Recapitularea introducerii în lectura și studiu Catehismului Bisericii catolice

1. COMENTARIUL
CATEHISMULUI
BISERICII CATOLICE
„Merge i i învă a i toate neamurile,ț ș ț ț
învă ându-le să păzească toate câte vi le-am poruncit”ț
(Mat 28,19-20)

2. INTRODUCERE
1. Cateheza este transmiterea Evangheliei lui Isus
Cristos în vremurile noastre, pe înţelesul omului
contemporan; este transmiterea învă ăturii de credin ă înț ț
totalitatea ei în mod organic şi sistematic, cu scopul de a-
i introduce pe credincio i în deplinătatea vieţii creştine.ș
2. Obiectivul fundamental al catehezei este formarea de
ucenici deplin pregăti i pentru continuarea lucrării luiț
Cristos în istorie, formarea completă a lui Cristos în noi.
3. Întru cât toţi creştinii sunt chemaţi să transmită din
generaţie în generaţie comoară învă ăturii lui Cristos,ț
cateheza îi pregăte te să vorbească în Numele lui Isusș
Cristos i a Bisericii Sale. De aceea Cateheza doctrinarăș
completă după convertire este indispensabilă trăirii
autentic cre tine.ș
Ce este Cateheza?
(Catehismul Bisericii Catolice [CBC] - Prolog, paragrafele nr.1-10)

3. 2. Scopul Catehismului Bisericii Catolice
prezentarea sistematică a credinței Bisericii Catolice în totalitatea sa
(CBC 11 )
(1) Catehismul are drept scop să prezinte o expunere organică şi
sintetică a conţinutului esenţial şi fundamental al învăţăturii catolice.
Catehismul răspunde astfel necesită ii absolute a unei cateheze bineț
ordonate i coerente, - care să ofere o aprofundareș sintetică,
sistematică, completă a misterului cre tinș , insistând asupra esen ialului,ț
fără să pretindă să abordeze toate problemele disputate.
(2) Catehismul caută să expună „o învăţătură sigură şi, în acelaşi timp,
adaptată vieţii actuale a creştinilor. Scopul Catehismului este să pună
în mâini un text de referin ă sigur i autenticț ș credincio ilor care dorescș
să înve e i să aprofundeze întrega credin ă catolică, sau celor dinț ș ț
afară, care vor să tie ce înva ă Biserica Catolică.ș ț
(3) Catehismul plecând de la sursele revela iei prezintă:ț
(a) în mod fidel şi organic învăţătura Sfintei Scripturi, a Tradiţiei vii în
Biserică şi a Magisteriului autentic, precum şi moştenirea spirituală a
Părinţilor, a sfinţilor şi sfintelor Bisericii, fără a o altera
(b) aşează în lumina credinţei situaţiile noi şi problemelor care nu
existau în trecut, .

4. 3. Structura Catehismului
(CBC 13-17)
Catehismul Bisericii Catolice reia ordinea "veche",
tradiţională a celor patru coloane ale vie ii cre tineț ș i leș
exprimă într-un fel "nou", pentru a răspunde la întrebările
epocii noastre.
Ei erau stăruitori în învăţătura
apostolilor şi în comuniunea [fraternă],
la frângerea pâinii şi la rugăciune
(Faptele Apostolilor, 2,42)
învăţătura apostolilor
comuniunea [fraternă],
frângerea pâinii şi
rugăciune
Crezul Apostolic,
Cele 10 Porunci
Sacramentele
Rugăciunea Domnească

5. În vremurile noastre funda ia pilonilorț
învă ăturii a fost dinamitată i grav avariatăț ș
Drept consecin ă, multe dintre elementeleț
pe care se întemeiază Biserica,
fundamentele necesare pentru ridicarea
coloanelor au fost lovite de secularismul
relativizant i de o îndelungatăș neglijare a
formării credin ei adul ilorț ț .
Pentru a răspunde acestei situa ii, fiecareț
dintre cele patru păr i ale Catehismului areț
două sec iuni:ț
(I) Funda ia pilonuluiț : descrie elementele de
bază necesare în elegerii con inutuluiț ț
fiecărui pilon
(II) Pilonul propriu-zis: adevărurile de
credin ă pentru cele patru dimensiuni aleț
vie ii cre tineț ș
PHILOSOHIA PERENNIS
secularism,
relativism,
modernism,
scepticism

6. 4. Noi, oamenii moderni si
Catehismul.
(1) Adaptarea catehezei la ambientul actual invadat de:
- secularism, reduc ionism scientistț
- relativism, pluralism, criticism radical
- sentimentalism, emo ionalismț
- marxism cultural, materialism, practicism
- individualism, hedonism
- nihilism
(2) Re-adaptarea mentalită ii cre tinilor lume ti laț ș ș
viziunea biblică asupra lumii:
- întoarcerea la terminologia tradi ională, biblicăț
- cunoa terea contextului cultural i religios înș ș
care s-a inserat ini ial mesajul evanghelicț
- catehismul se cite te cu Biblia în mânăș
(CBC 12, 18-24)
Analfabetismul religios, o problemă de limbaj

7. CBC 171: Aşa cum o mamă îi învaţă pe copiii ei să
vorbească şi prin însuşi acest fapt să înţeleagă şi să
comunice, Biserica, Maica noastră, ne învaţă limbajul
credinţei, pentru a ne introduce în înţelegerea şi viaţa
de credinţă.
LIMBAJUL LUMII DESACRALIZANTE
LIMBAJUL SACRU AL
CREDIN EI BISERICIIȚ
CATOLICE
Noi, ca i copii ai lui Dumnezeuș nu putem
gândi, comunica i vorbi a a cum o faceș ș
lumea. Unul din pricipalele beneficii al
catehezei sistematice este tocmai acela de a ne
cură a mintea de toate principiile iț ș axiomele
false pe care s-a construit lumea postmodernă
fără Dumnezeu, i care stau încuibate înș
adâncul sufltelor noastre, determinându-ne
implacabil să gândim i să ac ionăm ca fii aiș ț
lumii acesteia, a acestei noi civiliza ii recentț
născută a urii, urâtului i a mor iiș ț i nicidecumș
ca adevăra i copii adopta i de Dumnezeu,ț ț
părta i naturii divine, edificatori ai Cre tinătă iiș ș ț
secolului XXI, ai culturii vie ii, iubirii i luminiiț ș .

8. Pe baza Bibliei iș a Tradi iț ei
Sacre a Bisericii, strămo iiș
no trii - cre tiniiș ș de odinioară
-, au construit Cetatea lui
Dumnezeu, Cre tinătatea,ș
Civiliza ia Cre tină, aț ș
adevărului, iubirii, frumosului
i vie ii, fondate pe un nouș ț
limbaj i o nouă culturăș , total
diferită de cea a lumii
acesteia.

9. CETATEA LUI DUMNEZEU CU OAMENII CETATEA OAMENILOR FĂRĂ DUMNEZEU
Ioan Paul II, Evangelium Vitae (1995) 21. În căutarea rădăcinilor adânci ale luptei dintre „cultura
vieții” și „cultura morții”, trebuie să pătrundem în inima tragediei experimentată de omul
modern: eclipsa perceperii lui Dumnezeu și a omului, tipică climatului social și cultural dominat
de secularism, care, cu tentaculele lui pretutindeni prezente, reușește uneori să pună înseși
comunitățile creștine la încercare.
DOCTORIIBISERICIICATOLICE
PROMOTORII„CULTURIIMORII”Ț

10. CETATEA LUI DUMNEZEU CU OAMENII CETATEA OAMENILOR FĂRĂ DUMNEZEU
Ioan Paul II, Evangelium Vitae (1995) 21. În căutarea rădăcinilor adânci ale luptei dintre „cultura
vieții” și „cultura morții”, trebuie să pătrundem în inima tragediei experimentată de omul
modern: eclipsa perceperii lui Dumnezeu și a omului, tipică climatului social și cultural dominat
de secularism, care, cu tentaculele lui pretutindeni prezente, reușește uneori să pună înseși
comunitățile creștine la încercare.
DOCTORIIBISERICIICATOLICE
PROMOTORII„CULTURIIMORII”Ț