3. Contextul si cauzele elaborarii constitutiei:
Contextul este cel legat de instaurarea dinastiei straine. In 1866 este adus in Romania ca
domn si confirmat de votul poporului Carol I, un print din familia nobiliara germana
Hohenzollern-Sigmaringen. Titulatura sa va fi initial aceea de domn (in 1878 cea de alteta
regala, iar din 1881 cea de rege).
Principalele cauze ale elaborarii constitutiei au fost: dorinta oamenilor politici romani de a
organiza un stat cu adevarat modern si dorinta lor si a regelui de a crea o imagine
favorabila Romaniei pe plan international.
Adunarea Legislativa a adoptat o constitutie liberala, dupa modelul celei belgiene, in
1866.
Principiile de baza ale constitutiei din 1866 au fost urmatoarele:
separatia puterilor in stat (legislativa, executiva, judecatoreasca),
guvernare reprezentativa (parlamentul este ales prin vot, conducerea statului reprezinta
intreaga natiune),
suveranitate nationala (puterile statului emana de la natiune),
responsabilitatea ministeriala (ministrii raspund in fata legii pentru actele lor),
monarhie ereditara si constitutionala: Romania este condusa de mostenitori din casa de
Hohenzollern-Sigmaringen. Acestia trebuiau crescuti in religia ortodoxa.
› Consecintele elaborarii constitutiei din 1866:
› Romania devine un stat modern, guvernat dupa principiile liberalismului: separatia
puterilor in stat, drepturi si libertati cetatenesti, garantarea proprietatii private.
Romania va avea o viata politica stabila, al carei garant este regele, care are, prin
constitutie, rolul de a pastra echilibrul intre fortele politice si institutiile statului.
4. Contextul si cauzele elaborarii constitutiei din 1923:
Unirea din 1918 a adus in interiorul granitelor Romaniei teritorii noi cu
numeroase minoritati nationale si religioase. Constitutia statului trebuia sa
se adapteze la noile realitati.
In 1918 s-a introdus votul universal, fapt care trebuia consemnat si in
constitutie.
In 1921 s-a realizat reforma agrara, fapt ce a insemnat exproprierea
marilor mosii. Constitutia trebuia sa prevada exproprierea in caz de utilitate
publica prin legi speciale.
Constitutia din 1923 reproduce cea mai mare parte a textului celei din 1866
In art. 1 se specifica faptul ca Romania este stat national, unitar si
indivizibil
In 1923 se prevede ca utilitatea publica se stabileste prin legi speciale. De
asemenea bogatiile subsolului, caile de comunicatie, apele si atmosfera
sunt proprietatea statului.
Votul este universal, spre deosebire de votul cenzitar din 1866.
Consecintele elaborarii constitutiei din 1923:
Romania devine stat democratic.
Romania se adapteaza realitatilor politice, economice si sociale de dupa
Marea Unire. Constitutia democratica din 1923
5.
6. Constituția Regatului României din 24 februarie 1938 a fost actul
normativ fundamental care a fost în vigoare pe timpul dictaturii regale a
lui Carol al II-lea. A fost elaborată de Istrate Micescu, reputat jurist al
perioadei interbelice. Constituția din 1938 se întemeia pe critica regimului
de partide și pe doctrina corporatismului.
După moartea regelui Ferdinand, sub domnia căruia fusese
promulgată Constituția României, noul monarh a devenit regele Mihai,
minor la acea vreme. Din acest motiv, prerogativele regale erau
exercitate în numele său de o regență, care nu a reușit să se ridice la
înălțimea pe care o impuneau problemele vieții politice românești. În
aceste condiții, prințul Carol s-a întors ilegal din străinătate,
îndepărtându-și fiul de pe tron și preluând funcția de suveran.
Deoarece Constituția din 1938 era o lege fundamentală mai puțin
democratică decât cea din 1923 , după evenimentele de la 23 august
1944, Regele Mihai a emis o lege constituțională provizorie (aplicabilă
până la data promulgării unei noi Constituții regale) care făcea trimitere
la prevederile Titlului II "("Despre drepturile românilor"), respectiv ale
Titlului III ("Despre puterile statului") din abrogata constituție din 1923.
Din punct de vedere juridic, ea a fost în vigoare (cu multe restricții și
încălcări de facto, generate de ocupația militară sovietică și de creșterea
continuă a influenței politice a comuniștilor) până la Lovitura de stat de la
30 decembrie 1947, când Partidul Comunist Român, ajutat de ocupanți, a
obținut semnătura regelui pe actul de abdicare.
7. Contextul si cauzele elaborarii constitutiei din 1948:
Primul guvern comunist s-a format in 1945, dar, pentru ca seful statului era inca
regele Mihai, comunistii nu au reusit sa instituie atunci un regim totalitar. La 30
decembrie 1947, regele a fost silit sa abdice, Romania fiind proclamata republica.
Noile conditii politice, dar mai ales schimbarea formei de guvernare, au facut
necesara adoptarea altei constitutii, fapt realizat in 1948. Conform acesteia, numele
tarii era Republica Populara Romana.
Consecintele adoptarii constitutiei din 1948:
Puterea politica are drepturi nelimitate, fapt care se deduce atat din prevederile
legale, dar, mai ales prin aplicarea abuziva a acestora (ele nu sunt intotdeauna
explicite, ceea ce lasa loc interpretarii in sens totalitar). In practica, orice functionar
de stat era si membru al partidului, deci era subordonat sefului partidului.
Articolele despre proprietate deschid drumul masurilor de nationalizare. Se
mentioneaza ca apararea si dezvoltarea bunurilor comune ale poporului sunt o
indatorire a fiecarui cetatean, iar un alt articol defineste bunurile comune ale
poporului ca proprietate de stat; deci, cetatenii au datoria constitutionala sa dea o
parte din proprietate la stat
Aplicarea acestei constitutii a transformat Romania in stat totalitar deoarece
drepturile si libertatile cetatenesti nu au fost deloc respectate. De fapt, adevaratul
conducator era seful Partidului Muncitoresc Roman, Gheorghiu-Dej. Vointa sa
arbitrara, dar si a altor oameni politici sau functionari publici, era adevarata lege.
8. Constituția din 1952 este una dintre cele trei constituții
ale României adoptate în timpul regimului comunist. A fost
abrogată prin Constituția din 1965.
In 1952, in conditiile amestecului U.R.S.S. in treburile interne ale
statului roman, a fost adoptata o noua constitutie care nu aducea
modificari fundamentale in organizarea politica, dar incalca foarte
grav independenta statului roman. In capitolul introductiv se
specifica ajutorul acordat de U.R.S.S. pentru eliberarea teritoriului
romanesc de ocupatia germana si faptul ca politica externa a
Romaniei este una de prietenie cu U.R.S.S. Prevederile obisnuite
despre independenta si suveranitatea statului lipseau.
Astfel, constitutia consfintea faptul ca Romania nu avea politica
externa proprie. Constitutia din 1952 a fost schimbata in 1965,
cand Romania si-a recapatat atributele statului independent.
9. Constituția din 1965 a fost una dintre constituțiile României, fiind
adoptată la 21 august 1965
Contextul si cauzele elaborarii constitutiei din 1965:
In 1965 a murit Gheorghe Gheorghiu-Dej si noul sef al Partidului Comunist a
fost ales Nicolae Ceausescu. El a afirmat deschis independenta tarii fata de
U.R.S.S. De asemenea, considera ca Romania facuse un drum important
inspre crearea unei societati egalitare, adica socialiste (avusese loc
colectivizarea in 1962). Aceste doua aspecte necesitau modificarea
constitutiei.
Articolul 1 al constitutiei din 1965 mentioneaza ca numele statului este
Republica Socialista Romania si ca este un stat suveran, independent si unitar,
cu un teritoriu inalienabil (adica nu se poate instraina) si indivizibil. In 1974 se
creeaza functia de presedinte al republicii, fapt ce duce la modificarea
constitutiei pentru a include prerogativele presedintelui.
Consecintele adoptarii constitutiei din 1965:
Prin aceasta constitutie se confera statului roman un clar caracter totalitar
comunist, deoarece se afirma rolul politic conducator al partidului comunist si
se specifica faptul ca economia este bazata pe proprietatea de stat.
Revizuirea din 1974 ii confera sefului statului puteri dictatoriale.
Se afirma statutul international al Romaniei de stat independent si suveran,
ceea ce lipsea constitutiei din 1952.
10. Contextul si cauzele elaborarii constitutiei:
In contextul revenirii Romaniei la pluripartidism, in 1989, constitutia comunista trebuia
inlocuita pentru a mentiona noua stare de fapt, dar si pentru a garanta respectarea
drepturilor cetatenesti si pentru a permite dezvoltarea regimului politic democratic.
Puterile statului:
Puterea legislativa este detinuta de Parlament, alcatuit din Camera Deputatilor si Senat.
Parlamentul este ales pentru o perioada de patru ani si are ca principale atributii adoptarea
legilor si a bugetului.
Puterea executiva este reprezentata de Guvern si Presedintele Romaniei. Guvernul
urmareste punerea in aplicare a legilor.
Presedintele Romaniei este ales prin vot universal pe o perioada de 4 ani (la revizuirea
constitutiei, in 2003, s-a ridicat mandatul la 5 ani). Aceeasi persoana are voie sa obtina
maxim doua mandate.
Puterea judecatoreasca. Judecatorii sunt independenti de puterea politica si inamovibili (nu
pot fi transferati, inlocuiti sau destituiti decat de Consiliul Superior al Magistraturii). Cea mai
inalta institutie judecatoreasca este Curtea Suprema de Justitie.
Consecintele adoptarii constitutiei din 1991:
Prin constitutia din 1991, Romania redevine stat democratic si stat de drept (adica un stat
ale carui legi se bazeaza pe respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti, un stat in care
functionarea institutiilor se face pe baza legilor, justitia este independenta, iar cetatenii sunt
protejati de excesul de autoritate al institutiilor). Trecerea de la statul autoritar comunist la
statul de drept a intampinat anumite dificultati. Intrarea Romaniei in Uniunea Europeana in
2007 a fost o recunoastere la nivel european a faptului ca in tara noastra statul de drept
functioneaza.
11.
12. Constituția a fost revizuită în anul 2003 prin adoptarea Legii de revizuire a Constituției
României, aprobată prin referendumul național din 18-19 octombrie 2003, lege intrată în
vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României.
Conform avocatului constituționalist Eleodor Focșeneanu, Constituțiile României din 1991
și 2003 nu se bucură de legitimitate și nu au intrat niciodată în vigoare, fiindcă:
au fost încălcate actele emise de Frontul Salvării Naționale în zilele Revoluției, anume
Decretul-Lege nr.2/27 decembrie 1989 care stipula că „sunt și rămân desființate toate
structurile de putere ale fostului regim dictatorial”, adică inclusiv Constituțiile din perioada
comunistă, forma de guvernământ republicană și funcția de Președinte al României;
adoptarea "Constituției României 1991" s-a făcut fără respectarea prevederilor legii anterioare
(care, în momentul 1991, era Constituția României din 1923);
au existat numeroase nereguli grave, consemnate oficial și pe deplin verificabile, în lucrările
Adunării Constituante;
Constituția României 1991 nu a fost publicată în Monitorul Oficial, așa cum cere legea (fusese
publicat numai un proiect al său);
proiectul "Constituției României 2003" conține formulări ambigue sau contradictorii, confirmate
și prin concluziile Comisiei de la Veneția, formulări care au fost menținute și în textul final;
au avut loc numeroase abateri în organizarea și desfășurarea referendumului pentru
adoptarea "Constituției României 2003";
nici una dintre Constituțiile postdecembriste ale României nu au fost promulgate prin decretul
Șefului Statului, așa cum cere legea pentru intrarea în vigoare;
prin cele două Constituții se continuă efectele loviturii de stat de la 30 decembrie 1947 și
organizarea ilegitimă a Republicii Populare Române, instalată de către comuniștii români și de
către sovietici, prin fraudă parlamentară, în seara aceleiași zile.
Proiectul de revizuire a constituției adoptat în parlament a fost supus unui referendum pe
18 și 19 octombrie 2003. Prezența la vot a fost de 55,7%, iar 89,7% din participanți au votat
pentru modificarea constituției. Totuși, procentele au fost contestate de organizațiile de
monitorizare, ce au raportat abuzuri (folosirea neconstituțională a urnelor volante și
permiterea unor cetățeni a vota de mai multe ori). Nici una dintre aceste reclamații nu a putut
fi dovedită, însă. Noua constituție a intrat în vigoare pe 29 octombrie 2003.