Pe scurt <ul><li>A efectuat Cazacu Andrei cl.-a 10 a </li></ul><ul><li>A controlat: Curbet Alexandru </li></ul><ul><li>Tem...
Introducere <ul><li>Universul este lumea luata in totalitatea ei, infinita in timp si in spatiu, nelimitata prin diversita...
Componen ţ a  Sistemului solar <ul><li>Soarele  ş i toate corpurile care se rotesc in jurul s ă u alcatuiesc sistemul sola...
Planetele <ul><li>1.Planetele de tip terestru   ( interioare ) – Mercur , Venus , Pam î nt  şi Marte . Planetele de tip te...
Ipoteză cu privire la formarea planetelor <ul><li>Ipoteza Kant-Laplace .   Immanuel Kant şi Pierre Simon Laplace , indepen...
Ipoteza cu privire la formarea planetelor <ul><li>Ipoteza lui Otto I. Schmidt.   Conform ipotezei lui Otto, planetele Sist...
Origine  şi Evoluţie <ul><li>Sistemul solar s-a format îndată dupaă formarea Soarelui , cînd gazul şi praful rămas  adunat...
Discul de gaz din care s-au format planetele
VIITORUL  <ul><li>În cazul în care cataclismele cosmice ocolesc aceasta parte a galaxiei, sistemul solar va mai exista în ...
VIITORUL <ul><li>Soarele va rămâne în faza de gigantă roşie câteva sute de milioane de ani.  </li></ul><ul><li>Un lucru ca...
Sistemul solar azi <ul><li>Sistemul solar azi. Se observa orbitele planetelor Mercur, Venus, Terra si Marte.  Soarele este...
Sistemul solar peste 7,1 miliarde <ul><li>Sistemul solar peste 7,1 miliarde de ani. Soarele a devenit o subgiganta, dar or...
Sistemul solar peste 8 miliarde de ani <ul><li>Sistemul solar peste aproximativ 8 miliarde de ani. Soarele este o stea gig...
SOARELE   <ul><li>SOARELE este o mas ă  gazoas ă  , de m ă rime medie care are c ă ldur ă   şi  lumin ă  proprie   ,  şi  ...
 
 
MERCUR  <ul><li>MERCUR este cea mai apropiat ă  planet ă  de S oare . De pe suprafa ţ a uscat ă  a planetei   , S oarele  ...
 
 
VENUS   <ul><li>VENUS este a II-a planet ă  de la S oare . Cu toate c ă  distan ţ a p î n ă  la S oare  este de dou ă  ori...
 
 
 
Terra <ul><li>P ămîntul   e ste a III-a planet ă  de la  Soare  . Datorit ă  distan ţ ei la care se afl ă  de S oare  , pr...
 
MARTE   <ul><li>MARTE  e ste a IV-a planet ă  de la S oare  av î nd ca dimensiune jum ă tate din marimea P ămîntului  . De...
 
 
 
JUPITER   <ul><li>JUPITER  a  V-a planet ă  de la S oare  ,  J upiter  este cea mai mare planet ă  din sistemul solar. Sup...
 
SATURN  <ul><li>Planeta SATURN este a VI-a planeta de la SOARE. Este inconjurat de nenumarate inele formate din bucatele m...
 
 
 
URANUS   <ul><li>URANUS Este a VII-a planeta de la SOARE. Cea mai caracteristica particularitate este ca se roteste pe o p...
 
 
PLUTO   <ul><li>PLUTO  e ste a IX-a planet ă  de la S oare  , cu toate c ă  orbita ei eliptic ă  o aduce mai aproape ca N ...
 
 
Luna, Satelitul Pamantului   <ul><li>Prezen ţ a Lunii stabilizeaz ă  mi ş c ă rile P ă m î ntului. Aceasta a dat na ş tere...
 
 
 
Neptun <ul><li>  Neptun, cea de a 8-a planeta de la Soare, aflata la 30,06 ua distanta de astrul central a fost descoperit...
23,5 km/s Viteza   de   eliberare 0,41 Albedo 28,32° Înclinaţia  Axe   de   rotaţie 16 h 6 min 36 sec Perioada de rotaţie ...
 
 
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Fizica Sisitemul Solar

3,532 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
3,532
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
6
Actions
Shares
0
Downloads
45
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Fizica Sisitemul Solar

  1. 1. Pe scurt <ul><li>A efectuat Cazacu Andrei cl.-a 10 a </li></ul><ul><li>A controlat: Curbet Alexandru </li></ul><ul><li>Tema : ’’ Sistemul solar ’’ </li></ul>
  2. 2. Introducere <ul><li>Universul este lumea luata in totalitatea ei, infinita in timp si in spatiu, nelimitata prin diversitatea formelor pe care le ia materia in procesul ei de continu ă evolu ţ ie. </li></ul>
  3. 3. Componen ţ a Sistemului solar <ul><li>Soarele ş i toate corpurile care se rotesc in jurul s ă u alcatuiesc sistemul solar. Acesta se termin ă acolo unde gravita ţ ia Soarelui este egal ă cu cea a stelelor vecine. </li></ul><ul><li>Sistemul solar este un format din Soare, 9 planete cu sateli ţ ii lor , asteroizi , comete , meteori ţ i şi materie interplanetară dispersată ( pulberi, molecule , atomi). </li></ul>
  4. 4. Planetele <ul><li>1.Planetele de tip terestru ( interioare ) – Mercur , Venus , Pam î nt şi Marte . Planetele de tip terestru au au dimensiuni relativ mici şi densitate mare. Ele sunt costituite din elemente şi compuşi chimici mai grei. Au un numar mai redus de sateliţi naturali ( sau nu au in genere) şi o viteză relativ mica de rotaţie în jurul propriei axe. </li></ul><ul><li>2.Planetele gigantice sunt plasate pe orbite departate de Soare , au dimensiuni mari cu excepţia planetei Pluto ) şi densitaţi mici. În componenţa lor predomină elementele şi compuşii chimicimai uşori. Viteza de rotaţie în jurul axei este mai mare. </li></ul>
  5. 5. Ipoteză cu privire la formarea planetelor <ul><li>Ipoteza Kant-Laplace . Immanuel Kant şi Pierre Simon Laplace , independent unul de altul , au formulat ipoteza despre formarea Sistemului solar , pornind de la ideea existenţei unei mase incandescenţe de particule solide şi gaze , antrenată în mişcarea de rotaţie. Această mişcare a determinat concentrarea materiei spre centru, unde s-a format Soarele. Restul materiei din nebuloasa iniţială , acumulată în zona ecuatorială , s-a concetrat ulterior prin răcire , formînd planetele şi sateliţii acestora. </li></ul>
  6. 6. Ipoteza cu privire la formarea planetelor <ul><li>Ipoteza lui Otto I. Schmidt. Conform ipotezei lui Otto, planetele Sistemului solar s-au format dintr-unnor cosmic rece de gaze şi pulbere de origine meteoritică , cu care era înconjurat Soarele. În timpul rotirii norului , particulele solide unindu-se au dat naştereunor corpuri mai mari. Treptat acestea s-au contopit cu alte corpuri meteoritice, transformindu-se în planete.Mai aproape de Soare s-au format planetele mai mici , dar cu densitaţi mari, iar la o distanţă mai mare de astru au luat naştere planetele gigantice, de dimensiuni mari şi cu densitaţi mici. </li></ul>
  7. 7. Origine şi Evoluţie <ul><li>Sistemul solar s-a format îndată dupaă formarea Soarelui , cînd gazul şi praful rămas adunat </li></ul><ul><li>sub formă de disc în jurul Soarelui , au apărut primele condensări de materie , numite planetezimale. </li></ul><ul><li>Cele mai vechi roci de pe Pamînt au o vechime de 3,6 miliarde de ani. Aceste roci sunt foarte rare , pentru că suprafaţa planetei noastre este într-o continuă transformare. </li></ul>
  8. 8. Discul de gaz din care s-au format planetele
  9. 9. VIITORUL <ul><li>În cazul în care cataclismele cosmice ocolesc aceasta parte a galaxiei, sistemul solar va mai exista în starea în care se află acum încă 2-3 miliarde de ani. </li></ul><ul><li>Apoi, după ce hidrogenul din Soare se va consuma, astrul zilei se va deveni foarte strălucitor. Condiţiile de pe Terra vor semăna cu cele de pe Venus. În numai 3,5 miliarde de ani Terra va deveni de nelocuit iar viaţa va dispărea . </li></ul><ul><li>În nucleul Soarelui, heliul va începe să se transforme în oxigen şi va începe să se marăasca. Peste 7,5 miliarde de ani (de acum înainte) Soarele va deveni o gigantă roşie. Planeta Mercur va fi carbonizată. Soarele îşi va fi pierdut 28% din masă şi gravitaţia lui va slăbi. Din acest motiv Terra şi Marte vor fi aruncate în sistemul solar, sfărsind pe orbite mult mai îndepartate decât acum. </li></ul><ul><li>Pământul va fi o planetă fără atmosferă, cu supraţata de consistenţa cleiului, fără pic de apă. </li></ul>
  10. 10. VIITORUL <ul><li>Soarele va rămâne în faza de gigantă roşie câteva sute de milioane de ani. </li></ul><ul><li>Un lucru care să ne liniştească exista totuşi: pe câţiva dintre sateliţii îngheţaţi ai planetelor Jupiter şi Saturn, vor apărea condiţii propice apariţiei, existenţei şi dezvoltării vieţii, asemănătoare cu cele de pe planeta noastră acum . </li></ul>
  11. 11. Sistemul solar azi <ul><li>Sistemul solar azi. Se observa orbitele planetelor Mercur, Venus, Terra si Marte. Soarele este punctul portocaliu din centru. Sistemul solar peste 7,1 miliarde de ani. Soarele a devenit o subgiganta, dar orbitele planetelor sunt la fel. Sistemul solar peste aproximativ 8 miliarde de ani. Soarele este o stea giganta, ce a depasit orbita lui Mercur. Din cauza masei mici a Soarelui, orbitele planetelor s-au schimbat. </li></ul>
  12. 12. Sistemul solar peste 7,1 miliarde <ul><li>Sistemul solar peste 7,1 miliarde de ani. Soarele a devenit o subgiganta, dar orbitele planetelor sunt la fel. </li></ul>
  13. 13. Sistemul solar peste 8 miliarde de ani <ul><li>Sistemul solar peste aproximativ 8 miliarde de ani. Soarele este o stea giganta, ce a depasit orbita lui Mercur. Din cauza masei mici a Soarelui, orbitele planetelor s-au schi mbat. </li></ul>
  14. 14. SOARELE <ul><li>SOARELE este o mas ă gazoas ă , de m ă rime medie care are c ă ldur ă şi lumin ă proprie , şi care con ţ ine 99.9% din toat ă materia din sistemul solar. Toate planetele , inclusiv P ămîntul , fac o mi ş care de revolu ţ ie in jurul S oarelui . Cu toate c ă mai pu ţ in de jum ă tate din a miliarda parte din energia S oarelui ajunge pe P ămînt î n fiecare secund ă , este deajuns s ă sus ţ in ă via ţ a. Petele solare, care apar pe suprafa ţ a S oarelui ca ni ş te pete negre , sunt regiuni mai reci de pe Soare . Explozile solare - erup ţ ii de gaz particule asociate cu petele solare - pot distruge comunica ţ iile şi sistemul electric de pe P ămînt . V î ntul solar , un ş uvoi de particule electrizate , strabat tot sistemul solar , cauz î nd A urora B oreală . </li></ul>
  15. 17. MERCUR <ul><li>MERCUR este cea mai apropiat ă planet ă de S oare . De pe suprafa ţ a uscat ă a planetei , S oarele apare de dou ţ ori mai mare ca de pe P ămînt . Temperaturile de pe suprafa ţ a planetei, care variaz ă cel mai mult din sistemul solar , pot ajunge amiaza la 427 de grade c elsius şi pot sc ă dea noaptea p î na la -184 grade c elsius. Suprafa ţ a lui M ercur este acoperit ă de cratere, provenite din bombardamentele cu meteori ţi şi comete. M ercur pare a fi facut ă î n majoritate din fier. Din cauza miezului de fier, planeta are c î mp gravita î ional , dar este prea mic şi prea slab pentru a sus ţ ine mai mult de o sub ţ ire atmosfer ă de vapori de sodiu şi heliu. </li></ul>
  16. 20. VENUS <ul><li>VENUS este a II-a planet ă de la S oare . Cu toate c ă distan ţ a p î n ă la S oare este de dou ă ori mai mare fa ţă de cea a lui M ercur , V enus este cea mai cald ă planet ă din sistemul solar. O atmosfer ă sub ţ ire şi noroas ă format ă din dioxid de carbon, re ţ ine c ă ldu r a solar ă şi î nv ă luie planeta cu un strat de acid sulfuric cauzat de erup ţ iile vulcanice. Suprafa ţ a planetei este format ă din c î mpii î ntinse ş i regiuni muntoase modelate de vulcani şi de r î urile de lav ă . Se crede c ă vulcanii continu ă s ă erup ă . Deoarece cantitatea dioxidului de sulf variaz ă , s-au depistat regiunile calde de pe planeta. </li></ul>
  17. 24. Terra <ul><li>P ămîntul e ste a III-a planet ă de la Soare . Datorit ă distan ţ ei la care se afl ă de S oare , prezen ţ a unei atmosfere protectoare şi a unui amestec corect de substan ţ e organice , P ămîntul este singura planet ă din sistemul solar care poate sus ţ ine viata . Este deasemenea singura planet ă pe care o substan ţ a (ca apa) exist ă î n stare gazoasa ă , lichida şi solid ă . P ămîntul este extrem de dinamic a carui scoar ţă se recicleaz ă constant, datorit ă mi ş c ă rii continue a platfornelor. </li></ul><ul><li>Terra are o constitu ţ ie particular ă î n sistemul solar . Este formata din trei inveli ş uri specifice : atmosfera, hidrosfera ş i litosfera, fiecare av î nd o structur ă ş i o constitu ţ ie complex ă . </li></ul>
  18. 26. MARTE <ul><li>MARTE e ste a IV-a planet ă de la S oare av î nd ca dimensiune jum ă tate din marimea P ămîntului . Deasemenea este î nclinat ă pe o ax ă care are ca rezultat existen ţ a anotimpurilor. Aceste anotimpuri schimb ă oare creaz ă pe planet ă v î nturi care ating 161 k/h şi care cauzeaz ă puternice furtuni de praf . M arte are 2 sateli ţi care sunt probabil asteroizi captura ţ i. Emisfera sudic ă a planetei este o suprafa ţă stabil ă cu multe cratere. Ş i totu şi , pe emisfera nordic ă se observ ă r î uri î ntinse de lav ă şi vulcani gigantici considera ţi ca fiind cei mai mari din sistemul solar. O uria şă deschidere , numit ă Valles Marineris , este de cinci ori mai lung ă şi de dou ă ori mai lat ă fa ţă de Alpi. Nenum ărate canale ramificate str ă bat c î mpiile care sunt strinse in apropierea e cuatorului. Aceste canale se aseamana sistemului de r î uri g ă sit pe P ămînt şi s-ar fi putut forma c î nd condi ţ ile de pe M arte erau foarte diferite de cele de ast ă zi. </li></ul>
  19. 30. JUPITER <ul><li>JUPITER a V-a planet ă de la S oare , J upiter este cea mai mare planet ă din sistemul solar. Suprafa ţ a lui J upiter este de dou ă ori mai mare dec î t suprafa ţ a total ă a celorlalte planete laolalt ă . Inconjurat de 16 sateli ţi , J upiter seaman ă cu un sistem solar in miniatur ă . La fel ca o stea, este compus î n majoritate din gaze şi îşi genereaz ă propria- i c ă ldur ă . Oamenii de ş tiin ţă speculeaz ă ca dac ă J upiter ar avea de 70 sau de 100 de ori mai mult ă materie, ar fi o stea. At m osfera planetei este facut ă din benzi mi ş c ă toare, de gaze. Dominanta &quot;MAREA PATA ROSIE&quot;, avind diametrul de trei ori mai mare fata de cel al P ămîntului , este o furtun ă uria şă care a existat cel pu ţ in de c î nd telescoapele observa J upiterul . O rota ţ ie foarte rapid ă - odata la 10 ore - da lui J upiter cele mai scurte zile din sistemul solar şi ajut ă la formarea unui puternic c î mp magnetic care este de nenumarate ori mai mare fa ţă de cel al P ămîntului . Noaptea pe J upiter este departe de a fi intunecoas ă : cerul este luminat de cei 16 sateli ţi , o auror ă str ă lucitoare cauzat ă de c î mpul magnetic şi str ă lucirea fulgerelor gigantice. </li></ul>
  20. 32. SATURN <ul><li>Planeta SATURN este a VI-a planeta de la SOARE. Este inconjurat de nenumarate inele formate din bucatele mici de roca sI gheata. Acestea pot fi resturile de la un satelit care a fost faramitat intr-o coliziune cu un alt corp ceresc. SATURN are cel putin 24 de satelit iar unii dintre ei au urmele unor astfel de coliziuni. Densitatea uriasei planete este atit de mica incit poate oluti pe apa, un indiciu ca este facuta in majoritate din gaze de hidrogen sI heliu. SATURN isI genereaza propria-I caldura, probabil, deoarece gazele se separa in interiorul lui, printr-un proces similar celui de separare a uleului de otet. Aceasta separare permite gazelor sa transforme o parte din energia de miscare, energie cinetica, in caldura. SATURN are un cimp magnetic puternic a carui poli coincid cu polii geografici. </li></ul>
  21. 36. URANUS <ul><li>URANUS Este a VII-a planeta de la SOARE. Cea mai caracteristica particularitate este ca se roteste pe o parte ajungind doar pe un singur pol lumina solara. O teorie sugereaza ca URANUS a fost lovit de un obiect mare,care l-a rasturnat. Obiectul a fost pulverizat iar resturile au format nori din vapori de apa sI pulbere de roca. Mai tirziu aceste resturi s-au strins formind cei 15 satelitI sI 11 inele care inconjoara planeta. O alta teorie sustine ca inelele s-au format din resturile create cind citiva din satelitii planetei au fost zdrobitI de meteoritI mai mici. Ca sI NEPTUN, in mare parte URANUS este un ocean murdar de apa sustinut de un miez de roca. Atmosfera formata din hidrogen sI heliu cu urme de metan da planetei culoarea albastru-cenusie. </li></ul>
  22. 39. PLUTO <ul><li>PLUTO e ste a IX-a planet ă de la S oare , cu toate c ă orbita ei eliptic ă o aduce mai aproape ca N eptun de S oare . Mica planet ă (25 de planete ca P luto î ncap î n M ercur , urmatoarea planeta ca m ări me) P luto pare a fi mai mult un asteroid f ă cut dintr-un amestec de roc ă , ghia ţă , amoniac şi metan. P luto şi singurul ei satelit func ţ ioneaz ă ca o planet ă dubl ă . C haran , satelitul lui P luto , este aproape jumatate din marimea planetei şi ar p ă rea de pe cerul lui P luto ca fiind aproximativ de ş ase ori marimea L unii . Cele dou ă corpuri se rotesc in jurul unui punct balansat care se afl ă î ntre ele. Cele dou ă corpuri î mpart chiar atmosfera sub ţ ire de h itrogen a lui P luto . </li></ul>
  23. 42. Luna, Satelitul Pamantului <ul><li>Prezen ţ a Lunii stabilizeaz ă mi ş c ă rile P ă m î ntului. Aceasta a dat na ş tere unui climat mult mai stabil al P ă m î ntului, climat care, î n lipsa Lunii, ar fi evoluat altfel. </li></ul><ul><li>  Cum a ap ă rut Luna ? Cea mai cunoscuta teorie este aceea c ă un corp de marimea planetei Marte a a lovit P ă m î ntul ş i au rezultat r ă m îş i ţ e ale ambelor corpuri ce au format Luna. Oamenii de ş tiin ţă cred c ă Luna a luat na ş tere acum circa 4,5 miliarde ani. De pe P ă m î nt vedem mereu aceea ş i faţă a Lunii din cauz ă c ă Luna se rote ş te o singur ă dat ă î n jurul axei sale ş i aproape î n acela ş i timp cu rota ţ ia sa î n jurul P ă m î ntului. Locurile de pe Lun ă care se v ă d mai luminoase sunt zone î nalte iar cele intunecate sunt bazine de impact. </li></ul><ul><li>  Fa ţă de P ă m î nt, Luna nu are pl ă ci tectonice ş i nici vulcani activi. Cu toate acestea astronau ţ ii misiunii Apollo au î nregistrat mici cutremure, la o ad î ncime de c î teva sute de kilometri. Acestea provin, probabil, din cauza for ţ ei de atrac ţ ie a Pamantului.   </li></ul>
  24. 46. Neptun <ul><li>  Neptun, cea de a 8-a planeta de la Soare, aflata la 30,06 ua distanta de astrul central a fost descoperita in 1846 de catre Johann Gotfried Galle. Neptun este de 17,1 ori mai grea decat Pamantul si are un diametru echivelent cu 3,88 diametre terestre. Acceleratia gravitationala la ecuator este de 11,0 m/s2, deci oamenii nu ar fi pusi in dificultate de propria lor greutate. Densitatea sa medie reprezinta 29,7 % din densitatea medie a Terrei (este cea mai densa planeta gigant).      Atmosfera lui Neptun este alcatuita din hidrogen 85%, heliu 13% si metan 2%. Ca si in cazul lui Uranus prezenta metanului in atmosfera ii da planetei o frumoasa culoare albastra.       Din punct de vedere meteorologic, Neptun este o planeta foarte agitata, aici intalnindu-se cele mai intense furtuni din Sistemul Solar. Viteza vantului atinge adesea 2000 km/h. In atmosfera lui Neptun s-a observat de catre sondele americane din seria Voyager o mare pata intunecata, similara cu Marea Pata Rosie de pe Jupiter, care da un ocol complet planetei in numai 16 ore. Temperatura medie este de -193o C.      Neptun are 4 inele inguste si foarte putin luminoase. De asemenea, au fost catalogati si 8 sateliti, dintre care cel mai mare este Triton (cu diametru de 2704 km).      Ziua neptuniana dureaza cat 0,67 zile terestre iar anul 163,7 ani trestrii. De pe Neptun la fel ca in cazul celorlalte planete gigant, este greu de plecat, deoarece viteza de evadare este de 23,5 km/s, adica de 2,1 mai mare decat de pe Pamant. </li></ul>
  25. 47. 23,5 km/s Viteza de eliberare 0,41 Albedo 28,32° Înclinaţia Axe de rotaţie 16 h 6 min 36 sec Perioada de rotaţie 11,15 m/s² Aceleraţia pe suprafaţă 1,638 g/cm³ Densitatea medie 1,0243 × 10 26 kg (de 17,147 ori masa Terrei ) Masa 7,6195 mrd. km ² Suprafaţa 49248 km Diametrul la Ecuator Caracteristici fizice 1,769° Înclinaţia orbitei 5,43 km/s viteza pe orbită 367,49 zile Perioadă sinodică 60.266,25 zile Perioadă sidercă 0,0113 excentricitate 4,44445 mrd. km 29,709 u.a. Perihel 4,49506 mrd. km 30,047 u.a. Radiul mediu 4,54567 mrd. km 30,385 u.a . Aphel Parametrii orbitali

×