&T
 25 februarie 1991 – defectul rachetei Patriot în războiul
din Golf
 15 octombrie 1989 – căderea sistemului de dirijare a
traficului de la aeroportul Dallas - Fort Worth
 4 iunie 1996 – explozia rachetei Arianne 5: excepție
netratată pentru “overflow”
 Noiembrie 2000 – sistemul de radioterapie în Panama
City: 17 pacienți și-au pierdut viața din cauza expunerii la
radiații

17
 2011 – fondul de investiții AXA Rosenburg Group a fost
amendat cu 25.000.000 $ și obligat să plătească
despăgubiri investitorilor pentru ascunderea unui defect
software care a provocat pierderi de 217.000.000 $
clienților
 2011 – 22 de persoane arestate pe nedrept din cauza
unui defect în sistemul informatic al tribunalelor din New
South Wales, Australia
 12 decembrie 2014 – sistemele de control al traficului
aerian din sudul Marii Britanii s-au oprit pentru 45 de
minute, cauza fiind o singură linie de cod din anii ’90

18
Reprogramarea
 Când cerințele nu sunt specificate complet,
schimbarea lor conduce la refacerea tuturor
fazelor ulterioare
 Pentru proiecte cu durată lungă, cerințele
clientului se modifică
 Reprogramarea consumă 30% -40% din efortul
total de dezvoltare

19
Întreținerea
 Întreținere corectivă: eliminarea erorilor
 Întreținere adaptivă: adaptarea la alt mediu
 Întreținere perfectivă: includerea de funcționalități
suplimentare
 Legea evoluției software-ului: software-ul schimbă mediul,
apoi trebuie să se adapteze la noul mediu
 Întreținerea costă de obicei mai mult decât dezvoltarea unei
aplicații
 Presupune înțelegerea codului, modificarea, testarea de
regresiune
 În timpul dezvoltării, întreținerea este deseori neglijată
 Raport de cost 60:40 – 80:20

20
Scala proiectelor
 Proiectele complexe necesită metode diferite de
dezvoltare față de proiectele de mici dimensiuni
 Presupun formalizarea procedurilor inginerești și a
managementului de proiect
 Proiecte:
 Mici: < 10.000 LOC
 Medii: 10.000 – 100.000 LOC
 Mari: 100.000 – 1.000.000 LOC
 Foarte mari: > 1.000.000 LOC

21
Scala proiectelor
 Previziuni:
 1946: Goldstein, von Neumann (EDVAC, primul calculator binar cu
program stocat) – max. 1000 instrucțiuni
 1981: Bill Gates (la apariția IBM PC) – max. 640 KB RAM
 Realitatea:
 1966: sistemul de operare IBM
OS 360, 5000 de ani-om
 1977: naveta spațială NASA,
40.000.000 LOC
 1983: System V versiunea 4.0
Unix, 3.700.000 LOC
 1992: sistemul de rezervare a
biletelor KLM, 2.000.000 LOC
în limbaj de asamblare

22
Triunghiul managementului
de proiect
 Managementul unui proiect este condus de trei factori majori: costul, timpul și
domeniul de aplicare (engl. “scope”, întinderea, anvergura)
 Costul este o măsură a resurselor utilizate pentru sistem
 În cazul software-ului, este dominat de costul de personal
 Costul poate fi estimat ca efort (luni-om) * cost mediu (lunar)
 Include costul suplimentar pentru hardware și instrumentele de dezvoltare
 Timpul
 Mediul de afaceri dorește reducerea timpului de livrare
 Creșterea productivității (LOC / lună-om) determină scăderea timpului și a costului
 Domeniul este dat de specificații

23
Calitatea
 Calitatea presupune, conform standardului internațional al calității produselor
software ISO/IEC 9126:
 Funcționalitate (engl. “functionality”)
 Asigurarea funcțiilor care satisfac nevoile exprimate explicit sau implicite
 Include securitatea: persoanele neautorizate să nu aibă acces iar celor autorizate să nu le
fie refuzat accesul
 Fiabilitate (engl. “reliability”)
 Menținerea unui nivel specificat de performanță
 Utilizabilitate (engl. “usability”)
 Capacitatea de a fi înțeles, învățat și utilizat
 Eficiență (engl. “efficiency”)
 Asigurarea unor performanțe adecvate relativ la volumul de resurse utilizate
 Mentenabilitate (engl. “maintainability”)
 Capacitatea de a fi modificat pentru corecții, îmbunătățiri sau adaptări
 Portabilitate (engl. “portability”)
 Capacitatea de a fi adaptat pentru medii diferite exclusiv pe baza mijloacelor existente în
produs

24
Calitatea
 Importanța fiecărei dimensiuni de calitate depinde de
natura proiectului
 Sistem critic: fiabilitate
 Joc: utilizabilitate
 Înainte de dezvoltare, trebuie specificat obiectivul
principal de calitate
 Fiabilitatea este considerată în general cea mai
importantă
 Se măsoară în defecte / KLOC
 Bunele practici curente: mai puțin de 1 defect / KLOC
 Definirea unui defect depinde de proiect sau de standardele
organizației dezvoltatoare

25
Schimbarea
 Schimbările din mediul comercial sunt rapide și
frecvente, implică schimbarea produselor
software aferente
 Așteptările privind schimbarea sunt mai mari în
cazul software-ului pentru că acesta nu are
proprietăți „fizice”
 Dezvoltarea software-ului trebuie să fie adaptată
schimbărilor continue

26
Consecvență și repetabilitate
 Succesele trebuie să fie repetabile
 Calitatea și productivitatea trebuie să fie
consecvente
 Acest lucru permite unei organizații:
 Să prevadă cu acuratețe rezultatele proiectelor
 Să își îmbunătățească procesele de dezvoltare
 Se impune standardizarea unor proceduri și
folosirea unor metodologii

28
Fazele dezvoltării
 Dezvoltarea pe faze împarte problema în mai multe aspecte care
pot fi tratate separat
 Costul de dezvoltare este mai mic decât în cazul în care problema
ar fi abordată în întregime
 Permite verificarea calității la intervale stabilite, de exemplu după
fiecare fază, în loc să se aștepte până când produsul este finalizat
 Există multe metodologii de dezvoltare iar organizațiile au de multe
ori propriile versiuni
 În general, rezolvarea oricărei probleme constă în:
 Analiza problemei și specificarea cerințelor
 Proiectare
 Implementare (codarea, programarea propriu-zisă)
 Testare

29
Analiza
 Presupune înțelegerea problemei (CE se dorește de
la sistem)
 Scopul este documentarea cerințelor
 Au loc două activități majore:
 Înțelegerea problemei (analiza)
 Pentru un sistem nou, este dificilă și presupune creativitate
 Specificarea cerințelor
 Cerințele funcționale și de performanță, constrângerile
 Manualul de utilizare preliminar: interfețele principale cu
utilizatorul

30
Proiectarea
 Scopul este planificarea unei soluții pentru
problema specificată (CUM se va rezolva)
 Tipuri de proiectare:
 Proiectarea arhitecturală
 Componente sau subsisteme, interacțiunile acestora
 Proiectarea de nivel înalt
 Specificarea modulelor, structurilor de date, formatelor
 Şabloane de proiectare
 Proiectarea detaliată
 Logica internă a modulelor

31
Implementarea
 Traducerea proiectării într-un anumit limbaj de
programare
 Detaliile care țin de limbaj nu sunt specificate în faza de
proiectare
 Scopul trebuie să fie reducerea timpului de testare și
întreținere, prin simplitate și claritate
 Programele trebuie să fie:
 Ușor de citit și de înțeles
 Ușor de modificat și de extins

32
Testarea
 Este principala măsură de control al calității
 Presupune detectarea defectelor software-ului
 Din toate fazele, nu numai din faza de implementare
 Tipuri de testare:
 Testarea unităților: a modulelor individuale
 Testarea integrării: a interconectării modulelor
 Testarea sistemului: a cerințelor sistemului
 Testarea de recepție (engl. “acceptance testing”): operarea
pe datele reale ale clientului

33
Testarea
 Este o activitate critică și de durată
 Deseori necesită un plan de testare
 Rezultate:
 Raportul de test
 Descrie cazurile de test executate și rezultatele obținute
 Raportul de erori
 Descrie erorile întâlnite

35
Zuse Z3 (Germania, 1941)
 Primul calculator funcțional controlat prin program
 Construit din relee telefonice mecanice

Plankalkül
 Primul limbaj de programare (exclusiv teoretic)
36

37
Colossus (Marea Britanie, 1944)
 Mașini folosite pentru a decripta mesaje secrete
de nivel înalt ale armatei germane
 Construite din lămpi electronice vidate
 Au rămas secrete până în 1975

38
ENIAC (SUA, 1945)
 Primul calculator electronic de uz general, avea 30 t
 Proiectat pentru a calcula tabele balistice pentru armata SUA
 Programarea se realiza prin manipularea comutatoarelor și
cablurilor

39
EDVAC (SUA, 1949)
 Binar, nu zecimal ca ENIAC
 Raportul lui John von Neumann asupra lui EDVAC conține
descrierea arhitecturii von Neumann

40
EDSAC (Marea Britanie, 1949)
 Unul din primele calculatoare cu program stocat
 Instrucțiuni procesor și bibliotecă de subrutine
 A descoperit cel mai mare număr prim la vremea respectivă
 A rulat primul joc video, OXO (X și 0)

41
Mark I (Marea Britanie, 1949)
 Unul din primele calculatoare cu program stocat
 Prima utilizare a registrelor index
 Primul program: test al numerelor prime Mersenne (2n - 1)
 Mark II – “bug” (o molie care a stricat un releu)

Perceptronul Mark I
 În 1960, Frank Rosenblatt a demonstrat algoritmul de
învățare al perceptronului (o rețea neuronală simplă)
cu ajutorul calculatorului Mark I, pentru o problemă de
clasificare de imagini
42

43
LEO (Marea Britanie, 1951)
 Prima aplicație comercială a unui
calculator: Joseph Lyons and
Co., firmă de catering și
producție alimentară
 Utilizat pentru state de plată,
inventar, instrucțiuni de
asamblare, planificarea livrărilor,
facturi etc.

44
UNIVAC (SUA, 1951)
 Construit de inventatorii ENIAC, Eckert și Mauchly
 Destinat în principal mediului comercial
 Prima vânzare: Biroul de Recensământ al SUA
 A prezis la CBS victoria clară a lui Eisenhower din 1952
 Costa până la 1.500.000 $ și avea 13 t

45
IBM 650 (SUA, 1953)
 Primul calculator produs în serie
 2000 de sisteme produse între 1954 - 1962
 Putea relua execuția în cazul unei erori și nu
necesita restartarea manuală

46
Fortran (1954)
 Dezvoltat de IBM
 Destinat calculelor numerice și științifice
 Încă popular în calculul de mare performanță

47
Lisp (1958)
 Sintaxă specifică bazată pe paranteze
 Limbaj favorit pentru aplicații de inteligență artificială
 Poate manipula codul sursă ca pe o structură de date

48
Algol (1958)
 Primul limbaj care a utilizat blocuri “begin - end”
 A devenit un standard pentru descrierea algoritmilor

49
Cobol (1959)
 Destinat aplicațiilor comerciale, financiare și
administrative

50
Tranzistorul
 Lilienfeld, 1926
 Bardeen, Brattain și Shockley,
Bell Labs, 1947, premiul Nobel
pentru fizică, 1956
 Un tranzistor avea 1/50 din
dimensiunea și 1/100 din
greutatea unei lămpi
 Inițial, industria de electronice
nu a fost interesată
 Tirania numerelor

51
Circuitele integrate
 Aveau posibilitatea de a fi produse în serie
 La început un circuit integrat costa 1000 de
dolari și avea o rată de defectare de 90%
 Cursa spațială
 Sputnik 1 (1957)
 Iuri Gagarin (1961)
 Pentagonul și NASA erau dispuse să
investească în tehnologia circuitelor
integrate
 Modulul lunar Apollo 11 avea cel mai
puternic calculator din lume în 1969
 10 ani mai târziu, un circuit integrat costa
1 cent și era de 1000 de ori mai puternic

52
Realizări
 Scăderea în dimensiuni: „a treia generație” de
calculatoare, de exemplu IBM System/360 (1965), 300 kg
 Legea lui Moore (1965, 1975): complexitatea
hardware-ului se dublează la fiecare doi ani
 ARPANET (1969)
 Avea ca scop conectarea computerelor mainframe de la diferite
universități din SUA
 Stă la baza internetului de astăzi

53
Simula (Norvegia, 1962)
 Primul limbaj orientat pe
obiecte
 Destinat simulărilor
 Avea clase, obiecte,
metode virtuale, garbage
collector
 Sintaxă bazată pe Algol
 A influențat puternic
limbajele orientate pe
obiecte ulterioare

54
Basic (1964)
 Destinat programării de
către nespecialiști
 Primul produs vândut de
Microsoft, Altair Basic
(1975) și primul caz major
de piraterie software
 Popular în anii ’80 pentru
“home computers”, HC
 Utilizat și astăzi:
Microsoft Visual Basic

Industria software
 Termenul de “software” a fost propus în 1958 de
statisticianul John Tukey
 Până în anii ’60, producătorii de calculatoare vindeau
software-ul împreună cu hardware-ul, inclus în preț
(sisteme de operare, compilatoare, alte utilitare)
 De la 1 ianuarie 1970, IBM a început să vândă separat
software-ul (engl. “unbundle”)
 Aplicații de succes: limbaje de simulare, compilatoare,
transformarea codului sursă în schemă logică, manager
de fișiere și generator de rapoarte
55

56
Criza software
 Programarea era foarte dificilă
 Puterea hardware-ului creștea continuu, la fel și așteptările
la adresa software-ului, care nu putea ține pasul
 Un raport din anii ’60 arăta că:
 2% din sistemele software contractate au funcționat de la
predare
 3% din sistemele software au putut funcționa după câteva
modificări
 29% au fost predate dar n-au funcționat niciodată
 19% au fost folosite dar au fost abandonate
 47% au fost plătite dar niciodată predate

57
Conferințele NATO
 1968: Conferința Comitetului științific al NATO cu tema
„Ingineria programării”, Garmisch, Germania
 Aici s-a propus pentru prima dată termenul de „Ingineria
programării” (engl. “Software Engineering”) de către Friedrich L.
Bauer
 1969: Conferința NATO cu tema „Tehnici ale ingineriei
programării”, Roma
 Bauer (1972): Ingineria programării reprezintă stabilirea
și utilizarea unor principii inginerești solide pentru a
obține în mod economic software fiabil și care lucrează
eficient pe mașini reale.

58
XEROX PARC (1970)
 Incubatorul multor elemente ale calculatoarelor
moderne:
 Mouse-ul
 Interfața grafică cu utilizatorul cu ferestre și icoane
 Editor de text de tip “What You See Is What You Get”
 Ethernet
 Mediul de dezvoltare integrat Smalltalk (POO)
 Imprimanta laser

59
Unix (1970)
 Thomson, Richie, McIlroy – Bell Labs
 1973: rescris în C
 A condus la creșterea portabilității
 Obiective:
 Portabil, multi-tasking, multi-user
 Caracteristici:
 Stocarea datelor ca text
 Sistem de fișiere ierarhic
 Tratarea dispozitivelor ca fișiere
 Interpretorul liniei de comandă ce utilizează “pipelines”

60
Software vs. hardware
 1973: Barry Boehm prezice că software-ul
va depăși hardware-ul din punct de vedere
al costurilor
 Raportul său către DARPA a inițiat o schimbare
de direcție în domeniu

61
Microprocesorul.
Alte calculatoare
 Intel 8080 (1974): primul
microprocesor, a patra
generație de calculatoare
 Altair 8800 (1975): scânteia
care a dus la revoluția
calculatoarelor personale

62
Alte calculatoare
 IBM 5100 (1975): primul
„Calculator Portabil”,
incluzând tastatură,
ecran, dispozitiv de
stocare a datelor pe
bandă magnetică
 Apple (1976): kit de
calculator personal, primul
floppy disk de 5.25" și
primul program foaie de
calcul, VisiCalc

63
Limbaje de programare
 Pascal (1970): Niklaus Wirth
 Destinat inițial predării programării structurate
 Recursivitate
 C (1972): Dennis Ritchie la AT&T Bell Labs
 Destinat inițial scrierii sistemului de operare Unix
 SQL (1974): D. D. Chamberlin, R. F. Boyce
 Destinat manipulării datelor din sistemul de baze
de date relaționale IBM System R

64
 Smalltalk (1972): Xerox PARC
 Scop educațional, „simbioza om-calculator”
 Orientat pe obiecte, tipuri dinamice, reflection

65
 Prolog (1972): Alain Colmerauer, Marsilia
 Limbaj declarativ, cu rădăcini în logica formală
 Destinat inițial prelucrării limbajului natural, utilizat apoi pentru
demonstrarea de teoreme, sisteme expert etc.

66
Industria software în anii ’70
 Atari (1972)
 Jocuri video: Pong, Pond Double,
Space Race, Gotcha!
 Microsoft (1975)
 Altair Basic
 Oracle (1977)
 Prima versiune intitulată “version 2”

67
Calculatoarele personale
IBM PC (1981) Apple Macintosh (1984)

CTRL + ALT + DEL
 IBM PC, repornirea sistemului de la tastatură
 1 tastă, apoi 2 taste – erau des apăsate din greșeală, se pierdeau lucrările nesalvate
 Apoi s-au ales 3 taste, CTRL + ALT + ESC, dar tot puteau fi apăsate din greșeală
 În final, s-a ajuns la combinația CTRL + ALT + DEL
68

69
Calculatoarele personale
Sinclair ZX Spectrum (UK, 1982) Commodore 64 (SUA, 1982)

Clone Spectrum
 Fabricate în România:
 Felix HC
 HC 85, HC 88, HC 90, HC 91, HC91+ (HC128),
HC 2000, HC386
 Cobra
 CIP-03
 JET
 TimS
70

71
Anii ’80
 MS-DOS (1981)
 Microsoft Windows (1985)
 MS Office (Word, 1984)
 World Wide Web (Tim
Berners-Lee, CERN, 1989)
 C++ (Bjarne Stroustrup, 1983)
 Perl (1987)
Microsoft Windows 1.0 MS Word pentru MAC OS X

Floppy disks
 8", 1971-1977, 80 KB – 1,2 MB
 5,25", 1976-1984, 98,5 KB – 1,2 MB
 3,5", 1982-1998, 400 KB – 1,44 MB
72

73
Rezultate interesante
 „Nu există gloanțe de argint” (Brooks, 1986)
 Complexitatea esențială
 Complexitatea accidentală
 Regula 80-20 (Principiul Pareto)
 80% din efecte sunt determinate de 20% din cauze
 80% din utilizatori folosesc în general 20% din
trăsăturile unui produs software
 80% din erorile Windows și Office erau cauzate de
20% din totalul defectelor, iar 50% din erori de 1% din
defecte (2002)

74
Anii ’90
 Sisteme de operare
 Microsoft Windows
 Linux (1991)
 Browsere
 Mosaic (1993)
 Netscape Navigator (1994)
 MS Internet Explorer (1995)
 Servicii de webmail
 Hotmail (1996)
 Yahoo! Mail (1997)
 Motoare de căutare
 Google (1998)
 Limbaje de programare
 Python (1991)
 PHP (1995)
 Java (1995)
 JavaScript (1996)
Windows 3.1
Mosaic

75
Mileniul 3
 Sisteme de operare
 Windows XP (2001), Windows 7 (2009), Windows 8 (2012),
Windows 10 (2015)
 Browsere
 Mozilla Firefox (2003)
 Google Chrome (2008)
 Gmail / Google Mail (2004)
 Motoare de căutare
 Microsoft Bing (2009)
 Limbaje de programare
 C# 1.0 (2002), C# 5.0 (2012), C# 6.0 (2015)

76
Cote de piață
 Browsere (ian. 2017) http://gs.statcounter.com
 Chrome: 52% (RO: 64%)
 Safari: 15% (RO: 7%)
 UC Browser (Alibaba, China): 8%
 Firefox: 7% (RO: 12%)
 Motoare de căutare (ian. 2017) http://gs.statcounter.com
 Google: 93% (RO: 98%)
 Bing: 3% (RO: 1%)
 Gmail: 1 miliard de utilizatori activi pe lună în feb. 2016
 Yahoo! Mail: 1 miliard de utilizatori activi pe lună în feb. 2016
 Outlook.com: 400 de milioane de utilizatori activi pe lună în iul. 2016
 54% din email-uri sunt deschise de pe echipamente mobile

77
Rețele sociale
 Mai mult de 100 de site-uri
 Printre cele mai utilizate: http://expandedramblings.com
 Facebook (fondat în 2004)
 1,86 miliarde vizitatori activi pe lună în feb. 2017
 LinkedIn (fondat în 2003)
 467 milioane vizitatori activi pe lună în oct. 2016
 Twitter (fondat în 2006)
 317 milioane vizitatori activi pe lună în oct. 2016

78
Concluzii
 Ingineria programării este o colecție de metode și
recomandări pentru dezvoltarea eficientă de programe
de mari dimensiuni
 Software-ul nu este doar o mulțime de programe, ci
include documentația și datele asociate
 Fazele fundamentale ale dezvoltării programelor sunt:
analiza, proiectarea, implementarea și testarea
 Istoria sistemelor de calcul și a programării se întinde
pe aproximativ 70 de ani iar dezvoltarea prezentă a
domeniului este fără precedent

Introducere in ingineria programarii

More Related Content

What's hot

Similar to Introducere in ingineria programarii

More from Florin Leon

Recently uploaded

Introducere in ingineria programarii