1. Este o zi frumoasă de început de săptămână când fulgii alergau
nebuneşte prin văzduhul sur. Plini de energii nebănuite, ne îndreptam
spre clasă.
Doamna învăţătoare ne-a prezentat concursul “Clasa de aur”.
Aşteptam cu nerăbdare, în fiecare zi, clinchetul clopoţelului pentru
ca, în pauze, să mişunăm ca într-un furnicar.
Cu mătura magică şi cu făraşul buclucaş adunam, de pe parchet,
pământul care se scutura de pe cizme. Apoi, umpleam găleata cu apă
limpede ca de cristal şi, cu buretel pufos, lustruiam tabla.
De îndată ce deschideam fereastra, un aer proaspăt năvălea în
clasă, inundând spaţiul şi înviorând atmosfera. Pe pervaz, muşcatele
viu colorate aşteptau cu petalele deschise să le mângâiem. Cu
stropitoarea le udam şi le ştergeam de praf frunzuliţele firave. Parcă
zâmbeau în ferestre, printre razele palide ale soarelui, mulţumite de
mâinile noastre harnice şi pricepute.
Apoi ne ocupam de praful de pe mobilier care dispărea, ca prin
minune, de ordinea de pe bănci şi din dulapuri şi, nu în ultimul rând,
de uniformele noastre.
Totul sclipea în jur, privirile noastre erau mândre. Pe chipul
doamnei învăţătoare se citeau bucuria şi mulţumirea că, de fapt,
respectul faţă de mediul în care trăim 4-5 ore zilnic ne-a unit într-un
efort care ne dădea multe satisfacţii. Zilnic “familia” noastră se
bucura pentru aprecierile primite şi găseam în noi permanent resurse
pentru ca a noastră clasă să obţină cel mai mare punctaj.
La finalul concursului, am obţinut un binemeritat loc I.
Decernarea diplomei de învingători ne-a onorat şi am realizat că “În
unire stă puterea”.
Astăzi, ne considerăm încă în concurs. Dar este o întrecere cu
noi, cu visul nostru că putem fi cei mai buni dacă ne străduim şi dacă
înţelegem că “Omul sfinţeşte locul.”.
DUMITRACHE BIANCA
CLASA a IV-a F
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII, NR.7, “AUREL VLAICU”,
FETEŞTI, IALOMIŢA