TEST CIVIL

1. Testul Nr. 16
Sub 1: Notiunea de actiune civila. Elementele actiunii civile si importanta lor.
1.1 Formulati definitia actiunii civile.
1.2. Identificati elementele Actiunii Civile;
1.3 Determinati argumentat elementele actiunii civile in urmatoarele pricini:
a. Albu V a inaintat o cerere de chemare in judecata catre Negru I si Slutu O cu privire
la repararea prejudiciului material in valoare de 3500 lei si a prejudiciului moral in marime de
10.000 lei, cauzat in legatura cu vatamarea integritatii corporale;
b. Fusu N si Croitoru M au inaintat o cerere de chemare de judecata catre
SRL”struguras” cu privire la contestarea concedierii ilegale, restabilirea la locul de munca,
incasarea platilor salariale pentru absenta fortata de la locul de munca si repararea
prejudiciului moral, solicitind si atragerea in proces a directorului intreprinderii Nacu I.
1.1 Actiunea civila- adresarea in instanta de judecata cu privire la examinarea intro
anumita ordine procesuala a pretentiilor material-juridice ale unei persoane fata de alta, care
rezulta din raportul material litigios.
1.2 Elementele A.C. constituie:
Obiectul- actiunii reprezinta pretentia material-juridica a reclamantului fata de pirit,
concretizata in cererea de chemare in judecata, care rezulta din raportul material litigios,
temeinicia careia instanta de judecata trebuie sa o verifice si sa adopte o hotarire in acest sens.
(nu trebuie confundat cu bunurile materiale. Ex casa de locuit) Ex obiect: pretentia de
recunoastere dreptului de proprietate; partajul, evacuarea uni locatar;
Temeiul actiunii civile reprezinta circumstantele de fapt si de drept din care rezulta si
pe care se intemeiaza pretentiile reclamantului fata de pirit. Faptele juridice din pretentiile
reclamnatului (incheierea unui contract, inregistrarea casatorie).
Continutul AC este format din actiunile instantei pe care le solicita reclamantul,
Metodele de aparare a dreptului prevazt Art 11 Cod Civil.
Articolul 11. Metodele de apărare a drepturilor civile
Apărarea dreptului civil se face prin:
a) recunoaşterea dreptului;
b) restabilirea situaţiei anterioare încălcării dreptului şi suprimarea acţiunilor prin care se
încalcă dreptul sau se creează pericolul încălcării lui;
c) recunoaşterea nulităţii actului juridic;
d) declararea nulităţii actului emis de o autoritate publică;
e) impunerea la executarea obligaţiei în natură;
f) autoapărare;
g) repararea prejudiciilor;
h) încasarea clauzei penale;
i) repararea prejudiciului moral;
j) desfiinţarea sau modificarea raportului juridic;
k) neaplicarea de către instanţa de judecată a actului ce contravine legii emis de o autoritate
publică;
l) alte căi prevăzute de lege.
Partile AC- Subiect activ(a carui drept a fost incalcat) si Subiect Pasiv(cel care a atenat
la exercitarea normala a drept subiectiv)
Elementele actiunii sunt interdependente

2. 1.3
A. Partile: Albu V- Subiect Activ); Negru I si Slutu O- sub pasiv;
Obiect- Repararea prejudiciului material si moral;
Temei- Vatamarea integritatii corporale( temei de fapt) Art 11 Codul civil lit g)
repararea prejudiciilor( temei de drept.
B. Partile: Fusu N si Croitoru M – subiect activ; SRL „struguras”, Nacu I- subiect
pasiv;
Obiect: cerere de chemare de judecata cu privire la contestarea concedierii ilegale si
repararea prejudiciului moral;
Temei – concedierea ilegala restabilirea la locul de munca, incasarea platilor salariale
pentru absenta fortata de la locul de munca;
2. Pregatirea pricinii pentru dezbateri judiciare. Actele procedural ale partilor,
judecatorului in vederea pregatirii pricinii pt dezbateri judiciare.
2.1 Descrieti sarcinile pregatirii pricinii pentru dezbat judiciare.
După ce primeşte cererea de chemare în judecată, judecătorul pregăteşte pricina pentru
dezbateri judiciare, pentru a asigura judecarea ei justă şi promptă. Pregătirea pentru dezbatere
judiciară este obligatorie pentru orice pricină civilă şi are ca scop(SARCINILE):
a) precizarea legii care urmează a fi aplicată şi determinarea raporturilor juridice dintre
părţi;
b) constatarea circumstanţelor care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii;
c) stabilirea componenţei participanţilor la proces şi implicarea în proces a altor
persoane;
d) prezentarea de probe.
2.2 Comparati actele procesuale pe care pot sa le execite participantii la process
cu cele care trebuie exercitate de instant de judecata.
Actele procesuale pe care le exercita participantii la proces:
- Acumularea, administrarea si prezentare probelor. Legea nu prevede expres obligatia
partilor de asi transmite reciproc probele care demonstreaza pretentiile si obiectiile lor.
Comunicarea mutual atit a materialului probant, cit si a actelor de procedura, partile, de
obicei, o infaptuiesc prin intermediul instantei de judecata( judecatorul trimite copiile piritului
sau reclamantului). Legea permite reprezentantilor partilor sa inmineze unul altuia actele de
procedura judiciara contra semnatura.
-Asigurarea actiunii(AA). La cererea participanţilor la proces, judecătorul sau instanţa
poate lua măsuri de asigurare a acţiunii. Asigurarea se admite în orice fază a procesului, în
cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii ar crea dificultăţi judecătoreşti sau
ar face imposibilă executarea hotărîrii judecătoreşti.
- Actiunea reconvantionala. Pîrîtul este în drept să intenteze împotriva reclamantului o
acţiune reconvenţională pentru a fi judecată odată cu acţiunea iniţială. Legiuitorul admite 2
prescriptii contrare ce reglemnteaza depunerea referintei:
A. In pricini complicate, judecat propune pîrîtului să prezinte în scris, la data fixată, o
referinţă privind acţiunea reclamantului, îi explică drepturile şi obligaţiile procedurale;
B.Depunerea referinţei este obligatorie.
Actele care trebuie exercitate de judecator:
- determinarea obiectului probatiunii pe pricina in cauza. Cheamă în judecată
reclamantul pentru a-l audia privitor la pretenţiile lui, îi explică drepturile şi obligaţiile
procedurale; cheamă în judecată pîrîtul pentru a-l audia privitor la circumstanţele pricinii,
clarifică obiecţiile pe care le are împotriva acţiunii şi probele prin care pot fi dovedite aceste

3. obiecţii. Circumstanele care au importanta pt solutionarea justa a pricinei sint determinate de
Instant de jud pentru solutionarea justa a pricinii.
- Stabilirea componenţei participanţilor la proces şi implicarea în proces a altor
persoane. Identificarea concreta a participantilor la proces si clarificarea necesitatii implicarii
in proces a subiectilor conduc la adoptarea unei Hot legale. Componenta participantilor
persoane care au interes material(pirit, reclmant)+ procesual, pers care au interes
procesual(procuror, Org autorit publice).
Pentru solutionarea justa si prompta a pricinii civile, jud urmeaza sa stabileasca si
persoanele care pot fi implicate pentru a contribui la infaptuirea justitiei(experti, martori..)
Judecatorul este obligat sa verifice formularea imputernicirilor care acorda
reprezentatilor dreptul la sav actelor de procedura. Instanta este in drept sa numeasca din
oficiu partii reprezentant avocat.
Din oficiu, la cererea partilor la proces printr-o incheiere, judecatorul poate ordona
expertiza pentru elucidarea unor aspecte din domeniul stiintei, artei, tehnicei.
Judecatorul din oficiu ordona efectuarea expertizei in cazurile incuviintarii spitalizarii
fortate, tratamentului fortat, incuviintarii examenului psihiatric
- Prezentarea probelor. „Absenta unei probe, este egala cu absenta dreptului”. La
cererea participanţilor la proces, reclamă organizaţiilor şi persoanelor fizice probele necesare.
Probele se adună şi se prezintă de către părţi şi de alţi participanţi la proces. Dacă în procesul
de adunare a probelor apar dificultăţi, instanţa poate contribui, la solicitarea părţilor şi altor
participanţi la proces, la adunarea şi prezentarea probelor necesare.
Instanţa judecătorească (judecătorul) este în drept să propună părţilor şi altor
participanţi la proces, după caz, să prezinte probe suplimentare şi să dovedească faptele ce
constituie obiectul probaţiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor.
- Alte acte ar fi conexarea pretentiilor; judecatorul este obligat sa intreprinda masuri pt
incheierea tranzactiei de impacare intre parti/ sa propuna medierea; sa propuna solutionarea
cauzei pe cale arbitrala.
- Fizarea termenului pt judecarea cauzei. Judecatorul pronunţă o încheiere prin care
stabileşte termenul de judecare a pricinii în şedinţă de judecată, notificînd părţilor şi altor
participanţi la proces locul, data şi ora şedinţei. Legea obliga judecatorul sa stabileasca termen
pt judecare pricinii, luind in consideratie opinia partilor
2.3 Argumentati care din actele enumerate mai jos pot fi efectuate de catre
judecator in faza pregatirii pricinii pentru dezbat judiciare:
A. Incheierea de a nu da curs cererii, motivate prin neachitarea de catre reclamant a
taxei de stat.
Consider ca Judecatorul poate sa nu dea curs cererii in faza intentarii procesului in
instanta de judecata, după ce constată că cererea a fost depusă în judecată fără a se respecta
plata taxei de stat, judecătorul emite, în cel mult 7 zile de la depunerea cererii, o încheiere
pentru a nu se da curs cererii, comunicînd persoanei care a depus cererea acest fapt de
încălcare şi acordîndu-i un termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor;
B. Trimiterea unei delegatii judecatoresti international.
Art 185 al 1 lit k. În cazul necesităţii de a aduna probe ori de a înmîna acte judiciare
într-un alt stat instanţa care judecă pricina sesiyeaya Ministerul afacerilor externe prin
încheiere, o delegaţie pentru efectuarea unor anumite acte de procedură, la care MAE ia
legatura cu tara respectiva.
Instantele jud RM adreseaya delegatii instantelor jud straine in vederea efectuarii unor
acte de procedura in modul stabilit de legislat RM, acordurile si conventiile internationale la
care RM este parte.;
C. Incuviintarea Tranzactiei de Impacare(TI).

4. In cadrul pregat pricinii pt dezbater judiciare, judecatorul e obligat sa intreprinda
masuri pt incheierea tranzactiei de impacare intre parti. Insa judecatorul nu poate sa se
pronunte asupra solutiei care ar putea fi luata de catre instanta in urma neconfirmarii tranzact
de impacare.
Daca partile vor sa incheie o tranzactie de impacare, ele trebuie sa prezinte TI in forma
scrisa, semnata de ambele parti.La care judecatorul le explica efectele TI si ale incetarii
procesului.
Testul Nr. 21
Subiectul nr. 1. Actiunea reconventionala
1. Conditiile de exrcitare a actiunii reconventionale
Articolul 173. Condiţiile primirii acţiunii reconvenţionale
(1) Judecătorul primeşte acţiunea reconvenţională dacă:
a) aceasta urmăreşte compensarea pretenţiei iniţiale;
[Art.173 al.(1), lit.a) modificată prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06
art.814]
b) admiterea ei exclude, total sau parţial, admiterea acţiunii iniţiale;
c) ea şi acţiunea iniţială sînt în conexiune, iar judecarea lor simultană ar duce
la soluţionarea rapidă şi justă a litigiilor;
d) acţiunea este înaintată în cadrul aceluiaşi litigiu între aceleaşi părţi.
[Art.173 al.(1), lit.d) introdisă prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06
art.814]
(2) Dacă, în cazurile menţionate la alin.(1) lit.a) şi c), se constată că numai
acţiunea principală poate fi judecată, instanţa o judecă separat.
2. Procedura
Actiunea reconventionala Referinta
Articolul 172. Intentarea acţiunii
reconvenţionale
(1) Pînă la stabilirea termenului de
judecare a pricinii în şedinţă de judecată,
pîrîtul este în drept să intenteze împotriva
reclamantului o acţiune reconvenţională
pentru a fi judecată odată cu acţiunea iniţială.
Acţiunea reconvenţională poate fi intentată şi
pînă la finalizarea examinării pricinii în fond
în cazul în care pîrîtul demonstrează că a fost
în imposibilitatea de a o intenta pînă la
stabilirea termenului de judecare a pricinii în
şedinţă de judecată.
[Art.172 al.(1) în redacţia LP2-XVI
din 07.02.08, MO42-44/29.02.08 art.121]
[Art.172 al.(1) modificat prin LP244-XVI
din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814]
(2) Intentarea acţiunii
reconvenţionale se face conform regulilor
generale de intentare a acţiunii.
Articolul 186. Prezentarea de către
pîrît a probelor şi referinţei
(1) În cadrul pregătirii pricinii
pentru dezbateri judiciare, judecătorul
propune pîrîtului să prezinte în judecată în
termen probele necesare.
[Art.186 al.(1) modificat prin
LP244-XVI din 21.07.06, MO178-
180/17.11.06 art.814]
(2) Depunerea referinţei este
obligatorie. În cazul nedepunerii ei în
termenul stabilit de instanţă, pricina poate fi
examinată în baza materialelor anexate la
dosar.
[Art.186 al.(2) în redacţia LP244-
XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06
art.814]
(3) În referinţă se indică instanţa la
care se depune, numele sau denumirea
reclamantului şi revendicările lui, răspunsul
la pretenţiile de fapt ale acţiunii şi probele

5. aduse împotriva fiecărei revendicări, alte date
importante pentru soluţionarea pricinii,
precum şi demersurile pîrîtului. În cazul mai
multor pîrîţi, se poate depune o singură
referinţă ori atîtea referinţe cîţi pîrîţi sînt sau
cîte grupuri de pîrîţi există. La referinţă se
anexează atîtea copii de pe referinţe cîţi
reclamanţi şi intervenienţi există în proces.
Pentru instanţa judecătorească se anexează
acelaşi număr de copii certificate de pe
înscrisuri şi de pe alte documente pe care se
întemeiază referinţa.
(4) Judecătorul explică pîrîtului că
neprezentarea în termen a probelor şi a
referinţei nu împiedică soluţionarea pricinii în
baza materialelor din dosar.
3. Argumentati
A) Nu este conditie, pt ca chiar daca actiunea de desfacere a casatoriei si actiunea de
partajare a averii sunt in conexiune, judecarea lor simultana nu a r duce la o
solutionare justa si rapida a litigiilor
B) Este conditie de primire a cererii actiunii reconventionale, pt ca actiunea este inaintata
in cadrul aceluiasi litigiu, intre aceleasi parti, actiunile sint in conexiune, iar judecarea
lor simultana ar duce la o solutionare justa si rapida
C) DA, pt ca actiunea reconventionala urmareste compensarea pretentiei initiale
Subietul Nr. 2 . Temeiuri pentru Casare
1. Enumerati incalcarile ce duc la casare
- Netemeinicia hotararii – constatarea si elucidarea necompleta a circumstatelor
importante pt solutionarea pricinii, nedovedirea circumstantelor importante pt
solutionarea pricinii, contradictii intre concluziile primei instante expuse in hotarare si
circumstantele pricinii
- Ilegalitatea pricinii – aplicarea eronata a normelor de drept material (neaplicarea legii
potrivite, aplicarea legii nepotrivite, interpretarea eronata a legii, aplicarea eronata a
analogiei legii sau a dreptului), aplicarea eronata sau incalcarea esesntiala a normelor
de drept procedural (judecarea de catre un complet format illegal, judecarea in absenta
unui participant la process care nu a fost instiintat legal , s-au incalcat regulile cu
privire la limba procesului, instant a solutionat problema drepturilor unor persoaNe
neatrenate in process, a fost incalcat secretul deliberarii, hotararea nu a fost semnata de
catre un judecator sau de Ctre Cel ce a avut o opinie separate, in dosar lipseste
procesul verbal sau alt act procedural, s-a incalcat competenta generala sau
juridictionala, pricina a fost judecata in fond desi exista temeiuri pt incetarea sau
scoaterea de pe rol a acesteia).
2. Felurile aplicarii eronate a ormelor de drept material
Felurile de aplicari eronate ale normelor de drept material se afla in stransa legatura cu
cu etapele aplicarii legii. Acestea rezulta din art. 387 cpc.
Articolul 387. Încălcarea sau aplicarea eronată a normelor
de drept material

6. Se consideră că normele de drept material sînt încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanţa judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat eronat legea;
d) a aplicat eronat analogia legii sau analogia dreptului.
3. A) daca instant a incalcat procedura de audiere a martorului, iar acest lucru se
atesta prin lipsa procesului verbal de audiere, apelul delarat se finiseaza cu casarea
hotararii primei instante
B) hotararea se modifica
c) hotararea semodifica, conf art 249 cpc
Testul Nr. 22
Subiectul 1. Asigurarea actiunii
1. Descrieti masurile de asigurare a actiunii
In conformitate cu alin (1) art 175 CPC, in vederea asigurarii actiunii, judecatorul sau
instanta este in drept:
 Sa puna sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale piritului, inclusive pe cele
care se afla la alte personae
 Sa interzica piritului savarsirea anumitor acte
 Sa interzica altor personae savarsirea anumitor acte in privinta obiectului in litigiu,
inclusive transmiterea de bunuri catre pirit sau indeplinirea unor alte obligatii fata de
el
 Sa suspende urmarirea, intemeiata pe un document executoriu, contestat de catre
debitor pe cale judiciara
 Sa suspende vanzarea bunurilor sechestrate in cazul intentarii unei actiuni de ridicare a
sechetrului de pe ele
2. Identificati procedura
Procedura asigurarii actiunii: se depune o cerere de asigrare a actiunii de
catre reclamant.
Articolul 177. Soluţionarea cererii de asigurare a acţiunii
Cererea de asigurare a acţiunii se soluţionează de judecător sau de instanţa care
examinează pricina chiar în ziua depunerii ei, fără a-l înştiinţa pe pîrît şi pe ceilalţi participanţi
la proces. Privitor la asigurarea acţiunii, judecătorul sau instanţa pronunţă o încheiere.
Articolul 180. Anularea măsurilor de asigurare a acţiunii
(1) Măsura anterioară de asigurare a acţiunii poate fi anulată din oficiu sau la
cererea pîrîtului de către judecătorul sau instanţa care a ordonat măsura de asigurare ori de
judecătorul sau instanţa în a căror procedură se află pricina.
(2) Anularea măsurii anterioare de asigurare a acţiunii se soluţionează în şedinţă de
judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor
repetată însă nu împiedică examinarea problemei.
(3) În cazul respingerii acţiunii, măsurile anterioare de asigurare a acţiunii se menţin
pînă cînd hotărîrea judecătorească devine definitivă. În cazul admiterii acţiunii, măsurile
anterioare de asigurare îşi păstrează efectul pînă la executarea hotărîrii judecătoreşti.
[Art.180 al.(3) modificat prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06
art.814]

7. (4) Despre anularea măsurilor de asigurare a acţiunii, judecătorul sau instanţa
înştiinţează, după caz, organul care înregistrează bunul sau dreptul asupra lui.
Articolul 181. Atacarea încheierii de asigurare a acţiunii (CONTESTAREA)
(1) Încheierile de asigurare a acţiunii pot fi atacate cu recurs.
(2) Dacă încheierea de asigurare a acţiunii a fost emisă fără ştirea recurentului,
termenul de depunere a recursului se calculează din ziua în care persoana interesată a aflat
despre pronunţarea încheierii.
(3) Depunerea recursului împotriva încheierii de asigurare a acţiunii nu suspendă
executarea încheierii. Recursul împotriva încheierii de anulare a măsurilor de asigurare a
acţiunii sau de substituire a unei forme de asigurare cu o alta suspendă executarea încheierii.
Articolul 179. Substituirea unei forme de asigurare a acţiunii
printr-o altă formă
(1) La cererea participanţilor la proces, se admite substituirea unei forme de
asigurare a acţiunii printr-o altă formă.
(2) Substituirea unei forme de asigurare a acţiunii printr-o altă formă se soluţionează
în şedinţă de judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei de
judecată. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea problemei.
(3) În cazul asigurării acţiunii prin care se cere plata unei sume, pîrîtul este în drept
ca, în locul măsurilor de asigurare luate, să depună pe contul de depozit al instanţei suma
cerută de reclamant.
3. A. conform art 177 CPC, actiunea insantei este legala. Sub acest aspect incheierea
pronunata de catre judecator nu va putea fi contestata
B. in conformitate cu art 176 CPC, alin (2) Sechestrarea bunurilor se efectuează în
limita valorii revendicărilor din acţiune., astfel, sechestrarea bunului imobil care evalueaza 30
mii, este oarecum ilegala, in contextual in care, actiunea constituie doar 10 mii. Cu toate
acestea instant nu poate pune sechestru doar pe un perete, o camera din apartament.
C. inca nu stiu raspuns
Subiectul nr. 2. Rec tificarea hotararii
1. Metodele de corectare a hotaririi
A) Indreptarea erorilor material si de calcul evidente (art. 249 cpc) – se reduce la
corectarea greselilor in scrierea sumelor, pozitiei procesuale, etc., iar cele de calcul
evidente nu tb sa schimbe esenta hotaririi. Important este ca erorile material si de
calcul evidente sa nu afecteze esenta solutiei pronuntate prin hor judecat. O hot
judecat fara greseli material sau de calcul evidente este certa, nu produce confuzii in
procesul executarii si nu creaza disesnsiuni pt cei care urmeaza sa-si conformeze
conduit prescrierilor acesteia.
B) Explicarea hotaririi (art. 251 cpc) – se face atunbci cand nu este clar sensul, extinderea
sau aplicarea dispozitivului hot ori cand dispozitiile din hot sunt contradictorii.
Extinderea se face pt ca hot sa fie certa si neconditionata.
C) Emiterea hot suplimentare (art. 250 cpc) - (1) Instanţa care a pronunţat hotărîrea
poate, din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, să emită o hotărîre
suplimentară dacă:
a) nu s-a pronunţat asupra unei pretenţii în a cărei privinţă participanţii la proces au
prezentat probe şi au dat explicaţii;
b) rezolvînd problema dreptului în litigiu, nu a indicat suma adjudecată, bunurile ce
urmează a fi remise sau acţiunile pe care pîrîtul trebuie să le îndeplinească;

8. c) nu a rezolvat problema repartizării între părţi a cheltuielilor de judecată ori a
omis să se pronunţe asupra cererilor martorilor, experţilor, specialiştilor, interpreţilor
sau reprezentanţilor cu privire la cheltuielile de judecată a căror compensare li se cuvine.
(2) Problema pronunţării unei hotărîri suplimentare poate fi pusă în termenul
executării silite a hotărîrii. Instanţa emite, după examinare în şedinţă de judecată, hotărîrea
suplimentară, care poate fi atacată în ordinea stabilită de prezentul cod. Participanţilor la
proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică
examinarea problemei.
(3) Cererea de adoptare a unei hotărîri suplimentare nu se impune cu taxă de stat.
(4) Încheierea judecătorească de respingere a cererii de emitere a unei hotărîri
suplimentare se supune recursului.
2. Temeiurile si procedura emiterii hot suplimentare – vezi mai sus
3. Argumentati modul
- Nu se aplica nici o metoda de corectare, deoarece nu este temei pt nici o metoda de
corectare a hot
- Se emite o hot suplimentara, dat fiind faptul ca etse temei pt aceasta, art. 250, alin (1),
lit. c cpc
- Se corecteaza eroarea materiala
Testul Nr. 17
Subiectul 1.Clasificarea actiunilor civile dupa scopul material juridic urmarit si
dupa scopul procesual.
1.1.Identificati categoriile actiunilor civile in functie de interesele cui se apara
prin exercitarea acestora.
Cea mai utila si raspindita clasificare a actiunilor civile este clasificarea procesual-
juridica,avind drept criteriu:obiectul actiunii,scopul urmarit de reclamant si natura solutiei
instantei.Contine categoriile de actiuni:
*actiuni civile de realizare a dreptului(cu putere executorie);
*actiuni civile de constatare a existentei sau inexistentei dreptului(de continuare);
*actiuni civile de constituire(transformare).
1.2.Comparati particularitatile actiunii in realizare in raport cu actiunea in
constatare si transformare.
Actiunii in realizare ii este caracteristic faptul:nu se pune la indoiala existenta
raportului material litigios;are drept scop confirmarea existentei sau lipsei unui drept sau
obligatii,a raportului juridic dintre parti;in baza hotaririi se elibereaza titlul executoriu,avind
loc executarea silita a hotaririi.In raport cu actiunea in realizare,actiunea de constatare se
deosebeste prin particularitatile:se pune la indoiala existenta raportului material litigios;are
drept scop exercitarea coercitiva a dreptului subiectiv;in baza hotaririi nu se elibereaza titlul
executoriu,ne avind loc executarea silita a hotaririi.Deasemenea,actiunii civile de
transformare ii sunt specific particularitati care o individualizeaza prin faptul:au ca scop
aparitia,modificarea sau stingerea unor raporturi material-juridice;modificarea sau stingerea
unui raport juridic nu se poate produce altfel decit in baza hotaririi judecatoresti;adresarea in
judecata cu actiuni de constituire este cauzata de divergentele dintre parti; in baza hotaririi nu
se elibereaza titlul executoriu,instant nu va putea examina si solution astfel de actiuni decit
daca legea prevede expres acest lucru;prin hotarirea instantei nu se va confrima un raport
preexistent,ci se va constitui o situatie juridical noua. Se aseamana cu act. in realizare prin
faptul ca nu se pune la indoiala existent raportului material litigios.

9. 1.3.Determinati argumentat felul actiunii civile dupa scopul procesual in urm
pricini:
a)actiunea in revendicare unui bun mobil-actiune de constatare deoarece nu au
niciodata ca obiect constatarea unei stari de fapt. Actiunile în constatare sunt admisibile doar
când reclamantul nu are la îndemâna calea unei actiuni în realizarea dreptului.
b)actiunea cu privire la declararea nulitatii unui contract de donatie-actiune de
constatare deoarece se cere constatarea lipsei unui raport juridic intre reclamant si pirit si
actiunea de constatare este negativa.
c)actiunea de anulare a adoptiei-actiune de transformare deoarece consecintele acestei
actiuni de transformare tind la schimbarea sau desfiintarea unor raporturi juridice vechi si la
crearea unor raporturi juridice noi intre parti.
Subiectul 2.Esenta si particularitatile procedurii speciale.Participanti la proces in
procedura speciala.
2.1.Definiti procedura speciala si identificati participantii la proces in proc.
Speciala.Procedura speciala reprezinta o procedura judiciara in cadrul careia se examineaza
pricini caracterizate prin lipsa litigiului de drept si prin aplicarea modalitatilor special de
aparare,in care instanta de judecata recunoaste existenta sau lipsa faptelor juridice de care
depinde aparitia,modificarea sau stingerea drepturilor personale sau patrimoniale ale
cetatenilor si organizatiilor,determina prezenta dreptului incontestabil,stabileste statutul
juridic al cetateanului sau al bunului.Partile procedurii special sunt:petitionarul in calitate de
cetateni si organizatii,ale caror interese sau drepturi pot fi atinse nemijlocit prin hotarirea
instantei de judecata.Deaemeane participa si persoanele interesate(rudele
petitionarului,organele locative,financiare,notarul,organizatiile si intitutiile,etc).In pricina
pentru emancipare poate fi intenta minorul care a atins virsta de 16 ani;cererea de adoptie se
depune de catre cetatenii care o solicita si dispun de dreptul de-a adopta,pricina de
incuviintare a examinului psihiatric fara liberal consimtamint al persoanei poate fi intentata in
instant de judecata la cererea medicului psihiatru.
2.2.Comparati particularitatile procedurii special in raport cu procedurile
contencioase (in actiune civila,in contencios adm.)
Esenta procedurii special este determinate de natura juridical a priciniilor ce constituie
obiectul acestei procedure,de scopurile dar si d emodalitatile prin care se realizeaza justitia in
procedura speciala.Procedura speciala se deosebeste de procedura contencioasa in actiune
civila si de cea in actiunea contenciosului administratic prin natura juridical a priciniilor care
constituie obiectul dezbaterilor judiciare.In procedurile juridice contencioase(in actiune civila
si administrative)se apara drepturile inculcate sau contestate ale cetatenilor si
organizatiilor.Priciniile in procedura speciala se caracterizeaza prin aceea ca obiectul
activitatii judecatoresti,de regula il constituie apararea intereselor ocrotite de lege pe calea
confirmarii prezentei sau lipsei faptelir juridice sau altor situatii de drept de care depinde
aparitia,modificatea sau stingerea drepturilor a cetatenilor cit si organizatiilor.In ordinea
procedurii special persoanele interesate pot sa-si apere in judecata drepturile necontestabile in
cazurile cind nu le pot realize fara confirmarea lor pe cale judiciara,deexemplu:in pricinile cu
privire la adoptie,constatarea faptului d eposesie,folosinta,dispozitie asupra unui imobil
(etc).Procedura speciala deasemenea se deosebeste de procedura contencioasa prin datele
cuprinse in dispozitivul hotaririi.
2.3.Argumentati actiunile judecatorului in urmatoarele situatii:
a)la examinarea pricinii in procedura speciala s-a constatat existent unui litigiu de
drept.-scoate cererea de pe rol, si explica petitionarului si persoanelor interesate ca acestea
sint in drept sa depuna o cerere de chemare in judecata in baza regulilor generale in instant
de judecata competent.

10. b)in cadrul procedurii de constatare a faptului acceptarii unei succesiuni si a
locului ei de deschidere,petitionarul solicita in vederea asigurarii actiunii,punerea
sechestrului pe bunurile care fac parte din masa succesorala.-judecatorul nu admite
actiunea de asigurare deoarece exista doar in contencios administrativ.
c)cererea a fost depusa de petitionar cu incalcarea conditiilor de forma si
continut,cit si fara achitarea taxei de stat.-nu se da curs cererii,se aplica reguli generale,se da
termen.
Testul Nr. 13
SUBIECTUL 1:Efectele juridice ale hotaririi ramase definitive (irevocabile)
1. Indicati esenta puterii lucrului judecat prin prisma efectelorjuridice ale
hotaririi ramase definitive(irevocabile).
Principiul securitatii si stabilitatii raporturilor juridice impune respectarea puterii
lucrului judecat al hotaririi judecatoresti irevocabile.CEDO indicind in repetate rinduri ca
Solutia definitive a oricarui litigiu nu trebuie rediscutata, exceptie de la acst principiu poate fi
facuta doar in cazurile in care reexaminarea este necesara in virtutea circumstantelor
fundamentale si obligatorii.
Hotaririle judecatoreti se bucura de esenta lucrului judecat ->insemnind ca ceea ce s-a
decis printro hotarire judecatoreasca exprima adevarul si ca acest adevar nu poate fi contrazis
printr-o noua hotarire pronuntata in aceiasi cauza , pentru acelasi obiect si intre acelasi parti in
aceiasi calitate.Efectele lucrului judecat pot fi private din doua puncte de vedere:a instantei
care a pronuntat hotarirea si al partilor intre care s-a purtat litigiul.Efectele lucruli judecat ale
hotaririi irevocabile pot fi sterse ca urmare a exercitarii impotriva acestor hotariri a cailor de
atac extraordinare :revizuirea sau recursul in interesul legii.Dar exista si hotariri judecatoresti
care datorita naturii lor special , desi sunt definitive si irevocabile , produc efecte provizorii
putind fi desfiintate pe calea unei actiuni simple , de catre instant de drept comun. De ex.
hotaririle date in materie de pensie de intretinere< de incredintare a copiilor minori parintilor
in caz de divort;de punere sub interdictie; ordonantele presedintelui etc. Puterea lucrului
judecat dureaza in cadrul acestor hotariri atit timp cit imprejurarile care au stat la baza
stabilirii lor, ramin neschimbate.Obiectul revizuirii conform art 446 CPC Pot fi supuse
revizuirii hotărîrile, încheierile şi deciziile irevocabile ale tuturor instanţelor
judecătoreşti.Conform art 449 CPC sunt stabilite temeiuri de declarare a revizurii, revizuirea
hotaririi irevocabile poate afecta stabilirea raporturilor juridice prodicind efecte grave pentru
parti:
Puterea lucrului judecat produce urmatoarele efecte:
A. Exclusivitate-imposibilitatea adresarii repetate in judecata a acelorasiparti, cu aceiasi
actiune,avind acelasi obiect si temeiuri art.169 alin.1 lit b si art265 lit b CPC
B. PREJUDICIALITATE-ART.123 alin 2 si art. 254 alin 3 CPC - Faptele stabilite printr-
o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în
instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sînt obligatorii pentru instanţa
care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la
judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane. După ce hotărîrea
rămîne irevocabilă, părţile şi ceilalţi participanţi la proces, precum şi succesorii lor în
drepturi, nu pot înainta o nouă cerere de chemare în judecată cu aceleaşi pretenţii şi în
acelaşi temei, nici să contesteze în alt proces faptele şi raporturile juridice stabilite în
hotărîrea judecătorească irevocabilă.Prejudiciabilitatea are limite subiective(cer ca
acest effect juridic sa se produca prin participarea la un alt process a acelorasi
persoane) si limiteleobiective(se refera la examinarea in cadrul altui process a

11. acelorasi fapte si raporturi juridice in privinta carora a fost emisa déjà o hotarire
irevocabila). Respectarea prejudicialitatii contribuie la ezcluderea
posibilitatiipronuntarii hot. Contradictorii.Hotarirea judecatoreasca nu va avea puterea
lucrului judecat in cadrul examinarii actiunii in regres daca partea interesata nu a atras
in process intervenentul accesoriu.
C. Obligativitate-se extinde asupra participantilor la process ,acestia trebuie sa-si
conformeze conduit dupa cum autoritatea judecatoreasca s-a expus in hotarire.tertele
persoane nu sint in drept sa intreprinda acte de natura care ar contravene hotaririi
judecatoresti, ceea ce in esenta constituie respect fata de autoritatea judecatoreasca.
D. EXECUTORIALITATEA-posibilitatea dea pune in executarea silita hotarirea
pronuntata de catre instant dac ea nu se executa benevol, conform art.255
CPC Hotărîrea judecătorească se execută, în modul stabilit de lege, după ce rămîne
definitivă, cu excepţia cazurilor de executare imediată după pronunţare.Caracterul
executoriu al hotaririi a hotaririlor definitive nu este absolute din cauza caracterului
suspensiv al recursului impotriva hotaririlor date fara drept de apel art.403 CPCsi al
caracterului conditionat suspensiv a recursului impotriva deciziilor date in apel art435
CPCIn pricinele patrimoniale instant investita cu judecarea recursului este en drept sa
dispuna suspendarea executarii hotaririi atacate cu recurs daca recurentul a depus
cautiunea,in pricinele nepatrimoniale executrea hotaririi poate fi suspendatala cererea
motivate a recurentului.
2. Deduceti momentul devenirii hotaririi judecatoresti definitive si irevocabile.
Conform art 254 CPC Hotărîrile judecătoreşti definitive şi irevocabile
 Rămîn definitive hotărîrile judecătoreşti:
a) emise în primă instanţă fără drept de apel;
b) emise în primă instanţă, supuse apelului, după examinarea pricinii în apel, în
cazul în care apelul este respins;
c) emise în apel prin care s-a rezolvat fondul cauzei.
Rămîn irevocabile hotărîrile judecătoreşti:
a) emise în primă instanţă, după expirarea termenului de atac;
b) emise în primă instanţă, atacate în apel sau recurs, după examinarea pricinii în
recurs, în cazul în care recursul este respins;
c) emise în recurs, prin care s-a rezolvat fondul cauzei.
 După ce hotărîrea rămîne irevocabilă, părţile şi ceilalţi participanţi la proces, precum
şi succesorii lor în drepturi, nu pot înainta o nouă cerere de chemare în judecată cu
aceleaşi pretenţii şi în acelaşi temei, nici să contesteze în alt proces faptele şi
raporturile juridice stabilite în hotărîrea judecătorească irevocabilă.
 Hotărîrea judecătorească irevocabilă este obligatorie pentru persoana în al cărei interes
a fost pornit procesul de către organele şi persoanele specificate la art.7 alin.(2).
 Dacă pîrîtul este obligat, prin hotărîre definitivă, să efectueze plăţi periodice şi dacă se
schimbă circumstanţele care influenţează determinarea cuantumului obligaţiilor de
plată sau durata lor, fiecare parte este în drept să depună o nouă cerere în judecată şi să
solicite schimbarea cuantumului obligaţiilor de plată sau a termenului lor, înaintînd o
nouă acţiune.
In concluzie putem sa mentionam
3. Argumentati caracterul (nedefinitiv, definitive sau irevocabil)ale hotariririlor
mentionate:

12. a) Hotarirea primei instante care a fost mentinuta si de catre CSJ ca instant de
recurs- este hotarire irevocabile de la pronuntare, neputind fi contestate nici cu apel
nici cu recurs, fiind neanulabile, ea obtinind puterea lucrului judecat.
b) Hotarirea emisa in prima instanat succesibila de apel,pina la expirarea
termenului de atac –hotarirea este nedefinitiva deoarece sunt sucetibile de atac cu
apel
c) Hotarirea emisa in prima instant, fara dreptul de apel-hotarirea este definitiva
deoarece participantii la proces nu mai dreptul de a cere redjudecarea fondului pricinii
civile respective art 254 CPC a) emise în primă instanţă fără drept de apel;
SUBIECTUL 2:Notiune si esenta procedurii in ordonanata(procedura
simplificata)
1. Enumerati categoriile de pretentii in al caror temei se elibereaza ordonanata
judecatoreasca.
Lista pretentiilor in ale caror temeiuri se elibereaza in ordonantafixate in art. 345CPC
poarta un caracter exhaustive si nu poate fi supusa unei interpretari extensive.
Potrivit art. 345 CPC ordonanta judecatoreasca se emite in cazul in care:
a) Pretentia deriva dintr-un act juridic autentificat notarial-se au in vedere doar
conventiile legalizate pe cale notariala legate de incasarea unor sume de bani,de
restituirea sau transmiterea unor bunuri mobiliare, ci nu vizeaza bunurile
imobiliare.Pentru eliberarea ordonante se prezinta copia actului juridic autentificat
notaria, iar daca acesta urmeaza a fi inregistrat, se prezinta si dovada inregistrarii
actului respective in organelle competente.
b) Pretentia rezulta dintr-un act juridic incheiat printr-un inscris simplu, iar legea nu
dispune altfel-este de mentinut ca se au in vedere
c) Pretentia este intemeiata pe protestul cambiei in neachitarea , neacceptarea sau
ndatarea acceptului,autentificat notarial.
d) Pretentia ţine de încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor care nu necesită
stabilirea paternităţii, contestarea paternităţii (maternităţii) sau atragerea în proces
a unor alte persoane interesate;
e) Pretentia urmăreşte perceperea salariului sau unor alte drepturi calculate, dar
neplătite salariatului;
f) Pretentia este înaintată de organul de poliţie, de organul fiscal sau de organul de
executare a actelor judecătoreşti privind încasarea cheltuielilor aferente căutării
pîrîtului sau debitorului ori bunurilor lui sau copilului luat de la debitor în temeiul
unei hotărîri judecătoreşti, precum şi a cheltuielilor de păstrare a bunurilor
sechestrate de la debitor şi a bunurilor debitorului evacuat din locuinţă;
g) Pretentia rezultă din procurarea în credit sau acordarea în leasing a unor bunuri;
h) Pretentia rezultă din nerestituirea cărţilor împrumutate de la bibliotecă;
i) Pretentia decurge din neonorarea de către agentul economic a datoriei faţă de
Fondul Social;
j) Pretentia rezultă din restanţele de impozit sau din asigurarea socială de stat;
k) Pretentia rezultă din neachitarea de către persoanele fizice şi juridice a primelor de
asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

13. 2. Comparati particularitatile procedurii in ordonanta(procedura simplificata)in
raport cu procedura in actiunea civila.
Din prevederile CPC Procedura speciala face parte din procedurile neconticioase,spre
deosebire de procedura in actiunea civila care fac parte di procedura contencioasa.
Procedura in actiunea civila este procedura in care se adreseaza in instant de judecata
cu privire la examinarea intr-o anumiat ordine procesuala a pretentiilor material-juridice ale
unei persoane fata de alta,care rezulta din raportul material litigious,iar procedura in
ordonanta este o forma specifica de aparare a dr. si intereselor creditorului ce se bazeaza pe
acte incontestabile cu privire la obligatiile debitorului pe care nu le executa in mod
evident.APlicabilitatea procedurii in ordonanta este conditionata de natura specifica a
pretentiilor material juridice inaintate de catre creditor aceste fiind expres prevazute in art
345.CPC ,insa aplicabilitatea procedurii in actiunea civila este conditionata de natura
juridical a pretentiilor material-juridic a reclamantului fata de pirit, concretizate in cererea de
chemare In judecat ,care rtezulta din raportul material litigios , temeinicia careia instant dee
judecata trebuie sa o verifice si sadopta o hotarire in acest sens.Premisa pentru solutionarea
pricinii in ordine procedurii in ordonanta o constituie detinerea de catre creditor a unor probe
scrise cerute de lege sau cu o inalta putere probatorie .Procedura in ordonanta rezulta din
raporturi care apar in legatura cu incasarea sumelor banesti sau revendicarea de bunuri
mobiliare, procedura in actiunea civila rezulta din anumite fapte juridice care apar in legatura
cu incheierea unui contract, inregistrarea casatoriei, cauzarea prejudiciului, concidierea.In
cazul procedurii in actiunii civile exista solutionarea prealabila a cauzei pe cale
extrajudiciarain cazul litigiilor de munca ,de conticios administrative,etc., insa I procedura in
ordonanta nu este prezenta solutionarea litigiului pe cale extrajudiciara.Partile in procedura in
ordonanta sint numite creditor si debitor,iar ina cazul actiunii civile partile sunt numite
reclamant si pirit.Incazul procedurii in ordonanta ,ordonanta judecatoreasca se pronunta de
catre judecator dupa examinarea materialelor din dosar, fara citarea partilor pentru explicatii,
fara dezbateri judiciare, fara cercetarea depozitiilor martorilor si fara intocmirea unui proces
verbal, insa in actiunea civila hotarirea se pronunta de catre judecator cu citarea partilor
pentru explicatii, cu dezbateri judiciare, cu cercetarea depozitiilor martorilor si cu intocmirea
unui proces verbal.
3. Indicati argumentat actiunile judecatoresti la primirea ceririi de eliberare a
ordonantei judecatoresti in urmatoarea situatie:
a) Se cere incasarea pensiei de intretinere pentru un copil major inapt de munca-Art
74 cod
de starea familiei Părinţii sînt obligaţi să-şi întreţină copiii minori şi copiii majori
inapţi de muncă care necesită sprijin material. Modul de plată a pensiei de întreţinere se
determină în baza unui contract încheiat între părinţi sau între părinţi şi copilul major inapt de
muncă. Dacă lipseşte un atare contract şi părinţii nu participă la întreţinerea copiilor, pensia
de întreţinere se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinţi, a tutorelui
copilului sau a autorităţii tutelare.
Art78 cod familiei Părinţii sînt obligaţi să-şi întreţină copiii majori inapţi de muncă
care necesită sprijin material. În caz de litigii privind achitarea pensiei de întreţinere, instanţa
judecătorească stabileşte cuantumul acesteia pentru copiii majori inapţi de muncă într-o sumă

14. bănească fixă plătită lunar, ţinîndu-se cont materială şi familială, de alte circumstanţe
importante.
b) Lipseste documentele care confirma cererea creditorului- In cazul in care legea
prevede depunerea cererii de eliberare a ordonantei judecatoresti dupa respectarea
procedurii prealabile, creditorul va prezenta probe care vor confirma respectarea
procedurii prealabile.
Drept dovada de respectare a procedurii prealabile de catre autoritatea fiscala va fi
prezentarea urmatoarelor inscrisuri:
- avizul despre necesitatea stingerii obligatiei fiscale, expediat contribuabilului pe un
formular tipizat pina la expirarea termenului de stingere a obligatiei fiscale;
- hotarirea autoritatii de executare silita a obligatiei fiscale in cazul neonorarii
benevole;
- dispozitia incaso trezoreriala remisa de institutia financiara organului fiscal cu
mentiunea despre lipsa totala sau partiala a mijloacelor pe contul bancar al contribuabilului (in
cazul existentei contului);
- actul intocmit de catre functionarul fiscal, prin care se confirma ca contribuabilul nu
permite accesul in domiciliul sau resedinta sa pentru a i se sechestra bunurile.
c)Lipseste imputernicirile reprezentantului creditorului-nu se va elibera ordonanta
judecatoreasca deoarece lipseste imputernicirile reprezentantului creditorului, si pretentia nu
deriva dintr-un act juridic autentificat notarial mentionate acesta in HOTARIREA
PLENULUI CURTII SUPREME DE JUSTITIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la
unele chestiuni ce vizeaza procedura de eliberare a ordonantelor judecatoresti nr.18 din
31.05.2004. In cazul depunerii cererii de catre reprezentantul creditorului, la cerere se
anexeaza documentul care atesta imputernicirile reprezentantului, autentificat in modul
stabilit de lege.
Testul Nr. 19
Subiectul1.Conditiile de exercitare a actiunii civile.
1.1.Definiti si enumerati conditiile dreptului la intentarea actiunii.
Conditiile de intentare a actiunii civile constituie acele imprejurari de fapt si de drept
de care depinde valorificarea dreptului la intentarea actiunii.Conditiile de exercitare a actiunii
civile sunt:
*respectarea regulilor cu privire la competent jurisdictionala;
*respectarea regulilor cu privire la capacitatea de exercitiu a drepturilor procesuale
civile;
*respectarea regulilor cu privire la forma si continutul cererii de chemare in judecata;
*respectarea regulilor cu privire la timbrarea cererii de chemare in judecata,adica la
achitarea taxei de stat.
*respectarea regulilor cu privire la formularea imputernicirilor reprezentantului.
1.2.Comparati particularitatile conditiilor dreptului la intentarea actiunii cu
premisele dreptului la intentarea actiunii.
Premisele si conditiile de exercitiu ale actiunii civile supraenuntate poarta caracter
general,fiind aplicabile in toate cazurile si formele procedural de manifestare a actiuni
civile,inclusiv in cazul actiunii in procedura contenciosului adm,indiferent de natura litigiului
material.Lipsa unei premise sau conditii constituie temei de refuz la primirea cererii de
chemare in judecata sau restituirea cesteia.In caz de absenta a unei premise de intentare a
actiunii,instanta refuza in primirea cererii sau inceteaza procesul pornit dind o incheiere
motivate in acest sens si avind efect imposibilitatea de a se mai putea face o noua chemare in
judecata intre aceleasi parti,cu privire la acelasi obiect si cu aceleasi temeiuri.In caz de

15. absenta a unei conditii de intentare a actiunii,instanta restituie cererea de chemare in
judecata,fie nu da curs cererii,fie scoate cererea de pe rol adoptind o incheiere motivate in
acest sens insa,pastrindu-se posibilitatea de a se mai adresa in instant cu aceeasi cerere dupa
inlaturarea obstacolelor si intrunirea conditiilor necesare.
1.3.Argumentati actiunile judecatorului daca la primirea cererii de chemare in
judecata se vor constata urmatoarele situatii:
a)sotul a inaintat o actiune de desfacerea casatoriei,cu consimtamintul sotiei,in timpul
sarcinii acesteia-judecatorul va da curs cererii si se va examina in sedinta de judecata.
b)in cerere nu sunt clar determinate pretentiile reclamantului- judecatorul nu da curs
cererii, si ii acorda un termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor.
c)actiunea este intentata impotriva unui pirit-persoana juridica-lichidata déjà-
judecatorul refuza de-a primi cererea printr-o incheiere motivata.
Subiectul 2.Procedura de limitare in capacitate de exercitiu si declarare a
incapacitatii cetateanului.
2.1.Descrieti procedura de limitare a persoanei in capacitate de exercitiu si de
declarare a incapacitatii.
Procesul privind limitarea persoanei în capacitatea de exerciţiu din cauza consumului
abuziv de alcool sau consumului de droguri şi de alte substanţe psihotrope, prin care fapt se
agravează situaţia materială a familiei, poate fi pornit la cererea membrilor ei de familie, a
procurorului sau a organului de tutelă şi curatelă.
Procesul privind declararea incapacităţii persoanei din cauza unei tulburări psihice
(boli mintale sau deficienţe mintale) poate fi pornit la cererea membrilor ei de familie, a
rudelor apropiate (părinţi, copii, fraţi, surori, bunei), indiferent de faptul că domiciliază ori nu
în comun cu aceasta, sau la solicitarea organului de tutelă şi curatelă, a instituţiei de psihiatrie
(psihoneurologie), a procurorului.
2.2.Deduceti particularitatile procedurii de anulare a limitarii capacitatii de
exercitiu si de declararea a capacitatii de exercitiu.
Daca temeiurile in care persoana fizica a fost declarata incapabila au disparut,instanţa
judecătorească, la cererea persoanei, a membrilor ei de familie sau a curatorului, a organului
de tutelă şi curatelă, a dispensarului de psihiatrie, intentează un proces şi pronunţă o hotărîre
prin care anulează limitarea persoanei în capacitatea de exerciţiu. În temeiul acestei hotărîri,
curatela instituită asupra persoanei se anulează.
Daca temeiurile in care persoana fizica a fost declarata incapabila au disparut, instanţa,
la cererea tutorelui, a membrilor de familie a persoanei, a instituţiei de psihiatrie
(psihoneurologie), a organului de tutelă şi curatelă, a procurorului şi în baza raportului de
expertiză psihiatrică legală, porneşte un proces şi emite o hotărîre prin care declară capabilă
persoana însănătoşită. În temeiul acestei hotărîri, tutela instituită asupra persoanei se
anulează.
2.3.Argumentati actiunile judecatorului in urmatoarele situatii:
a)dupa intentarea procesului privind declararea unei persoane incapabile,instanta a
constatat ca persoana vizata nu este asistata in judecata de un avocat,pentru apararea
intereselor ei in proces:
judecatorul numeste un avocat din oficiu,care va dispune de imputernicirile unui
reprezentant legal.
b)persoana in a carei privinte este intentat un proces de declarare a incapacitatii se
eschiveaza in mod vadit de la expertiza de constatare a starii psihice:instant poate pronunta,in
sedinta de judecata,cu participarea medicului psihiatru,o incheiere privind trimiterea fortata a
persoanei la expertiza psihiatrica.

16. c)dupa intentarea procesului s-a constat ca a fost desfacuta casatoria petitionarei cu
persoana in privinta careia a cerut limitarea in capacitate de exercitiu:judecatorul nu-l
limiteaza in capacitate de exercitiu ca nu este temei si continua examinarea judecatii.
Testul Nr. 20
Subiectul nr. 1. Modalitati de aparare
1. Modalitatile de aparare
Modalitatile de aparare sunt:
- Inaintarea obiectiilor
- Actiunea reconventionala
Obiectiile impotriva actiunii sunt contraargumentele de fapt si de drept prin care
piritul combate pretentiile reclamantului. Ele pot fi procesuale si material.
Obiectiile procesuale sunt indreptate spre combaterea dreptului la intentarea
actiunii, piritul avand ca scop sa probeze ca procesul tb sa fie suspendat sau sa inceteze,
ori cererea sa fie scoasa de pe rol din cauza ca nu sunt respectate preisele sau conditiile
intentarii actiunii.
Obiectiile material sunt indrepatate spre combaterea dreptului la admiterea actiunii
si vizeaza temeiurile de fapt si de drept ale actiunii. Piritul afirma si incearca sa
dovedeasca ca pretentiile reclamantului sunt neintemeiate si nelegitime., adica
reclamantului nu-I apartin drepturile la care pretinde si dovezile prezentate sunt
insuficiente sau impertinente, iar normele juridice care se invoca nu sunt aplicarte sau
nterpretATe correct.
Actiunea reconventionala consta dinntr-o pretentie material-juridica separate a
piritului impotriva reclamantului ce urmeaza sa fie examinata concomitant cu actiunea
principal.
2. Comparati act reconventionala cu obiectiile
Act reconventionala Obiectiile (referinta)
- Are character incidental
- Poate fi inaintata pana la finisarea
examinarii cauzei in fond
-
- are caracter obligatoriu
- trebuie inaintata la etapa de pregatire
a pricinii pt dezbateri judiciare
3. A) material, pt ca se specifica ca pe aceste norme se bazeaza pretentiile
B) procesual, prevazuta de cpc, art. 170
c) procesual, termenul de prescriptive , este prevazut de cpc, adica termenul de
inaintare a actiunii
Subiectul nr. 2. Drept de a declara apel
1. Elementele si instant
Obiectul apelului il contituie hotararile nedefinitive pronuntate de judecatoriile de
drept comun sau de JEC. Nu pot fi atacate cu apel hotararile pronuntate in prima instant de
judecatorii in litigii care rezulta din raporturile de contencios administrative, precum si ate
hotarari prevazute de lege.
Obiect al apelului in general, este dispozitivul hotararii cuprinzand Solutia data de
instant, cu care nu este de accord apelantul. Sunt posibile totusi cazuri cand o parte este de
accord cu Solutia adoptata, dar nu este multumit de motivarea acesteia.
Subiectii. Art 360 cpc, (1) Sînt în drept să declare apel:

17. a) părţile şi alţi participanţi la proces;
[Art.360 al.(1), lit.b) exclusă prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814;
lit. c) şi d) devin lit.b) şi c)]
b) reprezentantul în interesul apelantului, dacă este împuternicit în modul stabilit de
lege;
c) martorul, expertul, specialistul şi interpretul, reprezentantul cu privire la
compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine.
(2) Persoana interesată care a renunţat expres la apel în privinţa unei hotărîri nu
mai are dreptul să declare apel.
Instanta: hotararile pronuntate in prima instant de judecatorii se ataca cu apel la curitle
de apel de drept comun. Hot pronuntate de JEC se ataca ca CAE. In instant de apel pricinile se
judeca collegial de un complet format din 3 judecatori.
2. Comparati apelul cu recursul
Apel Recurs impotriva deciziilor instantei
de apel
- Cale ordinara de atac
- Verfiica atat temeinicia,cat si
legalitatea hotararii atacate
- Instanta competenta – curtea de apel
- Termen de declarare a apelului- 20
zile de la data comunicarii hotararii
motivate
- Cale extraordinara de atac
- Verifica doar legalitatea hotararii
- -instanta competenta – curtea
suprema de justitie
- Termen de declarare a recursului – 2
luni de la data pronuntarii deciziei
3. A) cererea a fost depusa in afara termenului – nu este examinata cererea, dar
daca se intrunesc conditiile, prevazute la art.116, atunci are loc repunerea in termen
B) cererea va fi restituita, deoarece conform art. 71, 73 ale cpc, procurorul este in drept
sa exercite apel doar in cazurile intentate de el
c) daca cererea nu este motivata, instamta de apel nu o poate examina, dat fiind faptul
ca atunci cand apelantul are o nemultumire referitor la judecarea cauzei in prima instanta, si
vrea sa declara apel, atunci el trebuie sa dovedeasca
Testul Nr. 15
Sub 1: Procedura de incuviintare a adoptiei;
1.1 Enumerati actele judecatorului in vederea pregatirii pricinii de incuviintare a
adoptiei pentru dezbateri judiciare.
La cererea de adopţie se anexează:
a) copia de pe certificatul de naştere al adoptatorului, în cazul adopţiei de către o
persoană necăsătorită;
b) copia de pe certificatul de căsătorie al adoptatorilor, în cazul adopţiei de către
persoane căsătorite;
c) consimţămîntul scris al celuilalt soţ sau înscrisul care confirmă divorţul şi faptul
că foştii soţi nu convieţuiesc cel puţin un an, în cazul adopţiei de către un soţ. Dacă anexarea
unui astfel de act este imposibilă, în cerere se indică dovezile care confirmă faptul;
d) adeverinţa de sănătate a adoptatorilor;
e) certificatul de la locul de muncă al adoptatorului despre funcţia deţinută şi
cuantumul salariului sau copia de pe declaraţia veniturilor sau un alt act similar;
f) copia autentificată de pe actul ce confirmă dreptul de folosinţă sau dreptul de
proprietate al adoptatorului asupra unui spaţiu locativ.

18. Instanţa judecătorească poate reclama, din oficiu sau la cererea participanţilor la
proces, şi alte documente admise de lege, inclusiv cazierul judiciar.
1.2 Identicati procedura de examinare a pricinilor cu privire la incuviintarea
adoptiei;
În cadrul pregătirii pricinii pentru dezbateri judiciare, judecătorul emite o încheiere
prin care expediază copiile de pe cererea de adopţie şi actele anexate organului de tutelă şi
curatelă de la domiciliul (locul de aflare) al copilului, obligînd organul să prezinte în judecată
un aviz asupra caracterului raţional al adopţiei şi corespunderii acesteia interesului
copilului. Prin încheiere, procesul se suspendă pînă la primirea avizului organului de tutelă şi
curatelă.
Organul de tutelă şi curatelă prezintă în judecată avizul cu următoarele anexe:
a) avizul organului de tutelă şi curatelă de la domiciliul (locul de aflare) al copilului
sau de la domiciliul adoptatorilor asupra rezultatelor examinării condiţiilor de trai ale
adoptatorilor;
b) avizul organului de tutelă şi curatelă de la domiciliul (locul de aflare) al copilului
sau de la domiciliul adoptatorilor asupra rezultatelor verificării piedicilor din calea
încuviinţării adopţiei, posibilităţii de a fi adoptator şi corespunderii adopţiei intereselor
copilului;
c) copia de pe certificatul de naştere al copilului, autentificată în modul stabilit de
lege;
d) adeverinţa medicală privind starea de sănătate, dezvoltarea fizică şi mentală a
copilului;
e) consimţămîntul scris al copilului, dacă acesta a împlinit vîrsta de 10 ani, precum şi
consimţămîntul la o eventuală schimbare a numelui la înscrierea adoptatorilor în calitate de
părinţi ai săi (cu excepţia cazurilor cînd consimţămîntul, conform legii, nu se cere);
f) acordul scris al părinţilor la adopţia copilului, cu excepţia cazurilor prevăzute la
art.125 din Codul familiei;
g) consimţămîntul scris la adopţie al tutorelui (curatorului), al părinţilor adoptivi, al
conducătorului instituţiei în care este internat copilul rămas fără ocrotire părintească;
h) documentul ce confirmă că la banca de scont statală a datelor despre copiii rămaşi
fără ocrotire părintească există informaţii despre copilul ce se adoptă, precum şi documentele
ce atestă imposibilitatea plasării lui, pentru educaţie, într-o familie de cetăţeni ai Republicii
Moldova sau, pentru adopţie, în familia rudelor lui, indiferent de cetăţenia şi domiciliul
acestora, în cazul adopţiei de către cetăţeni ai Republicii Moldova domiciliaţi în străinătate, de
către cetăţeni străini sau apatrizi care nu sînt în raporturi de rudenie cu copilul.
Instanţa judecătorească poate cere şi alte date necesare soluţionării pricinii.
După ce primeşte avizul organului de tutelă şi curatelă, instanţa dispune, printr-o
încheiere, reluarea procesului, stabilind data examinării pricinii în şedinţă de judecată, cu
citarea participanţilor la proces, precum şi a organului de tutelă şi curatelă.
Cererea de adopţie se examinează în şedinţă secretă cu participarea obligatorie a
adoptatorilor, a reprezentantului organului de tutelă şi curatelă şi a copilului dacă acesta a
împlinit vîrsta de 10 ani. În proces pot fi atrase, după caz, şi alte persoane interesate de actul
adopţiei.
Examinînd pricina în fond, instanţa judecătorească admite sau respinge cererea de
adopţie. În cazul admiterii cererii de adopţie, instanţa recunoaşte adopţia de către persoane
concrete şi indică în hotărîre datele despre adoptat şi adoptatori, necesare înregistrării adopţiei
în organele de stare civilă.

19. Încuviinţînd adopţia, instanţa este în drept să nu satisfacă cererea adoptatorilor de a fi
înscrişi în actul de înregistrare a naşterii în calitate de părinţi şi nici de a schimba data şi locul
de naştere a copilului.
La încuviinţarea adopţiei, drepturile şi obligaţiile reciproce ale adoptatorilor şi ale
adoptatului iau naştere de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii judecătoreşti
privind adopţia.
În 5 zile de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii judecătoreşti privind
adopţia, instanţa trimite o copie autentificată de pe hotărîre organului de stare civilă de la
locul pronunţării hotărîrii pentru a se efectua înregistrarea de stat a adopţiei.
1.3 Argumentati instanta de judecata competent sa judece pricina in urmatoarele
situatii:
a. cererea de incuviintare a adoptiei a unui copil cetatean al RM depusa de cetatenii
RM, domiciliati in tara- Judecătoria de la domiciliul (locul de aflare) al copilului sau, dacă
este în interesul acestuia, de la domiciliul lor;
b. cererea de incuviintare a adoptiei a unui copil cetatean RM depusa de cetateni
straini- Curtea de apel de la domiciliul (locul de aflare) al copilului.;
c. cererea de declarare a nulitatii adoptiei unui copil cetatean RM depusa de cetatenii
RM, domiciliati in strainatate- instanta de fond de la domiliul (la locul de aflare) al copilului..
2. Recursul impotriva deciziilor instantei de apel. Elementele recursului(
subiectii, obiectul) si instant competent sa judece recursul.
2.1Caracterizati recursul impotriva deciziilor instantei de apel drept cale de atac;
Cale extraordinara de atac,
O alta trasatura a recursului impotriva deciziilor instantei de apel- reprezinta o cale
nedevolutiva de atac care nu provoaca o rejudecare a fondului pricinii. Rolul nu este de a
realiza o noua judecata in fond, de a examina pricina sub toate aspectele, ci exlusiv de a
asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate.
Recursul impotriva deciziilor instantei de apel vizeaza in exclusivitate legalitatea
solutiei contestate. Părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul
în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Recursul impotriva deciziilor instantei de apel, nu este suspensiv de executare(nu
suspenda executarea hotaririi). Este de natura de asigurarea protejarii intereselor partilor, in
beneficiul careia a fost emisa hot, impotriva abuzurilorpartii adverse care prin folosirea
acestei cai ar putea urmari aminarea nejustificata a executarii Hot. In acelasi timp protejeaza
si interesele recurentului ce pot fi lezate prin punerea in executare a unei hot ilegale.
Astfel, Recursul impotriva deciziilor instantei de apel reprezinta o cale de atac
extraordinara , de reformare, nedevolutiva si, de regula, nesuspensivade executare, prin care
se exercita controlul de legalitate asupra deciziilor pronuntate de instanta de apel.
2.2 Deduceti elementele recursului( subiecti, obiect) si instant competent sa
judece recurs;
Obiectul recursului. Obiectul recursului îl constituie deciziile pronunţate de curţile de
apel în calitate de instanţă de apel(pot fi numai deciziile instantei de apel sau decizia instantei
de apel si hotarirea primei instante concomitent).
Încheierile date în apel pot fi atacate cu recurs numai o dată cu decizia, cu excepţia
cazurilor cînd, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs şi cînd încheierea face imposibilă
desfăşurarea de mai departe a procesului.

20. Nu pot fi atacate cu recurs deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare ce nu se supun
nici unei căi de atac, nici hotărîrile în a căror privinţă persoanele nu au folosit calea de apel,
din moment ce legea prevede această cale de atac, sau în privinţa cărora apelul a fost retras
în modul prevăzut la art.374.
Persoanele în drept să declare recurs:
a) părţile şi alţi participanţi la proces;
b) martorul, expertul, specialistul, interpretul şi reprezentantul, cu privire la compensarea
cheltuielilor de judecată ce li se cuvine.
Instanţa competentă să examineze recursul. Examinarea recursului împotriva
deciziilor instanţelor de apel ţine de competenţa Curţii Supreme de Justiţie.
Asupra admisibilităţii recursului decide un complet din 3 judecători desemnaţi de
preşedintele colegiului respectiv al Curţii Supreme de Justiţie.
Examinarea recursului admisibil se efectuează de colegiul lărgit al Curţii Supreme de
Justiţie, format din 5 judecători, care se constituie de preşedintele sau, după caz, de
vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie, de regulă din rîndul judecătorilor colegiului
respectiv. Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, preşedintele şi, după caz, vicepreşedintele
colegiului respectiv sînt de drept preşedinţi ai colegiului lărgit. În cazul în care aceştia sînt în
imposibilitatea de a participa la judecarea cauzei, preşedintele sau vicepreşedintele Curţii
Supreme de Justiţie desemnează preşedintele colegiului lărgit.
2.3Argumentati cum trebuie sa procedeze instant de recurs in urmatoarele
situatii:
a. cererea de recurs a fost depusa cu omiterea din motive intemeiate a termenului de 2
luni- instanta va recunoaste inadmisibilitatea recursului art 433 lit B);
b. recurentul a solicitat eliberarea de plata taxei de stat- Art 438 CPCivila.
În cazul în care se solicită scutirea, amînarea sau eşalonarea plăţii taxei de stat (cu
prezentarea documentelor justificative), suspendarea executării hotărîrii atacate cu recurs sau
aplicarea măsurilor de asigurare, cererea de recurs nu se restituie, completul din trei judecători
urmînd să se pronunţe, printr-o încheiere nesusceptibilă de atac, asupra demersului înaintat.
Dacă demersul privind scutirea, amînarea sau eşalonarea plăţii taxei de stat a fost
respins, se dispune, printr-o încheiere nesusceptibilă de atac, de a nu da curs cererii,
acordîndu-i-se recurentului un termen rezonabil pentru achitarea taxei de stat. Dacă recurentul
îndeplineşte în termen indicaţiile din încheierea judecătorească, recursul se consideră depus la
data prezentării iniţiale. În caz contrar, cererea de recurs se restituie recurentului.;
c. in calitate de temei al recursului se indica lipsa de probe in dovedirea
circumstantelor considerate de instant de fond si instant de apel ca fiind stabilite –
inadmisibilitatea recursului art 438 lit a.
Testul Nr. 18
Subiectul 1.Premisele de exercitare a actiunii civile.
1.1.Definiti si enumerati premisele dreptului la intentarea actiunii.Premisele -au
valoarea unor conditiide baza si care constituie acele imprejurari de fapt si de drept de care
depind aparitia dreptului la intentarea actiunii.Premisele dreptului la intentarea actiunii sint:
1.Competenta generala a instantelor judecatoresti;
2.absenta unei hotariri judecatoresti irevocabile sau a unei incheieri judecatoresti.
3.absenta unei hotariri judecatoresti irevocabile a judecatii arbitrale;
4.capacitatea de folosinta a drepturilor procedural civile.
1.2.Comparati particularitatile premiselor dreptului la intentarea actiunii in
raport cu conditiile dreptului la intentarea actiunii.Premisele si conditiile de exercitiu ale
actiunii civile supraenuntate poarta caracter general,fiind aplicabile in toate cazurile si

21. formele procedural de manifestare a actiuni civile,inclusiv in cazul actiunii in procedura
contenciosului adm,indiferent de natura litigiului material.Lipsa unei premise sau conditii
constituie temei de refuz la primirea cererii de chemare in judecata sau restituirea cesteia.In
caz de absenta a unei premise de intentare a actiunii,instanta refuza in primirea cererii sau
inceteaza procesul pornit dind o incheiere motivate in acest sens si avind efect imposibilitatea
de a se mai putea face o noua chemare in judecata intre aceleasi parti,cu privire la acelasi
obiect si cu aceleasi temeiuri.In caz de absenta a unei conditii de intentare a actiunii,instanta
restituie cererea de chemare in judecata,fie nu da curs cererii,fie scoate cererea de pe rol
adoptind o incheiere motivate in acest sens insa,pastrindu-se posibilitatea de a se mai adresa
in instant cu aceeasi cerere dupa inlaturarea obstacolelor si intrunirea conditiilor necesare.
1.3.Indicati argumentat actiunile judecatorului daca la primirea cererii de
chemare in judecata se vor constata urmatoarele situatii:
a)exista o incheiere judecatoreasca cu privire la un litigiu intre aceleasi
parti,asupra aceluiasi obiect si avind aceleasi temeiuri prin care s-a dispus incetarea
procesului in legatura cu incheierea tranzactiei de impacare intre parti-judecatorul refuza
sa primeasca cererea de chemare in judecata.
b)instant de judecata sesizata nu este competent sa judece pricina-restituirea
cererii de chemare in judecata,printr-o incheiere motivate in care judecatorul indica instanta
unde trebuie sa se adreseze reclamantul.
c)in cererea de chemare in judecata nu este indicat domiciliul piritului-nu se da
curs cererii deoarece nu s-au respectat conditiile art 166(forma si cuprinsul cererii de
chemare in judecata).
Subiectul 2.Procedura de constatare a faptelor care au valoare juridica.
2.1.Descrieti conditiile de contatare a faptelor cu valoare juridica.
Instanţa judecătorească constată faptul cu valoare juridică enumerate exhaustiv in lege
în cazul în care:
a) acesta generează, în virtutea legii, următoarele efecte juridice: apariţia,
modificarea sau încetarea unor drepturi personale sau reale ale petiţionarului;
b) petiţionarul nu are o altă posibilitate de a obţine sau de a restabili documentele
care ar certifica faptul juridic a cărui constatare o solicită;
c) constatarea faptului nu este legată de soluţionarea unui litigiu de drept ce ţine de
competenţa instanţelor judecătoreşti.
2.2.Comparati procedura de constatare a faptelor care au valoare juridica cu
actiunile civile de constatare a dreptului litigios. Procedura de constatare a faptelor care au
valoare juridica se evidentiaza prin particularitatile sale fata de actiunile civile de constatare a
dreptului litigios prin faptul ca contribuie la realizarea drepturilor cetatenilor si organizatiilor
de a obtine pensie, mostenire, restituirea daunei etc., instantele judecatoresti isi iau obligatie
sa curme incercarile unor persoane de a folosi ordinea judiciara de constatare a faptelor in
scopul obtinerii ilegale a privilegiilor si altor beneficii patrimoniale. Primind cererile despre
constatarea faptului de valoare juridica, judecatorul verifica daca constatarea acestui fapt este
de competenta instantei judecatoresti, daca petitionarul are dreptul sa se adreseze cu o
asemenea cerere in instanta judecatoreasca, clarifica scopul constatarii faptului respectiv, cere
de la petitionar probe scrise care ar confirma imposibilitatea obtinerii sau restabilirii
documentului care certifica faptul, precum si probele necesare pentru pricina.Actiunea civila
de constatare ii este caracteristiv faptul ca se pune la indoiala existenta raportului material
litigios;are drept scop exercitarea coercitiva a dreptului subiectiv.Daca se cere confirmarea
existentei unui raport juridic,actiunea in constatare este pozitiva,de exemplu:constatarea
paternitatii,recunoasterea dreptului de ator,etc.Daca se cere constatarea lipsei unui raport
juridic intre reclamant si pirit.actiunea de constatare este negativa,de exemplu:constatarea

22. paternitatii,delararea nulitatii casatoriei,a unui testament sua contract.Deasemenea ,in baza
hotaririi in actiunea civila de constatare nu se elibereaza un titlu executoriu,ne avind loc
executarea silita a hotaririi.
2.3.Determinati argumetat actiunile judecatorului in urm situatii:
a)s-a stabilit ca petitionarul are o alta posibilitate de a obtine sau de a restabili
documentele care certifica faptul juridic a carui constatare o solicita-judecatorul va
restitui cerererea deoarece reclamantul nu a respectat procedura de solutionare prealabila a
litigiului pe cale extrajudiciara.
b)in cadrul examinarii pricinii de constatare a unui fapt care are valoare juridica
,apare un litigiu de drept,care nu tine de competenta instantelor judecatoresti-(art 282
al.2.) Dacă, în cadrul examinării pricinii de constatare a unui fapt cu valoare juridică, apare un
litigiu de drept care nu ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti, instanţa examinează
cererea de constatare a acestui fapt în procedură specială.
c)cererea de constatare a faptului de posesiunesi folosinta a unui bun imobil a
fost depusa de petitionar la instant judecatoreasca de la domiciliul sau-judecatorul va
restitui cererea deoarece cererea se depune la instant de la locul aflarii bunului.
Testul Nr. 14
1. TEMEIURILE SI PROCEDURA EMITERII HOTARIRII SUPLIMENTARE
IN PRIMA INSTANTA
1.1 Expuneti metodele de corectare a deficientelor Hot Jud de catre instant care a
pronuntat-o.
După pronunţarea hotărîrii, instanţa care a adoptat-o nu este în drept să o anuleze nici
să o modifice. Instanta de judecata care a pronuntat hot o poate rectifica:
- indreptarea erorilor materiale si de calcul evidente;
- explicarea hotaririi;
- emiterea hotaririi suplimentare
Problema corectării unor astfel de greşeli se soluţionează în şedinţă de judecată.
Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei de judecată. Neprezentarea
lor însă nu împiedică examinarea corectării greşelilor.
Încheierea prin care instanţa judecătorească se pronunţă asupra cererii poate fi atacată
cu recurs.
1.2 Deduceti temeiurile si procedura emiterii Hot suplimentare in prima instanta.
Instanţa care a pronunţat hotărîrea poate, din oficiu sau la cererea participanţilor la
proces, să emită o hotărîre suplimentară dacă(TEMEIURILE):
a) nu s-a pronunţat asupra unei pretenţii în a cărei privinţă participanţii la proces au
prezentat probe şi au dat explicaţii;
b) rezolvînd problema dreptului în litigiu, nu a indicat suma adjudecată, bunurile ce
urmează a fi remise sau acţiunile pe care pîrîtul trebuie să le îndeplinească;
c) nu a rezolvat problema repartizării între părţi a cheltuielilor de judecată ori a omis să se
pronunţe asupra cererilor martorilor, experţilor, specialiştilor, interpreţilor
sau reprezentanţilor cu privire la cheltuielile de judecată a căror compensare li se
cuvine(regretabil ca este omis interpretul).
Problema pronunţării unei hotărîri suplimentare poate fi pusă în termenul executării
silite a hotărîrii. Instanţa emite, după examinare în şedinţă de judecată, hotărîrea suplimentară,
care poate fi atacată în ordinea stabilită de prezentul cod. Participanţilor la proces li se

23. comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea
problemei.
Cererea de adoptare a unei hotărîri suplimentare nu se impune cu taxă de stat.
Încheierea judecătorească de respingere a cererii de emitere a unei hotărîri suplimentare se
supune recursului.( legea nu stabileste termen in care instanta ar putea fi sesizata de a corecta
greselile din hotarire, pe cind explicarea Hot este admisibila daca aceasta nu a fost executata
si nu a expirat termenul de executare silita.
1.3 Explicati argumentat in fiecare din cazurile mentionate daca instant care a
pronuntat Hot poate sau nu sa emita o Hot Supl:
a. Instanta nu s-a pronuntat asupra pretentiilor tuturor coreclamantilor care au
participat efectiv in cadrul dezbaterilor judiciarei- chiar si atunci cind in cerere sunt mai multe
pretentii adresate piritului, dar pe parcursul examinarii pricinii coreclamantul nu a dat
explicatii si a dovedit unele dintre pretentiile sale, instanta trebuie in Hot suplim sa se
pronunte asupra lor;
b. Instanta nu s-a expus asupra compensarii cheltuielilor de asistenta juridica suportate
de catre piritul care a cistigat procesul- Daca piritul a solicitat compensarea cheltuielilor de
asistenta juridica, Instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze
părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsura în care acestea
au fost reale, necesare şi rezonabile.
Cheltuielile menţionate se compensează părţii care a avut cîştig de cauză dacă aceasta
a fost reprezentată în judecată de un avocat.
În cazul în care partea care a cîştigat procesul a beneficiat de asistenţă juridică
calificată garantată de stat, plata cheltuielilor de acordare a asistenţei juridice calificate revine
părţii care a pierdut procesul. Sumele respective se transferă în contul oficiului teritorial al
Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat( Art 96 CPCivila).
c. La adoptarea Hot a fost enumerate incomplet bunurile care urmeaza a fi partaje intre
fostii soti- Instanta care a solutionat pricina civila( Hotarirea fiind incompleta) trebuie sa
indice clar intro Hot suplim ce bunuri iau fost adjudecate piritului care urmeaza sa fie
partajate intre fosti soti.
2. Notiunea si esenta procedurii ce rezulta din pricinile juridico-publice;
2.1. Definiti esenta procedurii ce rezulta din pricinile jur-polit.
Procedura ce rezulta din pricinile juridico-publice(Contenciosul administrativ) este o
forma de aparare judiciara a drepturiloe si libertatilor persoanelor impotriva abuzurilor comise
de organele autorit publice si a functionarilor publici din cadrul acestor organe.
Art 1 L cu pr la contencios administrat. Scopul contenciosului administrativ
Contenciosul administrativ ca instituţie juridică are drept scop contracararea
abuzurilor şi exceselor de putere ale autorităţilor publice, apărarea drepturilor persoanei în
spiritul legii, ordonarea activităţii autorităţilor publice, asigurarea ordinii de drept.
Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de
către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal
a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a obţine
anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
2.2 Comparati particularitatile procedurii contenciosului administra in raport cu
procedura in actiune civila.
Actiunea Civila Contencios Administrativ
1. Pozitia de egalitate a partilor Pozitia de Subordonarea( una dintre parti

24. obligatoriu o Autoritate publica, functionar
public
2. Se achita taxa de stat 3% din valoarea
actiunii( Act patrimoniala)
Prevazut in Legea privind taxa de stat( act
nepatrim)
Nu se achita taxa de stat
3. Probeaza acel care invoca petitii Probeaza Autoritate publica, functionar
public.
4. Calea de atac- Apel Recus
5. Hot nedefinitiva Hot definitiva din momentul pronuntarii
primei instante.Hot trebuie sa fie pub in act
normativ
2.3 Indicati argumentat actiunile judecatorului in urmatoarele cazuri:
a. In procesul privind anularea Deciziei comisiei de licentiere reclamantul nu s-a
prezentat in sedinta de judecata fara a invoca careva motive ale absentei sale- neprezentarea la
sedinta de judecata, fara motive temeinic justificate, a reclamantului si/sau a reprezentantului
lui nu impiedica examinarea cererii, iar in cazul in care este imposibil a judeca cauza in lipsa
reclamantului, instanta de judecata va scoate cererea de pe rol;
b. In judecatoria economica de circumscriptie Chisinau a fost contestat refuzul
notarului de a autentifica modificarile in statutul SRL “ONix” cu privire la component
fondatorilor- Judecatorul va restitui cererea de chemare in judecata dacă pricina nu este de
competenţa instanţei respectiv. Cererea de chemare în judecată se restituie printr-o încheiere
motivată, în care judecătorul indică instanţa unde trebuie să se adreseze
reclamantu(judecatoria de fond);
Articolul 7. Competenţa judecătoriilor L Contencios administrativ
(4) Judecătoriile judecă litigiile cu privire la refuzul organelor notariale de a îndeplini
anumite acte notariale, precum şi verifică legalitatea actelor notariale îndeplinite, cu excepţia
cazurilor cînd între persoanele interesate apare un litigiu de drept privat ce decurge din actul
notarial contestat, situaţie în care cauza se examinează în ordinea acţiunii civile.
c. Reclamanta Macovei a solicitat anularea Deciziei Primariei Codru privind atribuirea
lotului de teren din momentul emiterii acesteia- actiunea va fi admisa si judecatorul va
constata circumstantele cauzei;
Testul Nr. 1
I. Noțiunea și importanța fazei de intentare a procesului civil
1 Descrieți efectele material-juridice și procesual-juridice ale intentării procesului
Efectele procesuale se referă în primul rînd la apariţia drepturior şi obligaţiilor de
procedură cum ar fi: întocmirea cererii în modul corespunzător, taxarea corectă a acesteia,
posibilitatea asigurării de acţiuni sau probelor, prezentarea şi cercetarea probelor şi alte
acţiuni procedurale, care în afara procesului civil nu pot fi înfăptuite.
Dupa sesizarea instantei de judecata de reclamant prin inaintarea unei cereri de
intentare a unei pricini civile se porneste procesul civil.

25. Prin inaintarea cererii si declansarii procesului civil, au loc unele schimbari in raportul
juridic intre viitorii participanti la proces.
Odata cu intentarea cererii de chemare in judecata, reclamantul obliga instanta de a
solutiona pricina (cazul) civila ce s-a ivit intre reclamant si parat.
Astfel porneste procesul civil in pricina concreta intre doi participanti la proces.
Odata cu declansarea procesului se creiaza raporturile de drept procedural intre
instanta de judecata si participantii la proces.
Prin aceste raporturi intelegem drepturile participantilor la proces de a folosi toate
mijloacele si drepturile procedurale respectand pe deplin procedura civila in solutionarea
acestui litigiu.
Instanta de judecata nu trebuie sa omita nici una din procedurile obligatorii pentru a nu
incalca legea fiind obligata sa solutioneze litigiul civil respectand principiile si normele
dreptului procesual civil.
Participantii la proces si instanta de judecata folosindu-se de drepturile sale
procedurale conform legislatiei si a codului de procedura civila indeplinesc toate actele
procedurale necesare conform legii si in decursul mersului procesului civil care sunt
prevazute special ne catre normele dreptului procesual civil.
Odata cu intentarea procesului civil paratul fiind invinuit de pricinuirea unei pagube
sau de incalcarea unui drept civil fie acesta patrimonial fie nepatrimonial personal, este supus
unei supravegheri din partea instantei de judecata si a organelor de drept. Daca cazul este
legat de platirea pensiei de intretinere sau de platirea salariului odata cu depunerea cererii
paratul este obligat sa plateasca pensia sau salariul indicat de reclamant, pana la adoptarea
hotararii. In caz ca este legat de restituirea unei sume de bani paratul este obligat pana la
hotararea instantei de judecata sa plateasca si dobanda ce ar fi obtinut el din aceasta (suma de
bani).
Din cele examinate mai sus observam ca odata cu declansarea actiunii civile apar si
unele efecte juridice ce reiese din procedura civila pentru examinarea litigiului civil atat
instanta cat si participantii la proces sunt datori sa respecte toate etapele procedurii civile,
numai asa examinand pricina civila in baza legii.
2 Comparați efectele nerespectării premiselor și condițiilor dreptului la acțiune
pentru intentarea procesului civil
Dacă cererea de chemare în judecată nu întruneşte toate elementele esenţiale în termen
de cel mult şapte zile de la depunere judecătorul va emite o încheiere de a nu da curs cererii.
În încheierea de a nu da curs cererii instanţa va indica neajunsurile şi termenul oferit
pentru corectarea lor.
Dacă persoana care a depus cererea lichidează neajunsurile în termenul ofeirt de
instanţă cererea se consideră depusă la data iniţială. În caz contrar cerea şi toate materialele
anexate se restituie printr-o încheiere susceptibilă de recurs.
Pentru a respecta termenul oferit de instanţă pentru corectarea cererii încheierea de a
nu da curs trebuie adusă la cunoştinţa persoanei care a depus-o.

26. Încheierea de a nu da curs cererii emisă în baza articolului 171 Cod Procedură Civilă
nu afectează curgerea termenului de prescrpţie, însă restituirea cererii provoacă anularea
întreruperii prescripţiei.
3 Argumentati cum trebuie sa procedeze instanta daca la primirea cererii de
chemare in judecata s-a constatat:
A) Instanta nu este competenta sa judece pricina
Articolul 170. Restituirea cererii de chemare n judecata
(1) Judecatorul restituie cererea de chemare n judecata daca:
a) reclamantul nu a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinii pe calea
extrajudiciara, prevazuta de lege pentru categoria respectiva de pricini sau de
contractul partilor;
b) instanta nu este competenta sa judece pricina;
c) cererea a fost depusa de o persoana incapabila;
d) sotul a naintat actiunea de desfacere a casatoriei fara consimtamntul sotiei, n timpul
sarcinii sau n primul an de la nasterea copilului;
e) cererea nu este semnata ori este semnata de o persoana nemputernicita de a o semna
ori este semnata fara a se indica functia semnatarului;
f) cererea a fost depusa n numele persoanei interesate de catre o persoana
nemputernicita de a porni si a sustine procesul;
g) la aceeasi instanta sau la o alta, se afla n judecata un litigiu ntre aceleasi parti,
asupra aceluiasi obiect si avnd aceleasi temeiuri;
h) nu snt prezentate probe ce ar confirma adresarea creditorului ntr-o institutie
financiara unde, conform legislatiei, ar fi trebuit sa primeasca datoria;
i) reclamantul si retrage cererea nainte de emiterea ncheierii privind intentarea
procesului.
(2) Cererea de chemare n judecata se restituie printr-o ncheiere motivata, n care
judecatorul indica instanta unde trebuie sa se adreseze reclamantul, daca pricina
nu este de competenta instantei respective, sau modalitatea de nlaturare a
circumstantelor ce mpiedica intentarea procesului.
(3) n decursul a 5 zile de la data depunerii cererii de chemare n judecata,
judecatorul
dispune, printr-o ncheiere, restituirea cererii si remite reclamantului ncheierea si
cererea cu toate documentele anexate.
(4) Restituirea cererii de chemare n judecata nu exclude posibilitatea adresarii
repetate n judecata a aceluiasi reclamant, cu aceeasi actiune, mpotriva aceluiasi prt, cu
acelasi
obiect si aceleasi temeiuri daca reclamantul a lichidat ncalcarile.
(5) ncheierea prin care instanta judecatoreasca restituie cererea n temeiul alin.(1)
lit.a), b), c) si g) poate fi atacata cu recurs.
B) Actiunea a fost depusa de un organ al autoritatii publice in apararea
drepturilor unei alte persoane, fara ca legea sa-i delege acest drept
Articolul 169. Refuzul de a primi cererea de chemare n judecata
(1) Judecatorul refuza sa primeasca cererea de chemare n judecata daca:
a) cererea nu urmeaza a fi judecata n instanta judecatoreasca n procedura civila;

27. b) exista o hotarre judecatoreasca irevocabila cu privire la un litigiu ntre aceleasi parti,
asupra aceluiasi obiect si avnd aceleasi temeiuri sau o ncheiere judecatoreasca prin care se
admite ncetarea procesului n legatura cu faptul ca reclamantul a renuntat la actiune sau ca ntre
parti s-a ncheiat o tranzactie;
c) aceasta este depusa de un organ, organizatie sau o persoana n apararea
drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale unei alte persoane fara ca prezentul
cod sau o alta lege sa le delege dreptul adresarii n judecata n acest scop;
d) exista o hotarre irevocabila, obligatorie pentru parti, a judecatii arbitrale cu privire
la litigiul dintre aceleasi parti, asupra aceluiasi obiect si avnd aceleasi temeiuri, cu exceptia
cazurilor cnd judecata a respins cererea de eliberare a titlului de executare silita a hotarrii
judecatii arbitrale sau a remis pricina spre reexaminare judecatii arbitrale care a pronuntat
hotarrea, nsa judecarea pricinii n aceeasi judecata arbitrala este imposibila;
e) actiunea este intentata mpotriva unui agent economic lichidat deja.
(2) n decursul a 5 zile de la data depunerii cererii de chemare n judecata, judecatorul
dispune, printr-o ncheiere motivata, refuzul de primire a cererii si remite reclamantului
ncheierea si cererea cu toate documentele anexate. ncheierea poate fi atacata cu recurs.
(3) Refuzul judecatorului de a primi cererea de chemare n judecata exclude
posibilitatea adresarii repetate n judecata a aceluiasi reclamant, cu aceeasi actiune mpotriva
aceluiasi prt, cu acelasi obiect si aceleasi temeiuri.
C)Nu a achitat taxa de stat
Articolul 171. Cazurile n care nu se da curs cererii
(1) Dupa ce constata ca cererea a fost depusa n judecata fara a se respecta conditiile
art.166 si 167 alin.(1) lit.a), b) (nu a achitat taxa), c) si e), judecatorul emite, n cel
mult 7 zile de la
depunerea cererii, o ncheiere pentru a nu se da curs cererii, comunicnd persoanei care
a depus cererea acest fapt de ncalcare si acordndu-i un termen rezonabil pentru lichidarea
neajunsurilor.
(2) Daca persoana care a depus cererea ndeplineste n termen toate cerintele enumerate
n ncheierea judecatorului, cererea se considera depusa la data prezentarii initiale n judecata.
In caz contrar, ea nu se considera depusa si, mpreuna cu actele anexate, se restituie
reclamantului printr-o ncheiere judecatoreasca ce poate fi atacata cu recurs.
Nota Bene (informatie suplimentara) :
Articolul 423. Recursul mpotriva ncheierii primei instante
(1) ncheierea data n prima instanta poate fi atacata cu recurs, separat de hotarre, de
catre
parti si de ceilalti participanti la proces n cazurile prevazute de prezentul cod si de alte
legi, precum si n cazurile n care ncheierea face imposibila desfasurarea de mai departe
a procesului. Ea se examineaza n recurs conform regulilor stabilite de prezentul capitol.
(2) mpotriva celorlalte ncheieri pronuntate n prima instanta nu se poate face recurs.
Articolul 424. Instantele competente sa examineze recursurile mpotriva ncheierilor
emise n prima instanta
(1) Curtile de apel examineaza recursurile declarate mpotriva ncheierilor emise n
prima instanta.

28. (2) Colegiul civil si de contencios administrativ sau, dupa caz, Colegiul economic al
Curtii Supreme de Justitie examineaza recursurile declarate mpotriva ncheierilor emise
n prima instanta de catre curtile de apel de drept comun si, respectiv, de Curtea de Apel
Economica.
[Art.424 modificat prin Legea nr.244-XVI din 21.07.2006, n vigoare 17.11.2006]
Articolul 425. Termenul de declarare a recursului mpotriva ncheierii
Termenul de declarare a recursului mpotriva ncheierii este de 15 zile de la pronuntarea
ei.
II. Importanța căilor de atac și clasificarea lor. Reguli comune privind folosirea
căilor de atac
1. Descrieți regulile comune privind folosirea căilor de atac
Atât în literatura de specialitate cât şi în practica judiciară s-au conturat, de-a lungul timpului,
o serie de reguli generale privitoare la instituirea şi exercitarea căilor de atac. În continuare,
vor fi examinate cele mai semnificative dintre acestea.
1. Existenţa unei hotărâri judecătoreşti pe care legea să o declare susceptibilă de a fi
atacată.
Regula este că orice hotărâre judecătorească poate fi atacată prin intermediul căii de atac
ordinare, cu excepţia cazurilor anume prevăzute de lege, în timp ce căile de atac extraordinare
pot fi exercitate numai împotriva hotărârilor stabilite prin lege.
2. Manifestarea de voinţă a părţii interesate, în sensul exercitării căii de atac
Folosirea căilor de atac fiind o facultate pusă la îndemâna celor interesaţi, cei care le exercită
trebuie să-şi manifeste în mod expres voinţa în acest sens şi să arate şi motivele pentru care
consideră hotărârea atacată ca fiind nelegală şi netemeinică1. Deci, instanţa competentă să
soluţioneze eventuala cale de atac nu se poate sesiza din oficiu, ci este necesar ca o parte sau
chiar mai multe să îşi manifeste expres voinţa prin intermediul unei cereri scrise, respectând
condiţiile impuse de lege.
3. Legalitatea căilor de atac
Această regulă impune ca, în afara căilor de atac prevăzute de lege, să nu se poată folosi alte
mijloace procedurale în scopul de a obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri
judecătoreşti
4. Ierarhia căilor de atac
Ca o cerinţă a acestei reguli este şi faptul că, împotriva aceleiaşi hotărâri, nu pot fi exercitate,
concomitent, calea de atac ordinară şi o cale de atac extraordinară.
Principiul ierarhiei căilor de atac decurge din modul de organizare a instanţelor judecătoreşti
într-un sistem piramidal
5. Unicitatea dreptului de a folosi o cale de atac
Aceasta înseamnă că nimănui nu-i este îngăduit de a uza de două ori de una şi aceeaşi cale de
atac. În caz contrar, excepţia puterii lucrului judecat va putea fi invocată de cel interesat sau
de instanţă, din oficiu, spre a anihila calea de atac inadmisibilă. Trebuie menţionat că această
regulă este aplicabilă numai în cazul apelului şi recursului, nu şi în cazul celorlalte căi
extraordinare de atac

29. 6. Neagravarea situaţiei părţii în propria cale de atac
Principiul neagravării situaţiei părţii în propria cale de atac, exprimat prin adagiul latin non
reformatio in pejus, presupun ca părţii care a exercitat o cale de atac să nu i se înrăutăţească
situaţia faţă de cea stabilită prin hotărârea judecătorească supusă controlului judiciar. În
absenţa operării principiului non reformatio in pejus, părţile, cunoscând posibilitatea
înrăutăţirii situaţiei lor, ar putea fi determinate să renunţe la atacarea hotărârii, pentru a nu-şi
asuma un risc, chiar dacă hotărârea este nelegală şi netemeinică
2. Evidențiați distincția dintre căi de atac ordinare și extraordinare, de reformare
și retractare, suspensive și nesuspensive de executare, devolutive și nedevolutive
ORDINARE și EXTRAORDINARE
ORDINARĂ O cale de atac este ordinară dacă poate fi exercitată de oricare dintre părţile din
proces, pentru simplul fapt că partea respectivă este nemulţumită de hotărârea pronunţată.
Aşadar, motivele de exercitare a unei căi ordinare de atac nu sunt limitate prin lege, însă, dacă
se doreşte suprimarea acesteia, trebuie să existe o dispoziţie legală expresă în acest sens.
EXTRAORDINARĂ Căile extraordinare sunt acelea care pot fi exercitate numai în
condiţiile şi pentru motivele expres şi limitativ prevăzute de lege. Codul actual de procedură
civilă consacră căilor de atac extraordinare, incluzând în această categorie recursul,
contestaţia în anulare, revizuirea, recursul în anulare şi recursul în interesul legii. Deci,
caracteristica comună a căilor extraordinare de atac constă în condiţiile restrictive în care pot
fi exercitate, dar aceste condiţii au unele aspecte particulare specifice fiecărui tip dintre aceste
căi de atac. Sub acest aspect, o notă particulară este oferită de recursul în interesul legii, care
poate fi exercitat doar dacă unele chestiuni de drept au primit o soluţionare diferită din partea
instanţelor judecătoreşti. Între căile extraordinare de atac există deosebiri semnificative şi în
ceea ce priveşte subiectele care le pot exercita şi instanţele competente a le soluţiona.
CONCLUZIA Această clasificare prezintă importanţă practică datorită câtorva aspecte2. În
primul rând, executarea silită a hotărârii este suspendată pe durata termenului în care poate fi
exercitată calea de atac ordinară şi pe timpul judecării acesteia, în timp ce căile de atac
extraordinare nu au, în principiu, efect suspensiv. În al doilea rând, cât timp este deschisă
calea de atac ordinară, nu se poate recurge la o cale de atac extraordinară3. De asemenea, în
unele situaţii, calea de atac extraordinară devine inadmisibilă, dacă partea interesată putea să
invoce motivul respectiv prin intermediul căii de atac ordinare şi nu a făcut-o; de exemplu,
dacă a expirat termenul de apel, hotărârea primei instanţe devine nu numai definitivă ci şi
irevocabilă, nemaiputând fi recurată.
REFORMARE și RETRACTARE
Această clasificare tradiţională are la bază distincţia care se făcea între opoziţie – cale de atac
ordinară, desfiinţată din anul 1943 – şi apel, prima fiind de competenţa aceleiaşi instanţe care
a pronunţat hotărârea atacată, iar cea de-a doua judecându-se de o instanţă ierarhic
superioară4.
REFORMARE Căile de atac de reformare sunt considerate acelea care se soluţionează de
către o instanţă ierarhic superioară, prin intermediul lor, realizându-se controlul judiciar al

30. hotărârilor judecătoreşti. Sunt căi de atac de reformare apelul, recursul, recursul în anulare şi
recursul în interesul legii (ultima din acestea nefiind menţionată de toţi autorii, deoarece nu
este considerată o veritabilă cale de atac).
RETRACTARE Căile de atac de retractare sunt cele care se adresează, spre a fi soluţionate,
instanţei care a pronunţat hotărârea atacată. Trebuie menţionat că, prin căile de atac de
retractare, se invocă împrejurări, limitativ prevăzute de lege, care nu au fost avute în vedere la
pronunţarea hotărârii atacate, astfel încât, instanţa nu îşi controlează propria hotărâre, ci
judecă unele aspecte noi. Aceste căi de atac sunt revizuirea şi contestaţia în anulare.
CONCLUZIA O situaţie aparte este în cazul revizuirii pentru contrarietate de hotărâri5. care
poate fi atât cale de atac de reformare cât şi de retractare. Astfel, dacă hotărârile provin de la
aceeaşi instanţă sau de la instanţe situate în circumscripţia teritorială a unei singure instanţe
(ierarhic superioară), este de competenţa instanţei ierarhic superioară, iar dacă hotărârile
provin de la instanţe situate în circumscripţii teritoriale deosebite, competenţa aparţine
instanţei ierarhic superioară primei instanţe ce a pronunţat hotărârea; în aceste situaţii,
revizuirea este cale de atac de reformare. Numai în cazul în care cea de-a doua hotărâre
potrivnică a fost pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie, revizuirea pentru contrarietate de
hotărâri este o cale de atac de retractare, deoarece va fi judecată de către instanţa supremă.
DEVOLUTIVĂ și NEDEVOLUTIVĂ
Criteriul distinctiv al acestei clasificări este întinderea atribuţiilor instanţelor competente să se
pronunţe asupra căilor de atac exercitate şi asupra procesului6.
DEVOLUTIVĂ O cale de atac este devolutivă dacă antrenează o rejudecare în fond a
pricinii, în întregul ei, fără restricţii în privinţa administrării probelor. Această rejudecare a
fondului se realizează numai în limita a ceea ce s-a solicitat prin acţiune şi în limita a ceea ce
formează obiectul căii de atac. Calea de atac devolutivă tipică, în sistemul nostru actual, este
apelul. El permite o nouă judecare a cauzei, atât sub aspectul problemelor de fapt stabilite de
prima instanţă, cât şi asupra dezlegării date problemelor de drept7.
Există controverse în privinţa stabilirii caracterului devolutiv sau nedevolutiv al celorlalte căi
de atac. Recursul, în întregime, este, potrivit unor autori8, o cale de atac nedevolutivă,
asemenea celorlalte căi de atac extraordinare.
NEDEVOLUTIV Referitor la acestea, caracterul nedevolutiv se raportează la calea de atac
propriu-zisă, iar nu la rejudecarea pricinii ca efect al admiterii căii de atac respective. Astfel,
ca urmare a casării unei hotărâri, de regulă, are loc o rejudecare a fondului (poate fi casare cu
reţinere sau cu trimitere spre rejudecare instanţei care a pronunţat hotărârea casată sau altei
instanţe competente); admiterea unei contestaţii în anulare duce la anularea hotărârii atacate şi
la rejudecarea fondului, ori a recursului, sau a motivului de casare omis; admiterea unei cereri
de revizuire, pentru majoritatea motivelor, are ca efect o rejudecare a pricinii. O altă
argumentare9 a faptului că aceste căi extraordinare de atac nu se includ în categoria căilor
devolutive, chiar dacă conduc la o nouă judecată de fond, este că rejudecarea fondului are loc
în alte condiţii decât cele ale primei judecăţi; de exemplu, în prezenţa părţii care nu fusese
legal citată, sau la instanţa competentă, ori judecata priveşte un capăt omis.