https://neculaifantanaru.com George al. mayer intretinerea si repararea motocicletelor, motoretelor si scuterelor

1. :ii
i
LI
E
F4
"J
ffi ffiffiffiffiffiffiffiffii
(Fl*i=g ;"je!4@EiEE!a mt
" &i,
: --1-.-l -- .l
g j
".-,
=u
"
.-:/ .,-(R I
h, fi, i-r,,ffi,,
{3''
#{ ;
i{ il 'frTH'.i
li ii ile$ ffiHm:,!f ti ii ', '' 'r
tl .i r*nffi'.rJ I;i k-?"J yj t .
ffiffiffimffiffiffi;{ t,t :i 27 ?6 ?g J,tl

2. t:->
++rnl
'm
&d
H
H
ifl
Fig.15. Punctator.
Fig. 13. Chei'pentru 1evi.
'''''-_f>
Fig. 14. Chei re-
glabile.
Fig. 16. Perii de
sirmd r
a - obi$nuite, D
-t:i1in-dricei c - pentru curiti-
rea interioari a Eliurilo:.
n
/t
ilJ
ffi
ffi
U
-
@
a-2
w)
AWpllrI ind,iuiilual aI motociclistului
" - -j::; j"';j:l,;.j.",".,",".
rle cupru sau aluminiu, numite bac
cle deterioruau.
_-_-.--....s, rrurlrLe pacurt, pentru a feri piesele
Taua (vasul)
^pentn.t.
spdtut piesele (v. fig. 2 Ei 6). Nu_rrrcroasere ocazii (in special r" i.ritrrr"rc). in care pieser.e tre-l,rric sd fie curdtite ;"
";";;; ,iurAa.iu gi de rugind prin:;p:ilare cu petrol
"ur U..r"i.r{'6; ca in atelier sd. se aflernr vas (tavd) cu o construclie potrivita
Tava de spSrat, este
.confeciionata din tabld de o[el moa]e
.:i,iil form.d.dreptunghiulard-'i"^l"t*rior
ea poate avea unrll ittar sprijinit pre.cirJige. pi,esete Je spalat sc pun pe acestrlr';itar' iar murddria de"pe J"-;;d- la fundul tdvii.'Nivelu'ri.rridurui de soSrat trebuie .J riu-"ur mult ra jumState dinrrrirlLimea tavii, acoperind grdtanrl.
Lampa de benzhui. (fig. 1g). Lampa de b,enzind se compune,liirtr-un rezervor ae f_Z j, lr';;'rJ:: ra), o po-fa iu""u"
".," ""rl'.l'""ri_:H ;?*x;::tl,lt"$I:;rrr rezervor pentru o-bund pulverizare gi un arzdtor. F'cindp't'siune in rezervorul lampii, b;;;;" este impinsd spre ar_zrrtrrl, i11 care pdtru.r,l* p.i.rlr;;;;" (ajutaj cu deschidere
l:l:;::
mica) ei rinde prin ardere aa l"rraceri puternicd. foarte
I.ampa de benzind este utiiizafi la incdlzi.ea pieselor inr''rirul cind prin aceast" r" ."uiiruulJ curatirea lor, ra incdrzireal,.urilor unde trebui: fu"rr" lipil";; Ia incdlzirea necesarA
l"]'ttu_39"tarea pieselor prin
"dG;;L, ra incdlzirea ciocanu_lr ri tie lipit etc
,,,.^Slo:,?nul
d.e tipit (fig. 20). Ciocanul de lipit este confec-I t.p2f, din cupru si -est_e
iixat'p* o ,.*.g"a de olei care are latttr capdt un miner de lemn. trorma c;ocanutui de lipit depinde

3. scuterelor
Fig. 20. Ciocanul de liPit :
r - utlid in(ilzire cu flaciri;.0 - avild
ln.arr'i"",-.u"ton'itt'it -" - avind incilzire
electrlcd'
Atelierul i,niLiuiclual a,l motocielistului 2l
a) b)
Fig. 21. Ferdstraie de mind pentru tdiat metale r
- cu cadru din douii bucifi: b - cu cadru lung dintr.o singuri bucati.
Fig. ts. Menghine:
,r - <lc rtrilrul lt - nqraleli dc lr'rnr't
'i' .l'f;.i 1') - l,irrlii;i'uJlrrture: J-brrto I
' "';" urti,'rr1uii"; 5 - surub'
fig' t9' LamPa de benzind'
de utilizar-ea ce i se dd, muchiile.sale sint u$or rotunjite pi
are D g|cutate cuprinsl intre t50 si 300 s'
Ciocanul d" Ii;il;*i"'lotosit penti'u a incilzi aliaiul de
lipit si e acop€'ri
"ti';t;;;;
ouprateteie eare trebuie lipite'
iint (: 1{)t'll*t'";it- lipiL. (i ai'':ie incitrzt'sc
(:ir r: I'r li--r,.1 ni. .:" llat'lrri Lic lil ''trl bu'c-1tr
f-''{t1
z
.rLi,i, l,i i,,',,ar,,'tiu' btlil''1.ii-ra {ll -rl L)' {'ll)cit11r:'
.,-i c,iir.irt. (:rl1''''l n't incilIi:ilt'r''i'' {t 4""br'ln-
"'i"r',,,,i,*
t:U. u',';i c ir)cr:i (-r'r, ( il l r"r r l.r i r n r'i'r [:;l ltr i:'
, lr', ' : l'i (ii I i0 i:) i:'r ni'l'tlrlr'li llt:''t'11 cirririlrli st] i':1-lnle'i''
i " tr
. Pentru _a
putea da rezultate bune in executarea operaliei,
ciocanul de lipit trebuie curdtit intii de oxizi 9i "dra,^$i "ir"ipilit, dindr-r-i-se forma corectd. Numai dupd aclasti ui'uliu i"-citlztt- La incdlzi'e nu se introduce virful ciocanului in flacdri.
ircdlzirea t.ebuind sd fie fdcutd d.in spre partea minerului.
Dupd incdlzire. virftil r:iocanului se pilegte Lrqor, se freacd
t'rr lipirig gi se cositorette, dupd care se pojte incepe operatia
rlc lipire.
Ferd.strdul de mtnd pentru metale (fig. 21). Ferdstrdul de
nrina (pentru tdiat metaleJ s-e compune dintr_un cadru de o!el,
,';rrc la gmbele capete are cite o ureche pentru prind,erea pin-'tt'i, o pinzd de ferdstrdu gi un miner. una dintre urechi este
l'ixi, iar_cealaltd poat,e fi reglati cu ajutorul unui qurub cullrr.ure' Datoritd acestui aisp&itiv de regiare, pir,r" au ie.d"-llriu poate fi intinsd atit cit este necesar.
Pinza de ferlstrdu este confeclionatd din olel special de:;r:ule, fiind tratati termic.
D^i11en1iunile pinzelor normale de feristriu sint : iungi_ttrca 200-300 mm, idlimea 10_20 mm Ei grosimea 0,5_0,gliltll-
Ferdstriul de mind servegte la tdierea rectilinie gi curbd,.rr rir--zi de curburd mare.
Dintii pinzei de ferastrdu pentru taiat metale sint orien_l;r(i alternativ spre dreapta gi stinga. pinza trebuie astfer mon-l;rlrr lncit ciinlii sd fie orientali cdtie partea d.inainte a cadrului.Pilele (tig. 22*25). pilele sint scule agchietoare care ser_vcsc la tdierea de straturi superficiale ale pieselor, in scopulrlt' a se obfine dimensiuni pr""i"" gi.rpr"fule netede. Aqchiilerr,zultate din aceastd op"rutri" formeazd pilitrtra.
Pilele sint confec[ionate din bare de olel special, care p€]
'ttprafefele de lucru au cresta{i dinli, cr-r ajutorul cdrora se
{:;
f"
{'

4. 22
'l
lntretinerea motocicletelor, motoretelor si scuterelor
Atelierul ind,it:li(tuat aI motociclistuiui
laie mctalc]er. Pilele sint tratate termic gi au pdrtiie de lucru
foarte dure.
Sint rnai muite felur.i de pile, clasificate in funclie de
ft-rlmii. rlantura qi dimensiune
Dupa formd (fig. 22) se disting : pile late (fig. 22, a),
se,mirotund.e (fig. 2?,b), triunghiulare (fig. 22, c), patiate (fig.
22, d), cttfit (fi1.22, e), ouale qi rotuntle (tig.22,-t).
Dup[ dantura (fig. 23), pilele se impart : in nspre (fig
2.3, g), basturde (fig. 23, b), semifine (fig. 23, c), fine (fig. 23, d)
;i dublu t'ine. Tdietw.a dinlilor acestor pIIe poate f i- simpLd,
utiiizata Ja pilirea metalelor moi (fig. 23, a) sau dubtd
-(in-
cruciqatS. ({ig. 23, b-23, d.), utilizatd la pilirea metalelor dure.
Pilele cu d;,nturd bastardd cu dinlii mari sint folosite la
degroqare, iar pilele semifine gi fine sint folosite la pilirea de
fi1i9a1e, d.upri degroEare. pilele dublu fine sint utilizate la ope_ra{ii de pilire cu precizie.
Ca dimensiuni,.pilele.pot avea lungimi intre 10 qi b0 cm"
3 _"^*::^coTpozitriai *u,r-, pG*"io.- aE ri"; ii;.;
"*J.,'pr,r*u
se rotosesc pr,te mari cu danturd speciald, numite ,".ggiin.
Pentru aqchierea materialelor moi. de e*emptu pentrucompozifie, se folosegte rdzuitorur, care este confeclionat dinolel special de pile.
,, _P:]!r,r:.!iF.,2!) Ddrtite sint scule cu ajutorut cdlora potr r retezate metalele, sau cu care se poate idia surplusul de
.::1"],9::.": ? '.tpr,"r"ld
a piesei. oa:tiie ,; ";;iJti"il"",i ai"i)rel cu partea taietoare tratata termic Ei au secliun,e patratd.rotundd sau ortogonald.
Existd d,aLti ir,epte-(fig. 24.a) si d.dtti in uuce (fig.24.b).Dalfile drepte'au taigur'JE z-zsl il.n, ru,. ddl!ile in cruce deli-B mm.
:yl5ll": q1l!il"r este_cuprinsd intre lb ei 20 mm.
,,...^,1:"1t,lea
dallilor se face in funcfie de metalul pe careIleDule sa-I reteze;^Reltqu olelul carbon unghiul de asculiret'ste de.80", pentru fontd Z0o,
'p."tr" o"pr* +FAl f""tr,, ,'i.o qi
rrluminiu 35".
., ..u:.r.yl::^t1
(ti+ 2b). Pentru executarea gaurilor in general
l'.1,9^.:.i]r:: in,-:t+q, in speciat, sint Iolosi"ite burghietE. Bur_qnrere srnt de doudJeluri : burghie plate (fig. 25, o) gi burghie:,pirale (tig..25. b). pentru tdieiea gu"rltoi i-n metate ccle mairi.s rnlt"eb_urnlate sint burghiele spirale.
, ,^ l1tt:J, cu lurghiete ftate .e'e"ecura gduri adinci in me_
l.i,t".^llt"j,?is-e,
iar cu.burghie spirale se executd gdurirea piese_
r{):- q1p drferlte metale dure sau moi.
Pentru fixarea burghiului in dispozitivul maEinii de glurit
l',y-,ol
maqini.i-unelte (Jtrung etc.) burghiele au o coada-cilin-(rrica sau conicl.
Burghiui se fabricd. din ofel de scul,e, fiind tratat termicpe porliunea frontald gi pe cele laterale tdietoare.
Existd un numlr foarte mare de tipuri de burghie, clasi_
Iicate dupd lungime qi diam,etru
,. Mapinile de gdurit (fig. 26). Maqinile de gdurit pot fi cu
irciionare manuald, electric5 sau pneu'matic5.
:^Mof inite d,e gd.urit nLanualesint:coarba(|ig..26, a), boraciul 1iig.26,b) qr -"Uina cu mani_r eld s roti dinta'te 1fig. 26..4.
Fig.22. Diferite feluri de pile:
{1
- late! b
- semirotundel c - lti,
unghiularer at
-
pdtrater c
- cutit3
/ - roitnde.
ft'-*
i :]!r-!--lz
Fig. 23
- Diferite danturi la pile,
n - aspret b - bastardel c - semi-finel d - fine,

5. b* J j*b@
"@-
%
4
Fig. 24. Ddlf i,
(
- datte dreapti ! D
- daltd tn-cruce,
al
a)
W
ir)'
'i$'r
t)
Fig. 25. Burghie
'
c
- burghiu plat ;-b - burghiu-spiral.
.
ffi'r;
ol lr
Flg. :0. Maqini de gdurit r
n - coarbi: b - bcracitr: - e manuali; d - electrici.
r{
Atelierul i,niliuid,ual al motociclistului
Magina de gdurit cu coarb.i servegte la executarea gdurilor
rlt: micd precizie.
Boraciul, datoritd unui miner cu clichet, face o migcare
rlc lucru gi una,in go1. Deqi cu boraciul operatia de gdurire se
l'ace incet, el este totugi utilizat la operalii de gdurire care
nu pot fi executate prin alte mijloace, din lipsd de loc.
-
MaEinile de gdurit electrice (fig. 26,d), in
special cele pistol sint foarte des utilizate.
-
Maqinile de gdurit pnEumatice, din cauzil
cri necesitd aer comprimat, nu pot fi utilizate in micul atelier
irl motociclistului amator.
Ta.rozii (fig. 27). Tdierea filet,elor interioare se executf,
r:rr tarozi (burghie de filetat). Tdierea completd a filetuiui in-
Ir.r'ior necesitS o garniturS. de tarozi: tarod de degrogare, tarod
irrlcrmediar gi tarod de finisare.
Pc. coada tarozilor sint marcate una sau mai multe liniule
Ir':rnsversale, tarodul de deqrogare fiind marcat cu o liniu{d,
<'r'l intermediar cu dou5, iar cel de finisare cu trei linii, sau
<'il'r'cle 1, 2 qi 3 avind aceeaqi semnificatie ca gi liniulele.
Tarozii sint confeclionali din olel de scule pi sint tratali
It'r'ntic pe partea tdietoare.
Suprafala 1atera15. a iarodului are un filet elicoidal pi 3-4
r';rnc'luri longitudinale care intrerup fiietut; acestea formeazd.
rutrr:hiile tdietoare gi serrzesc de asemenea la degajarea agchiilor.
Garniturile de tarozi necesare motociclistului sint : tf
,,5f tu,''t1,,, 1,'),5/s $i'3/r. toli.
o)
Fig. 27. Garniturd de tarozi.
25
a)

6. 26 tntrelinerea motocicletelor, nxotoretelor Si scuterelor
Fig. 28. Clupe ,
entru f i1ier"inrolfri""i.:r,- pentru filieri
Iti,lierele 6i cLupele pentru filiere (fig. 28). Filierele servesc
Itt tiit'r'ea fiietului exterior pentru guruburi, prezoane' etc.
Clupele se compun dintr-un suport cu dou.d brafe care cu-
prind patru bucSli (bacuri) ale unei filiere cilindrice in exterior
(fig. 2li, a) sau doud bacuri ale unei filiere. dreptunghiulare in
exterior (fig. 28, b). Bacuriie se monteazd in ghidaje prismatice
fS.cute in deschiderea cadrului clupei. Bacurile se string treptat,
cu aiutorul unui qurub de stringere, pe m5surd ce se taie
filetul.
3. Dispozi.tiue
Pentru efectuarea operaliilor de intrefinere qi pentru exe-
cutarea reparaliilor accidentaie in cadrul acestora, motr:ciclistul
trebuie sa aibi Ia inderninS o serie intreagd de dispozitive.
Unele dintre aceste dispozitive pot fi executate foarte ugor
de cdtre motociclistul insugi. Ca exemple se va ardta cd pentru
introducerea gi scoaterea segmen{ilor pe piston se pot folosi
cu succes fiEii de tabl5 moale (in special de alam[ sau cupru)
qi ci pentru qlefuirea pistoanelor in cilindri inainte de montare
se poate folosi o tija cu miner din lemn tare prinsd de piston
clr un bol! de asemenea din lemn.
Alte dispozitive pot fi construite mai greu cu toate ci sint
Ia fel de necesare. Cer exemple se indici dispozitivul d,e indrep-
tare a bielei qi dispozitivul cleEte pentru scos qi montat arcu-
rile de supapd.
Dispozitivele necesare pentru atelierul motoci,clistului
sint foarte variate Ei numeroase, astfel incit inEirarea lor in
acest paragraf ar insemna in primul rind o concentrare a unui
subie,ct prea vast qi in a1 doilea rind o imprdgtiere in toate
domeniile intre{inerii gi reparaliei care ar obosi pe cititori.
Din aceastd cauzd, despre dispozitivele necesare se va vorbi
Atelierql ind,iuid,uat aL motociclistului 27
atuncl cind se vor ataca problemele
deci ele vor apdrea in texiul lucrdrii
lii care servesc.
ln
tn
care ele sint folosite,
legdtur5 cu operaliile
4. Aparate ,de md.su,rut
controlul dimensiuniior pieselor se executa in conformi-l'.te cu condifiile tehnice impuse acestora, cu alutorui iii"rite-lor aparate gi instrumente d-e mdsurab.
oricare aparat sau instrument de mdsurat di erori. Set*Ltneqte eroare de md'surd. diferenfa dintre inaicalia aparatutui';i dimensiunea reald a piesei asupra cireia .u
"*""rii-m;-su-l:il Lra.
in afard de erorile d,atorite indicaliilor aparatel,or, pre_
,'it.itt mdsurdrilor"
"l-tu -influenlatd. negativ qi a. uUit"rit"rl;rl.,r.ite temr:eraturii, din cau'zd ce liesa ,t "pu.rt"f
derruLsulat au dilatdri diferite in funclie de teinpeiat"ri.
I)atoritd acestei situalii s-a sda"oo.airui-'-l"riiJroturo
ttrtr,t,eld de efectuare a mdsurdrilor pentru our" ,r"' cere oprlt'cizie deosebitd. Aceastd ternperatuid este de 20t.Astf-el, cind se urmdreqte etectuarea unei mdsurdri pre_
r isr', t'ebuie sd se lind seamd c6 o difere"ta ,a* i.-iuratr.erll lO'C dd la fiecare 10 mm de lungime a unei pG. a.o{r'l o diferenld de dimensiune dg-apiroximativ O,OOt-*.r.r.
Deoarece s-a constatat ,cd erorile limiti Iu masurur"u,tt .diferite aparate Ei instrumente ating valori insemnate,*r'r'ificarea_ Ei corectarea acestora trebuie si fie efe,ctuatd
1
"'r'iodic. Folosirea unui aparat sau instru-errt-- rr"""riticat
1,,r;rte' duce la erori mari, inadmisibile.
,
Pentru
.menfinerea preciziei de masurare trebuie res-
1r.r'l.ate unele regu]-i cu nrivire la pdstrur",u
"p"i"tlio,
gi
"rrr ;lrumentelor gi anume :
- locul de pdstrare sd fie uscat gi bine aerat ;
.-. temperatura 1ocuiui de pdstrare treb,uie sd variezelr lirnite cit mai mici posibile, obipnuit intre ,i ;i ZSaC;
, - aparatele $i _instrumentele trebuie sa fie'soriute gi
1r;rstlate intr-un dulap cit mai d,eparte de vreo sursd der';rl'iurj; uqrDq
. -. dupd folosire, aparatere gi instrumentere de mdsuratI lcbuie spdlate bine
.cu benzini, iar suprafetete-aciivq
-!t*rr"
' rr pinzi moale uscatd. surprafeiele ste.rse se ung apoi cu uiei,1,' vaselind, vaselind tehnicd sau unsoare specijle.'

7. 2gn
1-
1-
Tntrelinerea rnotocicletelor, motoretelor gi scuterelor
l"i1y. '29. M.lsurarea cu aiutorul liniei gradate r
n!r,ul,!r'( rr l)icsci dl'rect cu riola t 2 - agezataa c:npasulqi 1a dim::nsiutler drli
rlup.'r rjgli ,J - ritirea diviziunilor dup'i rigla gradnti'
Atelierul indioidual sI motociclistului
Fig. 30. Metrul metalic.
ln continuare, se descriu cele mai foiosite aparate 9i
instrumente de mdsurat folosite in atelierul de repar'atii.
Rigtete n'Leta'Iice (fig. 2'g). Acestea sint folosite pentru
misur#ea aproximativd i cotelor pieselor, cit qi pentru mdsu-
rarea indicujlitor compasurilor. Precizia de mdsurare a rigiei
este de -F 0,5 mm.
Metrul. ptiant nletalic arti'culat qi' cet rulubil (fig' 30)'
Acestea se execut6 in lungime de 1' sau 2 m. Precizia lor
de mdsurare este mai micl $i anume t 1 mm.
$ubterete (fig. 31-34). $ublerul este instrumentul de
mdsur:at cel mai rdspindit pentru mdsurdri exterioare 9i
i"i".lout". Cu gubierul se pot efectua mdsurdri pini Ia
1000 mm 9i cu precizia dd misurare de la 0,1 pinl la
0,02 mm.
$ublerui (fig. 31) se compune dintr-o rigl6 I avind'un
cioc denumit viif de mdsurare ; rigla este gradatd in mili-
metri ;i are de obicei o lungime de 15-20 cm. Pe rig1f, se
migci iibe. .rn cursor 2, preldzut cu un al doilea cio'c (virf
de mdsurare) ; cursorul'aie o fereastrd dre citire cu margini
te-gite 6, pe care sint marcate subdiviziuni' Aceast[ parte a
qutlel-rlui este denumitd vernier. Dimensiunile di'iziunilor
Fig. 31. gubler,
rigla de mdsurarel 2 - cursor;.? - surub de fixarer
dispozitiv de avans fin; '5 - surubui aispo".ttirirtiri i
6 - fereastri de citire .'cu vernier.
'r'r'nierului sint cu 0,1 mm mai mici decit diviziunile riglei.
;r',irdate. Poziia diviziunii zeto a verniemlui arati numBrul
,lo milimetri. intregi care se citeqte pe rigla gradatd, iar divr-
.rrrrnea vernie,rului o care coincide- cu o diviziune a riglei
.. [o-q,,.,1,; -"----1 a: -!- deci numdrrrl zecimilor de milimetri.10 10
In cazul cind la b0 mm corespund pe vernier 4g de
,li'iziuni, - numdrul de diviziuni oor:espunietoare a trebuie
rrrmulfit o.r !9-i2
--L mm deci va
^ret^9-:
jganumede
50 50 ---
50 too -
rkrui ori a sutimi de milimetru.
Un gurub 3 fixeazi la mdsurare cursorul pe rigld in
P.zifia
"dorit5..
$ublerul are de asernenea un dispoziiiv de
rvans rrn pentru reglare cu un qurub pentru fixire S.
Unele 5ublere au la extremitatea opu^sd cursorului o
'rj;i pentru mdsurarea adincimilor qfig. :2).
il lz lJ t4 r!" ro t?
F',;. . '. . .1r.,: .ir' r rr.r: I ..,

8. 30 ln,tretinerea motocicletelor, matoretelor qi scuterelor
Fig. 33. Modul de mdsurare cu gub1erul.
Mdsurarea cu publerul se face in felul urm5tor : sr"
deplaseazi cursorul cu mina in aqa fel, incit virfurile de
mdsurat si atingi piesa (fig. 33). Apoi, cu ajutorul guru-
bului se fixeazb pe riglS dispozitivul de avans fin : dupi
aceasta, rotind piulila de avans fin, se apropie cursorul de
piesd pind cind virfurile de mdsurar,e a1e ;ublerului pot
trece liber, insi fdrd joc, pe suprafele1e piesei, dupi care
se bloche'azd in aceastd pozilie. Se verificd in sfirEit dacd
existd joc intre piesi qi virfurile 'de mdsurare gi se citeqt'e
dimensiunea dupi cum s-a aritat mai inainte.
Folosind suprafeleie exterioare ale virfurilor de mlsu-
rare, cu qublerul se pot mdsura dimensiunile interioare '
Cind se mdsoari d,imeniiuni interioare, la dimensiunea cititft
p,e ;ubler trebuie addugati mdrimea tdtimii virfurilor. Dimen-
iiunile interioare pot fi mdsurate cu virfurile superioare ale
$ublerului in felul ardtat in fig. 33. Tot in fig. JJ 5g aratA
cum pot fi mdsurate adincimile cu gublerul.
La mdsurarea pieselor cilindrice, virfurile de mdsulare
ale ;ub erului nu tiebuie sd fie inclinate, ci plasate intr-un
plirn perpendi,cular pe axa piesei. D,acd virfurile de mdsttrane
Atelierul indiuidual ctl motociclistului
Fig 3a'
:*f :,-J;,"j:',:"::;l f;i;;;;.'""
n'"-
'rli' ;ubleruhii sint inclinate, dimensiunea cititd va fi mairn;rlc decit cea reali.
ln fig. 34 este ardtat un qubler special pentru mdsuratj,t,,riimea dinliior la rolile diniate.
(lu qublerul nu tr.ebuie mdsurate piese incdlzite. piesele
l.;rr'1t' dure trebuie mdsurate cu o atenlie speciald, deoarecer r ,:r ,; rzii excesir' gublerul scolindu_l ,up*d" ii"
",
Jut".it;rrrl lr i<lucerii erorilor mari de citire.
Micrometrele (f1g. 35). Micrometrul serveEte la mdsurarear rr o pr€cizie de 0.01 mm a dimensiunilor pieselor..
l4ir:rometrul obignuit (fig.Bb) se compune din urmd_
1,,;n ('lc pdrti : o potggav5 1 petare se afla ta-po""ii"icovala)rl. rnlsurat 2, o tija 3 deplasabil5 pe purubui micrometric
,rr.,rrrrl
_suprafala mdsuratoare la capdtul ca.e se aplicd ps
lrir'r;lr de mdsurat (tamponul mobil) exe,cutatd din o{el up*iuirr;rl;r1 terrnic. iar' la celhlalt un filet c'le mare pi"oiri*
",,1,,.;rrl de 0.5 mm.
R
l$r-(
i
-
=
I
rri
'ii'r,l
rrri
L.
:-
I

9. 12 lntrelinerea motoci.cletelot, rnotoretelor 5i scuterelot Atelierul ind,iuidual aI motociclistului 33
Fig. 55. Micrometru:
-I - potcoavitl?-nicovalit 3 - t;A;4 - tanburi 5 - dispozitiv pentro tioritared aDit
sjrii I /r - dispozitiv de fixare; 7 - trr.rt cilindric'
Tija este migcatS pentru- depiasdrile mari cu un Surub'
cu tambulI 4, iut"p"-"it" Jeplisarile mici cu alt gumrb 5
;;";;il aiip"riti" p""tt" limiiarea apesarii' $urubul pentru
J.pi*e.if" mici este chiar vernierul microinetrului'
--'-Mi"ro-etrul mai are in afarb de aceasta piulita de fixare 6
pe bra{u1 cilindric 7.
Pe suprafala bralului -cilindri'c 7 sint insemnate divi-
ziuni milimetriae qi-semimifimetrice' Pe bnaful cilindric este
montat tamburul ;JbJ-t pe care sint trasate 50 diviziuni
esale (de ta O pina Ia SO). TamUunil se deplaseazi in jurul
aiei si in lungul bratuiui cilindric'
Micrometrele sint de diferite dimensiuni'
Cind micnometrul este inchis, linia zero a diviziunilor
a. p"'J"-u"r-tr"r"rc sa coinciaa cu Linia zeyo a diviziunil,or
;; ;; scala bra!"i"i .ilit aric .9i .si- se suprapund pe linia
long^ituainaie, rtasatJ p" u.""t b'ra!' In caz contrar' la citire
.*-?* tu"" corectia nece,sar[ (obi;nuit in minus' datoritd
uzurllor)"
Llilil'ea se facr: in felul r:t'nlAttlr: la o rotatie 3 $llru-
bu.tui rrril;r"Ernlri1tlic''.- fa*buiu1 srj deplasei'iza in )ungul liniei
ir,.',.git"ol"ruir,r,-i..1 {}..i mrrr gi. l*t'i-lulA, fiicrr {} l'*ta!ie' r':tim-
1il,i.i,i i,l. ll.rrul *xer sap,,. [,.i ci,,uri r ,rhr["]!, av] $ir c't:.p.ltiseaza
i,. t,",rrrr,ut l.Llrl.'r i.,,rlgifiillirralo: '
r-r I .
rrlml Asbiel, n di.viziune.
;. i,iufrbr.,r,I.n.ilr,.;t ,1r;;,;,111',-1.1'"'.1:,i1t,'i;:...: .tlit:i r''rtil{ii tj"l t' ii t"'ll:t J";
r r+lir:ii i) (i i rL'ii i.
Limitele de mdsurare cu micrometrele sint : 0-2b mm,
:15-50 mm, 50-7b mm pind la b00 mm.
Existi microrne_tre de erterior, de interior (fig. 36) qi
rlt' adincirne (fig. 3Z).
Pentru mentinerea preciziei de misurare initiale tre-
Lrrie respectate citeva condifii d,e intrelinere a microme-
lrrrlui ;i anume:
-
trebuie sd se menfind in continud stare de curdlenie
:,rrlrlaletele de mdsurare ;
-- intreruperea rotirii tamburului trebuie fdcut[ cu pulin
rrrrrintc ca.su"prafelele de misurare sI vin[ in atingere cu
lricsrt ; reglarea precisd a poziliei qurubului trebuiJ si se
l;rr:;r de la dispozitivul de antrenare cu limitare a apdsarii
(r, lig. 35) ;
-
nu trebuie mdsurrate cu micrometrul piesele incdlzite ;
.-- dupd folosi.re, micrometrul se va gterge cu atenlie gi,
rlrrpii ce se unge, se va introduce in tocul lui.
Compasul (fig. 38). Cu compasul se misoar5 distanla
,lrnl.r'e' doud suprafefe ale unei piese.
Existd compasuri de erterior fig. 38, a), d.e interior (fig. 38, b)
',.t trsmbinate (fig. 38, c).
l' i,S. 37. Micrometru de
adincime.
, . 1802
I:ig. 36. Micrometru de interior.
-.u"-. -

10. Atelierul indiuidual al motociclistului 35
wffi
ComPasu[ de exterior sau
doud brale curbe 9i serveqte
terior sau a distantei dintre
Fig. ss. ComPasuri :
d - compas de grosirne :
/, - compas de interior !
c - comftas cornbinai'
,de grosime este format di'n
la m-Ssurarea diametrului ex-
aotJ ",tPoafele
exterioare ale
Fig. 39. Ceas compa-
rator r
1 - cutie: 2
-cadran;.3 -acindicator; 4 - indicator a1
rotafiilor acului: 5 -- tiie de
lralpare ; 6
- Dalpalor t 7
- co,
roani dinlati; 8
- rotiti de
fixare; 9
- ureche.
W6W
unei Piese. . ,-y_^ 'nte-
Cu comtrrasul de interior se misoarA un diametru r:
rior sau o distanld -dintre doud suprafete interioare' Bralele
lui sint drepte, i"";ilf;;il;;";ii;" si indoite in afard'
Compasurile sini
^-"-o"iu"1io""iu
din ofel' Bratele sint
urti";i;;, iar virfurile sint tratate termic'
Preciziademdsurarecucompasulestedecirca0,5mm.
Dup[ ce s-a fdcui *a*""'"u' <iirnensiunea poate fi cititS
cu ajutorul unei tinii gtaaate (citire indire'ctd)' sau cu un
alp"ritl" cu vernier montat chiar pe cornpas' , --^x^-
Com'paratorul (fig' 39-41)' .1" ateli'ere' pentru masurarr
de precizie sint ia&"t'i folosite instrumenb'e de mesurat
prin palpar". a"t'it" sint de mai multe tipuri : ceasuri com-
'pur"touru, micrometre cu comparator Ei minimetre'
Ceqsul comparator (fig' 39)
-
se compune dintr-o cutie
cilindrici I u""tt'i"ta ii"" m"iul cu ""pu"
de vizare din
sticld, dintr-un .";;;; Je gradaliu..?' un ac in'dicator-3' uD
ind,icator aI rotaliiio;^;""1"i 4, a tii6 de palpare 5- cu palpa-
torul 6, o .oro"nJ ar"ttia z cu roiila de fixare 8 qi' even-
lrr;rl' o ureche g. cadranur comparatorurui cu rimitele de
rrisuirare de ra 0 pind la 10 mm Lr. o scard gradatd in r.00
'
1.' diviziuni, iar indicatorur numdrurui ae roialii
"re.iuate(l(' ac are o scard gradatd in 10 diviziuni. O diviziune a
rir';r<latiei cadranului corespunde deci unei deprasdri ;; Ooi *-,r li.jei de palpare.
, -Al.tro, o rotatie intreagd a acului indicator corespunde
,lr'plasirii cu 1mm-a tijei de palpare, iar o rotalie i"ir""ga,r lcului indicator de-rotalii plntru acul cadrarrrtri, *o*_Irunde deplasdrii cu 10 mm a tijei de palpare.
Pentru citire, ceasul comparator este fixat pe un stativ,r;rr sub palpatorul siu se introdu,ce o prismd avind d.imen_
:;runea apropiatd de cea a piesei de mdsurat.
Cu ajutorul coroanei dinlate se rotegte astfel c,adranul,
r'r.it' diviziunea zero sd ajungi in dreptul acurui indicator.: ;, ' .scoate apoi prisrna gi se introduc succesiv piesele derrr;*;'r'at. Pe cadran s,e citeqte diferenla dintre aimensiunea, rrrroscutd a prismei gi dimensiunea mdsuratd a pi".J.
Compar4torul de interior este folosit Ia md,wrqrea
,ltrrtrttsiunilor interr,o.are d.e la 6 pind 4b0 mm, n" "._a-l';11'1'ls interval,e minime de mdsurail: 6_-10 mm,'10__18_*,
lli liS mm, 50-100 mm, 100_160 mm, 160_2b0 mm gi
:i:rll --{gQ mm. Din punct de vedere constructiv, comparatorul,1,. interior nu diferd prea mult de ceasul comparator. Apa_r.rlrrl folosit obignuit pentru mdsurarea air.rerrii.r.rito, inte_
rr4);r'e aie pieselon, in special ale cilindrului de motor, este

11. Tntretinerea rn ot o ci cletel o'.- T'gto'sylol- $'-:ryy99! Atelierul indiuid,ual aI motoci,ch.stului
lrrrrp acul se deplaseazS, pe scala. Cind o diviziune oarecare
;r l.amburului micrometri,c coincide cu rizul longitudinal al
lrr lrtului cilindric, iar acul comparatorului se opregte la una
rlintle diviziunile scalei, se inceteazd rotirea qurubului micro-
rnt'lric. Dimensiunea piesei misurate este in acest caz egald
( u suma indicaliilor scalei micrornetrului Ei ale ciompara-
l()r'ului dacd indicatiile acului comparatorului au semnul plus.
l);r<:ii in,dicatiile acului au semnul minus, dimensiunea piesei
rrr,'-rsurate este egalS cu diferenta dintre cele doui indicatii.
Cu toate precautiile, aritate mai inainte, care trebuie
lrtrte pentru a reduce eloriLe, acestea insd se pot produce
lot.usi destul de frecvent, indife,rent de apa;r:'atujl de
rrr;isurat cu care s-a f[cut mdsurarea. Erorile de mdsurare
:;int de doui feluri: erorile aparatelor pi enorile personale
;rlt' celui care efectueazd misur,area.
Erorile aparatelor se datoresc insdqi constr-ucliei apa-
r';rlclor de misurat gi in special uzdrii acestora. Aceste erori
r;irrl. deobicei foarte mici, deoarece la fabricarea aparatelor
r lc mdsurat se folosesc metodele tehnologice qi materialele
t'trrespunzdtoare preciziei cerute aparatului. Uzura se con-
:rl:r1.I aga cum s-a ardtat prin verificdri periodioe qi se relne-
rliirzi prin prelucrS.ri ulterioare, sau se tine seami de ea la
rrrisurdri, fd"cindu-se corectia necesard.
O altd cauzd a erorilor aparatelor este pistrarea pi
rrrrnipularea acestora in conditii nepotrivite.
Erorile personale sint cauzate de :
-
neatentia celui ce efectueazi misurarea, datorite ne-
lrr iceperii Ei uneori oboselii ;
-
condiliile in care se efectueaz5 mdsurarea, cum ar fi:
lrrnrind insuficientd sau care cade prea oblic, temperaturi
rlil'erite ale pieselor gi aparatelor, vibrafii, trepidatii, sau
zrlomote supdrStoare
Pentru a executa mdsurdri de pr:ecizie este deci necesard
,r bund calificare a celui ce efectueazi operatia in scopul de
rr evita cel putin o parte din cauzele erorilor.
Totugi, pentru ca opera{ia de misurare sd poati fi efec-
lLratd cit mai ugor, pe de o parte, iar pe de altd parte pentru
;r asigura un control absolut, s-au cdutat metode de mdsu-
Jr'
Fig. 40. Schema dispozitivuliri de
,r,a"ruau, al compa ratorulul pentru
.,u,,ir. u." u
1tT :::j^'."j1T jlt: ;tT [;/ s,i l/ -
tiic de Palpatcl d.
' "
.tu ,-oitou'e i J - f,x de impingere'
Lr-
I
d-'l
d
r:<,mpararo'ur.,"i"?**r:J"ljill;,3;l,yt"$':n?:tpHl?|,yn*
surat trl urlul asLl
-"ri. in rig., +o ti:ir""i''"p"ip*" 1":;i
il:":f l: ::ffi;
;;;;; gauLii-'"::
T;ji$:lli 'J ii"T",'l;i" i,, "o,,tu:-, "'in dilectia slgetu'
pan a. Pana uolio''"u"a' ;;p-'; Y""l ":":
""'*il"?J
:l;l"t ""fi -
il.;i"i l;r"1. d'e impinsere 5' AcuI
#';;i; "J*pu'u1i" ""
i"ttr"
-a"
ovalizare sau de conicitale":::.iJl'it" ";b:;i;i;
calibre fixe se *;';";;;a Ei climensiunile absolute'
M Lc r o m etr u' ;; ;; ;''g " "t :1 "f lF; : ll
"::"T'"t
"H:t !'tJ:#
*a.;r:;;;; abater.ilor la dimensruntte - e cu
DupE aspect, *n"i"'r."i"'t ot' comparator se aseamanl
micrometrur onrqn';l;= "" a't9'i-1li
^;:J'T"f,:ilff":"'li"'-
ilfu {#"il};'ii ;":i ii,':'ili :?':i-tiltt"l ;:i",::t;
;;t; Ii"t"u Z qi acul 5 resat de '"?"J;;'T'ila*""r"i o'
nicovalei mobile J" Jt"it" pe o
'sca16
gradata a cadranu
De carc la mijloc ""
-tiia
diviziunea Tero' iar 13 dreapta Ft
ia stinga cite 20
"a""ai"i'i"ni la fiecare 0'002 mm'
pen rru
"
*a.i,"r"
"
p i" ra,. at-ust;
irtt?rlt "r',lJirtJilil iltil:-
H:",h
;i +?il'x1:,*f ;i"'"".11"],
"I;"fii'i
-*lo::*:"i' se
deplaseazi treptat'iui-pi"""' cit Ei lj""""r" mobil5' ln acest
Fig. 41. Micrometru cl1 comPa-
ratof:
r - nicovalit 2 '_ pirghiel 3 - secLor din'
."" ,':
"l*t
.lintoti; | - u" indicator 3
'"'o
- "ud"unr
7 - qurubul micromelri('

12. 38 Infietinerea tnotocxctetelor, motore
r--rw---t
--8EA&W- 7
Fig' 42. Calibre pentru ale-zaie cilindrice qi
contracalibre pentru calibre potcoavd:
.l
- calibru tarupon dublu cu tiie aplicate; 2 - calibrr
L-pili'ai'gr" ',T-;fo'; si "nu tred9" m tatnpoane cu coadd
-.o"i"a
r ,3 I calibru tampon simplu "trece" ctr tampoane cu
cJidi conicA l 4
- calibru iarnDon simDlu "nu trece" cu
tampoane cu coadi--;;nici I 5--- calibru tampon -simplu
'.trece" si ,,nt lrece" cu tanpoane cu coadi conici t 6 - caz
libru tampon i.ilii""ti"""'' il-""u tre"e" cu $urub delixa'
;;;7
': -;;iib*
iuiopo. cu surub de fixare "trece"
3 I - ca'
libru tampon ;t;;;;b de fixare "nu trece" i 9
- calibru
iu-po. piut Attrii"iiut"" si "nu trece",;10 - calibru tam'
io"-ptif *iitpt" ,'trece" $i "nu.trece"
!.'l '/ - calibrt tanpon
incoinptet c[ miner ,,ttece" i 12
- calibru tampon incomt
piui-."
"ir"ur'l,to
t"""n"; '13 - calibru tqmpon c-u pleci
iiote.toure 1 l+"'
"iiiu*
'ergeacucapetesferice; l5
-cotr
iru*tiL"o iu-poo "o
tarnpon cu coadi conicd i 16
- conz
i"u"ifit"" timpon discl '17 - contracalibru tampon incomz
'^-- pi;i; ia--liatlbru reslabil "trece" $i "nu trece"'
rare care si evite o mare parte din erorile personale' Aceasta
se realizeazd prin operalit de verificare' care se execute cu
ajutorul unor dispoiitive rigide sau reglabile'
Atelierul ind,iuiilual al motocicli.stulut 39
tDrym'ry ffiry
W rnryffiffi
HsmtJ--?---J Ht #
@@wgt j^ Dffi*rn*= tu
RR
gyffi{g
H,9BT
W
1111. .13. Calibre pentru arbori
qi axe cilindrice
/ r,rlilrru plat cu furci dubla ,,trece..
,l ..rl lrece"i 2
- calibru plat cu furci
'1,,,1'l,r ,,trece" Si ,,nu trece.. l J - calibrU
r,,,r, ,).rvii plat ,,trece.. $i ,,nu trece.. i 4 _
. rtrlrr.rr ltratritat potcoavi cu mlnet
,.r',,,." iii ..nr trece..; J
- calihru ma:
r, I r I rl|l)1u .,treee,. $i ,inu trece.. t 6 -- caz
lrl,r rr ilr,rtritat potcoavd cu miner ..ttece(.
!r ,.,rr tr.ce": 7
- calibru potcoavd tuf:
" '
r ,
" D1;(ri aplicate ,,trece., $i ,,nu trece,. i
| , ,lil)ru potcoavi reglabil ,,trece.. $i
"nU trece".
Calibrele (tig. 42-43). Acestea sint dispozitive rigide sau
', rllrrbile, folosite obignuit in fabricalie pi hai pulin in ate-.
I rr,1 1,11' cle reparatii, pentru controlul dimensiuniior sau al
l,r'rrr.i piesei, cum Si pentru controlul poziliilor reciproce a1e
;r.rrf ilor ei. In fig. 42 qi 48 sint date cele mai rdspindite tipuri
,1,' t';rlibre pentru alezaje qi arbori. Acestea sint itandardizate.
Operatia de verificare cu calibrul conste in a stabili dacd
,lrrrrr.rlsiunea unei piese este egald sau nu cu dimensiunea
,'r rr'mina]5, sau dacd abaterea unei dimensiuni este sau nu
, rrprinsi in cimpul de toleranle prescrise.
Pentru fie'care dimensiune care urmeazd sd fie verificati
::r' lolosegte calibrul resp,ectiv. De aceea, aceastd metodd de
vcrificare nu este economicd decit 1a producfia in serii mari,
r,rrle se poate ugor recupera costul cilibrului p;in ec;nornia
rlr. timp care se realizeaz1. Ja verificare.
Calibrele se construiesc din oleluri speciale, astfel ca di-
rrrcnsiunile lor s[ sufere cit mai puline modificdri.
Calibrele lamelare (spionii sau lerele de grosime), (fig. 44).
Acestea sint pl6ci de otel lungi, cu fe{e de mdsurare paralele
b:
)s=J(
(ffi)
,ffi
6)
mI
G__;J
,-J !.I
a'*',

13. Intrelinerea motocicletelor. motoretelor qi scuterelor Atelierul indiuid,ual al motociclisdului 4t
qi set'vt:rsc la m;lsurarea jocului dintre suprafetele pieselor'
ijalibrele lamelare sint de clasele de precizie 1 sau 2 qi- for-
*u""e garnituri sau sint prinse mai multe cu.-ajuto.rul inelelor'
$abloaneLe pentru ind'surarea ra.zelor (fig' 45)' Acestea
servesc la determinarea razelor rotunjirilor convexe qi con-
cave ale Pieselor.
O garniturd de qabl,oane este formatd d'in pldci
-d-e
olel
cu rotunjiri convexe gi concave. Pentru uqurinta folosirii,
i"Uloarr.t.t din fiecare garniturd sint r"eunite printr-un cadru'
Fe toate qabloanele se noteaz6 razele de rotunjire'
Raza de rotunjire se determin[ aplicind unul sau a]tul
dintre qabloane pe profilul rotunjirii piesei.
$ablaanele pentru mdsurarea fil"etelor (fig' 46)' ,
Acestea
sint folosite Ia determinarea pasului exterior' .sau interior al
pl"fiG1"t, al quruburilor, prezoanelor gi a1 altor piese
.filetate'
'-----["uti" gabloane sint
^de forma unor p16ci dinlate dupa
profilul f ileiului. Pentru a ef e'ctua controlul, 9ab1onu1 se
iplici pe filetul piesei. AceI qablon care se potrivegLe cu
protif"f filetului aiati pasul sau numbrul de spire pe mili-
metru sau tol.
Ftq. a5. $abloane Pentru mdstt-
rarea razelor'
Fig.44- Garnituri de ca-
libre lamelare:
,l
- 1ane1e;2 - cadrttr
,i -- dimensiullea.
Fiq. 46. Carnitur,I de gablonare
"fentru mdsurarea {iletului :
1-5ab1on:2-cadru'
Fig. 49. Compresimetru :
/-minett2 - lut>t J-con de caflcirc!4 -rr linere; 5
- arcl 6
- manornettu; i -
q6psgi
lituril 9
- ventil.
Pentru o folosire mai uqoard, pabloanele sint unite prin-
lr'-un cadru.
Pe .
frecare qablon este indicatd mdrimea pasului filetului
.t'spectiv, numdrul de spire pe !ol, iar pe una dintre pldcile
' ;ul'u1ui este indicatd notalia prescurtat! a filetului (inetric
':rru Whitworth).
Lupele. Acestea sint folosite in atelierele de reparalii
; rt,ntru citirea precisd a indicafiilor aparatelor de misurat,
W,
Ftg. 47. Tahometrul r
/ l)rrtoD ; 2 -* axul tahometrulrri ; .J
- cursor indicatot I
/ vilf rretalicr 5 - virl conic de
"u""iutib
_'i,iri a..,u, il(,in fonni de cuDir Z - wirf crr disc"ripontr.,'s..,,A
- $nrrr r 9 -- vl rf sunl imentar.
W
,m
M
7
e*NWi/ e'
89
t-I
supapi de
8 - gu""
Fig. 48. Steto-
scop:
/ -
pilnie de as,
cultarei 2 - aotpl
3
- tiiA de aplicat
Pe punctul de as'
cultat.

14. pentru cleterminarea mai uEoari a. calitSlii de prelucrare a
iip."i"1,"t,,,', pcnt;ru examinarea fisurilor, a crdpitur"ilor Ei
,r-i,lt,,,"rlt'ltictc irlc suprafe{ei piesei sau sculei etc' Cele..mai
grtlivilc pcntlu
"""tF
t""puri-sint lupele pliaate' lt'p" pi]-"^td
ill'() o larnit clc' -"tui tu, au material plastic' Rar4a 'apdrA
,,ii"r,, ti
-.r.'i,r.'rt,,
dt;;t ;p"ri pentru .1up5'
Rama are o gaurd
pcnt.ru l.t t:'cet'ea uttrri ;.tut sau a unui lan!'
'Inllontel,rut (fig' 47)' Tah'ometrul se utilizeazl' pentru de
t.clrninitt'ca turaliei'ar^Ui,tifot qi axelor' Existi tahometre de
minir ;i l,ahometre cu coloani. Acestea din urmd se utilizeazl
,-,,i,
-n"n.ut
de probd al motoarelor' Pentru un anumit inter-
i"r .1.." *riii '"tirirtrea tahometrului se face dupd potrivire'
deplasind ,.t ,"rr.or'
"n "ut.
se schimbd demultiplicatia. inte-
ri,oar.ir a tahometr'rlui. vittul tahometrului, previizut obi$nuit
cn- o gu.ttiturd de cauciuc, se apasd in gaura conicd pe care
o are
"capitul axului respectiv al arborelui'" -
St"iJt"" pul (f"tg. +e;'' Acesta este folos-it peatru .ascultarea
bitdilor gi a zgornoiuf.t'io-otor in timpul funcliondrii acestuia'
Compresilnetrul (fig.49). Acesta se foloseqte Ia mdsurarea
compilsiunii in cilindiui motorului qi este in principiu un
manometru.
motoci,cletelor, motoretelor Ei scuterelor
Itt',rontarea' $i *ontorno onto*brurilo, $i *n"onit^nro,
^oto"i"rntni
4g
La demontare trebuie si se lucreze ctt deosebitd atenlie
r';r rn carterul moto,cicietei s6 nu scape piesele, piulilele, quru_
l,ru ilc' sau sculele.
Munca de dernontare qi montare a ansamblurilor gi me_
r',rrri.s.nelor rnotoci'cletei poate fi uguratd sau ingreur.i,ia au
1,, lrrl rn care se.?.lug qi se folosesc sculele. Astfel,
"scrrl.l.
bile,rt,,r:(.fl brne utilizate fac ca munca sd decurgd in bune con_
rlr,l ii. De.exernplu, cheile trebuie sd fie agezat"e strins ta tatu_
rrl.r. piulilelor pentru a nu uza col!urile'"""r1or", g.r*U"trri_
1r'1. I.c-buie sd fie corespunzdtoare idlimii tdieturii'guruburi
l,r' 5i sd intre strins in tdietura acestora etc.
sculele necesare la demontarea $i montarea mecanismelor
',rrrl : t.usa de chei fixe, trusa de chei tubulare, cheile uni_
','r'rirlc, cheile pentru fevi, _Eurubelnilele, diferilii
"f"qli, "lo_r';rncle, dornurile, menghinele de mini etc.
(lunoscind mirimea- compresiunii se poate aprecia cali_
l;rlr.;r. pdsuirii segmentilor pe cilindru qi etan$'area ieali_
z;rl;r l. inchiderea supapelor. La utilizarg compresimetruleste
;r1r;rr;;rl. cu conul 3 in orificiul bujiei, qi rotind arborele cotit
;rl rrr.l,'rului se observd deplasanea'maximi a acului indi-
,';rl,r'. Unele c_ompresimetre au un ac limitator care se opregte
l,r rrrrrximul de deplasare al acului indicator.
Lrr de;urubarea piulilelor prima operalie este scoaterea
,,,rrlr':rJriuli{ei, a cuiului spintecal sau a iiguran}ei cind acestea
' .rrrlir. Dacd piulila op-u_ne dupd. aceasta iezistenli la deguru_
l''rrr'. ir)seamnd cd s-a blocat din cauza ruginirii.'ln acest caz,
'rlrl lritrli{a cit ,si gurubur trebuie unse bine" cu petror lampant.
lir' lrur)(l deci in acest scop, peste ele, pentru 2-b h, o iirpa
rrrlrrlr;rlii in petrol lampant qi dupi aceasta se poate procecla
l,r {l(,:ju|ubare.
l):rr:5 piulila nu cedeazd nici in felul acesta, se proce-
'1,,.r:.;r in felul urm[tor: se incdlzegte o bard la r-ogu gi se
,r',.ri:;r lingd piulild care, incSlzindu-se, se dilatd gi apoi se
r,. ' ;n ('i desurubarea. in acest caz, trebuie ca operalia de
,l,.r.,rrlubare si fie fdcutd repede, deoarece, in cazul cind guru-
lrrrl rr ajuns la aceea;i teirperaturd cu piulila, dequrubarea
rrrr rrrai poate fi ficutS.
Daci nici in felul acesta nu se reugegte degurubarea,
rrrsii se poate renunta Ia folosirea piulitei, se incearcS. des-
l;rccrea ei cu dalta. In acest scop, se sprijinb dalta pe latura
lrirrlitei lingi un colt gi se bate ugor cu ciocanul.
Dacd nici acest prooedzu nu dd rezultat, piulita trebuie
lrrliti sau t5iatl cu ferdstrdu] de tiiat metale.,
Demontarea qi n'Lontdre& ansernbluril'or qi
n'Lec anisnxelor moto ctcletei
Prima grijd inainte de a incepe-demontarea mecanismelor
.rt"-alu u-qti pinn ir o" limiti trebuie dusi operatia de de-
montare pentru tap"tu1i" respecti-va, cieoarece nu este practic'
ci chiar ddunator, ;t ;" face o demontare cu un volum rnai
mare decit este nevoie'
Pentru aceasta trebuie fdcutd mai intii o schemd car"e
ra
""ptl"aa "p"t"tlii"
principale de demontare' Trebuie' de
asernenea, ca pt t"i" i"t* pot fi, schimbate intre ele (de
;;;i;;'pistoattele J,a motocicletele cu doi salr patru ci-
ildri) ;'a ii* in""t'tttate in prealabil pentru ca la montare
si se evite sahimbarea 1or.
Dupd demontare, piesele -lreQie bine spilate cu petrol
gi examinate in ce staie se afld. Piesele dernontate' care nu
iiecesita reparalii, se pistreazd in cirpe unse pentru a Ie feri
de lovituri- Ei pentnr a le evita oxidarea'

15. 44, Tntrelinerea tt"totocicleteloi. motoretelor 6i scuterelor
Fig. 50. Cheie speciald pentru dequrubarea
,prezoanelor:
Il - cu rozetil b
- cu conl / - corpul cheiii 2 - dispo-
zitivul c1e prindere
" trt""orl"l.t#tt 3 - DrezontlI 'l - mi-
Piuli{ele blocate nu trebuie toi'1ate prea tare la dequru*
bare peniru ca se nu se rupe gurubul, aceasta in special cind
piuli{ele sint inqurubate pe prezoane.
La degurubarea prezoanelor se folose9te o cheie speciale
(fig. 50) care este formatd dintr-un corp l, un dispozitiv, 2
de"prindere a prezonului 3, dispozitiv caie poate fi cu roze[a
zirnlatd. excentriae (fig. 50, o) sau cll con axial de stringer€
(fig. 50, b). Cheia este aclionatd cu minerul 4.
Dispozitivul cu rozetd se foloseqte la pr"ezoanele cu capul
nefiletat sau cu filetul rupt, iar dispozitivul cu con la scoa-
terea prezoanelor cu" capul exterior filetat.
Ingurubarea prezoanelor se face cu chei spe'ciale (cheia
cu filet interior qi con despicat, cheia cu rozet6, sau cheia
cu lant), cu ajutorul a doud piuli{e inqurubate pe prezon una
d.upd alta, a doua servind dr.ept contrapiulild, sau, in cazuri
extreme, cr-r ajutorul menghinei de mind.
La inqurubarea prezoanelor trebuie avut in vedere ca axa
prezonului sd fie perpendiculard pe suprafata de inqurubat
gi ca inqurubarea prezonului in corpul piesei sd se facd foarte
strins, pentru a se evita ca la dequrubarea unei piulite sd se
desfacd Ei prezonul.
l r,' rrg!!gy!__t! :nen!!t:o o:nsamblurilor 6i mecanismelor motocicletei 4b
b)e)
a) Fig. 51. Scoaterea prezoanelor:
" , rr rl',uii,biu1ite: D
- .'
|i1gl*: t:d?tli;:";J,iin. surob aiutitor f !1etat pe Dar-
l)acd prezonul sau Eurubtrl rupindu-se rdmine un capdt
rrr ;rlali-, se pilesc doua laturi paralele pe marginile capitufui,
r;r' prind intr-o cheie universalb sau intr-o menghini de mi;ri
r.;l :;() procedeazi Ia degurubare. ca in fig. bl, b.
Cind capdtul prezonului rdmas afari este suficient de
lrrrrl pentru a inEuruba doud piuli{e, prezonul poate fi scos
r.,r:;rrcind piulita d,e jos, in timp ce piulila de sus servegte
rlr r'pt contrapiulild (fig. bl, o).
Cind ca-patul prezonului rupt nu iese in afard. se proce-
,1,,;rzi in felul urmdtor:. cu ajutorul unei magini de glurit
,,r ( rr un burghiu avind diametiul de doud ori mai mic de,cit
.rl prczonului se face in prezon o gaurd axiald adincd de lb_
:l(l rnm qi apoi, aceastd gaurd se fileteazd cu burghiul de
lrlllirt-pe stinga. Cu ajutorul unei filiere cu filet pL stinga
:', rlii filet pe o tija de diametru corespunzdtar care ie indoa"ie
l;r rrn capdt qi se ingurubeazd in filetul interior aI prezonului
:;r, in. sjlJ;1t, se- procedeaz6. la desurubare (fig. bi c)"
. Piulifele trebuie strinse uniform pentru J se isigura o
rrrrbinare-siguri qi etangd a ansambluritor gi mecaniirnelor
t'rr s,copul de a evita d,eformarea pieselor gi uzarea rapidd a
;rt:rstora cu aparitia jocurilor anoimale.
. - Stringerea uniform5 a piulilelor se executi cu chei spe_
r:iale.limitative (dinamometiice),'care pot fi de diferite aon_
s.truclii. O cheie dinamometricd are un^ cadran pe care la in_
<li'catia ardtatd de un ac se poate citi momentu^l de stringere

16. 46 Intreginerea motoeicletelor, nxotoretelor gi scuterelor
(produsul dintre forfa de stringere qi bratul acesteia fala de
axa Eurubului), care reprezintd caracteristica esen{-ial5 a
stringerii.
Asigurarea piulifelor este necesari pentru a evita de-
;urubarea lor din catrza vibratiilor, sau chiar ruperea guru-
bulilor in cazul sldbirii imbinirilor.
Asigurarea se face prin cuie spintecate (gplinturi), prin
contrapiulite, prin siguranfe de tabl6 care se indoaie pe piu-
Iitri, prin siguranle stelate elastice, prin siguranle elastice
t.iiiate (grower) sau prin siguranfe plastice de plumb.
Ca sd poatd fi asigurati prin cuie spintecate, piulita tre-
buie sd aib5. canale (conf. STAS) de 2-4 mm pe fete,le fron-
tale, iar ;urubul trebuie sd fie prevdzut la partea dinspre
virl cu o gaurd strdpuns5. Pentru a introduce cuiul spintecat
prin canal in gaurd, se stringe piulila pini cind gaura din
qurub vine in dreptul. unui canal al piulitei. Dupi ce cuiul
spintecat a fost introdus, i se indoaie capetele paralel cu axa
gurubului, incovoind, un capdt pe Eurub, iar celilalt pe piu-
lit5. Cuiul spintecat trebuie sd aibi acelagi diametru ca $i
gaura sa, pentru a nu fi retezat qi sd nu fie prea lung. Dacd
este prea lung, cuiul va fi retezat Ia lungimea necesarS, linind
seamd gi de capetele de indoit.
Asigurarea, prin contrapiulite se utllizeazl, cind pozitia
piulilei sau a gurubului principal trebuie sd fie fixati cu
precizie. Piulila a doua se stringe bine de prima pe capitul
liber aI gurubului sau prezonului, dupd ce s-a strins piulita
principalS. Aceasti prindere se foloseqte de obi,cei la tacheti
care trebuie sd fie reglati cu precizie.
Asigurarea prin siguranle elastice este limitati de locu[
folosirii qi de duritatea metalelor cu care vin in cnntact gai-
bele. $aibele elastice nu pot fi utilizate in interiorul meca-
nismelor (biele, lagdrele motorului, cutia de viteze, etc.), pen-
tru cd in cazul cind se rup, buci{i din ele pot intra intre
mecanismele in miqcare, ceea ce duce la avarierea ansam-
blurilor. De asernenea, prin ruperea gaibelor elastice imbi-
ndrile se sldbesc, se formeazd jocuri gi fileteie pot fi tdiate
sau se pot rupe quruburile. Nici la metalele moi nu se pot
utiliza gaibe 'elastice, pentru- cd la degurubare marginea ascu-
tit"d a qaibei deterioreazd metalul. Ele se folosesc acolo unde,
prin ruperea lor, mecanismele ve,cine 'hu au de suferit, in
special in exteriorul motorului, la asamblarea motorului qi la
cadrul motocicletei.
RuLmen{i
5. Construclie qi clasificare
I. a moto'ciclete, majoritatea lagdrelor sint construite sub
|'r'nri de rulmenfi.
Itulmentii sint alcitui{i din doud carcase, confeclionate
,lrrr .te1 spe'cial de rulment, una dintre ele fiind solidard. cu
, ;;rrprafafd, iar a doua
- cu cealaltd. suprafafi, in migcare
r,,lrrtivi una fatd de alta. Cele doub carcase vin in contact
pr in intermediul unor bile sau aI unor role groase sau sublifi.
in zona de lucru (de contact cu bilele sau rolele), carca-
,r,lr,, ctl' gi elem,entele de rulare (bilele sau rolele) sint'cemen-
l.rlt' ;i tratate te'mic. Elementele de rulare sint uneori imbri-
,:rlr,'i'tr-o colivie din tabli de olel rnoal,e, de alami, de bronz,
r,;rrr in inele de pisld care menlin distanla corectd intre ele.
Ajustajele rulmenlilor sint de joc, precizia prelucririi
r.::lr' 111' ordinul micronilor,
l,r lelul ar5tat se realizeazd ansambluri d,e rulare cu o
lrr'<';rrc. de rostogolir'e extrem de micd. lntr-adevdr, trebuie
r,.rrurlcat cd rulmentii au in total o frecare de citeva ori mai
rrrrr::r decit lagarele ,cu material antifricliune gi frecare lichidi
;,r rrr ulei, ceea ce duce in primul rind la un lucru mecanic
,lr. I'r't{are foarte redus, lucru mecanic care se €onsumi din
, , 1 tk'zvoltat de motor, deci, prin folosirea rulmenlilor, pu-
l,'r crr disponibild din cea dezvoltatd de motor este mai mare.
l,'olosirea rulmenlilor are,caracteristica necesitdlii,unei
rrrrllr'1 i _mai pulin pret'entioase, c,eea ce face ca funcfionarea
lr,,lorului si fie mult mai sigurd.
.liulmentii sint clasificati dupi urmdtoarele criterii prin-
, r;'lrlc:
- dupd direclia de acfionare a sarcinii la care sint
'.lllruril;
- dupd forma elementelor de rulare ;
-- dupd particularitdlile constructive ;
- dupd numdrul oorpurilor de rulare ale rulmentului.
Dupd directia d,e actionare a sarcinii la care sint supugi
rrrlnrentii se impart in urmitoarele grupe:
a) rulmenli radiali, care sint solicitati numai la sarcini
r';rrliale (perpendiculare pe axa rulmenlului), sau care sint
rllstinali in primul rind p,entru preluarea de sar,cini radiale,
rrrsii pot suporta in oarecare mdsurd qi sarcini axiale;
Rulmenli 47

17. '19'_ _- _Iryyellslse nxotocicletelor, motoretelor $i scutetelor
Rulmenfi 49
b) ruimenti axiali, care sint destinali pentru a suporta
salcinj axiale ;
c) r'r.rlmenti radiali-axiali, care sint destinali sd suporte
sarcini combinate (axiale qi radiale), sarcini cais agtrienssTS
simultan, pr-rtind predomina insd atii sarcina radiald
"it
gi
"u"itx ii.rlii.
I)upir f'olrna elementelor de rulare, rulmen{ii pot fi im_
prirliti in:
a) r'ulmenli cu bile ;
b) r'ulmenli cu role.
Ittrlmentii ,cu lole pot fi imparlili mai departe dupd forma
colpurilor de rulare in :
1) r'uJmenli cu role cilindrice scurte ;
2) ruimenti cu role cilindrice lungi ;
3) rulmenfi cu role cilindrice infi;urale ;
4) rulmenti cu ace ;
5) r'ulmenti cu role conice ;
6) r'urlmenti cu role_butoi (sferice sau sferoconice).
DupA particularitalile constructive rulmenlii se impart in:
a) r'ulmenfi fdrS autoreglare (neoscilan{i) ;
b) rulmenfi cu autoreglare (oscilanli).
I)upi numdrul rindiurilor corpurilor de rulare ale rul_
mentilor, acegtia se impart in :
a) rulmenli cu un singur rind;
b) rulmenli cu doud sau cu mai multe tinduri.
in cele ce urmeazi sint date caracteristicile prin,cipaleior
tipuri de. rulmenli- cu indicarea particuraritelil,or'-ir""li"iu qi
a domeniului lor de utilizare, cum gi exemple de ansambluri
la c,are tipul respectiv de rulment 'p,oate
f; utilizat.
In R.P.R. rutmenlii sint standaidizai (STAS b115_b7). l
standardul stabilegte t'ei clase de utilizaie pentru ruimenli,
lista.rul.menlilor cupringi in aceste clase de utilizare cu* gi
condi{iile in care acegti rulmenfi pot fi utilizali.
Clasa de utilizare 1 cuprinde rulmenlii care pot fi utili-
zali ffuh nici o restricfie.
Clasa de utilizare 2 cuprinde rulmenlii care pot fi utili-
zali numai in anumite construclii Ei numai atunci cind nu pot
fi inlo,cuiti cu rulmenti din clasa'de utilizare 1.
Clasa de utilizare 3 cuprinde rulmenfii care pot fi utili-
zati numai la ._reparalij sau la construclii speciall 9i numai
atunci cind utilizarea lor prezintd avantaje iehnice sau ecG-
nomice deosebite fata de rulmenlii din primele doud clase de
utilizare.
Itulmenfii netipizafi sint folosifi nurnai in caz de nere-
rt;rlt' absolutd.
Corpurile de rulare care nu corespund normelor de
, r;rir' .stabilite (STAS 4207-53, condilii generale) nu sint
rr Ir.r'lrte I'uimenli.
Condifiile de utilizare a rulmentilor (STAS 5115-bT) sint
,rr rntitoarele.
-
La constructii noi:
Rulmentii djn clasa de utilizare 1 pot fi utilizali fdr6
rri.i o restrictie.
Itulmenlii din clasel.e de utilizare 2 qi 3, cum qi rulmenlii
rr,'lipizali nu p,ot fi utilizali decit dacd s-a obtinut aprobare
rlrrr parla& Serviciului. de indrumare Ei control in probleme'le
rrrlrrrc'nfilor.
' La reparafii :
Iiulmenlii dio clasa de utilizare 1 pot fi utilizali fird
rrrci o restricfie.
Itulmentii din clasel.e de utilizare 2 9i 3, cum Ei rulmenlii
r.l ipizliti nu pot fi r,rtilizali decit cu aprobarea forului ar6tat,
,rr <:;rzul cind pentru constructia initiald nu s-a oblinut deja
,u r,;rst.i aprobare.
ln cele ce urmeazd sint date tipurile de baz6 in con-
,l r-rrc{ia Ei utilizarea rulmentilor.
liulment radiul cu bile pe un singur rind (fig. b2, o). Sim_
lr,rlizruea tipului de bazd 100. Acest rulment.este destirrat in
,1,,,<itil pentru a suporta sarcini radiale, insd poate suporta
',rrrrrrltan atit sancini radiale, cit qi axiale, ca.el lucreazi alil
rrrlr'-o direclie cit qi in cealaltA, sau o sarcini ex,clusiv axiald
l:r lrr'alie mare, anume in condilii in care rr.rlmentul axial nu
, l('corespunzdtor. La un joc axial mdrit intre bile in ciile de
rrrl;rle a-le inelelor qi in cazul unor cdi de rulare mai adinci,
'', t'r't rulment capdtd. proprietd{ile unui rulment radial-axial
, u rrtilizarea unor colivii speciale (de textolit, alamd, dur-
;rlrrrnin). Mdrirea preciziei de exe,cu{ie a rulmentului nermite
(, (:r'egtere insemnata a turaliei maxime admisibile. Acist rul-
rrrt'rrt limiteazi deplasarea axiald a arborelui (sau carcasei)
r.rr ambele- sensuri, intre limitele jocului sdu axial. El poate
I'lr.ctiona la un unghi de inclinare a inelului interior (sau a
;r'borelui) in raport cu inelul exterior (sau cu alezaiul de
rrrontare in carcasd), de ]a |ft, pin6 la tlzo. Totugi, existenla
inclindrii reduce durata de utililare a .uimentului.'Domeniul
clc utilizare a acestor rulmenli se limiteazd la arbori riglzi
<:u doui reazeme. a ciror incovoiere sub acliunea forJelor ex_
{ -* r.. 1&r2
pre-
con-

18. Intreginerea motocicletelor, motoretelor gi, sauterelor
d) e)
Fig. 5?. Tipuri de rulmenfi cu un singur rind de bile r
o
- rulment de bazd radial cu hile pe un singur rind r b _ rulment cu
degaiare pentrq il.lroducerea bilcloil c
- ruirient cu 5aibi .1;;il;";;
ri Dentru inelu1 exterimr
i; ;:ltl*it"l"'ii3i''0"
p"bGtiJ' ; :;l-
te.rioa,re nu impiedicd funclionarea nonnale a rulmentului,
la o distanld micd intre reazeme (raportul intre distanla intre
reazerne qi diametrul arb,orelui mai mic decit 10).
Pe baza
-tinului 0000 sint construili rulmenlii cu degajare
pentru introducerea bilelor (tipul T 000). Acesta (v. fig."Si,U1
se utilizeaz. ra ansarnblurile unde existd. o sarcind-radiald
mare, deoarece posedd o capacitate mai mare de incdrc,are
in acest sens. Nu este recomandabil insl in cazul sarcinilor
axiale. Turaliil-e maxime admise sint mai mici decit la tipulde
baz5.T,ulmenlii cu Saibi de siguranfd pe inelul exterior^(tipul
50 000) se utilizeaz. in cazul cind este necesar sd se
'mic-
$oreze gabaritele longitudinale ale ansamblului. cum pi atunei
cind este nevoie sd se efectueze prelucrarea firi fund a a1e-
z.ajutgi. c_arcasei pentru inelul exterior. Acest tip (fig. SZ,
",1simplificd mult tehnologia exe,cutdrii ansamblului "tul-en-
tului. La montare, cind sarcina axiald se transmite qaibei,
r':rpacitatea d,e incdrcare axiald se micgoreazd mult. Rulmenlii
crr Saibe de protecfie tip 6 000 9i B 000 (fig. b2, d) gi cu gar_
rrituri.. de proteclie
-
tip 20 000 $i g0 000-(fig.'b2,'e) ie uti_
li'tt.zd. in cazur unor dimensiuni de gauartit tiiniiate ale
;rrt;rrmbJului, cum gi in cazurile cind, prln condiliile de de-_
r;t.r'vire a ansamblului, acesta este e,conomic ai rili,onal.
'1_o3te tiprrrile, variante construite pe baza tiiulul
-OOOO
:;rrrl. folosite la arborii cutiilor de viteze, Iagdre pentru role',.r ;rrbori cotiti.
Rulment radial
.osctlant .."u: ?llg pe d"oud. rinduri, (fig. bB, o).
iirrrrbolizarea tipului de bazi 1000. Acest rulment'."'t"-d"r-
lrrr;rl.
,in special pentru a suporta sarcini radiale. Ei poate
"rr1r'r.ta o dat5 cu sarcina radialS gi o sarcind axiali in-ambele'.,'rr:rr.r.i. Mdrimea sarcinii axiale' nr.;, trebuie sa aepaq-asca
:l() ',, din mdrimea capacitdlii de incdrcare radiald netoiositd.
l'r'.P.ir:tat€a de autoreglare a acestui rurment ii- pe'rnite sa
l rrrrt (ioneze normal ra inclindri insemnate (z--:$
"r"
-'i"*
lrlri irrterior (r'espectiv arb,orere) in
'aport
cu inelul exterior(rr':;r'. 1-{iv. carcasa), inclindri care se fbrrneazd atit in urmartr<',rvoic:i'ii arboreh'i cit gi in urma impreciziilor tehnoiogice(l(' l)lc.lu,crare ale locurilor de montare sau din cauza unorrL l.r:lr de.rnontaj. Acest rutrment rimiteazd aeprasaiea-"*i*a
;r ;r'll.r'elui (sau carcasei) in ambele sensuri intre rimitere
rrr;r'irrii jocului axial. Unghiul de inclinare a axului in raport
'|
r rrlczajul carcasei . se limiteazd prin condilia ca
-
sa' nu
rr,, r.lt'i,:c co,ntactul nici urruia dintrb rinrdurile de bil; cu'rrpr':rlirfa cSii de rulare a inelului exterior Ei prin constructria
'1r"1'rrziLivelor de etangare. Acest tip de ruiment s.' foloseste
I r :r.borii cu rnulte reazerne, ra
-a'borii
cu doud reazeme'rr)rs(-! unor incovoieri mari, sub actiunea sarcinilor exte-
r rr),n o, gi in ansamblurile in care nu se asigurd o
-coaxia_
lrl;rlc strictd a locurilor pentru montarea rrilmenlilon
Rulmenli - bl
Fig. 53. Tipurl de ru1-
menti radiali cu bile pe
doud rlnduri:
d - tipul de bazi radial os.
cilant fr dord rinduri de bile.
a
- rulD"nt cu atezai conio
1a bucga de strlngere.
c)a)
I
I
I

19. 52 _._, _!"!:Sln"ryg. motoclcletelor, motoretelor 6i scuterelor n lt-:U, _ 53
<lt'montabil5. Unul dintre inele, impreund. cu rolele, con:
:;lituie un complet nedemontabil. La a,cest tip nu se admite
rrrclinarea ineiului interior in raport cu cel exterior (al ar-
lxrrelui in raport cu csrcas&) deoarece in acest fel inceteazd
,rrnlactul liniar intre role qi cdiie de rulare. De asemenea,
rru cste limitatd deplasarea axiali. Acest tip se utiliz,eaz6
l;r :rlbori rigizi ;i scurfi pe doud reazeme. De obicei el este
,1,'s1.inat pe.ntru a ,elimina urmdrile defavorabile ale alungirii
t( r''ice (reazem rnobil). utilizarea tipului de bazd ar acestui
r rrlrnent necesitd montarea obligatorie in celdlalt reazem a
rrrr,i rulment care sd suporte sarcini axiale, cu {ixarea bila-
l( r'irl5, a acestuia in carcasS. Ale o aplicare largd Ia ansam-
I
'
I r r lile un1de pr in conditiile de montare gi demontare nu
,:It" posibil sd se utllizeze rulmenli nedemontabili.
Din tipui c{e bazi se construi.esc variantele : rulmenlii
, rr irl(]zai conic 1-ip 302000 Ei 332000 care se utllizeazd. pentru
rrr,orrtarea pe arborii cu fus conic sau pe arborii netezi cu
rr.; rrlolul unor bucEe conice. Acegtia admit o reglare par-
(r;rl:r ir jocului radial prin stringerea bucAei sau a rulmen-
trrlrri insSgi pe fusul conic al arborelui. Rulrnenlii cu doui
,.,;rrlx' de ghidare pe inelul exterior, fdra colivie, tipul 102000
,r' rrtilizeazd la ansamblurile cu o sar-cind radial5 mare, Ia
,, lulatie micd. Aceqtia nu se utilizeazd in ansamblurile u;rde
r':rl. nec€sar sd se efectueze o montare separatd a inelelor.
lirrlrntrnlii 42000,62000 Ei 92000 (fig. 54, b, c, d.) se utilizeazi
' r I r r . ci cind este necesari fixarea unilaterald sau bilate,rald
,r ;rrborelui sau a carcasei in sens axial, in cazul cind nu
, ':irti"r forfe axiale sau cind acestea sint foarte mici. Rulmenlii
I rr';r inel interior seria 292000 (fig. 54, e) qi fard inel exterior,
, r'i;r 502000 se utilizeazd atnnci cind' dimensiunile ansam-
l,lrrrilor cu rulmenli sint limitate in sens radial.
Aceste tipuri de rulmenli sint utilizali la reazemele arbo-
r rl,,r' cotifi ai motoarelor de motocicletd.
In fig. 55 sint ardtali rulmenli oscilanli cu doud rinduri
,lt'r'ol€ gi anume tip 3500 fdrd bucgd (fig.55, o) gi cu bucqd
1 I rr i. 55, b).
Rulment rudis.l cu role citindrice tungi (fig. 5G). Simbo-
lrzrrlea tipului de bazl. 4000. Acest rulment este destinat
plntru a sup'orta numai sarcini radiale. El nu suportd. sarcini
;rxiale. El nu limiteazd deplasdrile axiale. Nu admite nici un
Icl de deplasare a inelului interior (arborelui) in raport cu
irrcrlul exterior (car,casa). Se utilizeaz in cazul unor sarcini
r':rcliale mari, la turalii reduse.
Ca variante ale aoestui tip de bazi sint construite mai
rnulte tipuri de rulmenli : rulmenli cu alezaj conic Ia
-brroqu
de sl.ringe'e tip 11 000 (fig. 53, b), care ,. rltili""ura pentru
montalea pe arborii netezi fdrd umeri, prelucra{i ttupi clasa
de p'ccizie 2 sau mai bruli, in cazul
'"irrd
"*
admit,J
-o
pre_
cizi. r'edusi de rotali'e. Acest rulment permite o reglire par-
l.ial5 .i ioculu rad,ial cu ajutorul bucgei de strinfere. RuI_
rncntul se poate folosi gi fir5 buc;e de stringere, ii care caz
montalca se face pe un fus conic aI arborelui[conicitatea i/tZ;.
R,ulment radial cu role cilind,rice scurte (fig. 54, o). Sim_
hroliza'ea tipului de bazd 2 000. Acest rulment"este' desiinat
in sp'ccial pentru a suporta sarcini radiale mari. La ansarn-
blurile unde aclioneaza sarcini axial,e se utilrzeaz|, nurnai
cu condi{ia ca aceste sar,cini si fie preluate de un alt tip de
.ulment. Poseda o capacitate mai mare d,e incdrcare iecit
rulm,e,ntul radial cu bile pe un singur rind, avin,C dimen_
siunile de gabarit identice. Rulmeitul are o construcjie
d) e)
Ftg. 54. Tipuri de rulnenfi cu role cilindrice scurte r
6 -tipul nornal de bazd radial cu role cilindrice scurte; D - rulmenfi cr unsingur guler 1a inelr1 interiori c .- rutorenil-cJu"
"lngu"
grrler la ir.iiiii"l*'i)or ii cu inel de spriiint d
- rulmenfi .u
-i"i6i
i.- i.'"int iotorior-jifjii'"f"rilconici e
- rulmenti farj inel interior,
",
gui""L ld inejrrl o"i".lo"l -'*-,
Ii
l
l
cj
i
l

20. 54 I nfi etriner ea motocicletelor, nxotoretelor 6i scuterelor
l"ig. 55. Tipuri de rulmenti radiali
oscilrnti cu role butoi:
a
- fjri bucgdr 0
- cu bucsii.
Fig.56. Tipul de bazd de
rrrlment radial cu role
cilindrice Iungi.
Din acest tip de bazd derivS. rulmentul. cu un singur inel
exterior tipul 34000 sau fArA ambele inele tipul 64000, care
se ulllizeazl. Ia ansamblurile cu gabarite limitate in sens
diametral. Capacitatea de incircare a rulmenlilor incornple{i
va fi identica ,cu aceea a rulmenlilor compleli numai in cazul
asigurdrii aceleiagi calitifi (duritate) a suprafefelor de rulare
ca la inelele rulmenfilor.
Ace,ste tipuri de rulmenli sint f olosite la ax.ele cadra-
nelor Si Ia axele cutiilor de viteze pentru motociclete.
Rulnnent cu oce (fig. 57). Simbolizarea tipului d,e bazd
74000. Acesb ru,lment este destinat p,entru a suporta sarcini
ra'diale mari. EI nu se utllizeazit obiqnuit acolo unde se rea-
7izeaz6. sarcini axiale mari. Pose,Cind dimensiuni de gabarit
foarte reduse fa!5 de toate celelalte tipuri de rulmenli se
folosegte mult acolo unde locul nu permite utilizarea celor*
lalte tipuri. Are un oo'eficient de frecare rrelativ mare. Mon-
tarea ineluiui interior gi exterior se poate face separat.
Obignuit nu are colivie pentru ace. Acest tip de rulment nu
limiteazS dep).asarea arborelui. lnclinarea lnelului interior
(respectiv a arborelui) fala de inelul exterior (respectiv
carcasa) nu este admisi din cauza incetdrii contactului liniar
aI acelor cu cdile de rulare. Se utilizeaza in cazul dimen-
siunilor limitate Ei in special in cazuril,e unde migcarea rela-
tivd este oscilatorie-pendulantd. Citeodat5' se monteazi in
serie mai mulli (doi, trei) la rind.
Ca variante din tipul de bazi derivd : rulmenli numai
cu inel exterior tip 84000 sau numai cu ine,l interior tip
94000 sau s,eria de ace fdri inel, care se utihzeazd in cazul
gabaritelor f,oarte limitate in diametru.
Vtlv_e@-
Acest tip de rulrnent se utilizeazd ia bollurile de piston
:rlt, rnotoarelor, Ia lagdrele arboriLor de distribulie, la axele
, rrlbutoarelor, 1a mecanismeLe bield-manivela ale motoci-
r lt't elor etc.
Rulment radial cu role i.nJdqurate (fig. 5B). Simbolizarea
trlrL.riui de baza 5000. Acest rulment este destinat s[ suporte
rrrnirai sarcini ra'diale. Suporta mai bine de'cit oricare alt
lrlr sarcini dinamice radiale. Fiecare inel, cum gi seria com-
I'I,'t.ii de role cu colivia se pot monta separat. Acest tip de
r rrlnrent se poate utiliza fdrd inelui interior sau firi ambele
u rt,lc, cu conditia ca duritatea qi calitatea suprafetelor de
rrrlrrre sd fie ,ccrespunzdtoare cu cele a1e inelelor, deoarece
rr caz contrar capacitatea de incircare a lagdrului trebuie
r ,'r lusd. RuJ.mentul posed5, in comparatie cu rulmenlii cu
r,rtt'pline, o rigiditate redusi din cauza arcuirii rolelor;i a
;r,trrlLli radial mare. Acest rulment nu limit.eazd deplasdnle
,r:-.i;rlc ale arb'orelui. El p,ermite o inclinare micd a arborelui
(rrr.,'lui irrterior) fa!5 de carcasl (inelul extericr) de citca ll2"
l ,r . r ;('ama def ormatiilor elastice ale rolelor infdgurate, in
,;r('cirz insd trebuie si se lind seama de o reducere a duratei
r lr. rrtilizare a rulmentului.
Acest tip de rulment este uti-lizat in ansamblurile cu
';rltini mijlocii avind caracter dinamic, cind nu este necesard
,, plt:cizie 1a turalie mare. De obicei, se utilizeazi la ansam-
l,lrrlile de importantd mi'ci, din cauza deformirii role-lor
rrrirr;urate in tirnpul funcliondrii.
Avin'C ca b'azil acest rulment se c,onstruiesc rulrnenti
I ;r r':r inel interior, cu un singur inel secfionat, tipul 45000
.,rr ldrd ambele inele, tipul 65000.
55
I
I
t' ffiffirIrig. 57. Tipul Fig.5a. Tipul
de rulment cu de rulment cu role
ace 74C00. infdsurate 50C0.
Fig. 59. Tipuri de rulmenf i
radial-axiali cu bile r
(1
-rtlmenti tip magneto 1 b
- rul'
menti cr bile pe 1 n singur rind cu
rrnghitl de contact teoretic de 1?, 2E
sl 50.

21. 5ri Intrelinetea motocicletelor', rnotoretelot $i scuterektr Rulmenli
, lr;rli cu stringere prealabii[ tip 436000, 446000 qi 466000, se
rttrlizeaz. la ansamblele cu sar,cini axiale foarte mari gi la
lrrr:rfii relativ mari, in cazul cind nu se pot introduce rul-
r rr.rrl.j axiali. Pentru a se realiza stringerea prealabild a
rn,(,i serii de rulmenti executali cu aceea$i agezare a inelelor
, '. lr.r'ioare, aceastd serie se inchide cu un rulment avind
,r',,i'z;ue inversi a inelului exterior. Tipurile de rulmenfi ar5-
l.rll sint folosili la magnetouri, dinamuri, diferenlial etc.
Ii"u.Lment rqdial-ailal cu bi.le pe doud. rinduri (fig. 60, a).
r,rrrrlr<;lizar€a tipului de bazl. 56000-76000. Acest rulrneat
, .1r.dcstinat sa suporte sarcini mari radiale, axiale (in ambele
., rr:;rrli) qi combinate. E1 se monteazi cu stringere prealabil5.
'l'r;rrrlile de rulmenti 56000 qi 76000 se deosebesc intre ele
I '
r r r r clireclia liniei de c,ontact intre bile gi inele. Unghiul
,l, tontact este de 26". Tipurile de rulmenli 56000 qi 76000
. r'xccltti cu un numir mSrit de bile intr-un rind, in com-
1,;rr;r{ie,cu rulmentii cu bile pe un singur rind de tipul 0000
.rlrrrrl acelagi gabarit, lucru care se obfine datoriti existenlei
t',. rr(.1(' a unei 'degaiiri pentru introducerea bilelor. Acegti
rrrlrrrcnli fixeazd rigid arborele in sens radial ;i axial, in
.,rrrlit'lo pdrli. Ei asigurd o rigiditate unghiulare mdritd a rea-
.{.n)ului $i anume,, rulmenlii de tipul 56000 in mdsur6. mai
',r;rr','clecit,cei de tipul 76000. Domeniui de utilizare se res-
Irrul(' asupra arborilor rigizi in ansamblurile un'de pre-
,l,rrninii sarcinile radiale, 1a turatii mari, la ansamblurile unde
'.,.<'('r'€ fixarea arborelui in sens radial gi axial cum qi o
lrrrrilrrre maxirnd a inclindrilor. RuLmentul poate fi construit
' , rr dou[ inele interioare (fig. 60, b) in care caz se ugurerzi
il lo, t l.ilfea.
li,ulment cu rol,e conice (fig. 61, o). Simbolizarea tipului
,l, bazi 7000. Acest rulment este destinat se suporte sar-
, rrrile radiale gi cele axiale intr-un singur sens, care actioneazd
o --1
Fig. 60. Tipuri de ruI-
menli radial-axiali cu
bitre pe doud rinduri r
c
- cu inele dintr4o singur,i
brrcatd r D
-c1r ine1u1 interior
din doti bucifi.
57
Rulment rtrdial-uxial cu bile. Simbolizarea tipului de
baza 36000-46000-66000. Acest rulment este deatinat sa
suporte. sarcinile axiale qi radiale (intr-un singur sens) care
luo'eazir simultan. El poate suporta de asemenea Ei numai o
sarcinii tixial:i. Este capabil sd funcfioneze la turalie maritd.
Accst lLrlmcnt se monteazd in perechi ;i cu stringere prea-
labilti pot func{iona 5i numai la o sarcin5 radiald. Recti-
iicalca special5 a capetelor frontale ale iaelelor exterioare
sau intc'r'ioare dd posibilitatea de a transmite perechilor de
rulmcnti o stringere prealabild, care face sd ireascd capa-
cit:rlcu de incarcare radiala sau axiali a perechii de lulmenli,
mdrc;1c rigiditatea lor', precizia rota{iei si durata de uti-
liza.c-.- Acest tip de rulment admite reglarea jocului interior
prin deplasarea inelului exterior sau a celui interior. Acest
rulment limiteazri deplasarea axiald a arborelui sau carcasei
intr-un singur sens. La montarea in perechi cu stringere
preaiabild, r'ulm,enfii fixEazd rigid a.bol'ele sau carcasa" in
sens radial ;i axial in arnbele^ p5r!i. per,echile de rulmenli
gu unghiul de con_tact de_ 26o (tipuritre 246000 9i 84600d)
lry:"f? mai rigid decit rulmenlii'cu unghiul de contact de
12o (tipurile 236000 qi 336000). perechile" de tipurile 236000
gi 246000 fixeazd mar rigid fald de deplasdrile unghiulare
decit perechile de tipurile 336000 Si 346b00.
,Ace;ti rulmenti se utilizeazb, in cazul arborilor rigizi
pe douS reazerne cu o distanld micf, intre reazeme. in ansam_
bluriie care necesitd reglarea jocului Ia montare sau in
timpul exploatdrii qi in ansamblurile cu turalii mari.
Pe baza tipului prin,cipal expus sint construili ca variante
o serie intreagd de rulmenli. Rulrnenlii tip magneto tipui
6000 (fig. 59, a) se utilizeazi la ansamblurile- unde este neoe-
sard montarea separatd a ambelor inele. Ruhnenlii cu bile pe un
singur nnd Ei cu unghiul de oontact teoretic de 12o tipul
36C100 (fig. 59, b) se utilizeazd in ansamblurile cu sarcina ra-
diald predominantd. Rulmenfii cu bile pe un singur rind Ei
cu unghiul teoretic de contact de 2Bo tipul_ 46000 se utili-
zeaz6, Ia ansamblurile cu sarcind axiald pred,ominantd.
Itulmenlii- cu bile pe un singur rind gi cu unghiul de
contacl cu 360 tipul 66000 se utilii--azi Ia sarcini axiale mari.
Rulmenlii imperechiali cu stringere prealabiia tipurile 236000,
246000, 266000, 336000, 846000 pi 866000 se utilizeazd in
ansamblurile unde se gere o fixare rigidd, cum gi o limitare
cit mai precisd a inclindr ilor arborefui.
'Rulmeirlii
i-pe.e-
I
I
I
I
)

22. simrrltan. .El permite_o montgre separatd a inelelor cum $ireglarea jocului a"g-1 Ei radial, atit la rnontare Lit
-qi
i;
fip.gul exploatdrii.
-El se p,oate monta cu o string"r. p.""_
Iabilir, crrrL] sie realizeazl
-ra
rnontarea in ansambiu a unei
percchi rle rulmenfi. Existd mai multe tipuri de role si anume
cu bazir c.nicd, cu bazd plati qi cu baze sfericd. lri^"oroor-
danfii cu acestea se schimb5 constructiv guf"rui al ,p.i:i"al inclului interior al rulmenturui. Acest" tip de'-ruiment
Iimiteazi deplasarea axiald a arboreiui sau a cbrcasei intr-un
singur -qens' incl.inarea arbo'erui in rap'rt cu axa alezajului
carc;rsci nu este admisd. Dacd se monteaze ,rt*""!i-i_p._rcchiali. se.pot. limita deplasdrile axiale t" ilt.i;'.".r..rri,intre limitele jocurilo. reglate ale r"urmlntir"r.
-;;;*"i"r
a"ulilizare se limiteazd- la irbori rigizi cu doui ."ur"*". Ou
obicei se rnonteazd
.d9j ^rulpenti, iie- opuqi, fi" f"ie- i"
'f"ta
(fig. 62)). Montarea fald in fatd (fig.- 62. i) 'asigure-t'
,igiditut
mai mare decit montarea opusd (flg. 62.'tr) o?"u.*""-71-"rt"
mai mare decit rt1 .
e baza rulmentului alAiat se construiesc o serie de
var.iante. Rulmenfi cu guler de sprijin la lnetut ."t"r*,seria 67000 (fig. Gi, b) se utilizeaia
-in
cazurile cind este
necesar sd se mic;oreze Iungimea reazemului cum si pentr-u
u$urarea prelucrS.rii. alezajului carca"sei (fard umdr de sprijin).
Rulmenlii cu conicitate mare tip 2700d se utilizeazi ia sar-
cini axiale mari, ce acfioneazd simultan cu sarcini .ual*u
lllli: E"]T*tii cu role pe mai multe rinduri, tipurile SiOOO,
47000 pi 77000 (fig. 61, c) se utilizeazi la sarcini rlai"t" foarte
-WS!"rgygg_-gj9cr"Ln!gor. "!q9!9!elor ;i scuterelor RuImen[i
") b)
Fig. 62. I,{ontarea rulmenf ilor cu role conice r
a
-faj.i
in fdtdr, -.)irusi'
rr;r'i, ce aclioneaza impreunS cu sarcini axiale relativ mici
rrr am,bele Sensuri.
Aceste tipuri de rulmenti se utilizeazd Ia roti, Ia cutii
,lr. r,'iteze etc.
R.ul.ment arial. cu bile (fig. 63, n). Simbolizarea tipului
,lc baz.d 8000. Acest rulment este destinat s5 suporte numai
:;;rrcini axiale. El funclioneazi satisfdcdtor la turalii mici.
lirrlnrc'r'rtul cu bile pe un singur rind suportd sarcina numai
rrrlr'-un singur s.ens; pentru a functiona in ambele sensuri
' ,. Iolose'sc rulmenli axiali dubli-. In,clinarea arborelui in
r,rlror'l cu suprafala de reazem a carcasei nu este admisS.
lirrlrncnlii cu inele sferice rde adaos p'ermit si se elimine
rrrrrrrli influenla inclin5rii de montare (staticA), care ia nag-
t, r c in urrna abaterii de 1a precizia de prelucrar'e a supra-
t.lr'loL de reazem ale arb'orelui sau carcasei. Rulmentul sirnplu
Fig. 63. Rulmen{i axiali cu bile:
4
- simpli l 6
-dub1i r c
- cu role conice.
Fig.
c * tjprl de bazit b
6)
")
61. Tipuri de rulmenli cu role conice:
- rulmenti cu guler de .spriiin Ia inellll interior ! c _ rulmenfl
Ire nai multe riDdrrri de rola

23. 60
. Intrelinerea rnotocicl,etelor, m.otoretelor $i scuterelor
9lfrj:::"l rulmenfitor dupd numdr gi datele constru,ctive
l:- I f I j :o* ^
"j" "^ "::$.ti
a s i
"
t'u t I i?ai;
^
J;
"; ;H,; ?1,H"; :
:tl"::, : j3lf : 4.11*r, i" i"n"i" l'""i"t =d;;:"
#J.?:f;ir,::
,11?,, ::lf f t:t^.j,
:l'l g ; lir :lU l; " " i",I,
"'s
r-e i';;i;ll;'utilizati ta rolite motocicietei jlw;_;ii'ii". ili
l)irlc caracterlstlce ale rulrnen{llot din llsta
6l
l*ii: r-eSlarg1-jocului axiat. Acest tip de rutment timiteazaocplasal.ca axrali a arborelui sau carcasei intr_un singur-sens.Rulmcnt'ul dublu limitea_za deplasarea axiala in ,rnu%tl
"*rr-su.i, int'c timitele.jocului regtat. Oepfusuila-r;il;' . *_bo.elui sau carcasei nu este iimittt6.- se utiriz""ra lr*,."-zernclc
.care suportd. sarcini axiale mari intr_u.,
"irllri .**,in spccial la arbo.i verticari. nuimentut dublu se utilizeazd.pcnt'u a p.elua sarcini axiare care acfion"u"J urtu.""Ji., i":'rnrb.lc sensuri. De obicei,
"* -orrt.ia i-pru,rrra--".r*-'r.,r-
mc'nfi de tipul radiar.
^Rurmenlii dubri sint'roar-fJ ,""]-,*ruitiIa un ioc ex'cesiv in rindul oe biie-aer;t;;"b-;i"iri"Jestecazuri se uzeazd. mult pe clile de ,Ltr.".
Ca tip rezultat.se indici mlmentul dublu cu inele platetip 38000 (fig. 63, b).
In afard de rulmenfii aratali se mai indica r.ulmenfiiaxiali cu role cilindrice qi cu .otd-
"oiio. flig. 6i,
"l
'-"'^"
Tabela I
rulmen{ilor tipizati
I S ti
i,l,51'
Dimensiuni x)
STAS Sirnbol DIN
nl b
r ( '.t)
r1l1)
iL |
10-l
i03
i(1.1
)5
ir)(r
(7
1(13
ii)r)
iti
8338-57
i
aorr-rt I
I
I
I
!
I
o.t
R4
6300
6301
6302
6303
6304
6305
6306
6307
6308
6309
6310
4
10
12
15
l7
or.
25
30
35
40
45
50
16
35
J1
42
47
52
62
72
80
90
100
110
5
11
t2
13
t4
15
r7
19
2l
o1
25
07
. - In tabela f 'sint
indicate sim_
bolizdrile acestor tipuri de rulmenii
dupi STAS, GOST si DIN, i;di;il:du-se dimensiunile 9i "las"
d;-;ii-lizare.
li. Alegerea ralmen{ilor. Montarea .gi demontarea lor
Alegerea rdmenlilor trebuie fdcutd cunoscind bine carac-
,.r'r:rlicile indicate pe larg in paragraful precedent.
La alegerea tipului de rulment trebuie si se aibd in
, .r
lr,r'e urrndtoarele.
mare de
identice,
,r, lrrrit regimuri de functionare la tura{ii mai mari.
b) Rulmenlii cu role au o capacitate de incircare mai
nrirr'(.decit cei cu bile la aceleagi dimensiuni, cum qi o
rrriirlitate mai mare, impiedicind in mdsurd mai mare de-
r( r'('a qi incovoierea arborelui sub sarcinS.
c) Folosirea unui rulment oscilant intr-un lagir Ei folo-
,,rrcir unui rulrnent rigid in cel5lalt m.l este recomandabilS
rrrl lr.rcit in aceste condi{ii capacitatea rulmentului de a se
;rrrloregla este limitatd.
d) Rulmenlii axiali cu bile, cu inele de adaos sferice,
irrrtoreglindu-se in timpul montirii lor, sint in misurd s5
('ompenseze defectele de pr,elucrare ale locurilor de montare
<le pe arbore qi carcasS, insd nu inlSturd influenla vdtd.*
nriitoare a incovoierii arborelui asupra rulmentului, cum gi
:r) Rulmentii cu bile asiguri o precizie mai
r , ,l ; r {.ic' decit rulmentii cu role Si, la dimensiuni
J{)l i u,t
[J02 fffp42/fi,l7
Fig. 64. Roata din fatd a motoci_
cletei JAWA_950.
't) V. fig. 52, a.

24. 62 ---. IntrerinereaWl_:r"ltn:ltor_
neperpendicularitatea umerilor de reazem ai arborelui, adicd
rulmenlul nu se autoregieazd in timput funclionarii.'
Clo"L_de. precizie a rulmentului se alege'in-lunctie depresc.ipliile impuse preciziei cle rotire u iugd;r"i.-- p.rrtru
T:::.-,TT_"Ill1i. a mec_rnisrnelor sint folosi{"i rulmenli dincrasa dc pleclzte curentd.
Pentru coincidere.a axelor, la montarea rulmenlilor tre.buie si se foloseascd. procedee sigure de montard,
-urmd_
rind ca :
_- ex&utarea carrcaselor rulmenlilor sf, se facd pe aceeagi
bazd
^tc'hnologica strunjind ineleie' exterioare ale rurmen-
Ir.ror lntr'-o, singurd trecere ;
prelucrarea definitivd a locurilor de montare pe
arbori sd se facd cu o singura
"g"ru..
pe maqina_rrnealtd.
, . P9nt1u asigurarea rigiditilii gi'rezistenlei ansamiliurilor
trebuie s5, se aibd in vedere urmdtoarele.
a) Dimensiunile, pieselor care se imbind cu mlmenlii,cum qi materialur din care sint fdcute piesere tr"uui* .a ti*optime.
_ - b) Sarcinile care soliciti ansamblurile nu trebuie sd
defo'meze arborele sau perelii carcaselor i., -errrr" "ui"
..duce,la dereglare in {unctrion"r"u ,o.*"ta a rutmenlitrr.
c) Perelii carcaselor.rulmenlilor trebuie intlrili frin ma_rirea secfiunilor sau prin
"9.;;i'speciale cle interior.d) Umerii de reazem ai arborijor qi ai carcaselor nutrebuie sd fie prea.mici, d"td. ;;ime fiind date in tabelelespeciale de rulmenti.
e) Dispozitivele de fixare tr,ebuie s5 fie suficient derezistrntc pentru a
.nu se deplasa. c"""
".
dr"" f"-A...gi".",funcfionirii rulmenfilor. r-----r v!v
Caracteristicile principale de fixare a rulmentilor sintdate in tabela 2.
Unele dintre dispozitivele caracteristice cle etangare aruimen{ilor sinl date ln tabela B.-
---"
Ungerea rulmenlilor se face obiqnuit cu u'Soor€ oot_sistentd. Sint doud feiuri. d.
";;"'r"; ?lume cu ungAtor, princare se introduce oeriodic .rr,.o"ur" ii rare
""slt"r,-;r;,rou.u"trebrrind sd se
"irii.r.'-itr*';;;;J' rurmentrfrui in timpurdintre doud demont'ri. unger"I'ilir"t. face insd pi cu ureimineral. e --- .-- r"'
In tabela 4 sint ardtate dimensiunile ungdtoarelor cubild,..cu qi fdrd racord d" ;;""i;;l;; in tabeta b dimen-siunile ungdtoaretor cu pilnie iiip'sii"t";i
----- - s'rl
Rulmenli
Tabela g
Caracterlstlclle prlncipale de flxare a rulmen{llor
S( hita modului
de fixare
area inelelor interioare
!
I
jspri;in intr-o singurd
I parte iu rrmd ru1 arbo-
I relui pentru cazul cind
existi un umdr in
ca rca sd
w_ _.1 , :l
J I_]
Sprijin intr-o Bingurd
parte in umdrul arbo-
retelui I gulerul de
sprijin de pe ineIul
exterior inlocuiegte
umdrul din carcasd
u inelul de sprijin de-
montabil introdus in
degaiarea arborelui.
Dupd rnoptare ine1u1
se stringe cu sirmd de
o{e1
u ineIul de sprijin ne-
demontabil gi cu sigu-
rantd de slrmd. Ineiul
e caleazd pe arbore
ln stare lncdlzitd (in-
r-o baie de ulei la
emperatura de
oc-1?o0c)
lu inel elastic de sigu-
ranId (blocare) de sec-
fiune dreptunghiulard
sau circulard, introdus
ln degajarea arborelui
63
Destinafia
Pentru rulmenfii radiali
cu bile pe un singur
rind qi pentru ruimenlii
radiali-axiali in cazul
unor sarcini axiale in-
tr-un singur sens
Pentru rulmenf ii radiali-
axia 1i in cazul un<lr
sarc ni axiale intr-un
singur sens
Pentru rulmenf
.i
radiali
cu un singur rind de
corpuri de rulare in
prezenla unor sarcini
axiale foarte mici, 1a
turatii reduse ale rul-
mentului

25. 64 Intrefin erea motocjcletelor, moloretelor 6i scute'rel,or
Tabe|a g (continuare)
RuLmenli
lCrr o gaibti {rc;ntalii
plata, Fixarca gaibci
'I)e c.ipdtul frontal a1
arboreliri se reaiizea zri
crt dorrJ prrr. irrl'i 5i
o gaib.i speciali de
siguranfii (pentrrr ar-
Drltt nlI)d I(t . []m
, diametrrr)
Crr o 5,r ib,i f ronta i.
sper:i r I u. I;ix;i rco ;a !-
bei le capdtr.l a rb,r".
lrelrri se face cu,suru-
buri cu Saibd speciald
de blocare (pentru ar-
bori cu diametrul n'rai
rnare de 70 mmi
!tr
7'abela 9 {continuarc)
i
S{.hitd rnodul0i
dr'{ixore Caracteristictle {ixdrii
u o $aibd
Des rinati a
rind in prezenfa u;tl
5r hiia rncdullti
rle fixare
['entru rulrnentii radiali
cu bile pe rrn singur
rrnd, in prezenta unor
sarcini axiale mari,
care acf ionc,rzd jn am-
bele. se_nsrrri, la trrrafii
marl aIe rrrimentulrri
Penrru, rulmcn (ii radiali
.y ?tl" pe un singur
PentrLr rtilrnenfii osci-
lanfi radiali cu doud
. 1r o btrc;;d crc {i*are j ::*ll 9"_: ll,:,":,1"^"^'l radla1.i, fdrd vibrafiip€ un arbore ncted
,
' .'ttz',1
- .*-.. :. I
' r r'l I
lil
r ..", .-.)'-.t.li.*i..
,1"|-,-. -t;'i- "
,:'. *l
ti
,.i
. ri o brrcs, de srrrir,re- i';",1'i,l'i'l'ii:#ll,:J:l".il i
' r:' 5i o piu 1,1i q rr .r r i- I r lcz,r j,r 1 pes te ?O nr nr I
bi tle sigrtranf d I cliarnetru, Acimite s,r- |
, cini axiale nrari I
p1:rtd qi cu
canelatd cu
tecat
Iron t a1 d
o piulila
crli spin-
sarcini axiale mari.
care actioneazd in am_
bele sensuri, ia turatii
ma ri alc rulmenttrltri
,.ia
r:M
,,. ./ t,,/ i,l
/ ./ ./., .: / tl
--"-: --* J
i ,'i i
I rt-1 .' .F.i:
f--*--'l-. r
i :" -,"ii:-?
i,.:---, /,'i-
r-:-:. .rlI ":1
ri
I
tl i
rlii
I
il
ili,,I
i(e recr)nldnd.t in cazu-l
' rile cincl tdi.:rea file-
I trrIui ne Irrsrr] arbore- r
llui este riiiicilii. Ad I
I *i,"'"'"'"iJ;il"";f"i; I
mari ia rrrrrlii mari I
ale rrrlnrentrrlri
I
I
lS" utilizeaz,i pentru
, ru!men{ii radiali cu un
Cu
se
de
o $aibd elasticd, ce
fixeazd cu un gurub
s t rlnge re
' I singur rind gi cu doud
Crr a;utorul unei bucqe I ll:9:,1 5_u _1lez;i ci-
. frontale cu culer j-l tindptc, in cazul unul
spriiin qi qaibd"speci"tr
I :1,u"";Jrifli; iT:,::
I unui filet pe fus. Ad-
I lmite sarcini axialeti"-----_
i i 'utt
(, lsO!

26. 66
l**-g.W: mW
-$
i s c ute r e In r
Huhnentri
I
I
j Cara,:teristicilefixilrii
I
l
l
Montdrea irelrrlui lntr-o
I Uucq:i spesia !;i cu guler
de spriiin. Il egla rea
rulrrent'.rlui se reali-
zeazr prin deplaserea
bucqei in sens axial cu
,riutorul rrnei piulile
exLerioare, care se
fixeazd cu o placa.
$trubul de blocare lm-
ptetlicil roiirea bucqei
lC., ,,r, inel f iler,r r ca re
se fixeazd cu o placd
montatd in degajdrile
frontale ale niirligei gi
ca rr:a sei
lCu o $4 ib.t special a,
--,-+^ -t^^t,^-care se poa.te depldsa
1a reglare crr un qurub,
Tabela ! (contlnuarel
l)esunafia
67
J-abela g (conHnuare),
Caraeterlsricileftxarit j Destinafia
Firarga ln elelor exterro,lre
l
Cu afutorul unei saibe i
de siguranf d, montatd j
ln canalul ineluliri ex- I
terlor al rr:lmentului !
---lI
I
I'-t
f
'r, lr itr nrorlulu
rl,'firars
{
I
I
I
t"
!
I
I
I
.,t-_
Fixarea in
Cu aiutorul a dou.I
gaibe frontalc care se
fixeazd cu grrruburi ne
peretii carcasei
[)entru rulmentl radtali
ctr un s11g111 rlnd clnd.
tlrn g6u2a tehnologice.
nlr este posibil sj se
prevadd in ca ceas,i un
gLrler de sprijin sau
clnd este neeesard re-
drrrerea di lncnsl.unilor
a nsa m blulrr i
i
I
I
Pentru rulmentii radiali
axiali. Admite r"r"r"t;l
axiale mari 1a turalii I
mari afe rulmentului
I
Cu un tnel
slgurant d,
dega i a rea
elastlc
introdus
ca rca se i
de
in
;uu capaeul carcasel
I
i
I
I
!eIor exterioare
e rulmentl regla
Montarea ine!ului di_
rect ln ca.pac. Reglarea
rulmentilor se reali-
zeazd. prin alegerea
aoaosurilor dlntre ea-
pac Sl carcasat
l--ijPentru rrrlmenlii racfiali i
| $i. ratli,rli-axiali. Ad_ |
i mtle sirrcini axiale I
I mari la turaf ii ,r,a ri I
I
ale rrrlrrentrrlui
I
ri
bli,',iprrrilor j
rl
f
O"n,r,r rulmentit .uairti-l
I axiali. Admiie sarCini j
I axiale marl la turatii I
f
mari ale rrrlmentrrlrri I
ri
I
(')
d
I
'Cu rrn capac special I
j infunda t. cu filer r '
!-..--^r..^ --.--' ::;
I
suprafafa exterioard.l
Reglarea se face prin i
deplasarea capacului I
in lungul axel arbo-[
relui. Capacul se fi- |
xeazd prin stringerea I
-i
I unui gurrrb care trece i
I Printr-o tJieturd ru-
|
I dial.t

27. Rul111t11.ti 69
7'abela
de etangare a rulmentllor
L.rractefistj( t
n nciiliScarc
i.lnsoa rc consistent,l
l',, l ,l{ ll( (:to.irc,
, r r, ,rl i,i0llteati
I('strrn-
L r, l t.t.rn.1,.
r')rll€
I ,,t rt r I
Sl iriid (ii5nJ,ilivului
7'abela .i (continua re)
i
(.,r r,:, l. f;s i, ; I
I
I
1 ionarea a nsdrn blului intr-rin
i rnerl!rr irlcottilir.iior curat
Ii.tezeic pr:rifcrict ,le nrini-
l:iriin 5 ut's
lilei nineral licliicl
lnrlele defler:toare gi c,ina-
lcic s(.rvesc pen.ru arunca-
reir in,-tfarii ii :ntlrj.jriei Qi
L;'re:iirlui (:are ilillllg in e1e,
pr,r:erind rr:inettlii ' ilnPo-
iri:,t imi:'icsirii. Ineleie de
st,'{! lli( ,'irt"rlar(1, ('rtll} $i
canalele ftrncfiotieazi nai
J$aib,i Jnrtrit,rr:!
presatd l)e irmil-
rul ca rca sei $i l)e
inelul exterior .i I
rulnretttrrl iii
$aibd rnatritat,i,
preiatA pe rlrnS-
rnl arborelui qi
pe inqlrrl interior
a1 nrlmentu{ui
Cl:eeaz..i tin ollsta('r)i rriecalr.ir:
1a scur5lerea lrrirrifi.rnrirlui
qi Ia gtiitrundercii .i<:ciclen-
ta1.i a ii;rprrritj{ilrrr in rul-
ment.,r(:iiLlltea dr: protecfie
estc {o,,irte micJ qi i{epindc
de jocriL dintre p,ribii qi a r.-
bo i e,e {:e se rote$tl:, Ace st' i0t' treblie sai fi(. i)r-, r,it ir()-
sihil 'rr,r i : ric, s,r il r r.) rlrci.o
ins i a'rr:. rrl;1 ( ur:l r(,fr,ir,t ,rI cipror: c1i:ttre arborc 1ii Eaibti
ia vari.rfiiie tern:ice, 1a ero-
iilo tlc rr rrrtai $t I i irrrnrc-
, ,eiilt: te rr riotli, t.. Ir. [:rl r-
.esc l,r frt't,.li:nalr..r .rilL i,.t,-
l,l,,iui intr-rrrr m(,di:t i:rt,r;rr-
. ir:r-ilor crtrat $i ili(,,1t
V;teze pc:-ifcri<'e 5 (, rrr s
t i t o a ie
'l []ei mineral lichi.J
Crecaz.i un oirstacol rtrecatric
i il ;:":1:g'::"^lTl::'l'i:. i
$i in afar.i de aceasta se fo- l
ioseqte efectrrl forfelor cen- I
trifuge, datoritd cdrora niur- |
ddria este .truncat5 afarii; j
de asemeneir este trrrrncat in l
interior rrlciitl c'are se sc{rrrje,
pe $aibJ. in eazrrl ci;,d se j
cere sii se irnpiedice scur,- i
l,rlirl sdiis[ '('it')r' decii ine-
leIc trirrng,'iulr-tc. IIr par ea
i de ios a .spalirr tri inelar a1j
c rp.rr'ililli carcasei sc prev,id,
iorificii pentrrr sctlr[Jereai
lr
i 'h''
t- [__
.--..-:lc-:4
1!r ll I J
i, L ri, l-/._
gcrea Iubrtfiantului din rul- 1
Inent, nu se recomandJ riti,, i
lizarea flcestui dispozitiv. )e I
folosesc pe scard mdre tn I
combinafie cu alte tipuri de i
trieirilui l
iVitcza periferic.i de minirrrttm l
5rrs
ilelare ii (lelJ.i;iiri {c.rni;lt cle r:ngert)
{.!.rsi;arc c(J1}slstcl}ta
]oc'.rl szir.i Cege,!area, tlq)plutc
ctl L1llso!t rc c..illsisteni<i, pf ()-
teieazti rulrnenttil. ilnpctriva
pdtrttr-rclerii iu el ,r Initrdd-
L
I rir:i, 91azel.or r:tc. lificienfa
I r:ste conP.rrdtiv rnicl $i de-
, pin.{c tle :nari r:ile irlcuri rlr.
'Sc uliiizeazii 1a i;nsarnbluri
f rrnc{i,'rrirtd i:l ri cdi't inc,ln-
. iLrrtilor c'.1rai si rl:rc1t. O
' coirditie necesnr.i este ca
tenrl)cr.itrlr,l de ret;irrl tr .!n-
lsarnblultri s:i fie inlerioaril
teinl)e13iLllii de a.prindere a
I r:nsorii consistente utilizate
V-ite zc I cti{erict' 'ii' :r.'xilntttn
b
(;ti lntrelinerea ry.a,togttl9tel9r: lnglg| 9_!g]9 r ;i. scuterelor
Unclt' disptrzitivc caracterlsfi c€
lit'1tt1 r'r,rrrs.rr , i I Sr:hif.r (tj(j)r)zitivul0i
I
,ribq <1r prgtcciie i
t" r^:*i.',
,-i,J;'r ll i' I
' i; ,t t
L|;:t:.i
," /rj
--j3-:ff-r
!-il ilr'
f aibi. ro
etan$:i ri, cu inele de pisl j, '
eu irrele 1a birint, cu jocuri l
inelare. Se folosesc la func- | 5 rn's

28. 70
lrekil clangirrii
Ltanqa rc sirnpld
sarr dubla de
pislil pcntru car,
case demontabile
tan$d rc sirrrpl ii
Intrejinerea moto9icletelof , rnototetelor $i scuterelot
l'abela.i (continuare;
Rulmonli
Schila dispozttivului I
I
Caracteristi(:i
Tabeta J {cootiuuane}
Caracterlstict
l:tangttri rle pisle
I I ,r rr.,r,r rc dubld de
I l|t ilr,rtrqon com-
I'lr't,1 , in manta
ilr rlrit,rld
se proteiazd umplutufa $i ln
exterior clnd proteiarea ge
Iace irnpotriva mediului
exterior; cind ambele etan-
$dri slnt necesa!'e se folo-
sesc dispozitive duble. La
montare elernenteXe de e:an-
sare trebuie spdrate ln ames-
tec de 5oo/o petrol qi 5O0/6
rulei mlneral 1a temperatura
de 45-50'C
Viteze periferice pini ta
1O m/s
jUnsoare consistentii de pre-
, ferinlJ qi ulei rnineral
lProteieaza cu eficienfd rul-
rnentrrl imi)otriv,r imbicsirll
-5i impiedicd , scurtlerea lu-
trrilianrrrlui. In,rinte de mon-
I to'"eo i';-i;i;i;''de pislir
Itrchrri(.s,i fie irnbilrate cul{rcntil(. sd lie irnbilrate Cu
l..rrlei fierbinte la SO gO"C
il'entru F;strared lilrui contact
sigur qi permanent se utili-
ze!z, dispozitive care per-
mit realizarea unei stringeri
pcriodicc a inejclor cle etan-
;t,rre. In .rnsamblrrrile ulrde
se cere o ugurinId speciald
Jr: rotirt:, aceste ctanlJri nu
se recumandd din cauza fre-
t'fi rii mari ,r inelelor de lrIsl j
pe arbr.rre
Vitez.e periterice pinit Ia I ri..]l$
l''',',, | li rcrl rl
I t,' nl,r rc lo labi-
rlrt, c(t pieSe
','.rtritate gi
'rl r rltiifr:
llrlcrl radialit
lusoare
mineral
ipul cei
tanqare.
re se cr
uni mic
lntortoc
rotitoarr
Itile se
consiste
ferice;
avut ii lr
eliminar
1a birint.
t rebuie
aga fe1
imposibr
reciproc
toare $i
td r ile te
unor err
const ru(
scard la
alte fell
destinat
rea ansi
multe ir
luorou,
I miner
lTipul ,
I tangar
I fe .se
lunrm
I lntort
I rotitoi
I ttil" ,
I consis
I ferice
I avut:l
lelimir
I tubi.i
I trebui
I a9a f,
I imp-os
I recrpr
I toare
i td, ile
I unor
I constr
j scard
i alte f
I destin
L"u ur
I mutte
lPent rrr
oare con
reral
Ll cel mr
gare. Efr
se creea
mic joc
r rtochla t
itoare gi
e se urn
rsistent d.
ice pestr
ltii ln ve
ninarii i
irint. M
buie sd I
Lfel inc
rosibilit a
riproc inr
re $i pd
ile termi
lr erori
rst ruct i e.
rd largd
a feluri ,
tinate pt
ansamb
Ite impu
:ru orlce
re consis
'a1
cel mai
re. Efectr
cree azd
Lic ioc a
ochlatd
are $i ce
se umptrr
stentd. L.
r peste i
ln veder
ritrii lub
nt. Md ri
ie sd fie
el incit
ribilit a t ee
roc int I e
pi pdrfil
termice
erori de
ruclie. Se
largd ln
eluri de
rate pent
nsamblul
impuriti
cel mi
re. Efr
creea
Lic joc
ochlat
are $i
se urn
stentd.
I peStl
ln ve
rit rii i
nt. M
iesdj
e1 inc
ribilit a
roc inr
$i pd
termi
erori
ruat i e.
largd
eluri,
rate pt
nsamb
impu
orlce
litonpdri in labirint
de pisl,i cu capac
de stringere qi
apdsare eu arc
[:tanqdri ile {ip irrdngDr!
soar
inerr
,ul c
n9ar
sel
ti mi
to rt(
titoa
.le s
Insis
rice
rutfi
imin
bi rir
ebui
pa fe
rposl
rcipr
are
r ile
lor (
rnSt r
lale
ll,
l:
lrIt
itlu
lc
lsla
la
t;
IP€
i
I
I
I
i
I
I
I
I
I
I
I
i
t-
tenti sau ulei
perfect de e-
ul de etanqa-
prin Iormarea
vind o formtl
lntre pdrfile
le fixe. Spa-
cu unsoare
viteze peri-
m/s trebuie
: posibilitatea
ifiantului din
ile spatiilor
inime, totusl
s{ ga ra.nteze
cont actulul
piesele roti-
fixe ia dila-
sau in cazul
prelucrare gl
utilizeazd pe
combinafie cu
etan$d ri. Sint
ru functriona-
ui ln mediu cu
dti
llar)l
de
din
lern,
la f€:
omd
lea
lt
d
d
de
ca
to
pe
ur pld
n$oD
dfc
AU-
onul
iur
an
tr
ia
$ol
st
ma
trn
rid
ln$
re
p
ele
:u
apa
m
,a!
na
re
$4. r(
tip
piel
, Cd
'al
lt r
rbo
d
i
I
i
I
I
I
I
I
I
'r-r<.
::-_r |
I
l"lL- |- i
I
,.*l
I
miffil
4:irri
**l
I
I
I
I
I
I
ilt,soare c:rnsistentd sa,, ulei I
rnineral r
M.a i .ef
iciente $i mai *rgrr" I
decit ccle cu pisl.1. Ca rna- i
terial se utilizeata pielea,l
cauciu(:rrl- sau rnase p[;,s1i"a, '
ootSnlUl lntr-() masi roatri-l
latC tlc ntet'1. Contactgl cui
arboreie se realizeaza obig-f
nrrit clr nn (r rc lamelar.i
Mr.rcl,rr de etan$are trebuiel
indreJ'tatJ spre rulme;rt cindl
I
I
i
-.-*-_N
)tu
La
5
ere
rbri
rim
em
t s,
ea
ep
lile
es,
ep
Ser
ln cr
eel
It ru
ul ui
itdtj
vitc
con
sca
altr
des
rea
mul
'ent
i%
]
iteze

29. 72
irelul riang,irii
I-abela .j (continuareJ
5chitd dispozitivrrlui
L.r rdclcri s t i,r i
.ir inelc mct.rlice rle (,ontd([
Rulmenti 7:t
Tabela J (continuare)
lrclrrl t iansdrii Schit,r dis Dozitivului Caradter i stici
lllnruur* consistenti
Sigurd pentru func{ionarea
I intr-un nrediri relativ curat,,
Unso.rrea se introduce di-
|
re('t in ca"rrcrd f orm,rtd de
brrcqa de jus
Vitcze periferice l;ri,l l,!
J nrs
,,',*,.'rffiit" ,,,'nbin,rtc fol,rscq,, elcrncntele cle ma ! sr:s,
I'abela.1
ltlrrrcnsirrnile unA;rioarclor cu irili crr ,,i f.irii racofd de rcrluc(ic
l:tarrgtiri
i
I
i
demon- i
ctr inele
-l--
Llnsoare ctln:isicntd sdu
mine ra 1
uler l
Ir.rn,,rrr) simpl,I
ilr Lririrint din i
l,rrr,,rr: matritate
l,(-iltr.U lag.irIl
,l(..tISEtanqd ri
tabile
ela st i ce
Etir.ug.r re c Lr inel
metalic special.
Contactul este I
asigur.lt prin ci- j
teva arcrtri ;
lit,rnq
Etar:;+,i re dc plsl,i
cu fl.r,-rqd.1e pro-
tectie pentru 1a-
gdrul <ie srrs
I
i ['entru ficcarc trebuie aleie I
(')reL:n,rlrzdtor It),rtCrj.lleIe.
lalcl ;'e .
f olf ;i, f .rnt.i pe
ri)r.onz ctr j. [.1,,,r1,11g4 ine-
j lclo.r sc l,:ce c,r.,i,,sili.; i;_
r ncc,itor. l[z.rra sril r,rlclelor
I eStc CO;:,JrcJlS.ltd l,rilr .r.crrii.
il'ilncti{,n,,r(: bun,i l,r tem-,
I I.eratltrj rirlit.atc
V_itcza perlfe"icd ,r .r..ini.i tJc,'5 nr.s
iCeIe trrai c,)mplir,rt(, $i costi_
srtorr rc. P,lsedii U f :.cr,,r r e
i rnarc_. Sint trtiJizabile in ]
. t'lzriI t'irdliilor Ii,rrit.rle. Irle-
,
ce'itd srrpravelJ j)cre pe tltru j
,lslfjtlrirrea cu lubrifiant.j
Sint foarte sigrrrc 1,r i,,,,"11"- j
l).lrr:,t intf-un ,,rccJ,,l Crii
llj rt(: rnultc irri;urif ,.i{i.,
Iins,ra|c, (,,tls;stct,td s,rri rt[ei
r nrineral i
lrcst,rl dc sill fa nci)tru {rrnc_ .
rl.)ndre.t itr :nedilr i!nt(.ri $i I
(u prdf
. V_iteza pe riic ri(. ..i rn,r xi in,l dc
1ntt
li-lnsoare .onJi.ste;tn
,- t?l I ed Oin Stintr d)
(jurnil-'
I
J'
I
ilri peutrir vertit'aiirbori
i]-" -I l
-r,'+ --,i ,
I tjril'* l.^ '
i;;;j., ' " ,.-.
I r !.--r r .. i
I L--_,"j I -.-:--:.' l
I q.-- " I
i ,. I
i ,,;,.;- I
6;,.; l to'r''rr, l
,,1 rr.l()rd
i i
iJi..r.re" I
trul i I
ti1':. I H i
Itilor r I
dI
llrirl iurui
1
lr
iro
1'S" i
l:o
iillu'L t
irlornrluu lnrru
i
'- i,. il- i
ir+i:oirri
h.
ro j z
l]1]rilnnt
I
i
{ol7
,t,572
Etanqa re p*nt.,. i
lag.i rul de ios I
Cil aclar:srrri me.-
talice
.UIei'nin.rrri riir,natar,," tlin
drelprd)
rSc fo!,rsc5te I.r f Un(.lrolidrea
r.ntr-un rnediu rclativ cr:i.,tf.
.rrpr,rfcleie (,cnicc ;rle,.le_
mentelor cic etanqare crre
I se. rotesc cu vitezd rnare
,lsi,Jirr,i ali;nentarer cu llr._
brifi..rnt a rulmcntrrlLri
ll'jentrrr viteze mari
i
L
1n'o,zs
l- r
-t.llij
r: j slo lrr
Isl10i6,6i t1
ls i to lc-.ei r r
zsl role,ol rr
33110i5.6i-
I
l-.- .. r
rii 12 1 li
lezlrrt,27 tt
152111
t-t
li
l
i
I
l,)l
i
I
1
'21
i) I J
,4
ar
t,
i
l-l-q I o I .r- r I l-,.!qiqlj5
81917,)
8r9 .)o
ri
rr I rz I :c
r l+s
11111;70
iqo
N,{6

30. 'll__ lyt19!l3e1gq-y9]9,qc!_eJ?pl:-nrotoretelor_-$iscuteretot
. Tabeta S
[)lmensiunlle ungitoarelor cu pllnle (Staufer)
RuIm,entl
rk. rrrorrlrrrc (lrg. 65), inf,r'oducerea rulmentului putind fi
lirr rrlir crr lovitur:i de ciocan (fig. 65,c) sau prin actiunea unei
I',,.,,.(l'ig.65b). ln cazuri speciale presarea pe arbore se
tx,irl,' I'irc() p,e filct cu ajutorul unei piuii{e (fig. 66).
lrr cazul cind rulmentul se monteaze fix in carcasb
1r.;rlr' I'i folosit fie dispozitivul ,din fig. 6?, a. care constA
,lrrrtr o [r'avd obiqnuitd de montare gi o qaibd de presare, fie
1i 1,,,,, llivul din fig, {i7. b, care constd dintr-r.tn calibru spe{ial
, 1, n tr )n l;lre.
l'r'rrlru rulmenfii care se mo'nteaz5 pe arbclre cu stringere
rrirrr'. ('um qi la montarea'rltlmenfiir:r cu dimensiuni mari.
*' l,rlorio.;le cu succes metoda de montare cu incilzire prea-
l,rl'rl,r rrrtr-o baie c:u ulei la B0-90"C. Cea mai utilizatd in
,rr r",t :;rrrp este baia cu inc5lzire electric6 automatd.
,:r;rriiblarea ruirnentilor cu ace, mai ales a celor fira
irr, lr. ,r. l'irce cu ajutclrul unor bucqe auxiliare al ciror dia-
n' lrrr r,xlclior r:s[e cu 0,2-0,3 mm mai mic dec'it diametrul
,111,,'1 r'lrri {fig.68). Pentru montare, in acest caz se va evita
1,r. r'rl t,:;1e p,osibil utilizarea rnetodei c1e lovire cu ciocanul.
l'r'rrlrrr rlcmontare.a rulmentilor trebuie sA se f6l6;qsssg[ dis-
pl.-rlrvc speciale"
lrr lig. 69 se aratf,'demnntarea unui I'ulment de pe un
ulr,r(.cn ajutorul unui capSt de {eavd gi cu o pres5. Acest
,lr.;'rzrl.iv se foloseEte atunci cind construcfia ansamblului
l,,.rnri1(' scoal.erea din r:arcasd a rulmentului impreund cu
'rr lx'rclt).
irr fig. ?0. a este arStat un dispozitiv special extractor la
',rr', irl)asarea -sLr transmite uniforrn pe toatd suprafa@ frrrn-
Lrl.r ;r ineluh"ri interior al rulmentuiui.
irr fig. 70, b este ar6tat r.ln dispozitiv similar, cr.; deose*^
l,rr .ir c5, pentru scoatere-a rulnrentului se foloseqte capacui
,,,r,;r.rci. In cazul cind capacul .;prijind numai inelul exte-
I r,'r irl rulmentului este necesar ca intre el gi inelul interior'
'rl rrrlmentuiui s5 se interpund o $aibd, aSa cum este ardtat
rrr I iri. 70, b.
't'of ca o variantd a rnetodei de mai sus se aratd scoa-
l.r'r'r:ir rlrlmentului prin piesa pe care lucreazd, in cazul fig.
7(1. c, cu ajutorul unei roti dintate.
Demontarea rulmentului de pe ar"bore priu aplicarea
,rrrr"i forte pe inelul exterirjr (fig ?1) se folo'segte numai in
?s
.t
II
i Nr.
I unga,
I torulu
ci ta tea
minimi
1,5 8I l,s
I
l3
t6j
I
l--*--
J
6
r2
25
50
100
.12
95
5o
r00
lo
19
2M30
3M39
3M48
3M60
t7
Montarea gi demontarea corectd a ruimenfilor. are o
Jinportantd foarte mare pentru buna functionarl"u' *il"*_blurilor- -Alegerea procebeului de-- montare $i demontare
9:flld",de tiput .E! 4u oimensiunea *r**"LrJi"
"r#"ii a"construclia ansamblului rmpectiv.
In cele ce urmeazi sint ardtate citeva dispozitive simple<ie montare gi demontare a rulme"1ito..
Montarea rulmentilor pe arbore se poate face cu aju*tor"ul unu,i dorn de cupru .;" *.i-llne cu ajutorul unei tevi

31. 76 I n !,rc;ji 7y :
9
tr m atact r:l.e LeIar. r!1,at or t.!.elar 1i. scute r elot,
I.ig. (r5. l.{ontarea rul_
r:renfilor cu teavii clc
,n0nt,1re !
6 -- aciionat.i t)rirr loviluri C.
' ro, ,rn i ,
- .rr tional.i t)rl,,
prc sa re.
ua:r,ui i r'->i{r€rpti{;nal€r. cind r.}ir:ill,uctiii iln:)rri-t}blului rru pcnnil,e
scoetel"Fiii .ulnrent,ului de pe ' arbo.e. p.es:r ci asllpra ineluJui
sran intei'ior. Acoa,stii rrie toda de cler.rrontai r' .;recesii.a o atenlie
cjetrsebil,ii ci€:r.r:rrer-e prin imil irnart:a bilel()r I:re cirilt, de r;:lare
rulmenlui poate fi clisti:us.
in fig. 72 es|e a-r.d1a.l.ii scoatcli:r.. cle p(, ;ir.bon, lL unu.i
luimen'l m()rtat pe hlrc;;a.
irig- (6. Monta rc.r rillmentir-
liri pe .erbore prin pre <a re clr
piil1it.1 pe filet.
t:ig, 0. Moot,rrea iui,
mentr.rlui fix io carcasd r
4
- l rir i.dvi r'^ rrr ,!rtLrre :li.1.r1'. r i
-- niit' rlrl:b.,r (l .
I iitr i afe "
Ruhruenfi lt
sarnl:1alca rulnren{i1or crl
I,r un picior tle bie1,.
Itig. 69. De-
monta rea cu
leavd $i presd.
l), rrr;rrlil|e,a Iulrneltului cie pe' a|b'r-rr,e se poaie tacr. plrn
rl rr,.;r iirclL;Iui ir-,|c:rior'ki $0-100oC in ulei. Inainte de
,1.i,,,,,,t,,rr' (1 ig-. ?lj) s;c- creeazii cu Cispozitivul d'i: scoatel,e un
l,,r r .rl, :r("liLtit(:;r crilr-tia la tncAlzire t'uimentul se depia-
' , , ; ,r ! irr cleoalcci: ajustajul este si[bit. Arbor.eie. pentru
, I r | ' r rl t le r.rlei,.r1 {ielbi;-rte. trebuie acoperit cu azbes;t
i
b)
c)
Fig. 70. I)emontarea i:rin deplasarea rulmentului:
, rr dlspozltiv de deprtsare; b
- prln lnterneditt carcaget ; a
- frrin int"rne"
cliul unei roti dintate,