Documentul descrie un studiu calitativ despre contribuția remitențelor la dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în Republica Moldova, realizat în cadrul proiectului „Remitențele dezvoltă comunitățile din Moldova”. Studiul evidențiază impactul remitențelor asupra economiei locale și dificultățile întâmpinate de antreprenori în inițierea și dezvoltarea afacerilor. De asemenea, este menționat un program pilot guvernamental destinat atragerii remitențelor în economie.

1. Acţiunea externă a Uniunii Europene
Grant 2010 / 228-991
Acest proiect este finanţat de
Uniunea Europeană
Proiect implementat de
Hilfswerk Austria International
STUDIU CALITATIV
CONTRIBUŢIA REMITENŢELOR
LA DEZVOLTAREA
ÎNTREPRINDERILOR
MICI ŞI MIJLOCII
(Studii de caz)

3. Hilfswerk Austria International
Centrul de Investigaţii Sociologice şi
Studii de Marketing „CBS-AXA”
STUDIU CALITATIV
CONTRIBUŢIA REMITENŢELOR
LA DEZVOLTAREA ÎNTREPRINDERILOR
MICI ŞI MIJLOCII
Studii de caz
Natalia Vladicescu și Alexandrina Gadarag
Publicaţie editată în cadrul proiectului „Remitenţele Dezvoltă Comunităţile în Moldova”,
implementat de Hilfswerk Austria International,
în parteneriat cu Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din
Republica Moldova – CONTACT,
cu suportul financiar al Uniunii Europene.
Opiniile exprimate în această lucrare aparţin în exclusivitate autorilor şi nu reflectă necesar punctul
de vedere al Comisiei Europene.
Acest proiect este finanţat de
către Uniunea Europeană
Delegaţia Comisiei Europene
în Republica Moldova
Str. Kogălniceanu 12,
Chişinău, MD-2001,
Republica Moldova
Tel.: (+373 22) 50 52 10
Fax: (+373 22) 27 26 22
Un proiect implementat
de către Hilfswerk Austria
International
Str. Alexandru cel Bun 85,
Chişinău, MD-2012,
Republica Moldova
Tel.: (+ 373 22) 21 25 41
www.migranti.md

4. 2
STUDIU CALITATIV
334.72:336.56/.57
V 75
ISBN 978-9975-4362-5-0.
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii
Vladicescu, Natalia.
Contribuţia remitenţelor la dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii : Studiu calitativ
: (Studii de caz) / Natalia Vladicescu, Alexandrina Gadarag ; Hilfswerk Austria International,
Centrul de Investigaţii Sociol. şi Studii de Marketing “CBS-AXA”- Chişinău : Policolor, 2013. -35 p.
Apare cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. - 500 ex.
ISBN 978-9975-4362-5-0.

5. 3
STUDIU CALITATIV
Cuprins:
Introducere 4
Metodologie 6
I. Principalele constatări ale studiului 8
1.1 Experienţa migraţiei de muncă 8
1.2 Criteriile și factorii importanţi în alegerea domeniului de iniţiere,
de dezvoltare a afacerii 9
1.3 Remitenţele şi oportunităţile de dezvoltare a afacerilor 9
1.4 Bariere, provocări în dezvoltarea afacerilor 9
II. Studii de caz: Afaceri iniţiate, dezvoltate cu suportul remitenţelor 11
2.1 Agricultură şi zootehnie 11
2.2 Comerţ şi servicii 14
III. Studii de caz: Antreprenori care au participat la concursul de granturi
din cadrul proiectului„Remitenţele Dezvoltă Comunităţile din Moldova”,
dar nu au beneficiat de finanţare 20
IV. Antreprenori ale căror microproiecte au beneficiat de suport financiar
în cadrul proiectului„Remitenţele Dezvoltă Comunităţile din Moldova” 23
4.1 Microproiectul„Instalarea tehnicii pentru prelucrarea fierului forjat” 23
4.2 Microproiectul„Apicultură. Procurarea laboratorului mobil
de extragere a mierii de albine” 24
4.3 Microproiectul„Construcţia, amenajarea şi utilarea unui atelier
pentru reparaţia tehnicii agricole 26
4.4 Microproiectul„Ferma de iepuri” 28
4.5 Microproiectul„Dezvoltarea afacerii: producerea făinii de porumb,
ambalarea şi comercializarea ei” 30
4.6 Microproiectul„Laborator mobil electrotehnic pe cabluri ETL-10” 31
4.7 Microproiectul„Creşterea şi comercializarea coacăzei şi a agrişului” 33
Concluzii şi recomandări 35

6. 4
STUDIU CALITATIV
Introducere
Fenomenul migraţiei populaţiei, în special emigraţia, este unul important pentru Republica Moldova,
dat fiind amploarea şi impactul socioeconomic al acestuia. Republica Moldova este o ţară care furnizează
forţă de muncă atât spre Est, mai ales în Federaţia Rusă, cât şi spre Vest, cu precădere în Italia, dar şi în
alte ţări ale UE1
. Conform datelor, în jur de 350 de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova2
se află la lucru
peste hotare, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din populaţia aptă de muncă. Datorită caracterului
circulatoriu al procesului migraţionist, se estimează că în migraţia în scop de muncă sunt implicaţi în jur
de 600 de mii de cetăţeni. Raportate la populaţia ţării, care este de 3,6 milioane3
de persoane, aceste cifre
sunt semnificative. Studiile sociologice4
realizate în domeniu au constatat că principalele motive care i-au
determinat pe cetăţenii Republicii Moldova să plece peste hotare a fost şi continuă să fie: lipsa unui loc de
muncă (jumătate din cei plecați5
au invocat acest motiv), remunerarea neadecvată a muncii în raport cu
costul vieţii. Reţelele sociale formate în ţara-gazdă, reunificarea membrilor familiilor sunt printre factorii care
condiţionează plecarea peste hotare.
Migraţia forţei de muncă este pe agenda instituţiilor guvernamentale și neguvernamentale, dar şi a
partenerilor externi. Or, consolidarea eforturilor comune în vederea fortificării beneficiilor şi a diminuării
impactului negativ al migraţiei este un deziderat firesc. În ultimii anii, sectorul neguvernamental, cu sprijinul
organizaţiilor internaţionale, s-a axat pe evaluarea impactului psihosocial al migraţiei asupra familiilor, în
special a copiilor rămaşi fără îngrijire părintească. Beneficiile economice ale migraţiei sunt indiscutabile,
remitenţele susţin semnificativ economia Republicii Moldova, mai ales bugetele gospodăriilor care primesc
bani de peste hotare.
Dupăestimărilenoastre,circa1,5milioanedecetăţenitrăiescîngospodăriicareprimescremitenţe,iarpentru
mai mult de jumătate dintre ele – remitenţele constituie principala sursă de venit6
. În general, remitenţele
sunt destinate consumului, cea mai mare parte fiind direcţionate spre cheltuielile curente şi procurare de
bunuri de folosinţă îndelungată; spre investiţii în studiile copiilor, susţinerea financiară a acestora și oferirea
anumitor oportunităţi. Imobilele reprezintă, de asemenea, un domeniu atractiv pentru migranţii moldoveni:
construcţia, reparaţia şi dotarea cu diferite facilităţi, procurarea de apartamente, în special în municipiul
Chişinău, au concentrat o pondere semnificativă din remitenţe.
Numărul persoanelor care au investit remitenţele în deschiderea unor afaceri în Republica Moldova este mic,
raportat la numărul persoanelor implicate în procesul de migraţie. Sunt mai mulţi factori care au determinat
acest comportament. O parte din migranţi, având condiţii de trai precare înainte de plecare, şi-au orientat
eforturile spre îmbunătăţirea acestora, prin procurarea spaţiului locativ, a obiectelor de uz îndelungat etc.
Alții însă, cu potenţial financiar, au teamă să investească în Republica Moldova, unde mediul de afaceri
este perceput ca fiind unul ostil şi axat pe protecţionism. De asemenea, în societatea noastră cultura şi
educaţia antreprenorială este la un nivel scăzut, lucru ce se resimte, în special, în situaţiile de eşec în afacerile
mici – insuccese, în mare, previzibile, datorate planului de afaceri incorect întocmit sau absenţei acestuia.
Reflectarea exemplelor date în societate limitează intenţia unora de a investi banii câştigaţi peste hotare în
deschiderea unei afaceri. Un alt aspect important privind barierele în iniţierea şi dezvoltarea afacerilor se
referă la atitudinea negativă pe care o au majoritatea cetăţenilor faţă de businessmeni, cărora, deseori, li se
atribuie calificative imorale şi distructive. La toate acestea se adaugă şi faptul că unele persoane nu ştiu în ce
să investească, în ce domeniu să se lanseze astfel încât investiţia să fie mai puţin riscantă. Totodată, există şi
persoane care au idei, dar nu au suficiente resurse pentru a le materializa.
1
BNS, Anul 2010.
2
BNS.
3
La Recensământul din 2004 au fost înregistrate 3.581.100 de persoane.
4
OIM 2004, 2006, 2009 şi ILO/BNS, 2008.
5
ILO/BNS, 2008.
6
CBS-AXA/OIM, 2009.

7. 5
STUDIU CALITATIV
În acest context, atât instituţiile statului, cât şi organismele internaţionale îşi canalizează eforturile în vederea
diminuării caracterului consumatorist al remitenţelor şi orientării acestora spre investiţii antreprenoriale.
Astfel, Guvernul Republicii Moldova a iniţiat Programul-pilot de atragere a remitenţelor în economie
„PARE 1+1”, pentru perioada 2010-20127
. În acelaşi context de mobilizarea a resurselor umane şi financiare
pentru dezvoltarea economică durabilă a ţării se înscrie şi proiectul„Remitenţele Dezvoltă Comunităţile din
Moldova”8
, în cadrul căruia a fost realizat acest studiu.
Desigur, acest deziderat este unul de durată și s-ar resimţi în mai multe domenii, determinând, pe
lângă injectarea unor resurse financiare în economia naţională şi reîntoarcerea unor migranţi, crearea
oportunităţilor de angajare pentru alte persoane şi, în cele din urmă, contribuind la dezvoltarea economiei
ţării şi la creşterea bunăstării populaţiei.
Acest raport reprezintă o abordare calitativă a modului cum au fost şi sunt investite remitenţele în iniţierea
şi dezvoltarea unor afaceri în Republica Moldova. Analiza se axează pe două elemente de bază: prezentarea
unor modele de investiţie a remitenţelor ca alternativă a modelului consumatorist, pe de o parte, şi ilustrarea
provocărilor/dificultăţilor cu care se confruntă cei care gestionează afaceri în Republica Moldova, pe de altă
parte.
7
http://www.odimm.md/index.php?option=com_content&view=article&id=70&Itemid=208
8
Pentru mai multe detalii: http://migranti.md/2012/09/concurs-de-granturi-mici-in-cadrul-proiectului-remitentele-dezvolta-comunitatile-din-moldova/

8. 6
STUDIU CALITATIV
Metodologie
Acest raportconțineoanalizăastudiuluicalitativrealizatîncadrulproiectului„RemitenţeleDezvoltăComunităţile
din Moldova”, implementat de Hilfswerk Austria International cu suportul financiar al Uniunii Europene.
Scopul proiectului: Contribuirea la conexiunea procesului de migraţie cu dezvoltarea economică a Republicii
Moldovaşiutilizareaeficientăaefectelor/consecinţelorpozitivealemigraţieiînvedereadezvoltăriicomunităţilor
rurale din zona-ţintă.
Obiectivele specifice:
 Mărirea impactului pozitiv al remitenţelor venite în Republica Moldova;
 Îmbunătăţirea capacităţilor beneficiarilor de remitenţe şi ale comunităţilor locale din cele
4 raioane-ţintă de a iniţia activităţi generatoare de venituri;
 Dezvoltarea afacerilor mici.
Durata proiectului:
• 1 aprilie 2011-30 iunie 2013 (27 de luni).
Aria de implementare:
• raioanele Teleneşti, Şoldăneşti, Orhei şi Rezina.
Grupul-ţintă:
• Cetăţean al Republicii Moldova;
• Migrat din Republica Moldova sau rudă de gradul întâi/doi – beneficiar de remitenţe;
• Persoană cu vârstă cuprinsă între 20 și 45 de ani la momentul aplicării la program;
• Doritor de a lansa o afacere proprie în Republica Moldova sau de a dezvolta afacerea existentă;
• Persoană care poate confirma, prin prezentarea documentelor justificative, că este/a fost migrat
de muncă sau este/a fost beneficiar de remitenţe.
Scopul studiului sociologic calitativ:
• Prezentarea exemplelor de investiţie a remitenţelor în dezvoltarea afacerilor în Republica
Moldova.
Obiectivele specifice ale studiului:
• Identificarea contextului ce a determinat investiţia;
• Stabilirea principalelor bariere în iniţierea şi dezvoltarea afacerilor;
• Prezentarea unor experienţe pozitive de investire a remitenţelor şi a istoricului afacerilor
pentru microproiectele participante la concurs şi a finaliştilor.
Studiul calitativ s-a axat pe 3 categorii de respondenţi, care au constituit subiecţii cercetării:
• Migranţi care au investit remitenţele în diferite sfere în Republica Moldova;
• Participanţi la concursul de granturi mici în cadrul proiectului „Remitenţele Dezvoltă
Comunităţile din Moldova” care intenţionau să lanseze o afacere în Moldova sau să dezvolte o
afacere existentă;
• Câştigătorii concursului (ai căror microproiecte au fost finanţate).
În vederea identificării respondenţilor din prima categorie, au fost contactate primăriile unde sunt înregistrate
mai multe întreprinderi şi au fost selectate localităţile în care sunt antreprenori ce au muncit anterior peste
hotarele ţării. În cazul celei de a doua categorii, listele participanţilor ne-au fost oferite de către reprezentanţii
Asociației Obștești Hilfswerk Austria în Republica Moldova.

9. 7
STUDIU CALITATIV
Perioada de colectare a datelor: mai-septembrie 2012. În martie 2013, au fost intervievaţi suplimentar
persoanele ale căror microproiecte au fost recomandate spre finanţare. În urma evaluării a 33 de propuneri de
microproiecte depuse în cadrul acestui concurs, au fost finanţate 7, şi anume:
 „Apicultură. Procurarea laboratorului mobil de extragere a mierii de albine”;
 „Creşterea şi comercializarea coacăzei şi a agrişului”;
 „Construcţia, amenajarea şi utilarea unui atelier pentru reparaţia tehnicii”;
 „Laborator mobil electrotehnic pe cabluri ETL-10”;
 „Dezvoltarea afacerii: producerea făinii de porumb, ambalarea şi comercializarea ei”;
 „Ferma de iepuri”;
 „Instalaţii tehnice pentru prelucrarea fierului forjat”.
Colectarea informaţiilor a fost realizată în baza ghidului de interviu, axat pe două aspecte principale:
1) migraţia şi acumularea de practici şi resurse;
2) dezvoltarea afacerii în Republica Moldova.
În cadrul studiului au fost intervievaţi 25 de antreprenori: 12 – din mediul urban şi 13 – din mediul rural.
Limite, provocări ale studiului
Studiulaconstatatreticenţădinparteaproprietarilordeîntreprinderimicişimijlociifațăde împărtăşireadeschisă
a istoriei afacerilor lor. Această rezervă se datorează, în mare parte, temerilor de consecinţe privind concurenţa
neloială, posibilele probleme cu autorităţile sau riscuri legate de bunurile proprii etc. În discuţii informale, unii
proprietari au evidenţiat faptul că le-a fost foarte dificil să lanseze afacerea, existând presiuni atât din partea
instituţiilor statului, cât şi din partea unor persoane fizice, motiv pentru care preferă să nu abordeze subiectul
dat. Alţii declară că nu pot activa în condiţiile Republicii Moldova respectând toate prevederile legii, pentru că
presiunile fiscale şi controlul efectuat de diferite instituţii sunt orientate spre penalizarea antreprenorului.
Prioritar, remitenţele au fost investite în:
 domeniul imobiliar;
 comerţ;
 agricultură;
 alte tipuri de servicii.
Persoanele care au investit în imobile, au procurat preponderent apartamente în municipiul Chişinău, pe care
le dau cu chirie, activitate ce nu este încă reglementată. În marea majoritate, imobilele nu sunt oferite în baza
unui contract. Investiţia în imobile este considerată ca fiind una cu riscuri minime, asigurând un venit stabil.
De asemenea, unele persoane care au muncit peste hotarele ţării au investit în mijloace de transport, pe care
le-au dat cu chirie sau lucrează personal pe anumite rute municipale, interurbane sau chiar internaţionale.
O parte din muncitorii din construcţie au format echipe consolidate, au procurat unelte, utilaje şi prestează
servicii atât în ţară, cât şi peste hotare, dar nu au un statut oficial. Prin urmare, aceste categorii de respondenţi
nu au fost incluse în studiu, deoarece prestează servicii, dar nu se regăsesc în categoria plătitorilor de taxe.
Desigur, aspectele enumerate necesită investigaţii mai profunde, iar factorii de decizie ar trebui să facă eforturi
mai mari în crearea de oportunităţi pentru muncitorii noştri reveniţi acasă, astfel încât aceştia să fie motivaţi
să-şi înregistreze activităţile pe care le desfăşoară.
Cu toate limitele elucidate, am reuşit să identificăm mai multe persoane care au acceptat să ne ofere informaţii
pentru acest studiu.

10. 8
STUDIU CALITATIV
I. Principalele constatări ale studiului
1.1 Experienţa migraţiei de muncă
Plecarea la muncă peste hotare a reprezentat pentru marea majoritate a celor intervievaţi unica soluţie în
realizarea unor scopuri: procurarea sau reparaţia imobilelor, oferirea oportunităţilor de studii pentru copii
etc. O bună parte din respondenţi erau tineri atunci când au ales să emigreze pentru prima dată, considerând
plecarea la muncă peste hotare un pas important, o şansă de a-şi îmbunătăţi viaţa, de a se afirma în societate,
unii dintre ei abandonând studiile. Lipsa unui loc de muncă sau remunerarea scăzută au fost motivele invocate
de cei mai mulţi participanţi la studiu. Printre motive figurează și spiritul antreprenorial, visul de a-şi iniţia sau
dezvolta propria afacere. În unele cazuri, remitenţele continuă să alimenteze necesităţile întreprinderilor pe
care le gestionează. Membrii familiilor acestora, rudele aflate la muncă peste hotare sunt cei care continuă să
investească în dezvoltarea afacerilor din Republica Moldova.
Iniţial, muncile îndeplinite peste hotare au fost fără excepţie necalificate. Treptat însă, mai mulți intervievați au
reuşit să se afirme în ţara gazdă, ajungând manageri sau chiar inițiind propriile afaceri.
Motivele revenirii în Republica Moldova sunt foarte diferite de la respondent la respondent, variind de la cele
de ordin subiectiv (dorinţa de a fi alături de familie, de copii; dorul de casă, de pământul natal; încrederea că pot
realiza ceva acasă) până la cele de ordin obiectiv (imposibilitatea de a-şi prelungi şederea legală în ţara în care
munceau, probleme cu autorităţile din ţara respectivă, înrăutăţirea stării sănătăţii, scăderea veniturilor, dorinţa
de a-şi continua studiile etc.
Experienţa migraţiei i-a marcat pe toţi respondenţii. Activităţile desfăşurate în ţara gazdă, chiar dacă nu au avut
tangenţe directe cu afacerea pe care au iniţiat-o sau o desfăşoară în Republica Moldova, i-au influenţat la nivel
de atitudini şi comportamente. Astfel, ei declară că au învăţat:
 că afacerile mici şi mijlocii sunt foarte importante în economia unei ţări;
 că afacerile de familie pot reuşi şi pot fi transmise prin moştenire din generaţie în generaţie;
 că o afacere se dezvoltă treptat, trebuie să porneşti de la o idee bună şi să munceşti mult;
 că este important să te implici total în afacere, să munceşti de rând cu angajaţii – astfel eşti
dublu avantajat: pe de o parte, îţi monitorizezi afacerea şi angajaţii şi, pe de altă parte, îi
stimulezi;
 să-şi schimbe priorităţile, nu mai pun accent exagerat pe îmbrăcăminte, accesorii;
 ce înseamnă să fii optimist, montat pozitiv şi să ai încredere în forţele proprii – „oamenii nu
aşteaptă că cineva o să le facă ceva”;
 faptul că, atunci când au o idee bună şi sunt insistenţi, pot obţine finanţare şi sprijin din
partea unor instituţii sau persoane;
 că banii trebuie investiţi, ca să producă noi resurse financiare;
 importanţa tehnologizării şi modernizării proceselor la diferite etape ale activităţii
antreprenoriale;
 că trebuie să fie responsabili, punctuali şi să muncească cu dăruire;
 să respecte proprietatea privată;
 să aibă cerinţe mai mari faţă de angajaţi, care trebuie să se conformeze unor reguli stricte;
 să se perfecţioneze permanent, să înveţe, să capete noi deprinderi care să-i ajute în
activitatea antreprenorială.

11. 9
STUDIU CALITATIV
1.2 Criteriile și factorii importanţi în alegerea domeniului de iniţiere, de dezvoltare a afacerii
 existenţa practicii în domeniu, se referă cu precădere la afacerile iniţiate în sectorul agrar;
 resurse disponibile (terenuri agricole, încăperi etc.);
 identificarea necesităţii unui anumit serviciu;
 caracterul inovativ al afacerii (vânzări on-line, terminale de plată etc.);
 raportul necesităţi de investire şi resurse disponibile;
 dorinţa de a produce ceva.
1.3 Remitenţele şi oportunităţile de dezvoltare a afacerilor
Luând în calcul oportunităţile antreprenoriale ale respondenţilor intervievaţi şi experienţa de emigrare, putem
desprinde 4 categorii principale:
 persoane care au muncit peste hotare, au acumulat anumite resurse financiare şi/sau
experienţe, au revenit în ţară din diferite motive şi, pentru a-şi asigura activitatea de mai
departe, au iniţiat afaceri în Republica Moldova;
 membri ai familiilor care gestionează afacerile, dar principalii investitori sunt alţi membrii ai
familiei care continuă să se afle la muncă peste hotare;
 afacerile în Republica Moldova au fost iniţiate anterior migraţiei, antreprenorii alegând să
plece peste hotare pentru a le dezvolta ori pentru a achita anumite datorii sau credite luate
în acest scop, dar activând în Republica Moldova nu le mai puteau restitui;
 migranţii, membrii familiilor acestora care au iniţiat afaceri fiind stimulaţi de proiectele,
programele existente („PNAET”, „PARE 1+1”, „Remitenţele Dezvoltă Comunităţile din
Moldova” etc.).
1.4 Bariere, provocări în dezvoltarea afacerilor
Persoanele intervievate au identificat mai multe bariere în dezvoltarea afacerii:
a) resurse financiare limitate şi teamă, reticenţă față de împrumuturile bancare: Marea majoritate a celor
intervievaţi au idei cum ar putea să-şi dezvolte afacerea, s-o modernizeze, să-şi diversifice activitatea, să
îmbunătăţească modul de distribuire a produselor, însă nu au resurse pentru a materializa aceste idei.
Unii încearcă să le identifice prin aplicarea la granturi, prin solicitarea unor credite mai avantajoase, prin
împrumuturi de la prieteni etc., alţii aşteaptă momentul potrivit pentru ca banii câştigaţi de ei peste hotare
să fie în siguranţă;
b) studii/cunoştinţe insuficiente privind iniţierea şi dezvoltarea unei afaceri;
c) alegere greșită a domeniului de activitate;
d) necunoaştere a subtilităţilor domeniului în care au iniţiat afacerea;
e) supraestimare a pieţei de desfacere;
f) diversificare exagerată a domeniilor de activitate fără a avea resurse suficiente pentru acoperirea
necesităţilor de investiţie;
g) experienţă insuficientă în contorizarea investiţiilor şi a veniturilor;

12. 10
STUDIU CALITATIV
h) cooperare slabă cu alţi antreprenori din domeniu;
i) politica fiscală: Legislaţia în vigoare conține prevederi neclare, interpretabile, iar funcţionarii publici din
start îi privesc cu suspiciune pe businessmeni, manifestând un comportament departe de a fi cooperant;
j) lipsă de experienţă în relaţiile cu instituţiile statului, dificultăţi de menţinere a contabilităţii întreprinderii,
iar din acest motiv sunt preferate activităţile informale;
k) afacerile incipiente şi cele mici sunt dezavantajate inclusiv de politica fiscală, deoarece, pe acelaşi
segment de piaţă, neplătitorii de TVA nu pot concura cu cei care achită TVA;
l) standarde echivoce şi dificultăţi în obţinerea autorizaţiilor de construcţii şi a celor de dare în exploatare
a unei construcţii;
m) infrastructură slab dezvoltată (drumurile, serviciile de apă şi canalizare);
n) resurse umane insuficiente: Mai mulţi antreprenori au numit factorul uman ca fiind un important
impediment în dezvoltarea afacerii. La acest capitol, au fost abordate câteva aspecte, cum ar fi:
 pregătirea insuficientă a cadrelor;
 lipsa de responsabilitate (întârzieri, absenţe nemotivate; un comportament inadecvat faţă
de utilajele cu care lucrează, faţă de clienţi etc.);
 dificultăţi de a găsi oameni oneşti (mulţi, deprinşi din perioada sovietică să sustragă bunuri/
produse de la locul de muncă, continuă cu aceleaşi practici).
o) invidie şi atitudine ostilă din partea unor persoane din anturaj, încercări de perturbare sau sistare a
activităţii;
p) piaţă de desfacere mică în Republica Moldova, cantităţi insuficiente pentru export;
q) cheltuieli de producere mari raportate la preţul de realizare a producţiei;
r) cunoştinţe limitate în strategii de marketing, de menţinere și atragere a clienţilor;
s) dorinţă a celor ce investesc să-şi recupereze rapid banii, să obţină venituri mari imediat;
t) axareexageratăpecomerţ,prindeschidereapunctelorcomerciale,deşiuniirespondenţiauconştientizat
acest aspect, remarcând că au încercat să identifice alte domenii pentru investiții;
u) vulnerabilitate faţă de escroci şi alţi profitori, neîncredere în instituţiile statului care ar putea să-i ajute;
v) nerespectare a prevederilor contractuale de către partenerii de afacere, iar mecanismele de sancţionare
a acestora sunt anevoioase şi reclamă din partea celui afectat de nerespectarea contractului resurse
financiare şi de timp;
w) riscuri mari privind investiţiile în Republica Moldova, venituri neînsemnate din afacerile mici în raport cu
remunerarea muncii pe care o au aceştia în ţările gazdă;
x) lipsă a unei experienţe de management corporativ (cu referire la cei care gestionează afacerile rudelor).

13. 11
STUDIU CALITATIV
II. Studii de caz: Afaceri iniţiate, dezvoltate cu suportul remitenţelor
2.1 Agricultură şi zootehnie
Studiu de caz 1. Investiţie în agricultură
F., 46 de ani, creşterea cerealelor şi prestarea serviciilor în domeniul agricol
A iniţiat o afacere în domeniul agricol în 2007, până atunci lucrând contabil-şef la diferite întreprinderi. Şi-a
dorit întotdeauna să-şi deschidă propria afacere, pentru a-şi asigura financiar familia, dar şi pentru a nu depinde
de alte persoane. A ales agricultura pentru că s-a născut în sat şi a activat toată viaţa în mediul rural. O deranja
mult faptul că suprafeţe importante de teren agricol din localitate nu erau prelucrate. Demararea afacerii a fost
apreciat ca un proces dificil: „Am pornit de la 5400 lei capital statutar, tractor propriu T-150, vechi din 1984, şi
multe datorii (bani de la rude, din credit). Anul agricol 2007 a fost unul secetos, iar împrumuturile trebuiau
rambursate şi terenul pregătit pentru anul următor”. În scopul dezvoltării afacerii, a plecat la muncă peste hotare.
A muncit 3,5 ani în Italia, iar banii câştigaţi i-a investit în tehnică agricolă.
Declară că a muncit din greu peste hotare, iar salariul de 1500 de euro lunar era practic în întregime transferat
acasă şi investit în afacere. Periodic, a mai apelat după împrumuturi la rudele aflate la muncă peste hotare, dar
şi la creditare. Comparativ cu 2007, în opinia antreprenorului intervievat, creditele au devenit mai accesibile, de
la 26% la 10-15%.
Aflată peste hotare, a trebuit să muncească din greu, a trăit cu un mare dor de casă, de familie. A reuşit să-şi
fortifice afacerea, însă şi-a pierdut familia – relatează femeia. Fostul ei soţ şi-a găsit, în perioada aflării ei peste
hotare, o altă parteneră de viaţă.
Recunoaşte că peste hotare câştiga mai mulţi bani, însă munca pe care o face acum îi oferă mult mai multă
satisfacţie. În Italia, a cunoscut o experienţă marcantă. A văzut că cetăţenii beneficiază de suport atunci când
iniţiază o afacere, ceea ce a constituit un imbold pentru a căuta perspective de finanţare. Astfel a descoperit
programele„PNAET”şi„PARE 1+1”. Este beneficiară a grantului„PARE 1+1”, grație căruia şi-a procurat o combină.
La moment, întreprinderea pe care o conduce are în gestiune 250 ha de teren arabil (17 sunt proprii, restul au
fost luate în arendă). Toată familia este antrenată în afacere. Feciorul şi-a deschis şi el o gospodărie ţărănească,
este beneficiar al programului„PNAET”; cu suportul acestuia a reuşit să procure un tractor.
Este în proces de achiziţionare a unor depozite pentru cereale şi are planuri mari. A înţeles că trebuie să
muncească mult pentru a reuşi. A apreciat la oamenii de afaceri din Italia faptul că muncesc cot la cot cu lucrătorii
în subordine. A învăţat să fie corectă cu angajaţii, dar cere corectitudine şi din partea acestora.
Este o fire optimistă, realistă:„Nu am să devin milionară, dar nici nu e nevoie să plecăm peste hotare, trebuie să
avem o viaţă bună aici şi să dezvoltăm mai mult ceea ce avem… Sunt ani când ai rezultate, în alţii – nu, dar nu
poţi să investeşti un milion şi a doua zi să te dezici de agricultură”.
Barierele percepute în afacere se referă, în primul rând, la piaţa limitată de desfacere şi monopolul preţurilor. Din
acest motiv, este foarte greu să-şi facă un plan de afaceri pe termen mediu şi lung.
Studiu de caz 2. Agricultură, zootehnie (eşec)
F., 40 de ani, studii superioare, angajat al APL, a muncit împreună cu soţul în Italia şi în Spania, timp de 3 ani
Soţul a plecat peste hotare în anul 2003, iar peste 9 luni a plecat şi ea. Soţul a muncit iniţial în agricultură, ulterior,
timp de 3 ani, a fost şofer. Ea a lucrat menajeră şi dădacă. Şederea lor a fost ilegală, pe parcursul a 4 ani nu au
putut reveni în ţară. Dorul de copii i-a determinat să se întoarcă în 2007. Înainte de plecare, au locuit în centrul
raional, acum locuiesc în satul de baştină al soţului.
Activitatea micilor întreprinderi din străinătate i-a inspirat pentru dezvoltarea unei afaceri de familie în Republica
Moldova.„Toată lumea se gândea la magazine, iar noi ne întrebam:„Bine, toţi vând, dar cine să cumpere?”. Atunci
ne-am propus să producem ceva, dar nu ne-a reuşit”. Au investit în tehnică agricolă şi, ulterior, în creşterea vitelor.

14. 12
STUDIU CALITATIV
Dar au renunţat la aceste activităţi. De jumătate de an, soţul e plecat din nou la muncă peste hotare. După eşecul
cu afacerea, s-au gândit că ar fi fost mai bine să investească resursele în creşterea pomuşoarelor sau a viţei de vie.
Au acumulat în jur de 40 mii de euro:„Nu am renovat casa, cum o fac alţii. Am cumpărat un tractor nou, MTZ 82,
unul mai mic și agregate: de stropit ierbicide, cultivatoare, cositoare, remorcă şi alte utilaje”. Au construit şi un
grajd pentru vite:„Am cumpărat vite și aparat de muls. Am construit un grajd pentru vreo 20 de capete”. Regretă
faptul că nu s-au orientat spre îmbunătăţirea condiţiilor de trai, deşi, iniţial, aveau o atitudine negativă faţă de
cei care investesc resursele acumulate peste hotare în case. Au produs cereale şi lapte, însă s-au confruntat cu
probleme în realizarea producţiei, preţurile, raportate la cheltuieli, fiind foarte mici:„Realizarea producţiei este
o problemă foarte mare... Se munceşte mult, se investeşte mult, dar laptele îl dădeam la un preţ foarte mic la
punctele de colectare… Am făcut brânză şi smântână în condiţii de casă, am mers la piaţă, dar acolo erau mulţi
ca mine. Nu pot spune că e mare concurenţa, pur şi simplu nu este piaţă de desfacere. Trecând prin toate astea,
am căzut în depresie… Am înţeles că la noi în ţară nu poţi face nimic…”
Vitele le-au vândut. Tehnica agricolă au„conservat-o”: le este teamă să o arendeze, pentru că nu există respect
pentru proprietatea altora; speră să o poată utiliza copiii. Intenţionează şi ea să plece peste hotare, după ce-şi
perfectează actele. Cu banii câştigaţi acolo, îşi doresc mult să-şi îmbunătăţească condiţiile de trai şi să investească
în educaţia copiilor.
Este foarte pesimistă, dezamăgită de mersul lucrurilor în Republica Moldova. Nu ar mai investi în afaceri. Nu vede
perspective în ţara noastră: „De multe ori, mergând la seminare legate de serviciu şi auzind: „investiţi, puneţi,
convingeţi rudele care vin de peste hotare să investească, să facă”, mă doare sufletul. Le-aş recomanda celor care
muncesc peste hotare să stea acolo, să lucreze şi să-şi asigure un viitor, o bătrâneţe mai bună…”
Studiu de caz 3. Investiţie în utilaje şi terenuri agricole
M., 37 de ani, a muncit 6 ani în Italia, din 1999 până în 2005, în domeniul agriculturii
Soţia și acum e la muncă peste hotare, periodic mai pleacă şi el. Anterior, a lucrat la parcul de troleibuze din
Chişinău. Raportat la necesităţi, salariul pe care îl primea era mic. Se descurcau foarte greu din punct de vedere
financiar şi nu le puteau asigura copiilor un trai decent. Mai întâi a plecat soţia. Angajatorii acesteia l-au ajutat
şi pe el să ajungă legal în Italia. A lucrat la vie, a participat la tot lanţul de lucrări. A rămas impresionat de micul
business din Italia. Influenţat de experienţa de acolo, încearcă să reproducă activităţile în Republica Moldova:
„Mi-a plăcut că au tehnologii avansate. Nu trebuie să dispui de multă forţă de muncă. Acolo nu se lucrează cu
sapa, ci cu tehnică agricolă performantă. Am hotărât să aduc această tehnică acasă”.
În anul 2005, s-a reîntors în ţară și a procurat pământ, tehnică. Ulterior, a mai fost în Italia pentru perioade de
câteva luni, atât pentru a munci, dar, în special, pentru a procura tehnică şi utilaje. Soţia continuă să muncească
în Italia, iar banii câştigaţi îi investesc în această afacere de familie. Pe lângă tehnica obişnuită pentru agricultura
din Moldova, a încercat să aducă şi tehnică mai puțin răspândită la noi: „Am procurat stropitoare, freză pentru
vie. Pentru fâneţe, am tehnică de cosit, de strâns fânul, de balotat, utilaje de făcut siloz etc. Am cumpărat anul
trecut 9 ha de vie, acum vreau să cumpăr pari, să-i aduc din Italia. Am văzut cum se îngrijeşte via acolo şi vreau
să fac la fel”.
La moment, are în jur de 25 ha, dintre care 11 ha de vie, 2,5 ha de livadă, iar restul reprezintă pământ arabil. Via
procurată anul trecut se afla în paragină. Are nevoie de investiţii de circa 30 000 euro pentru procurarea pilonilor
şi a sârmei, pentru aceste 11 ha. Îşi doreşte să ajungă până la 100 ha de vie. În urmă cu 2 luni, a luat un împrumut
bancar de 70 mii de lei: 20 mii de la o bancă şi 50 mii de la altă bancă. A aplicat şi pentru programul„PARE 1+1”,
speră că va reuşi să câştige acest grant.
Banii câştigaţi din lucrările agricole (din discuţiile informale în sezonul muncilor agricole, în jur de 5 mii lei pe zi)
sunt reinvestiţi în agricultură. Planifică să deschidă o minifabrică de vinuri, a procurat teren pentru construcţia
acesteia, a adus şi butoaie din Italia. Este îngrijorat în ceea ce priveşte relaţia cu instituţiile statului:„Gospodăria
ţărănească datează din 2006, am înregistrat-o repede, dar când va veni timpul să plătim impozitele – va fi greu,
deoarece nu am obţinut venituri anul acesta”.

15. 13
STUDIU CALITATIV
Studiu de caz 4. Stână de capre
M., 34 de ani, a muncit 9 ani în Portugalia şi în Italia, din 2000 până în 2009
A fost peste hotare împreună cu soţia, care, practic, nu a lucrat, a născut şi a crescut copii. S-a reîntors în Republica
Moldova cu intenţia de a dezvolta o mică afacere, care să-i aducă profit. Faptul că nu şi-au putut prelungi şederea
legală în ţara gazdă, de asemenea, a fost un motiv important în decizia de a reveni în ţară.
În Moldova, lucrând în calitate de muncitor necalificat , avea un salariu foarte mic. Pentru a scăpa de sărăcie, în
anul 2000, la vârsta de 23 de ani, a plecat peste hotare. Declară că în străinătate a îndeplinit tot felul de munci
necalificate, însă cel mai mult a muncit în construcţie.
Cu timpul, au observat că veniturile scad, iar cheltuielile de întreţinere cresc. Pe de altă parte, în Moldova nu au
încercat să facă nimic şi au hotărât să revină în ţară:„Dacă stai mult timp acolo, nu faci nimic acasă. La început,
câștigam mai mulţi bani, pe urmă – tot mai puţini şi i-am zis soţiei să ne întoarcem acasă… Astfel, am revenit şi
încercăm să ne aranjăm cumva”.
S-au gândit să investească banii câştigaţi peste hotare în ceva care le-ar putea asigura un venit. Ştiau cu
certitudine că nu vor să investească în deschiderea unui magazin, considerând că sunt şi aşa prea multe afaceri
de acest gen în localitate. Îşi doreau foarte mult să producă ceva, deranjaţi de faptul că toţi„vând şi cumpără”.
Spaţiu locativ nu au, locuiesc cu părinţii, cu care nu se prea înţeleg. Anul acesta au început să construiască o casă.
Nu au vrut să investească toţi banii câştigaţi peste hotare în construcţia casei şi să nu-şi poată asigura minimul
necesar pentru trai:„De exemplu, ţi-ai făcut o casă. Pe urmă, dacă nu ai nici un venit, rămâi flămând”.
Cum s-au întors, au procurat un tractor şi un lot de pământ (3 ha de vie şi 5 ha de teren arabil), căci nu aveau
nimic. S-au gândit să crească animale: au ales caprele. Au procurat în jur de 200 de capete, o capră i-a costat de la
600 până la 1100 lei. În total, în iniţierea activităţii, au investit în jur de 20 mii de euro, fără a lua în calcul şi banii
investiţi ulterior. Vinderea produselor lactate a fost o sursă constantă de venit. Caprele, în comparaţie cu vitele,
nu necesită o îngrijire specială sau mai mult nutreţ.
Primul an de activitate a fost unul foarte complicat. Nu ştiau cum să îngrijească corect de animale, iar mai mult de
jumătate din iezi au pierit. Au pierdut și caprele cele mai productive, pentru că nu au fost mulse corespunzător.
Ei recunosc că le-a lipsit instruirea şi informaţia în domeniu, deşi modalităţile pe care le aplică sunt tot din auzite:
„Atunci nu ştiam nimic: ce să le dăm, când să le dăm. Acum însă le cumpărăm medicamente, le dăm o dată la 3
luni, le tratăm mai bine…”
Unii au profitat de necunoaşterea şi naivitatea lor. Astfel, au procurat şi capre care nu sunt destinate producerii
laptelui. Pentru a-şi facilita munca, au cumpărat o pompă de muls, care s-a dovedit a fi ineficientă (de fapt, nu
funcţiona), pentru care au plătit 700 euro (persoana care le-a vândut-o, a mai cerut 3000 lei, pentru o piesă; în
perioada desfăşurării studiului, refuza să ia contact cu ei.
Le-a fost şi le este greu să găsească ciobani. Au avut mai multe situaţii neplăcute, aceştia fie că sunt neglijenţi şi
nu-şi îndeplinesc obligațiunile, fie, după o perioadă, dispar, luând cu ei şi anumite bunuri:„Am avut probleme.
Ciobanii se îmbătau şi dormeau. Au scăpat caprele pe ogoare, de aceea le-am plătit oamenilor pentru producţia
agricolă pierdută”.
Au avut probleme şi cu unii consăteni nemulţumiţi de faptul că proprietarii au amplasat stâna în locul unei foste
gunoişti neautorizate, pe care au reuşit să o lichideze. Toamna trecută, cineva le-a incendiat stâna.
Ei declară că foarte puţini oameni din sat vor cu adevărat să lucreze, marea majoritate a celor activi au plecat, în
centrul raional sau în Chişinău.
Demararea acestei mici activităţi de familie i-a făcut să-şi piardă încrederea în oameni. Îi privesc cu suspiciune
pe cei care se oferă să-i ajute. Pe parcursul primului an de activitate, au avut mai multe intenţii de a renunţa
la activitate. Dar, acumulând treptat experienţă, speră că vor reuşi să-şi dezvolte afacerea. Principala barieră
pe care o au la moment este piaţa de desfacere. S-au gândit în perspectivă şi la instalarea unor bancomate
în supermarket-uri, grație căror cumpărătorii ar putea să-şi procure lapte proaspăt singuri, la fel ca în Europa.
Deocamdată, nu au resurse financiare şi nici un concept clar privind această activitate.

16. 14
STUDIU CALITATIV
2.2 Comerţ şi servicii
Studiu de caz 5. Afacere de turism dezvoltată în baza remitenţelor
M., 24 de ani, antreprenor, a iniţiat şi desfăşoară afaceri în domeniul Work&Travel, turism şi publicitate
A plecat peste hotare mai mult din curiozitate, să vadă o altă societate, tehnologii moderne. Doi ani consecutiv
a fost în SUA prin programul Work&Travel. Prima experienţă de muncă a avut-o peste hotare, la 18 ani (în 2006):
a spălat vase. După o săptămână, a fost promovat ca lucrător la bar, după care s-a orientat spre localurile de lux,
în sfera deservirii. În anul 2009, a început să presteze servicii Work&Travel împreună cu un coleg. Ulterior, au
deschis o agenţie de turism şi o companie specializată în publicitate. Mai organizează cursuri de instruire, de
perfecţionare a limbii engleze pentru studenţii care urmează să beneficieze de programul Work&Travel.
Ar fi putut rămâne în SUA, însă şi-a dorit întotdeauna să facă ceva în Moldova. Declară că îi este foarte dificil să
activeze în țară: „Dezamăgirile te vizitează peste o zi. Mai tot timpul simți pe umeri presiune, te gândeşti că în
fiecare zi te vei ciocni de obstacole noi, de probleme noi. Gândul să laşi totul şi să pleci în străinătate te urmărește
pretutindeni”. În activitate îl ajută foarte mult firea-i optimistă.
L-amarcatfoartemultexperienţadinSUA,oconsiderămaiutilădecâtstudiilefăcutelaouniversitatedinMoldova.
Atitudinea oamenilor şi şansele de dezvoltare l-au impresionat cel mai mult:„În primul rând, oamenii au o altă
mentalitate, chiar din momentul în care aterizezi în SUA începi să gândeşti altfel, să vezi lucrurile altfel. Chiar
dacă sunt preocupaţi de probleme, ei îţi zâmbesc, discută, sunt deschişi, au o altfel de educaţie, sunt obişnuiţi să
degaje energie pozitivă, spre deosebire de moldoveni, care îşi exteriorizează problemele, îi împovărează și pe cei
din jur cu dificultăţile prin care trec. În SUA, am văzut că practic totul este posibil de realizat”.
Crede în dezvoltarea serviciilor on-line şi încearcă să le aplice în afacerile pe care le gestionează. Consideră că
cea mai mare dificultate pentru antreprenorii din Republica Moldova este piaţa mică de desfacere, iar serviciile
on-line îţi oferă această şansă. Oamenii de afaceri de la noi se confruntă cu mai multe probleme în relaţia cu
instituţiile statului: atitudinea autorităţilor faţă de agenţii economici (percepuţi din start ca persoane gata de a
încălca legislaţia), politica fiscală defavorabilă întreprinderilor nou-create şi celor mici, de exemplu: „O agenţie
turistică se descurcă foarte greu dacă nu este plătitoare de TVA, deoarece este impozitată cu 3% din capitalul
circulant. Deci nu s-au gândit deloc la noi, deoarece o asemenea afacere există în baza unui comision şi dacă
achităm 3% din costul total, practic trebuie să dăm statului întreg profitul. Noi am soluţionat problema, ne-
am înregistrat ca plătitori de TVA, dar nu îmi imaginez ce au făcut companiile care nu aveau acumulată suma
respectivă şi nu au această posibilitate”.
Este mereu în căutarea a ceva nou, crede că afacerile inovative au şansă de dezvoltare, speră că va găsi o nişă de
a se extinde în afara țării, unde există o piaţă largă de desfacere.
Studiu de caz 6. Afacere de familie – magazin, iaz
F., 48 de ani, gestionează întreprinderea deschisă de sora ei, care de mai mult de 10 ani munceşte în Rusia
Sora şi-a deschis acolo o întreprindere de prelucrare a lemnului, care injectează resurse financiare în satul de
baştină. A încercat să desfăşoare mai multe activităţi în care erau implicaţi preponderent rudele.
Intervievata a muncit 20 de ani în calitate de educatoare la grădiniţa din sat. Din 2003, la rugămintea surorii, se
implică în gestionarea afacerilor. Sora și soţul lucrau la Moscova. În prezent, și ea se află acolo împreună cu cei
doi copii ai lor. Cu banii câştigaţi peste hotare, s-au gândit să facă ceva în satul de baştină, să creeze locuri de
muncă. Astfel, treptat, au deschis un magazin, moară, brutărie, fermă de porci, au încercat să ia în arendă de la
consăteni pământ, au un iaz – luat în arendă pentru o perioadă de 10 ani. Zona din jurul iazului este ameninţată
de alunecări de teren, din această cauză au cumpărat acel lot de pământ de 3 ha şi au sădit o livadă de meri,
vişini, caiși; au construit şi o căsuţă pentru odihnă.
La moment, moara şi brutăria nu funcţionează, deşi câţiva ani acestea au adus profit. Cauze sunt mai multe, însă
principalul motiv de sistare a activităţii a fost pierderea contractului cu APL (asigurarea instituţiei preşcolare şi

17. 15
STUDIU CALITATIV
şcolare cu pâine, chifle etc.), nu au câștigat licitaţia datorită unei diferenţe de 3 bani (puteau ceda 5 bani, dar nu
au știut că ar fi posibil).
Au construit un grajd de 90 m2 pentru porci, dar au renunţat şi la această afacere, pentru că nu era una profitabilă:
costurile pentru creşterea animalelor erau mai mari decât preţul de realizare a cărnii. Intenţionează să-l strice, iar
cu materialele rămase să construiască în centrul satului un local pentru ceremonii:„Ne gândeam să construim în
centrul satului o sală de nunţi, să fie şi pentru zilele de naştere. Va fi frumoasă, pentru că aşa ceva nu a mai existat
în sat”.
Cele 3 fete ale sale se află peste hotare. Prima este în Italia, a plecat înainte de iniţierea afacerilor, datorită unor
probleme personale. S-a recăsătorit acolo, are copil şi nu are de gând să se mai reîntoarcă în Moldova. Cea
mijlocie, de asemenea, muncește peste hotare, iar mezina a plecat în vizită, pentru o perioadă scurtă, se va
întoarce să-și termine studiile, dar intenţiile ei sunt orientate spre migraţie.
La moment, magazinul şi iazul sunt afacerile active. Magazinul lucrează până la ora 24, este o strategie de piaţă
(în sat sunt mai multe magazine, dar acestea au program până la ora 19), dar şi una care urmărește să le asigure
sătenilor confort, dat fiind faptul că mulţi lucrează până târziu: „Din propria experienţă, se mai întâmplă ca
oaspeţii neanunţaţi să vină seara târziu şi atunci este important ca gospodinele să găsească ieşire din situaţie”.
Acum face şi cursuri auto, pentru a-şi facilita deplasarea, deoarece anterior o ajutau fiicele şi soţul: „Trebuie să
merg la iaz, la fermă, să verific dacă totul este în ordine şi nu pot să mă descurc fără maşină, vreau să nu depind
de nimeni”.
Îi este foarte greu să estimeze câţi bani au fost investiţi, dat fiind faptul că o bună parte din venituri au fost
reinvestite. Sora sa însă nu şi-a recuperat banii investiţi. Respondenta consideră că dacă aceasta s-ar afla pe loc,
afacerile ar merge mai bine. Principala problemă reprezintă piaţa de desfacere şi resursele umane. Declară că
oamenii nu prea vor să muncească, iar mulţi dintre cei care lucrează fură – o deprindere preluată, în opinia ei, din
perioada sovietică:„Este greu, pentru că nu avem oameni de încredere, am descoperit cazuri de furt, i-am prins
pe paznicii de la iaz vânzând peşte prin sat”.
Studiu de caz 7. Sală pentru ceremonii, bar
F., 22 de ani, părinţii sunt plecaţi la muncă în Irlanda
Tatăl a plecat cu intenţia de a acumula o anumită sumă de bani și a demara o afacere în Republica Moldova. Se
află în Irlanda şi munceşte legal de 10 ani, iar mama – de 8 ani (se află în ţară legal, dar munceşte la negru).
Au investit remitenţele într-un local: la nivelul întâi se află un bar, iar la nivelul doi – sala de nunţi. La moment,
este deschis doar barul. Anul trecut a funcţionat şi o saună, care acum este închisă: s-a defectat o pompă și nu o
repară, pentru că cererea pentru acest serviciu este redusă, raportată la cheltuielile pe care trebuie să le suporte
pentru întreţinere. Construcţia localului durează deja de 7 ani. În jur de 70% din investiții au fost banii câştigaţi
peste hotare şi 30% – un credit, luat pentru 5 an, până nu-l restituie, părinţii vor continua să muncească peste
hotare.
Toată familia este implicată în această afacere: fratele și soţul respondentei au grijă de aprovizionarea barului cu
produsele necesare, iar respondenta duce evidenţa contabilă a afacerii (a făcut studii de contabilitate, pentru a
nu angaja un contabil și a face economii).
S-au confruntat cu mai multe probleme în obţinerea autorizaţiei de construcţie, a actelor necesare pentru darea
în exploatare a acesteia etc. Comparativ cu aşteptările lor, clienţi sunt puţini. Recomandă celor care investesc
bani să analizeze mai bine ideea pe care o au, să cerceteze potenţialii clienţi şi necesităţile de investiţie. Dacă ar
da timpul înapoi, nu ar mai investi în construcţia unui edificiu, ar prefera să procure câteva apartamente și să le
dea în chirie:„E mai uşor şi nu sunt atâtea riscuri”.
Se gândesc să deschidă în această încăpere şi o frizerie, să facă şi un bazin. La moment însă, principala preocupare
este rambursarea creditului bancar.

18. 16
STUDIU CALITATIV
Studiu de caz 8. Pizza, sală de fitness
M., 35 de ani, a plecat în SUA pentru 3 luni prin programul Work&Travel, a muncit 3,5 ani
Din banii câştigaţi, pe un teren oferit de părinţi, a construit un edificiu unde dezvoltă mai multe activităţi
antreprenoriale. Are 14 angajaţi. Cota remitenţelor din banii investiţi în afacere reprezintă în jur de 30%.
După expirarea contractului din cadrul programului Work&Travel, a rămas să muncească în SUA. După trei ani şi
jumătateafostnevoitsăsereîntoarcăînRepublicaMoldova.Recunoaştecădacănuapăreauproblemepersonale,
nu revenea în ţară. Consideră SUA ca fiind ţara tuturor posibilităţilor, a viselor împlinite şi a minunilor. Iniţial, a
muncit în menaj, construcţii, alimentaţie publică, servicii hoteliere etc. Peste un an, şi-a deschis o companie de
prestări de servicii în diverse domenii. Când a fost nevoit să se reîntoarcă acasă, a lăsat compania în gestiunea
unui coleg, iar ulterior a aflat că aceasta a falimentat.
În SUA, a învăţat că banii trebuie investiţi, ca să-ţi aducă alţi bani și să-ţi poţi procura bunuri fără un efort financiar
considerabil. Nu înţelege persoanele care muncesc peste hotare şi investesc totul în procurarea sau construirea
unui imobil de locuit, amenajarea locuinţelor, procurarea automobilelor, iar ulterior nu-şi pot asigura existenţa.
Reîntors în țară, a avut două opţiuni de a investi remitenţele. Una se referea la construirea unei baze de odihnă în
România, iar alta – la construcţia unui local în satul de baştină, situat la mai puţin de 30 km de Chişinău. A ales-o
pe a doua, pentru că se consideră patriot.
Apreciază mediul de afaceri din SUA ca fiind mai favorabil comparativ cu cel din ţara noastră. Începând cu
iniţierea afacerii: „am apelat, prin intermediul Internetului, la o asociație care deschide tot genul de companii.
Am prezentat toate datele necesare şi într-o lună de zile mi-a venit pachetul cu documente: licenţă şi aşa mai
departe”. În Moldova, a umblat în jur de o lună pentru a perfecta toate actele. Politica fiscală în SUA este una clară
pentru toţi, nu are nuanţe interpretabile:„Calculele erau simple: venit, profit, bani care intră, bani care ies, 15%
taxe federale şi 10% taxe pentru statul respectiv. Doar atât, fără a mă complica cu tot felul de mărunţişuri pe care
le avem aici. Sistemul nostru e atât de complicat, că nici nu încerc să-i înţeleg esenţa. Pentru asta trebuie să mai
angajez un contabil. Eu cred că nici ea nu le ştie pe toate şi mai comite greşeli, deoarece, într-adevăr, este totul
foarte complicat”. În SUA, activitatea este mult mai flexibilă, fluxul de bani este mai mare.
Activitatea din Moldova îi permite să trăiască decent, însă consideră că profitul pe care îl are este inferior efortului
pe care îl depune. A beneficiat totuşi de două granturi oferite de ODIMM prin programul „PNAET”. Pentru a-şi
asigura venitul, a diversificat afacerea, pe lângă pizzerie, are o discotecă şi o sală de fitness. Pe parcurs, a renunţat
la unele activităţi neprofitabile, cum ar fi frizeria. Barul îi aduce venit mai mult în perioada de vară, datorită terasei.
Iarna se menţine mai mult pe sheyping. Iar discoteca oferă venituri cât de cât constante pe parcursul întregului
an. Afacerile se compensează reciproc. Există şi o sală de gimnastică pentru copii, dar acum nu funcţionează din
lipsa unui antrenor, dar nici cererea nu este prea mare. În general, resursele umane calificate lipsesc în mediul
rural, ceea ce reprezintă un impediment pentru dezvoltarea afacerii. Încearcă să investească în pregătirea
profesională a specialiştilor, însă şi infrastructura slab dezvoltată constituie o barieră: „Antrenoarea noastră de
shaping locuiește în satul vecin. Am investit mult în ea... I-am achitat cursurile. Deci ea vine la antrenament
şi seara o duc acasă, pentru că nu dispune de transport. Trei zile în săptămână trebuie să o duc acasă – este
un disconfort pentru mine…” În acelaşi timp, se consideră un norocos că s-a născut într-un sat din apropierea
capitalei, menţionând că celorlalţi trebuie să le fie şi mai greu.
Se gândeşte să schimbe profilul afacerii într-o activitate „mai liniştită”: „Vreau să mă reprofilez. Nu ştiu în ce
domeniu, dar în unul mai puţin gălăgios şi cu perspective mai bune”.
Recomandă celor care investesc bani să analizeze atent riscurile şi piaţa de desfacere, potenţialii clienţi:„Doar în
utilajul din sala de fitness, fără a lua în considerație reparaţiile, am investit circa 24.000 euro. Cred că îmi trebuie
vreo 4-5 ani să-mi întorc banii, dacă nu mai mult”.

19. 17
STUDIU CALITATIV
Studiu de caz 9. Patiserie
M., 31 de ani, a muncit 5 ani în Marea Britanie
S-a întors în Moldova pentru că acolo oricum se simţea străin, iar problemele de sănătate datorate climei se
accentuau. A deschis o patiserie, la sugestia soţiei. Se autoidentifică drept o experiență de succes.
A crescut într-o familie monoparentală cu trei copii, mama având grave probleme de sănătate. Un prieten, căruia
îi este recunoscător, l-a adus să înveţe la liceul sportiv. După absolvirea liceului, ştia cu siguranţă că se va duce
în Marea Britanie, unde deja se afla un prieten care a plecat pentru o competiţie sportivă şi nu s-a mai întors. A
mers pe jos, având la el doar adeverinţa de naştere, drumul a fost foarte dificil, cu experienţe greu de imaginat.
În Marea Britanie, a făcut toate muncile posibile. Clima umedă nu i-a fost atât de prielnică din punctul de vedere
al sănătăţii. După ce a stat o săptămână la pat, fără să se poată ridica, a hotărât să se reîntoarcă în ţară, să încerce
să facă ceva acasă. Acolo s-a întâlnit cu actuala soţie, originară din Moldova. S-au gândit să procure apartamente,
să le repare şi apoi să le vândă sau să procure loturi de teren etc. Soţiei îi place să coacă copturi şi i-a sugerat să
investească în acest domeniu. Ideea ei a fost susţinută şi de o rudă de-a sa – coproprietar la un lanţ de magazine.
Această investiţie era privită ca una de lungă durată, cu potenţial de dezvoltare, s-au extins şi ei odată cu reţeaua
de magazine. Atunci când au deschis compania, au angajat 16 oameni, în prezent muncesc în jur de 100 de
persoane. În perspectivă, se gândesc să dezvolte şi alte concepte pentru extinderea afacerii.
Au investit toţi banii care acumulați, au vândut şi apartamentul procurat la întoarcere de peste hotare, au mai
împrumutat în jur de 30 mii de euro. Pe parcursul dezvoltării afacerii, a mai avut nevoie de suport financiar și a
apelat la cunoscuţi, rude, prieteni. Consideră că o bună parte din oamenii de afacere din Moldova aşteaptă să-
şi scoată investiţia făcută cât mai repede: din cauza această cauză pierd mult. Exact acelaşi principiu îl aplică şi
băncile care nu vor să-şi asume nici un risc:„Îţi iau umbrela când plouă şi ţi-o oferă atunci când este soare”.
Consideră că migranţii care muncesc în străinătate vor continua această activitate, pentru că le oferă un venit
acceptabil fără mari riscuri. Celor care se hotărăsc totuşi să investească în Moldova, le recomandă să apeleze la
cei care au experienţă în acest sens. Crede că statul ar trebui să se preocupe ca aceste servicii să fie cunoscute şi
accesibile:„Când am venit în ţară, cineva mi-a propus o afacere la cheie, care m-ar fi costat 60 mii de euro. Erau
toţi banii pe care îi aveam, iar pentru a dezvolta afacerea, trebuia să mă duc să muncesc undeva încă vreo 5 ani”.
În opinia sa, banii trebuie investiţi astfel ca să aducă alţi bani: de exemplu, procurarea de apartamente şi darea
lor cu chirie, procurarea de automobile şi prestarea serviciilor de transport etc. Percepe locuinţa, automobilul ca
o necesitate, dar acestea nu trebuie să-ţi înghită banii care pot fi investiți ca să-ţi aducă profit.
Studiu de caz 10. Magazin de materiale de construcţie
M., 32 de ani, a muncit împreună cu soţia în Portugalia, timp de 6 ani
A lucrat preponderent în domeniul construcţiilor, iar soţia – ca menajeră, apoi într-un centru comercial şi într-un
restaurant. Descoperind capacităţile sale organizatorice, s-a gândit să se reîntoarcă în ţară și să iniţieze o afacere.
A optat pentru deschiderea unui magazin de materiale de construcţii, deoarece cunoaşte domeniul dat.
Magazinul a fost inaugurat în anul 2006, în incinta unor clădiri vechi care au fost pe parcursul anilor reconstruite şi
la care s-au adăugat anexe noi. Comercializează materiale de construcţii și prestează servicii de livrare a acestora,
având la dispoziţie trei camioane. Magazinul are două diplome acordate de compania „Supraten”, pentru că
propune clienţilor săi cea mai largă gamă de produse ale firmei respective. Deserveşte 10-12 sate, pe o rază de
25 km.
Dificultăţile cu care s-a confruntat au ţinut în special de resursele umane, precizând faptul că fluctuaţia era
destul de mare:„Cele mai mari probleme le-am avut cu angajaţii. În primii 4 ani, nu am avut un lucrător care să
muncească mai mult de 3-4 luni. Veneau la lucru o săptămână, nu le plăcea şi plecau”. Nu găseau personal care
să accepte orarul stabilit și să-și asume anumite responsabilităţi. O altă problemă evidenţiată ţine de faptul că
instituţiile statului nu informează corect şi suficient agenţii economici despre regulile şi condiţiile pe care ar
trebui aceştia să le respecte:„Inspectoratul Fiscal nu-ți oferă suficiente informaţii, iar alte instituţii nu-ţi explică ce
trebuie să faci, de te simţi ca un peşte mic în ocean”.

20. 18
STUDIU CALITATIV
Nu-şi doresc să-și extindă afacerea respectivă, ci intenţionează să se orienteze spre iniţierea unei afaceri noi, în
alt domeniu, care nu ar avea tangenţe cu actuala:„Sunt multe lucruri pe care nu le găseşti în Moldova sau, dacă
sunt, ajung greu la noi în localitate”. Motivele principale sunt concurenţa şi numărul tot mai mare de magazine
de materiale de construcţie deschise în satele vecine. Este nemulţumit de faptul că moldovenii nu încearcă să
caute noi idei de afaceri, să întreprindă noi activităţi şi să presteze noi servicii în localitatea natală, ci au tendinţa
de a plagia şi de a face ceea ce fac toţi:„Ştiţi cum este omul la noi – dacă pune unul curechi, toţi pun curechi; dacă
pune unul ceapă, atunci toţi pun ceapă”.
A văzut în Portugalia un model de organizare corectă a muncii: se respectă programul de lucru, personalul îşi
asumă responsabilităţi, există voinţă de realizare profesională etc. Într-o anumită măsură, le reproșează multor
moldoveni faptul că așteaptă să fie ajutaţi de cei din jur fără a încerca să-şi rezolve singuri problemele şi că nu au
deprinderea de a munci independent.
Studiu de caz 11. Prelucrarea lemnului şi sudarea obiectelor din fier
M., 36 de ani, timp de 5 ani a fost plecat în Italia, lucrând legal ca sudor la o fabrică (a confecționat rafturi
pentru depozitarea hainelor); în Italia a făcut cursuri de sudor
A lucrat profesor la şcoala din satul natal. Salariul plătit cu întârziere şi nevoia de a-şi întreţine tânăra familie l-au
determinat să plece în străinătate. Motivul principal al revenirii sale în Moldova a fost legat de dorinţa de a-şi
educa cei trei copii, deși avea actele în ordine încă pentru doi ani.
Reîntors acasă, s-a apucat de prelucrarea lemnului şi sudarea obiectelor din fier. A cheltuit pentru procurarea
utilajului 15 000 de euro. Cota banilor câştigaţi peste hotare şi investiţi în afacere reprezintă 30%. Iniţial, nu
avea deschisă o întreprindere individuală, ceea ce îi crea multe probleme:„Atunci când venea timpul să plătesc
taxele pentru serviciile prestate, aveam probleme. Acum încerc să fac totul conform legii, ca să evit problemele”.
Activează din anul 2008, având doi angajaţi. Este de părere că a reuşit doar datorită faptului că avut o atitudine
serioasă faţă de munca pe care o face şi faţă de clienţii săi:„Dacă ai promis persoanei că pe data de 10 comanda
va fi gata, atunci pe 9 trebuie s-o telefonezi, să nu aştepţi să te telefoneze ea”.
Comparândatitudineastatuluiitaliancuceaastatuluimoldovenesc,menţioneazăcăprimulareuncomportament
mai grijuliu faţă de întreprinderile mici: în primul an de activitate, acestea nu sunt impozitate, iar în Moldova
întreprinderea este impozitată chiar din prima zi. Deviza după care se conduce este următoarea:„Munca peste
hotare este la fel ca cea din curtea vecinului. Acolo încerci să fii gospodar, dar gospodar trebuie să fii la tine acasă”.
Experienţa acumulată l-a ajutat să-şi organizeze propria afacere: în primul rând, a căpătat mai multe profesii
(sudor, lemnar, a învăţat a lucra cu excavatorul); şi-a schimbat atitudinea faţă de muncă şi faţă de oameni.
Studiu de caz 12. Magazin de materiale de construcţie
M., 52 de ani, s-a aflat peste hotare în jur de 8 ani
După închiderea uzinei unde lucra, a devenit şomer.Veniturile instabile l-au determinat să plece să câştige bani în
Grecia, împreună cu soţia. Au plecat ca turişti, cu vize pentru 10 zile. Din cauza şederii ilegale în ţara gazdă, a fost
arestat.Ulterior,is-alegalizatşederea.Muncilepecarele-aurealizataufostfoartediverse:culegereaportocalelor,
ajutor pe lângă casă la persoane particulare, construcţii. Revenirea în ţară a fost grăbită de neperfectarea la timp
a actelor necesare şederii în Grecia şi de dificultăţile legate de găsirea unor locuri de muncă.
Ideea de a iniţia o afacere în domeniul comercializării materialelor de construcţii îi aparţine feciorului mai mare.
Părinţii au contribuit cu bani, iar fiul se ocupă cu gestionarea businessului. Fiind jurist de profesie, şi-a asumat
toată munca administrativă ce se referă la încheierea contractelor, luarea creditelor, contabilitate, înţelegerea cu
firmele de distribuire a materialelor de construcţie.
Pentru a deschide magazinul dat, au luat în arendă un spaţiu adecvat. Pe viitor, îşi propun să cumpere un lot de
pământ și să construiască o clădire mai încăpătoare. Activează de 3 ani. Consideră afacerea o sursă stabilă de
venit pentru strictul necesar.

21. 19
STUDIU CALITATIV
Studiu de caz 13. Magazin, casă de nunţi, bar
M., 36 de ani, beneficiar de remitenţe
Afacerea sa este deschisă cu ajutorul surorii, care lucrează peste hotare de 10 ani şi care până la momentul de
faţă trimite bani pentru menţinerea acesteia. Sora a lucrat în Elveţia și Franţa, iar acum lucrează în Italia – are grijă
de o persoană în etate.
În 1996, a deschis un magazin micuţ în altă zonă a satului. Activitatea acestuia a încetat, pentru că nu era
profitabil, dar, din punct de vedre juridic, întreprinderea nu a fost închisă. Cu 5 ani în urmă, încurajat financiar de
sora sa, a hotărât să deschidă o alimentară, deoarece în acea regiune a satului nu exista nici un magazin. Ulterior,
au hotărât să deschidă un bar, iar peste 2 ani – şi o sală de nunţi.
La moment, afacerea este în stagnare, banii obţinuţi sunt utilizaţi doar pentru a acoperi cheltuielile (plata
impozitelor, plata serviciilor comunale). Sala de nunţi este cea mai rentabilă, deoarece este dată în arendă şi nu
sunt cheltuieli în ceea ce priveşte serviciile comunale. Întrucât au puțini clienţi, barul activează concomitent cu
alimentara.
Nemulţumirile sunt generate de faptul că în Moldova foarte des apar legi noi, iar agenţii economici nu sunt
informaţi despre schimbările efectuate şi, deseori, se trezesc cu amenzi usturătoare: „La noi, azi apare o lege,
iar mâine – alta. Doar nu stau cu Monitorul Oficial în faţă toată ziua, că nu-s boier, noi lucrăm zi de zi… O altă
problemă este impozitul – prea mare în comparaţie cu venitul acumulat: „Toate aceste plăţi ar trebui să fie în
funcţie de venituri, dacă fac 5 lei atunci – 1 leu îl dau statului, dar nu fac 5 lei şi îi dau 10 lei”.
Consideră că este mai rezonabil să se investească în agricultură, deși recunoaşte că în acest domeniu riscurile
sunt destul de mari. A sădit o mică livadă de nuci. Speră să-i aducă venituri mai mari decât magazinul, barul şi
sala de nunţi:„Am sădit 80 de copaci de nuci, am pământul dăruit de tata-socru. Am studiat problema dată şi văd
că aduce profit”.

22. 20
STUDIU CALITATIV
III. Studii de caz: Antreprenori care au participat la concursul de granturi din
cadrul proiectului„Remitenţele Dezvoltă Comunităţile din Moldova”,
dar nu au beneficiat de finanţare
Studiu de caz 1. Servicii on-line
M., 38 de ani, mediul rural, a muncit în mai multe ţări, atât din Est, cât şi din Vest
A plecat peste hotare pentru că nu şi-a putut găsi un loc de muncă în Moldova. A lucrat în multe ţări: în Rusia – în
domeniul construcţiilor; în Turcia – ca muncitor la fabrica de mobilă; în Cehia – în construcţii; în Marea Britanie
– ca muncitor la o fabrică care producea obiecte din plastic, muncitor pe un teren de golf etc. A migrat fără acte
şi fără contract de muncă, în fiecare din aceste ţări cerea azil politic şi, astfel, îşi legaliza şederea pe o anumită
perioadă de timp.
Banii câştigaţi peste hotare au fost investiţi în construcţia unui imobil în care locuieşte cu familia. Reîntors în
Moldova, a ştiut cum să utilizeze cunoştinţele şi abilităţile căpătate peste hotare şi a reuşit să-şi organizeze o
mică afacere care să-i aducă venit. Datorită posedării limbii engleze şi a cunoașterii sistemului de programare, a
încercat să creeze site-uri care îi aduc un venit stabil în fiecare lună. A deschis o firmă şi, la momentul dat, este un
agent care livrează mărfuri la domiciliu în raionul Rezina, fiind partener al firmei Dostavka.md.
Activează de un an, şi-a organizat foarte bine lucrul. De obicei, livrează coletele doar sâmbăta şi duminica, căci
ştie că atunci oamenii sunt acasă şi nu va fi nevoit să vină de mai multe ori. Are un traseu bine stabilit, pentru ca
să nu piardă mult timp şi combustibil. La început, când erau mai puţine comenzi, utiliza transportul public, dar
când numărul acestora a crescut – şi-a procurat o maşină proprie. Banii pentru procurarea maşinii i-a împrumutat
de la prieteni, motivând că nu ar fi fost în stare să ramburseze un credit bancar, considerând cele 20% pe care le
cere banca o cifră prea mare.
Îşi doreşte o nouă afacere legată de terminalele de plată; a aplicat la mai multe proiecte pentru a obține finanţare
în acest domeniu.
Studiul de caz 2. Producerea legumelor ecologic pure
M., 26 de ani, mediul rural
A lucrat în Italia timp de 2 ani, fiind plecat de la 18 ani, abandonând studiile universitare. Până a învăţat limba
italiană, a îndeplinit mai multe munci necalificate. Apoi a lucrat în agricultură, mai întâi ca muncitor ordinar, apoi
ca specialist în tratarea şi prevenirea bolilor la plante.
Simţindu-se străin peste hotare şi propunându-și să realizeze ceva în Moldova, a revenit în ţară. În anul 2009, a
deschis propria afacere în domeniul agrar. A instalat un sistem de irigare prin picurare modern, pe atunci unicul
în Moldova, care permitea folosirea raţională a apei. A apelat la programul„PNAET”, care acordă credite tinerilor
antreprenori; a beneficiat de 250 mii de lei, 40% dintre care au fost oferiți ca grant. Produce legume ecologic
pure în sere, fără utilizarea produselor chimice. Pe perioada sezonieră, angajează 3 persoane, iar munca începe
la sfârşitul lunii februarie.
Pe viitor, pentru dezvoltarea afacerii, vrea să producă legume în extrasezon, atunci când acestea sunt mai puţine,
iar preţurile sunt mai mari. Un alt scop este de a vinde producţia grădiniţelor de copii, deoarece sunt ecologic
pure.
Banii câştigaţi peste hotare nu au fost investiţi în afacerea propriu-zisă, dar au fost utilizaţi pentru a se autoinstrui.
A fost în Polonia, pentru un schimb de experienţă, aici a deprins practici de creştere a legumelor. Consideră că,
datorită acestei experienţe, este cu 2 paşi înainte faţă de alţi antreprenori din domeniu.
În perioada de iarnă, îşi propune să coopereze cu mai mulţi prieteni în vederea lansării unui centru de business
sau a unui incubator de afaceri: doresc să se ocupe de producerea seminţelor şi a materialului săditor, să ofere
consultanță celor care vor să iniţieze o afacere:„Vreau să promovez ceea ce am început… În Moldova se merită
de investit în agricultură, doar dacă iei în consideraţie toţi factorii”.

23. 21
STUDIU CALITATIV
Studiu de caz 3. Agricultură
M., 30 de ani, a muncit în Rusia
A început să plece ocazional în Rusia, pentru a câştiga bani, încă de la vârsta de 17 ani. Împreună cu soţia, s-au
gândit că e mai bine să ai angajaţi decât să fii angajat şi şi-au propus să deschidă o afacere proprie.
Timp de 2 ani, s-a ocupat de creşterea trandafirilor şi a gladiolelor pe o suprafaţă de 60 ha, dar, din cauza apariţiei
pe piaţă a unor concurenţi mai mari, a renunţat la această afacere. După asta, la îndemnul unui prieten, a hotărât
să crească ciuperci; pentru afacerea respectivă a luat trei credite. Deși obţinea venituri zilnice, nu cunoştea
anumite strategii de piaţă, îi lipsea experienţa şi nu gestiona corect banii, de aceea afacerea nu era una profitabilă.
Actualmente, are o livadă de meri, are viţă de vie Arcadia şi Codreanca, înregistrându-și o gospodărie ţărănească.
În livadă muncesc 3 persoane, iar în perioadele de vârf angajează lucrători sezonieri. Pe lângă livadă, a mai
procurat o fermă şi are 220 de ovine şi 60 de caprine. Are amenajată o încăpere pentru producerea brânzei şi a
construit un beci pentru păstrarea acesteia.
Consideră creşterea animalelor o afacere profitabilă: anul acesta a produs 5 tone de lapte, dar nu a acoperit toate
necesităţile clienţilor; astfel, pentru anul viitor, preconizează să producă 10 tone de lapte.
Studiu de caz 4. Prelucrarea lemnului
M., 30 de ani, a muncit în Marea Britanie timp 1 an şi 3 luni
A plecat pentru prima dată peste hotare la vârsta de 20 de ani. Acum merge la muncă, de obicei în domeniul
construcţiilor, pentru perioade scurte de timp, în diferite ţări.
Este tâmplar. A deschis o gospodărie ţărănească pentru prelucrarea şi producerea articolelor din lemn. După ce
acestei activități i-a fost retras statutul de gospodărie ţărănească, a deschis o societate cu răspundere limitată.
Regretă că a oficializat afacerea, pentru că aceasta îi aduce numai probleme şi, practic, nici un beneficiu. Este
nemulţumit de faptul că trebuie să prezinte declaraţii şi să plătească anumite taxe, chiar dacă întreprinderea nu
mai funcţionează de 2 ani. În perioadele mai productive, a avut 5-8 angajaţi.
La moment, este dezamăgit. A investit în amenajarea unui atelier în jur de 15 mii de euro, într-un edificiu vechi
şi prea mare ca suprafaţă (nu a reuşit să-l aducă la o stare bună): pentru camera de uscare a lemnului – 5 mii
de euro, pentru 2 utilaje de prelucrare a lemnului – 7 mii de euro, iar alte instrumente şi ustensile l-au costat în
jur de 5 mii de euro. Intenţionează să vândă edificiul pentru a-şi acoperi o parte din datorii. Dar declară că nu
v-a renunţa la această activitate, va păstra utilajele şi va deschide un atelier mai mic. Activitatea a fost afectată
de dezvoltarea afacerilor cu termopane, ceea ce a determinat o scădere semnificativă a cererilor pentru uşi şi
ferestre din lemn. Nici asamblarea mobilei nu mai este rentabilă, pentru că există o concurenţă cu cea adusă din
Ucraina, care este foarte ieftină, deşi calitatea este una îndoielnică.
S-a împrumutat de la bancă, în diferite etape; declară că nu va mai recurge la credite bancare, pentru că sunt
exagerat de scumpe. Pentru un credit de 15 mii USD, luat pentru 36 luni, i s-a calculat 4720 dolari SUA. Regretă
că nu a investit banii într-o afacere peste hotarele ţării, intuieşte că ar fi avut mai multe oportunităţi şi aceasta ar
fi fost mai rentabilă.
Studiu de caz 5. Atelier de servicii auto
M., a muncit în Marea Britanie, mediul urban
În anul 2006, a plecat în Marea Britanie prin intermediul programului Work&Travel, pe o perioadă de 6 luni. A
muncit în agricultură, după care a avansat ca manager, având în subordinea sa 19 angajaţi. A revenit în Moldova
din cauza că îşi dorea să-şi finiseze studiile şi să-şi realizeze ideile:„O cauză a fost obţinerea studiilor superioare,
iar a doua – că trebuie să facem ceva aici, deoarece peste hotare, oricum, nu este la fel de bine ca la noi”.
Este proprietarul unui atelier de servicii auto, deschis în 2009, cu banii câştigaţi peste hotare. Mai întâi, şi-a
procurat un teren cu clădiri vechi, pe care le-a reparat, după care şi-a procurat utilajele necesare. Circa 20% din

24. 22
STUDIU CALITATIV
banii investiţi în afacere au fost cei câştigaţi peste hotarele ţării. Nu a recurs la credite, dar, pe viitor, dacă va hotărî
să-şi dezvolte afacerea, va lua neapărat un credit. La moment, are 2 angajaţi:„Oamenii, ca de obicei, mai întârzie
la lucru; nu poţi să-i disciplinezi în nici un fel, pentru că dacă nu le convine ceva, a doua zi nici nu se prezintă la
serviciu”.
Principala problemă cu care se confruntă în dezvoltarea afacerii sale este legată de găsirea specialiştilor care să
lucreze permanent şi să se conformeze programului. În decursul mai multor ani, s-a confruntat cu o fluctuaţie
mare, cu lipsa de responsabilitate faţă de muncă din partea angajaţilor.
Anterior, şi-a dorit să deschidă o bază de păstrare a alimentelor, avea instalate frigiderele, dar, din cauza crizei
mondiale din 2009, nu a riscat să-şi deschidă această afacere.
Îşi doreşte o nouă afacere în domeniul agrar, deschiderea unei uscătorii de fructe, care vor merge la export. A
aplicat la mai multe proiecte, pentru a iniţia afaceri în acest domeniu are nevoie de un grant.

25. 23
STUDIU CALITATIV
iV. Antreprenori Ai Căror MiCroproieCte Au BenefiCiAt De suport finAnCiAr În
CADrul progrAMului„reMitenţele DezVoltă CoMunităţile Din MolDoVA”
4.1 Microproiectul„instalarea tehnicii pentru prelucrarea fierului forjat”
– „Zmuvinadorvic-Metal” SRL (Negureni, Teleneşti)
Lui Victor Zmuncilă îi place să muncească, iar studiile în domeniul picturii îl ajută să facă din fier opere de artă. A
muncit periodic în Rusia.
În anul 2002, a plecat, pentru prima dată, la muncă în Rusia, cu scopul de a câştiga bani pentru necesităţile
cotidiene ale familiei, dar şi pentru a acumula un capital în vederea iniţierii unei afaceri.
Prima sa activitate în calitate de mic antreprenor a fost
grădinăritul, pe care a practicat-o timp de 4 ani. Ulterior, a
considerat necesar să-şi aleagă o activitate care să-i placă şi,
totodată, să-i aducă venit. A ales prelucrarea fierului forjat,
deoarece cunoaşte bine meseria pe care a deprins-o de la tatăl
său. Are acasă un atelier mic, în viitorul apropiat preconizează
să deschidă unul mai mare. Cu ajutorul financiar al fratelui său,
care munceşte în Rusia, a procurat o clădire, pe care recent a
reparat-o şi a amenajat-o, având drept scop extinderea afacerii
respective.
În anul 2012, a activat în bază de patentă, a schimbat statutul
firmei în SRL, pentru a avea posibilitatea de a angaja noi
lucrători. Viitorii angajaţi sunt pregătiţi de către respondent,
care le transmite deprinderile profesionale pe care le posedă.
Investiţiile în afacere au constituit 700 mii lei, dintre care 370
mii lei sunt bani personali, câştigaţi din munca efectuată peste
hotare. Nu a apelat la credite bancare, deoarece consideră că
rata dobânzii, estimată la 25%, este prea mare, precum şi condiţiile oferite de bancă nu sunt convenabile: „Am vrut
să iau credit pentru un an de zile și să-l întorc timp de 2 luni, să-mi anuleze celelalte procente; dar la ei nu contează în cât
timp îl întorci, procentul oricum e același”.
Speră să deschidă un nou atelier de ferestre, de pavele presate. Însă are încredere şi în creşterea afacerii cu fier
forjat. Pentru ca aceasta să prospere, mai are nevoie de utilaje noi şi performante. Consideră că astfel va creşte
productivitatea. În ceea ce priveşte clienţii, declară că există cerere, dat fiind faptul că lucrează calitativ; mereu
are comenzi pentru câteva luni înainte; le oferă reduceri clienţilor permanenţi. Efectuează lucrări preponderent
în regiune, dar a avut comenzi din diferite colţuri ale Moldovei.
Victor Zmuncilă se mândreşte cu lucrările sale, acestea nu sunt puține la număr în localitate. Spune că preferă
să utilizeze elemente naţionale în lucrările sale, acestea dau un farmec special. În imaginile de mai jos, sunt
prezentate câteva lucrări realizate pentru o gospodărie din localitatea Negureni.
Localitatea Negureni este centru de comună. Se află la o distanţă de 19 km de or.Teleneşti şi aproximativ la 70 km
de capitala ţării. Conform recensământului din anul 2004, populaţia localităţii este de 2860 locuitori.
Victor Zmuncilă, în fața primăriei Negureni,
lângă una dintre lucrările sale din fier forjat

26. 24
STUDIU CALITATIV
4.2 Microproiectul„Apicultură. procurarea laboratorului mobil de extragere a mierii de albine”
– „Făgăraş de aur” SRL (Șipca, raionul Șoldăneşti)
Ștefan, 29 de ani, a muncit 5 ani în Marea Britanie
După absolvirea Universităţii Agrare de Stat din Moldova, în 2005, intenţiona să-şi continue studiile la un
program de doctorat. Salariile din Republica Moldova erau foarte mici, nu avea un loc de trai şi nici bani, aşa că
a ales munca în străinătate. A plecat în Marea Britanie ca student; după o perioadă – a reuşit să se angajeze în
domeniul industriei uşoare.
S-a reîntors în Republica Moldova pentru că-şi dorea o familie, o casă
şi o atmosferă mai caldă, viaţa de acolo era una monotonă. I-a fost
greu să se readapteze la condiţiile din țară. Îşi apreciază CV-ul ca fiind
unul bun. Pe parcursul a 6 luni, cât a încercat să-şi găsească un loc
de muncă, a avut mai multe oportunităţi. Însă condiţiile oferite de
angajatori şi lipsa unor reguli clare de joc au fost principalele bariere
pentru încadrarea lui pe piaţa muncii din Republica Moldova. Acest
lucru l-a determinat să-şi deschidă propria afacere. Dificultăţi au fost
foarte multe, în special la etapa iniţială; s-a gândit să renunţe de mai
multe ori, însă şi-a spus că dacă nu reuşeşte în 3 ani să pună pe picioare
o afacere, va emigra împreună cu familia în Canada.
A ales apicultura, pentru că este din sat. Consideră că este o nişă
puţin dezvoltată la moment, dar cu un potenţial mare. Apicultura
îi place, e o îndeletnicire transmisă din generaţie în generație: şi
bunicul, şi tatăl au fost apicultori. De aceea, cunoaşte domeniul şi
optează pentru modernizarea acestui, ridicarea lui la un alt nivel. Un
alt aspect a fost dorinţa de a revigora viaţa în satul de baştină. În
paralel cu afacerea, se implică în proiecte comunitare, oferă suport
informaţional, logistic APL-ului pentru a atrage în localitate resurse
financiare sub formă de granturi.
PrimulsăucontactcuunpotențialfinanţatorafostcelcuOrganizaţiapentruDezvoltareaSectoruluiÎntreprinderilor
Mici şi Mijlocii (ODIMM). Amabilitatea cu care a fost primit de angajaţii ODIMM şi oportunităţile oferite de această
instituţie l-au inspirat şi i-au oferit pârghii de dezvoltare a afacerii. A beneficiat de un curs antreprenorial de 10
zile în cadrul programului„PARE 1+1”, iar ulterior a fost beneficiar şi al proiectului„PNAET”. Această experienţă l-a
determinat să caute noi oportunităţi de finanţare; este permanent în căutarea acestora, pentru a-şi moderniza
şi extinde afacerea. Declară că orice proiect câştigat îi oferă noi capacităţi şi viziuni. Apreciază mult cursurile
antreprenoriale, dar şi seminarele, conferinţele care se axează pe lucruri practice, pe stabilirea unor noi relaţii. A
evidenţiat că seminarele şi discuţiile din cadrul proiectului„Remitenţele Dezvoltă Comunităţile din Moldova”au
fost binevenite, în special pentru cei care nu au experienţă. Pentru el, utilă a fost experienţa din 22 martie de la
îi place, e o îndeletnicire transmisă din generaţie în generație: şi

27. 25
STUDIU CALITATIV
Rezina: a interacţionat direct cu angajaţi de la Protecţia Muncii, de la Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă şi cu
alţi funcţionari publici, care au răspuns la întrebările antreprenorilor şi le-au oferit sfaturi utile.
Consideră că este dificil să faci afaceri în Republica Moldova, pentru că, deseori, persoanele, instituţiile cu care
colaborează nu sunt responsabile şi punctuale. Astfel, este greu să-ţi prognozezi activităţile pe termen scurt şi
mediu. Are 4 angajaţi. Experienţa din Moldova l-a învăţat să-şi creeze cât mai multe relaţii sociale, să depăşească
anumite principii de corectitudine, pentru a-şi atinge scopul. Totodată, crede că de unul singur nu poţi face
afaceri prospere, piaţa cere cantităţi mari şi este necesară o cooperare între producători, crearea cooperativelor.
Astfel, şi-a convins fratele, care muncea în Cehia, să se reîntoarcă în ţară şi să investească în apicultură. La moment,
sunt 5 antreprenori care cooperează, patru dintre aceştia sunt foşti migranţi.
În opinia respondentului, concetățenilor săi le lipseşte, în primul rând, organizarea şi iniţiativa. Informarea privind
oportunităţile oferite de diferite proiecte este la un nivel redus. Cei care au muncit peste hotare au pierdut
contactul cu realitatea din ţara de origine şi le este greu să se readapteze; mulţi renunţă în primii 2 ani, alegând
să plece din nou peste hotare. Îşi ghidează activitatea după convingerea că trebuie să oferi un produs calitativ
la costuri de producere cât mai mici: „Dorim un cost minim și calitate maximă, dar avem nevoie de tehnologii
avansate”. De aceea, intenţionează să modernizeze afacerea şi să investească în noi tehnologii. Îşi propune să
procure în viitorul apropiat un laborator.
Ştefan consideră că există cerere pentru produsele apicole de calitate, atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă,
dar acestea trebuie asigurate cu cantităţi industriale şi cu oameni bine instruiţi în domeniu. Îşi doreşte ca
afacerea pe care o conduce să devină una model. În acest sens, conlucrează cu savanţi de la Academia de Ştiinţe
a Moldovei (AŞM) şi cu membri ai Asociaţiei Naţionale a Apicultorilor (ANARM).
Ştefan activează în localitatea Şipca – sat situat la 3 km de oraşul Şoldăneşti şi la 120 km de municipiul Chişinău.
Actualmente, în sat locuiesc circa 900 de persoane. Din cei 300 de locuitori apți de muncă, fiecare al patrulea
este plecat peste hotare. Alţi aproximativ 50 lucrează în Şoldăneşti. Problema cea mai stringentă a satului este,
în opinia reprezentanţilor APL, lipsa locurilor de muncă1
.
1
http://www.canalregional.md/libview.php?id=3569&idc=377&l=ro

28. 26
STUDIU CALITATIV
4.3 Microproiectul„Construcţia, amenajarea şi utilarea unui atelier pentru reparaţia tehnicii
agricole”
– SC „MCN-Curchi” SRL , s. Mitoc, raionul Orhei
Efim, 45 de ani, a lucrat în Polonia, dar din cauza că nu avea un serviciu stabil, a revenit în ţară. În prezent,
este susţinut financiar de către fratele său, plecat de 10 ani în Spania, şi de către soacră, care lucrează în
Italia.
Până în anul 2005, a avut în proprietate un magazin, ulterior
a hotărât să se mute cu traiul în centrul raional. Dat fiind
faptul că afacerea nu mai mergea, a decis să plece la muncă
peste hotare. Întreprinderea însă nu a lichidat-o, peste un
timp a reorganizat-o. Şi-a procurat două microbuze, pe care
le-aplasatpeorutăinternaţională.Lamomentînsă,afacerea
nu este atât de profitabilă, deoarece cei care pleacă peste
hotare preferă, din ce în ce mai mult, alte tipuri de transport,
apreciate ca fiind mai confortabile decât microbuzul. În
străinătate a învăţat să fie, în primul rând, punctual – lucrul
trebuie realizat în termenii stabiliţi: clientul trebuie să
rămână mulţumit de serviciile prestate de tine.
Ziua în care a aflat din ziarul local despre programul de
granturi mici din cadrul proiectului „Remitenţele Dezvoltă Comunităţile din Moldova” a coincis cu ziua sa de
naştere. Una dintre condiţiile concursului presupunea ca aplicantul să aibă 20-45 de ani. A fost foarte încântat să
afle că poate participa chiar dacă are deja 45 de ani şi afirmă că această oportunitate a fost unul dintre cele mai
frumoase cadouri primite de ziua sa de naştere.
Şi-a propus să iniţieze o afacere nouă, una de familie, din cauza că rudele de peste hotare vor să revină în ţară:
„Ne-am gândit să lansăm împreună o afacere, ca să poată veni toată lumea acasă”. Ideea amenajării unui atelier de
reparaţie a tehnicii agricole a fost inspirată de faptul că are cunoştinţe în domeniul mecanicii, dar şi de realitatea
cotidiană – o bună parte din utilajele agricole folosite în perioada sovietică sunt defecte şi stau abandonate.
Afirmă că agricultura are nevoie de tehnologii noi, însă utilajele agricole sunt foarte scumpe şi cererea pentru
reparaţia vechilor utilaje este semnificativă, în special în perioada de cultivare şi recoltare.
În jur de 90% din banii investiţi în afacere sunt câştigaţi peste hotare: 90% din suma totală sunt oferiţi de către
fratele său, iar 10% – de către soacră. Până în toamna lui 2012, în amenajarea teritoriului s-au investit peste 15000
euro. Lotul l-a procurat cu banii proprii, cu 7 ani în urmă, încă de atunci era sigur că terenul este foarte potrivit.
Amplasarea acestuia pe un drum internaţional, pe tronsonul Orhei-Bălţi, este apreciată de respondent ca fiind
strategică.
a hotărât să se mute cu traiul în centrul raional. Dat fiind
faptul că afacerea nu mai mergea, a decis să plece la muncă
timp a reorganizat-o. Şi-a procurat două microbuze, pe care
apreciate ca fiind mai confortabile decât microbuzul. În
străinătate a învăţat să fie, în primul rând, punctual – lucrul
trebuie realizat în termenii stabiliţi: clientul trebuie să
Ziua în care a aflat din ziarul local despre programul de

29. 27
STUDIU CALITATIV
La moment, se specializează în reparaţia roţilor mari, un serviciu care practic lipseşte în regiune: pentru reparaţia
roţilor de la utilajele agricole fermierii sunt nevoiţi să facă zeci de kilometri până la Chişinău sau Bălţi.
Este mulţumit de sprijinul informaţional şi logistic pe care l-a avut din partea programului de granturi mici, dar
şi a reprezentanţilor APL. Consideră că primarul încurajează cetăţenii să investească în localitate şi încearcă să
promoveze, să încurajeze antreprenorii în acest sens.
O parte din utilajele solicitate în cadrul grantului i-au fost deja livrate, o altă parte urmează să ajungă. Este
foarte mulţumit de modul cum au cooperat cu finanţatorii în vederea selectării companiei care le-a furnizat. De
asemenea, apreciază faptul că angajaţii vor beneficia de o instruire de 7 zile din partea companiei care le pune
la dispoziție utilaje.
Consideră experienţa în cadrul proiectului„Remitenţele Dezvoltă Comunităţile din Moldova” ca o nouă lansare
în domeniul afacerilor. În cadrul proiectului a cunoscut mai mulţi oameni, informaţii şi şi-a format noi deprinderi.
Cele mai utile achiziții dobândite la seminarele, training-urile la care a participat sunt cele legate de utilizarea
tehnologiilor informaţionale. În urma lor, şi-a elaborat un site prin intermediul căruia intenţionează să-şi
promoveze afacerea.
Respondentul îşi dezvoltă afacerea pe teritoriul satului Mitoc, localitate situată la 4 km de or. Orhei şi la o distanţă
de 37 km de municipiul Chişinău, cu o populaţie de aproximativ 3800 de locuitori.

30. 28
STUDIU CALITATIV
4.4 Microproiectul„ferma de iepuri”
– „Casa iepurilor” SRL, s. Mândreşti, raionul Teleneşti
Roman, 24 de ani, a muncit 1 an şi 8 luni în Portugalia
Salariul de 2000 lei pe care îl propuneau angajatorii după absolvirea colegiului de transport era perceput de
respondent ca fiind unul foarte mic faţă de necesităţile de zi cu zi. În anul 2010, a hotărât să plece peste hotare.
Cetăţenia română i-a facilitat plecarea în Portugalia, angajându-se la o companie de construcţie a podurilor de
fier. Munca pe care o îndeplinea solicita un efort fizic semnificativ.
Dintotdeauna şi-a dorit să-şi lanseze o afacere în Moldova. Iniţial, s-a gândit să deschidă un magazin de haine
aduse din Europa, care i se păreau mult mai calitativă şi ieftine comparativ cu ceea ce oferă piaţa de aici. După o
analiză a taxelor şi a cheltuielilor de import, a înţeles că nu va fi o afacere profitabilă. Apoi s-a gândit la creşterea
viţeilor, dar în final a decis să deschidă o fermă de iepuri. Ideea i-a fost dată de un prieten, dar a ales acest
business şi din considerentul că îi plăcea ocupaţia respectivă încă din copilărie.
Amenajarea teritoriului pentru ferma de iepuri a
început-o în anul 2011. A aplicat la programul de
granturi mici „Remitenţele Dezvoltă Comunităţile
din Moldova”, la sugestia unor prieteni care au găsit
informaţia în Internet.
În luna august 2012, şi-a înregistrat întreprinderea
– „Casa Iepurilor” SRL. Declară că a calculat toate
necesităţile de investiţii, însă mai puţin s-a axat pe
cheltuielile necesare pentru acte, cont bancar şi alte
proceduri legate de iniţierea unei afaceri. Datorită
acestor cheltuieli subestimate, a fost nevoit să mai
împrumute bani.
În afacere a investit deja peste 30000 euro, dintre
care 23000 sunt câştigaţi peste hotare, iar 7000 –
împrumutaţi de la prieteni. Afacerea este la începu de cale, a reuşit doar să procure 53 de iepuri, pe care îi
îngrijeşte singur. Pentru viitor, are câteva înţelegeri cu un restaurant şi două magazine din Teleneşti, care s-au
angajat să-i cumpere carnea.
Remarcă faptul că mai multe persoane din anturaj l-au sfătuit să nu investească în această afacere, pentru că este
profitabilă, dar şi riscantă, datorită tehnologiei de creştere şi a sensibilităţii iepurilor la diferiţi factori care pot
produce îmbolnăvirea lor. Cu toate acestea, Roman este sigur de reuşită şi respectă cu stricteţe regulile de igienă
şi alimentaţie a iepurilor.

31. 29
STUDIU CALITATIV
El spune că a deprins mai multe abilităţi peste hotare: „Amînvăţat,înprimulrând,câtevameserii–zidar,sudoretc”.,
care actualmente îl ajută să-şi amenajeze teritoriul necesar creşterii iepurilor.
Consideră că multor angajaţi din Republica Moldova le lipseşte responsabilitatea şi respectul faţă de proprietatea
privată, deseori se munceşte necalitativ. Îşi doreşte o fermă modernă, curată, amenajată, pentru ca cei care o
vizitează să rămână impresionaţi de ea.
Comuna Mândreşti, unde îşi desfăşoară activitatea Roman, se află la 8 km de oraşul Teleneşti şi la 90 km de
Chişinău. Populaţia comunei numără 4833 de oameni, conform recensământului din 2004.

32. 30
STUDIU CALITATIV
4.5 Microproiectul„Dezvoltarea afacerii: producerea făinii de porumb, ambalarea şi
comercializarea ei”
– SC „Venera” SRL
Ion, 32 de ani, a lucrat peste hotare 6 ani (2003-2009)
Întreaga familie a fost plecată peste hotare ca să poată returna datoria apărută în urma unui credit bancar, iar părinţii
continuă să se afle acolo. În anul 2010, a obţinut cetăţenie română, acest lucru îi permite să plece şi să se reîntoarcă în
Republica Moldova fără restricţii.
Ion este absolvent al Facultăţii de Drept, a urmat şi un
program de masterat în domeniu. Activează ca profesor în
cadrul Facultăţii de Studii Europene. Recunoaşte că activitatea
didactică este remunerată necorespunzător, însă îi oferă
posibilităţi de dezvoltare, satisfacţia de a contacta cu persoane
din diferite medii, de a-şi spori reţeaua socială.
Intenţionează să relanseze întreprinderea lansată de
părinţii săi în anul 1995, care avea ca domeniu de activitate
prelucrarea produselor cerealiere, începând cu cele furajere şi
terminând cu producerea pâinii. Au avut în posesie o moară
de cereale, după care au deschis şi o brutărie. Activitatea a
fost stopată timp de 5 ani din cauza că a scăzut semnificativ
cererea pentru serviciile de morărit şi întreprinderea nu
aducea profit. Pentru deschiderea brutăriei, au contractat
un credit de 700 mii lei, pentru un termen de 5 ani, care însă
nu a redresat situaţia, ci a complicat-o mai tare. Întreprinderea, care urma să livreze utilaj pentru brutărie, a depăşit
termenele cu 6 luni, perioadă în care erau obligați să înceapă restituirea creditului. A plecat în Italia mai întâi tatăl,
apoi mama, ulterior el şi sora. Au restituit băncii pentru creditul contractat aproape un milion de lei. În brutărie au
fost investiţi 25 000 euro: cheltuieli de transportare, instalare şi amenajare. Părinţii, fiind peste hotare, continuă să
investească în această afacere. Ion însă, după ce a fost achitat creditul, s-a întors în Republica Moldova.
A văzut anunţul despre lansarea programului de granturi mici în ziarul raional, s-a regăsit în toate criteriile stipulate. Un
imbold l-a avut şi din partea autorităţilor, care, în opinia intervievatului, au simplificat şi modernizat serviciile şi modul
de interacţiune cu statul: „Contabilul transmite informaţiile Inspectoratului Fiscal în variantă electronică. Acum nu mai e
nevoie să mergi la bancă și să faci transferuri pentru anumite servicii, deci s-a redus mult birocraţia. Și serviciul cadastral
și-a îmbunătăţit activitatea. Dacă înainte trebuia să stai în rând două zile ca să autorizezi un lot de pământ, acum a-i scris
cererea și-ţi zic la ce oră să vii după răspuns”.
În cadrul programului de granturi mici, a solicitat utilaj pentru prelucrarea şi ambalarea făinii de porumb, pe care
intenţionează să o producă, ambaleze şi comercializeze. Consideră că va fi o afacere profitabilă, mai ales că o parte
din materia primă poate fi asigurată din propria producţie. Încearcă să încheie în prealabil contracte de achiziţionare
a porumbului cu agricultorii din localităţile învecinate, pentru a se asigura cu materie primă, dar şi pentru a evita
cheltuielile suplimentare de transport etc. Se gândeşte să relanseze şi activitatea brutăriei, să se axeze pe produse
culinare, care sunt mai puţin răspândite sau inexistente pe piaţa din Republica Moldova. A vrut să aplice la programul
de granturi mici cu un proiect vizând producerea de uleiuri vegetale din: porumb, nuci, pomuşoare. A considerat însă
că cea mai rentabilă afacere este ambalarea făinii de porumb, dat fiind faptul că producerea uleiurilor, care sunt foarte
benefice, n-ar avea o piaţă suficientă, încă nu există o cerere mare din partea populaţiei pentru aceste produse, iar
promovarea lor necesită timp.
Consideră că ar fi bine să existe fonduri de creditare a antreprenorilor, care să ofere şi o perioadă de graţie de 1-2 ani,
să i se acorde omului de afaceri posibilitatea de a reuşi să obţină profit din activitatea pe care a iniţiat-o. În opinia
respondentului, în Republica Moldova sunt prea multe sărbători,„ocazii„ datorită cărora oamenii nu muncesc. O parte
din cetățeni încearcă să profite de pe urma celorlalţi şi acest lucru se resimte în economia naţională. Apreciază faptul că
sunt susţinute proiectele orientate spre producere. În acelaşi timp, consideră că, în comparaţie cu ţările din UE, avem
foarte mult de lucrat la capitolul servicii, în special în ceea ce ţine de calitatea deservirii clienţilor: „La noi, persoana
vine la serviciu cu problemele de acasă, ceea ce este exclus în Europa; acolo ai parte de o deservire plăcută și ești petrecut cu
bunăvoință, indiferent dacă ai procurat ceva sau nu”. Totodată, e de părere că oamenii trebuie să fie mai responsabili în
raport cu statul. O bună parte din populaţie se eschivează de la plata impozitelor, muncind la negru sau activând peste
hotarele ţării, dar se aşteaptă la indemnizaţii şi pensii mari, la infrastructură dezvoltată – aceste lucruri sunt imposibil
de realizat fără contribuţia cetăţenilor.
Ţahnăuţi este un sat din cadrul comunei Ţareuca, situat la o distanţă de 10 km de oraşul Rezina, la 12 km de staţia de
cale ferată Şoldăneşti şi la 110 km de Chişinău. Conform datelor recensământului din anul 2004, populaţia satului
constituie 1449 de persoane.
nu a redresat situaţia, ci a complicat-o mai tare. Întreprinderea, care urma să livreze utilaj pentru brutărie, a depăşit

33. 31
STUDIU CALITATIV
4.6 Microproiectul„laborator mobil electrotehnic pe cabluri etl-10”
– „Erstelab„ SRL, Orhei
Roman, 34 de ani, a muncit în Italia, în anul 2003; majoritatea banilor investiţi în afacere aparţin surorii,
care lucrează de 3 ani în Dubai, Emiratele Arabe Unite.
La momentul actual, lucrează în sectorul bancar, se ocupă de evidenţa contabilă a mai multor întreprinderi,
oferă consultanţă antreprenorilor. Este absolvent al Facultăţii de Economie, promoţia 2000. Din anul 2001, a
început să lucreze în domeniul bancar, iar în anul 2003 a plecat la muncă peste hotare, cu intenţia de a acumula
resurse financiare pentru iniţierea unei afaceri. I-a fost greu, şi-a găsit de lucru abia peste 3 luni de şedere în ţara
gazdă, a muncit la negru. Îi lipseau foarte mult familia şi prietenii.
Are şi a avut de-a lungul timpului mai multe idei de afacere. Declară că lipsa resurselor financiare proprii şi a unor
obiecte pe care le-ar putea gaja pentru un credit au reprezentat un impediment important în materializarea
acestor idei. Şi-a dorit să aplice la Programul „PNAET”, dar nu se încadra în categoria de vârstă stipulată. A
văzut în ziar anunţul privind lansarea de granturi mici şi a hotărât să aplice la proiectul „Remitenţele Dezvoltă
Comunităţile din Moldova”: nu a avut nici o dificultate, l-a ajutat mult experienţa în elaborarea şi aplicarea
planurilor de afaceri.
Ideea unui laborator mobil electrotehnic pe cabluri ETL-10 îi aparține unui prieten, fost coleg de clasă, care
cunoaşte domeniul şi a atestat lipsa unui asemenea serviciu în regiune. Astfel, cei doi au stabilit un parteneriat
– de partea tehnică urmează să se ocupe prietenul său, care posedă cunoştinţe şi relaţii în domeniu, pe când
partea economico-financiară va fi asigurată de respondent.
Microbuzul din imagine v-a fi utilat cu echipamentul necesar pentru laboratorul electrotehnic în Ucraina.
În opinia respondentului, instituţiile statului ar trebui să fie mai flexibile şi mai receptive la noile tehnologii: „La
noi, sunt probleme cu normativele tehnice, unele dintre care au rămas valabile de pe timpul Uniunii Sovietice. Dacă
dorim să aducem utilaje din Germania, de exemplu, atunci standardizarea ne costă foarte mult”. Declară că utilajul
adus din Rusia, Ucraina sau România nu implică procedura de standardizare, doar în Republica Moldova există
această problemă legată de echipamentele moderne care nu sunt certificate pe piaţa internă. Susține că în
Internet găseşti utilaje şi mai mici ca dimensiuni, şi la un preţ mai accesibil, însă este dificil a le importa dacă nu
figurează în Nomenclator, iar procedura de înregistrare este costisitoare şi durează. Din aceste considerente, s-a
optat pentru tehnica din Ucraina, luându-se în considerare şi parametrii tehnici necesari.

34. 32
STUDIU CALITATIV
Deoarece asemenea servicii sunt dezvoltate preponderent în municipiul Chişinău, Roman speră ca afacerea să
fie una de succes. În alte regiuni ale ţării, aceste servicii practic lipsesc şi întreprinderile, instituţiile sunt nevoite
uneori să aştepte câteva zile pentru a li se soluţiona problema.
Cei doi parteneri prognozează să angajeze minimum 4 persoane calificate, cu studii specializate în domeniu,
pe care deja le-au identificat. Declară că viitorii angajaţi sunt băieţi tineri, profesionişti, care vor avea un loc
de muncă în Moldova şi nu vor fi nevoiţi să plece la muncă peste hotare. Pentru lucrări de terasament însă vor
angaja muncitori necalificați. Pe termen mediu, intenţionează să deschidă un oficiu, de aceea vor lua la lucru şi
un operator.
PersoanaintervievatăconsiderăcăînMoldovaseinvesteşteexcesivînimobile,înprocurareaşireparaţiaacestora;
le recomandă celor care au acumulate resurse să le investească în activităţi ce le-ar putea asigura venituri. Roman
consideră că multor tineri le lipseşte curajul de a investi. Acest proiect le-a inspirat curaj şi încredere în forţele
proprii. Consideră că sunt multe sfere în care ar putea investi tinerii, migranţii, iar programele implementate nu
sunt valorificate suficient, pentru că unii nu ştiu despre ele, iar alţii sunt pur şi simplu lenoşi. A participat la un
concurs al planurilor de afaceri pentru tineri, la proiectul„PARE 1+1”, dar abia după acest proiect a conştientizat
câte posibilităţi de dezvoltare există. Important este să încerci şi să nu aştepţi. În perspectivă, se gândesc să
achiziţioneze şi un laborator optic, pentru că domeniul tehnologiilor informaţionale se dezvoltă tot mai mult şi
oferirea unei game mai largi de servicii ar constitui un avantaj în conlucrarea cu clienţii, care, datorită specificului
serviciilor prestate, vor fi în special persoane juridice.
Roman îşi desfăşoară activitatea în Orhei, oraş situat în partea centrală a Republicii Moldova, la 48 km spre nord
de Chişinău. Este centru administrativ al lui Orhei. Are o populaţie de cca 30 mii de locuitori (conform datelor
recensământului din 2004).

35. 33
STUDIU CALITATIV
4.7 Microproiectul„Creşterea şi comercializarea coacăzei şi a agrişului”
– Gospodăria Ţărănească „Găină Petru Dinu”, s. Chiţcanii Vechi, raionul Teleneşti
Aliona nu a fost la muncă peste hotare, dar soţul ei a lucrat în Rusia şi fiul său a fost 2 ani consecutiv, în perioada
vacanţei de vară.
Ideea creşterii şi comercializării coacăzei şi a agrişului îi aparţine fiului. Au văzut anunţul despre desfăşurarea
proiectului„Remitenţele Dezvoltă Comunitatea din Moldova”în ziarul local. Ulterior, a aflat mai multe informaţii
de la un reprezentant al APL. S-a înscris pentru participare în proiect feciorul, dar întrucât acesta nu avea încă 20
de ani, a aplicat ea.
Creşterea zarzavaturilor şi a verdeţurilor este
o tradiţie în localitate. Dat fiind faptul că au în
proprietate pământ, încearcă să scoată profit
din agricultură, cultivând pătrunjel, sămânţă
de ceapă şi altele. Feciorul respondentei,
discutând cu nişte prieteni, a tras concluzia că
creşterea pomuşoarelor este o îndeletnicire
mai puţin răspândită în Republica Moldova şi
ar putea fi o afacere de succes. A analizat cu
părinţii această oportunitate, s-au informat
despre soiuri, despre punctele de achiziţie a
butaşilor, despre piaţa de desfacere etc. Astfel,
în toamna lui 2011, au plantat 25 ari cu coacăză
neagră, iar în toamna lui 2012 – 17 ari cu agriş.
Aliona a lucrat ca profesoară doar câţiva ani, iar
din cauza salariului mic, a renunţat la această
meserie şi, împreună cu soţul, a început să
valorifice pământul avut în proprietate.
Respondenta vorbeşte cu entuziasm despre afacerea pe care o dezvoltă, remarcând că investiţia este de durată,
iar primele rezultate nu întârzie să apară: „Anul acesta, așteptăm prima roadă de coacăză, la anul – pe cea de agriș.
Credem că roada de coacăză va fi foarte bună, deoarece are multă floare. Sperăm ca măcar 70-80% să ajungă până
la recoltare”.
Suportul programului de granturi mici oferit de Reprezentanţa Asociaţiei Obşteşti Hilfswerk Austria le va spori
certitudinea că investiţia făcută este protejată. În cadrul proiectului, ei au solicitat plasă antigrindină – un strat
protector al culturilor nu numai de grindină, dar şi de razele solare ultraviolete, precum şi de îngheţurile de
primăvară. Plasa are termen de valabilitate de 10-15 ani, iar stâlpii sunt o investiţie pentru o durată şi mai mare.
Toate rezervele acumulate din munca
soţului şi fiului în Federaţia Rusă au fost
investite în procurarea butaşilor. Astfel, au
fost nevoiţi să ia un împrumut de 20 mii
lei, care au mers la construcţia unei fântâni
pentru irigarea plantaţiei. De asemenea,
din resursele proprii, au mai investit în
procurarea unui minitractor şi în alte utilaje
de prelucrare a pământului.
Privitor la aplicarea la programul de granturi
mici, spune că nu s-a confruntat cu nici
un fel de probleme, a căutat informaţie în
Internet, a discutat cu reprezentanţii echipei
de proiect: „Totul era foarte clar, mi se oferea
informaţia de care aveam nevoie”. A remarcat
că persoanele din anturajul ei erau foarte
Plantația de agriș

36. 34
STUDIU CALITATIV
sceptice privind corectitudinea oferirii granturilor, mulţi nici astăzi nu cred că a obţinut finanţarea. Le recomandă
tuturor să participe la seminare, proiecte. În opinia respondentei, această cultură a participării, a implicării trebuie
promovată în Republica Moldova, pentru că, deocamdată, mulţi percep această experienţă ca o pierdere de timp,
nu au încredere în reuşită.
Participarea în cadrul programului de granturi mici „Remitenţele Dezvoltă Comunităţile din Moldova” i-a
determinat să identifice noi surse de finanţare. La momentul de faţă, feciorul său participă la programul„PNAET”
şi speră să obţină finanţare pentru dezvoltarea afacerii. În viitorul apropiat, intenţionează să mai procure pământ
şi să se specializeze în producerea de pomuşoare. Anul acesta vor să mai planteze 22 ari de agriş, iar în perspectivă
– să cultive şi căpşună. Acum toţi membrii familiei sunt implicaţi în agricultură, nimeni nu mai pleacă peste
hotare. Intervievata speră că activitatea iniţiată le va oferi oportunitatea ca ea, soţul şi cei doi fii să muncească
în Moldova. Aliona declară că la ei în familie banii nu se ţin în casă, ci se investesc, în seminţe sau îngrăşăminte,
principiul de care se conduc fiind: Investim un leu și câștigăm doi.
Plantaţiile de coacăză şi agriş sădite de familia Găină se află pe teritoriul comunei Chiţcanii Vechi, cu 2400 de
locuitori, situată la 18 km de raionul Teleneşti şi la 69 km de Chişinău. Agricultura a rămas ocupaţia de bază în
Chiţcani. Aici se plantează culturi cerealiere, este răspândit grădinăritul, pomicultura şi viticultura. În localitate
sunt 11 agenţi economici, 160 gospodării ţărăneşti, 14 antreprenori ce activează în baza patentei. Pieţele de
realizare a producţiei sunt amplasate în oraşele Chişinău, Orhei, Bălţi1
.
1 Planul Strategic de Dezvoltare Locală a comunei Chiţcanii Vechi pentru anii 2010-2013

37. 35
STUDIU CALITATIV
Concluzii şi recomandări
 Ponderea afacerilor iniţiate în baza remitenţelor este nesemnificativă. Domeniile în care au fost investite
acestea sunt foarte diferite, în mediul rural predomină totuşi comerţul şi agricultura.
 Migranţiinecesităunsuportinformaţionalşideconsultanţădinparteaspecialiştilorbineinstruiţi,promovaţi
şi parţial finanţaţi de instituţiile statului. Migranţii ar trebui ghidaţi cum să conlucreze cu instituţiile statului
şi, totodată, să li se evalueze gradul de risc al investiţiei. Aceasta ar putea fi şi o pârghie prin care statul să
direcţioneze o parte din remitenţe spre sectoarele necesare economiei ţării.
 Întreprinderile mici au nevoie de susţinere şi abordare fiscală privilegiată, în special în perioada de lansare.
Antreprenorii mici nu-şi pot permite salarizarea unui contabil, practicile de impozitare şi de menţinere a
relaţiilor cu statul sunt complicate, neclare. O taxă unică, dar în parametri pe care aceştia ar fi în stare să o
achite, ar stimula activitatea oficială a micilor antreprenori.
 Cooperarea între antreprenori oferă, în mare parte, avantaje de dezvoltare a afacerii, un acces mai mare pe
piaţa locală şi internaţională. În domeniul agricol,cooperareaîntreproducătoriesteonecesitatestringentă.
Oamenii trebuie informaţi despre riscurile activităţii individuale, trebuie învăţaţi cum să coopereze, în baza
căror reguli şi principii, astfel încât să conştientizeze avantajele colaborării.
 Este necesară o amplă campanie de comunicare, care să se axeze pe îmbunătăţirea imaginii oamenilor
de afaceri şi, totodată, să promoveze respectarea proprietăţii private şi a responsabilităţii, a disciplinei de
muncă.
 O condiție nu mai puțin importantă este promovarea în mass-media şi în alte surse de informare a
experienţelor pozitive de investire a remitenţelor, ilustrarea modelelor concrete prin care migranţii, rudele
acestora au reuşit să iniţieze afaceri de succes.
 Ar fi oportună şi o campanie de promovare a proiectelor, programelor ce oferă şanse pentru cei care
iniţiază sau doresc să-şi dezvolte afacerea, sporind, astfel, încrederea populaţiei în aceste programe, prin
prezentarea studiilor de caz.
 Funcţionarii publici trebuie să-şi schimbe atitudinea faţă de antreprenori, iar legislaţia – să nu lase loc
de interpretări; să se identifice o modalitate de conlucrare reciproc avantajoasă şi, în cazul nerespectării
anumitor prevederi de către una dintre părţi, să existe mecanisme clare de sancţionare.
 Instituţiile bancare ar fi bine să lanseze campanii de informare, să-i promoveze pe antreprenorii care au
reuşit să-şi dezvolte afaceri de succes cu suportul creditelor, aceste acţiuni fiind în unison cu un pachet de
servicii atractive pentru antreprenori.
 Oconlucrareaautorităţilorcucomunităţiledemoldovenidepestehotare,cudiasporaarsporioportunităţile
de investire în Republica Moldova. Ar fi utilă informarea sistematică a migranţilor privind proiectele de
atragere a remitenţelor, precum şi sectoarele care necesită a fi dezvoltate.
 Modernizarea şi tehnologizarea proceselor de producţie să reprezinte priorităţi guvernamentale, iar cei
care realizează investiţii în acest domeniu să beneficieze de suport, cum ar fi amânarea perceperii unor
taxe etc.

38. 36
STUDIU CALITATIV