John Pemberton a creat Coca-Cola în 1886 ca un remediu pentru depresie, inițial inspirat de vinul Mariani, dar a trebuit să dezvolte o variantă fără alcool. Deși Pemberton nu a avut succes comercial și a murit sărac, Asa Candler a recunoscut potențialul băuturii și a transformat-o într-o corporație globală. Astăzi, Coca-Cola este vândută în peste 200 de țări, cu 1,8 miliarde de băuturi consumate zilnic.

1. Cum a creat John Pemberton Coca-Cola, ca
“să-şi treacă” de depresie
Scris de Doina Anghel pe 24/07/2012 in sectiunea Magazin | Comments Off
Acest articol este numarul 5 din 6 in cadrul seriei Oameni care au schimbat lumea
Oameni care au schimbat lumea
• Ingvar Kamprad – de la o afacere cu chibrituri, la un imperiu de zeci de miliarde
• ADIDAS şi PUMA: Fraţii Dassler, o rivalitate de milioane
• Fred Smith a câştigat la blackjack banii pentru a salva FedEx
• John D. Rockefeller, primul miliardar al lumii: “Dumnezeu mi-a dat bani”
• Walt Disney: inventatorul de magie
• Cum a creat John Pemberton Coca-Cola, ca “să-şi treacă” de depresie
Astăzi, mesajul acestei reclame din 1950 este şocant: Pentru un start bun în viaţă, daţi-i Cola cât
mai devreme! Publicitatea nu e semnată de Coca-Cola (ci de orga-nismul The Soda Pop Board of
America), însă în imagine recunoaştem uşor sticla de Cola bine-cunoscută. Iată textul: Cât de
devreme e prea devreme? Niciodată nu e suficient de devreme. Testele de laborator din ultimii
ani au demonstrat că bebeluşii care beau băuturi carbogazoase la începutul perioadei de
formare au o mai mare şansă să fie acceptaţi şi să se integreze mai târziu, în perioada dificilă
de pre-adolescenţă şi adolescenţă. Aşa că fă-ţi o favoare. Fă copilului tău o favoare. Impune-i
chiar acum un regim strict de băuturi carbogazoase dulci, pentru o viaţă fericită garantată.
Cum “se nasc” invenţiile? Care este mecanismul ce duce la descoperirea unor legi ale fizicii,
unor formule matematice care pot explica jumătate din univers, unor combinaţii chimice magice
care se traduc în medicină, în tehnnologii, în cosmetică? Cum s-au născut tiparniţa, plasticul,
tortul de îngheţată, cerneala, sticla, gravitaţia, lipiciul, oja, Coca-Cola? V-aţi gândit că, poate,

2. ceea ce vă lipseşte în această zi toridă, în care citiţi ziarul, în linişte, este un pahar plin cu o
băutură rece, înţepătoare şi fermecătoare, chiar dacă nu-i cea mai sănătoasă din lume?
Nu! Dar cineva s-a gândit că ar avea nevoie de o băutură de la care “să-i treacă” de toate. Aşa s-a
născut Coca-Cola.
În urmă cu aproape 150 de ani, un american întors din Războiul de Secesiune, cu sechele fizice,
dependent de morfină şi într-o stare avansată de depresie, s-a gândit să-şi prepare o băutură
magică. Un cocteil care să-l facă să uite, măcar pentru o clipă, de toate greutăţile. Ceva care să
semene cu vinul Mariani – marea invenţie a secolului XIX, pe bază de alcool şi frunze de coca,
ce promitea să vindece depresia –, dar care să fie mai accesibil, cam ca pentru buzunarele sol-
daţilor ruinaţi şi ale domnilor scăpătaţi din Sudul Statelor Unite. Aşa s-a născut “Pemberton’s
French Wine Coca”, un fel de strămoş alcoolizat al băuturii care a ajuns să cucerească lumea.
Prima Cola
John Pemberton, un veteran al armatei confederate, s-a stabilit în 1865, după Războiul de
Secesiune, în Atlanta, Georgia. Nu era neapărat un expert în prepararea alcoolului, însă, ca mulţi
dintre cei răniţi în război, devenise dependent de morfină. Cu gândul la vinul Mariani – o băutură
tonică din vin şi frunze de coca, inventată de corsicanul Angelo Mariani, după jumătatea
secolului al XIX-lea -, Pemberton a început să combine diverse ingrediente, pentru a obţine un
lichid cu efect revigorant, similar cu cel al vinului franţuzesc.
El a găsit o formulă extrem de plăcută la gust, din nucă de cola, frunze de coca şi vin, pe care,
după o perioadă, s-a gândit să o pună în vânzare. Dar să faci reclamă unei băuturi puternic
alcoolizate era o treabă dificilă, mai ales în Sudul conservator, aşa că Pemberton a ţintit publicul
feminin şi a promovat vinul drept “un stimulant încântător pentru doamnele care prezintă
nervozitate, care au probleme cu stomacul, rinichii şi care au pur şi simplu nevoie de o băutură
tonică”.
Cola cu bule
Totuşi, în 1886, Pemberton a trebuit să găsească o altă formulă pentru magica sa băutură, întrucât
în Atlanta a fost introdusă o legislaţie prohibitivă în ceea ce privea alcoolul. El a contactat un
farmacist din oraş, Willis Venable, şi împreună au testat diferite formule pentru o variantă fără
alcool a vinului său. Din greşeală, Pemberton a amestecat una din variantele de sirop cu apă
carbogazoasă, dar produsul rezultat l-a încântat atât de mult încât a decis să-l comercializeze în
baruri şi magazine, ca băutură răcoritoare.
Secretarul său, Frank Mason Robinson, a venit cu ideea ca noua băutură să se numească Coca-
Cola, o aliteraţie care sintetiza conţinutul ei. Totuşi, formula chimică a acestei băuturi a devenit,
încă din acele vremuri, un secret mai bine păzit decât cele de la Pentagon şi nici acum nu se ştie
dacă frunzele de coca au rămas un ingredient în prepararea băuturii sau dacă, aşa cum spun
reprezentanţii de azi ai companiei, numele coca nu reprezintă nimic altceva decât o adăugire
sonoră.

3. Coca-Cola, în câteva cifre:
- 146.000 angajaţi în toată lumea
- 1.8 miliarde de pahare de cola băute zilnic
- 200 de ţări în care se vinde
- 350 de băuturi puse în vânzare de compania Coca-Cola
Pemberton nu s-a îmbogăţit din comercializarea băuturii sale minune. În primele luni de la
lansare, el nu a reuşit să vândă decât un maxim de 9 pahare pe zi, a câte 5 cenţi fiecare, la un
automat pus în funcţiune în Atlanta. Şi asta în ciuda faptului că, în prima reclamă pe care a
cumpărat-o într-un ziar, Pemberton a pretins că băutura sa, păstrată şi vândută dintr-un butoiaş cu
robinet la presiune, vindecă dependenţa de morfină, neurastenia, durerile de cap şi impotenţa.
Pemberton nu a ajuns să vadă cât de mare succes a avut băutura sa. El şi-a vândut gradual din
companie diferitor parteneri, iar în 1887 a vândut formula chimică şi numele băuturii lui Asa
Candler, un mare om de afaceri din Atlanta. Un an mai târziu, Pemberton a murit, sărac.
Expansiunea Coca-Cola
Asa Candler, om de afaceri şi ulterior primar al oraşului Atlanta, a fost cel care a văzut
potenţialul băuturii. El a reuşit să cumpere toate acţiunile companiei pentru suma de 2.300 de
dolari. Câţiva ani mai târziu, împreună cu fostul colaborator al lui Pemberton, Frank Mason
Robinson, şi încă doi parteneri, Candler a pus bazele corporaţiei Coca-Cola, care avea o
capitalizare iniţială de 100.000 de dolari americani. El a crezut în puterea publicităţii şi a lansat
moda cupoanelor: cei care primeau o astfel de hârtie puteau să bea gratis un pahar de Coca-Cola,
la magazinele unde era vândută. Astfel, la trei ani după înfiinţarea coporaţiei, în 1895, el a putut
să anunţe la adunarea acţionarilor că băutura sa este vândută peste tot în SUA.
Primele sticle de Coca Cola au apărut în Mississippi, în 1894, unde patronul unui magazin a
decis să o pună şi în sticle, pentru a putea fi dusă acasă de fermieri. Dar îmbutelierea “în masă”
s-a făcut abia cu un an înainte de debutul secolului XX, printr-o companie a mai multor oameni
de afaceri din Tennessee, care au obţinut de la Candler dreptul exclusiv de îmbuteliere şi de
distribuţie a Coca-Cola. Prin crearea sticlei, a mărcii şi a unui sistem de transport şi distribuţie, s-
a ajuns în câteva decenii la un adevărat fenomen, care cu greu poate fi egalat de antreprenori.
Aproape 2 miliarde de doze de Coca-Cola se vând zilnic în întreaga lume. Nu există ţară unde să
nu poată fi băută Coca-Cola. Iar dacă Asa Candler a impus băutura în Statele Unite, Robert
Woodruff a pus bazele răsunătorului succes mondial al mărcii. Amândoi şi-au lăsat amprenta în
dezvoltarea companiei şi au înţeles că publicitatea este cel mai bun mijloc de a lupta cu
concurenţa – cei care produceau cola contrarfăcută, dar şi numele grele precum Pepsi, care
produceau propriile băuturi pe bază de cola.
Fără ideile şi străduinţele acestor oameni, astăzi nu am savura, din când în când, câte un pahar de
Coca-Cola rece, cu bule înţepătoare