Colindatul cu
    ursul
Spre deosebire de Capra, aceasta
datina - colindatul cu ursul - este intalnita
doar in Moldova, de Anul Nou. S-a avansat
chiar ipoteza ca la originea ei s-ar afla un
cult traco-getic.

         Cultul ursului este mostenit de la
geto-daci, care il considerau un animal
sacru. Pregatirea mastii - costumul de urs
pentru carnavalul de Anul Nou se bucura de
o mare atentie. In unele parti, forma
capului de urs se obtine intinzand o piele
de vitel sau de miel peste o galeata
metalica, in timp ce in alte sate pielea se
intinde pe un suport metalic, in asa fel
incat reda fizionomia animalului. De la gat
in jos, corpul celui care se mascheaza este
acoperit cu o blana de oaie sau cu un cojoc
lung, intors pe dos.
Candva, corpul mascatului era
acoperit cu o blana veritabila de
urs, aspect intalnit foarte rar in zilele
noastre. In unele parti s-a pastrat
obiceiul ursului de paie, care este cea
mai arhaica forma de figurare a
animalului in cadrul obiceiurilor
calendaristice. Pentru obtinerea acestui
costum, se rasucesc franghii din paie de
ovaz, lungi de aproximativ 40 m care, in
dimineata ajunului de An Nou, sunt
cusute pe hainele purtatorului, acesta
ramanand astfel echipat pe toata durata
purtarii costumatiei. In trecut, se
obisnuia ca dezbracarea mascatului sa
se faca in mod ritualic, costumul de
paie fiind ars in fata asistentei.
Ursii, constituiti in cete speciale
de cate 10-15 personaje sau inclusi in
grupuri cu mai multe personaje, joaca la
comanda ursarilor, tineri chipesi,
imbracati in vesminte colorate, care
imprima ritmul jocului cu ajutorul unor
tobe (ciururi). Dupa executarea
numerelor din timpul dansului, ursii se
misca independent, simuland viata lor
libera in mijlocul naturii, se iau la tranta,
fac tumbe, simuleaza chiar atacul asupra
persoanelor din asistenta. Datorita
popularitatii sale, in ultimii ani au inceput
sa apara in sate, alaturi de cete precis
constituite, si grupuri mai mici de ursi (3-
6 personaje), care se bucura de multa
admiratie si contribuie la amplificarea
obiceiul.
Masca este condusa de un
„Ursar”, insotita de muzicanti si
urmata, adesea, de un intreg alai de
personaje (printre care se poate afla un
copil in rolul „puiului de urs”).
Atatata de ursar:
„Joaca bine, mai Martine,
Ca-ti dau paine cu masline",
in rapaitul tobelor sau pe melodia
fluierului, tinandu-si echilibrul cu
ajutorul unui ciomag, masca mormaie si
imita pasii leganati si sacadati ai
ursului, izbind puternic pamantul cu
talpile. Jocul sau trebuie sa fi avut, la
origine, rolul de a purifica si feritiliza
solul in noul an. Reprezentatia se incheie
cu obisnuitele urari adresate asistentei.
Uraturi - Ursul
“Buna seara, gaspodari!
Venim cu ursul din deal,
Sa va uram sanatate,
Multi ani, multi ani si bucate!
Ursul nostru-i mare domn
Si mereu, mereu i-i somn!
Si daca i-ai da sarmale,
Ursul ti-a calca pe sale,
Te-a mangaia pe obraz,
Ca sa uiti orice necaz!
Dati-ne si un covrig,
Ursului i-i tare frig!
Hai, Gavrile, la pamant,
Si asculta-ma ce-ti cant!
Cand erai mai mititel
Tare erai frumusel,
Dar de cand ai crescut mare,
Ma dai jos de pe picioare!
Te-ai facut asa de rau,
Ca nu am ce-ti face eu,
Da eu tot nu m-oi lasa,
Cu bata te-oi mangaia!
Joaca, joaca, mai Gavrile,
Ca-ti dau paine si masline,
Joaca, joaca tropotit,
Ca Frasina la prasit!
Asta noapte n-am dormit,
Toata casa am lipit,
Nici la noapte n-am sa dorm,
Ca sa pun lutul pe horn,
Caci se vad nuielele
Si ma rad muierile!
Ia, mai salta din suman,
Ca Ileana la spital!
Ea cand trece prin salon,
Parca trece un tractor
Si cand spune-o vorbulita
Zici ca bate-o melita!
Si cand canta din frunzisoara,
Ca si Borea de la Moara,
Cand da drumul la faina
Cu tarata si neghina!”

Colindatul cu ursul

  • 1.
  • 2.
    Spre deosebire deCapra, aceasta datina - colindatul cu ursul - este intalnita doar in Moldova, de Anul Nou. S-a avansat chiar ipoteza ca la originea ei s-ar afla un cult traco-getic. Cultul ursului este mostenit de la geto-daci, care il considerau un animal sacru. Pregatirea mastii - costumul de urs pentru carnavalul de Anul Nou se bucura de o mare atentie. In unele parti, forma capului de urs se obtine intinzand o piele de vitel sau de miel peste o galeata metalica, in timp ce in alte sate pielea se intinde pe un suport metalic, in asa fel incat reda fizionomia animalului. De la gat in jos, corpul celui care se mascheaza este acoperit cu o blana de oaie sau cu un cojoc lung, intors pe dos.
  • 3.
    Candva, corpul mascatuluiera acoperit cu o blana veritabila de urs, aspect intalnit foarte rar in zilele noastre. In unele parti s-a pastrat obiceiul ursului de paie, care este cea mai arhaica forma de figurare a animalului in cadrul obiceiurilor calendaristice. Pentru obtinerea acestui costum, se rasucesc franghii din paie de ovaz, lungi de aproximativ 40 m care, in dimineata ajunului de An Nou, sunt cusute pe hainele purtatorului, acesta ramanand astfel echipat pe toata durata purtarii costumatiei. In trecut, se obisnuia ca dezbracarea mascatului sa se faca in mod ritualic, costumul de paie fiind ars in fata asistentei.
  • 4.
    Ursii, constituiti incete speciale de cate 10-15 personaje sau inclusi in grupuri cu mai multe personaje, joaca la comanda ursarilor, tineri chipesi, imbracati in vesminte colorate, care imprima ritmul jocului cu ajutorul unor tobe (ciururi). Dupa executarea numerelor din timpul dansului, ursii se misca independent, simuland viata lor libera in mijlocul naturii, se iau la tranta, fac tumbe, simuleaza chiar atacul asupra persoanelor din asistenta. Datorita popularitatii sale, in ultimii ani au inceput sa apara in sate, alaturi de cete precis constituite, si grupuri mai mici de ursi (3- 6 personaje), care se bucura de multa admiratie si contribuie la amplificarea obiceiul.
  • 5.
    Masca este condusade un „Ursar”, insotita de muzicanti si urmata, adesea, de un intreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil in rolul „puiului de urs”). Atatata de ursar: „Joaca bine, mai Martine, Ca-ti dau paine cu masline", in rapaitul tobelor sau pe melodia fluierului, tinandu-si echilibrul cu ajutorul unui ciomag, masca mormaie si imita pasii leganati si sacadati ai ursului, izbind puternic pamantul cu talpile. Jocul sau trebuie sa fi avut, la origine, rolul de a purifica si feritiliza solul in noul an. Reprezentatia se incheie cu obisnuitele urari adresate asistentei.
  • 6.
    Uraturi - Ursul “Bunaseara, gaspodari! Venim cu ursul din deal, Sa va uram sanatate, Multi ani, multi ani si bucate! Ursul nostru-i mare domn Si mereu, mereu i-i somn! Si daca i-ai da sarmale, Ursul ti-a calca pe sale, Te-a mangaia pe obraz, Ca sa uiti orice necaz! Dati-ne si un covrig, Ursului i-i tare frig!
  • 7.
    Hai, Gavrile, lapamant, Si asculta-ma ce-ti cant! Cand erai mai mititel Tare erai frumusel, Dar de cand ai crescut mare, Ma dai jos de pe picioare! Te-ai facut asa de rau, Ca nu am ce-ti face eu, Da eu tot nu m-oi lasa, Cu bata te-oi mangaia!
  • 8.
    Joaca, joaca, maiGavrile, Ca-ti dau paine si masline, Joaca, joaca tropotit, Ca Frasina la prasit! Asta noapte n-am dormit, Toata casa am lipit, Nici la noapte n-am sa dorm, Ca sa pun lutul pe horn, Caci se vad nuielele Si ma rad muierile!
  • 9.
    Ia, mai saltadin suman, Ca Ileana la spital! Ea cand trece prin salon, Parca trece un tractor Si cand spune-o vorbulita Zici ca bate-o melita! Si cand canta din frunzisoara, Ca si Borea de la Moara, Cand da drumul la faina Cu tarata si neghina!”