Documentul conține o serie de citate literare și referințe la operele lui Mihai Eminescu, explorând tema teiului ca simbol în poezie. Versuri de la diferiți autori sunt incluse pentru a reflecta legătura dintre natură și emoțiile umane. Se finalizează cu o bibliografie relevantă pentru studiul literar al lucrărilor lui Eminescu.

1. CONDEI cu aromă de TEI

2. Te revăd potecă-ngustă, șerpuind pe coasta sumbră, Tot ca odinioară tu te pierzi prin tufăriș, Iar stejarii dimprejuru-ți înclinându-și a lor umbră Peste fruntea-mi veștejită o desfășură pieziș! (Lamartine)

3. Și leșuri reci pe iarbă grămădite, Sălbatic se-nnegresc, sucite-n zeci de forme, Ca arborii căzuți sub fulgere enorme. (Victor Hugo)

6. Pe genunchii mei şedea-vei, Vom fi singuri-singurei, Iar în păr înfiorate Or să-ţi cadă flori de tei. Pe genunchii mei şedea-vei , Vom fi singuri-singurei, Iar în păr înfiorate Or să-ţi cadă flori de tei. (Dorința )

7. P ă trunz ă talanga Al serii rece vânt, Deasupra-mi teiul sfânt S ă - ș i scuture creanga. Al pă trunz ă talanga serii rece vânt, Deasupra-mi teiul sfânt S ă - ș i scuture creanga. ( Mai am un sungur dor ) Al pă trunz ă talanga serii rece vânt, Deasupra-mi teiul sfânt S ă - ș i scuture creanga. ( Mai am un sungur dor ) Patrunz ă talanga Al serii rece vânt, Deasupra-mi teiul sfânt S ă - ș i scuture creanga. (Mai am un singur dor)

8. În mijloc de codru-ajunse Lângă teiul nalt și vechi. Unde-izvorul cel de vrajă Sună dulce în urechi. (Făt- Frumos din tei)

9. Cu ochii mari la ea se uită Plini de vis,duioşi plutind, Flori de tei în păru-i negru Şi la şold un corn de-argint (Făt-Frumos din tei) Cu ochii mari la ea se uită Plini de vis, duioşi plutind, Flori de tei în păru-i negru Şi la şold un corn de-argint (Făt- Frumos din tei)

10. Teiul se va legăna, Florile şi-a scutura, Iarăşi te va deştepta Sub plutirea norilor, În căderea florilor, Teiul se va legăna, Florile şi-a scutura, Iarăşi te va deştepta Sub plutirea norilor, În căderea florilor, (Ursitoarele ) Teiul se va legăna, Florile şi-a scutura, Iarăşi te va deştepta Sub plutirea norilor, În căderea florilor, ( Dochia și ursitoarele )

11. Domniţa dusă Ș i pe gânduri multe pusă Teiul-nalt crescut sub geamuri I-au întins vreo două ramuri Î ncărcate-nfloritoare, Şi frumos mirositoare.... (Peste codri stă cetatea…)

12. Un freamăt lin trecea din ram în ram Şi un miros venea adormitor Alături TEIUL VECHI mi se deschise, Din el ieşi o tânără crăiasă ( Fiind băiet păduri cutreieram )

13. ... sub un tei el de pe cal se dete, Se-ntinse leneş, jos pe iarba moale Din TEI se scutur’ flori în a lui plete Şi mai că-i vine să nu se mai scoale... ( prima versiune a Luceafărului)

14. Se clatin visătorii copaci de chiparos Cu ramurile negre uitându-se în jos, Iar TEI cu umbra lată şi flori până-n pământ Spre marea-ntunecată se scutură de vânt . ( Sarmis şi Gemenii )

15. Bibliografie : D. Murărașu, Comentarii eminesciene, Editura pentru literatură, 1967; Mihai Eminescu, Opere , Editura Moldova,1998; Vasile Gherasim, Eminesciana , Editura Junimea, Iași, 1977; G. Călinescu, Opera lui Mihai Eminescu , Editura minerva, București 1976; Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri , Editura Artemis, București 1994 ;

16. Clasa a XII-a D Ianuarie 2011 Prof. coordonator: Ștefancu Gabriela