Philippe Wallon - Psihologia desenului la copilAlice Alexandra
Dezvoltarea masivă şi rapidă a psihologiei în România de după 1990 a pus în atenţie un domeniu neglijat pe nedrept şi cu urmări dramatice: psihologia copilului. În acest context, prezenta lucrare, dedicată desenului ca mijloc de comunicare al copilului care nu stăpâneşte suficient de bine limba, acoperă o lacună majoră în cultura psihologică românească. Tinzând spre exhaustiv, Psihologia desenului la copil evidenţiază principalele probleme psihologice asociate fenomenului. Astfel, capitolul I şi cel de-al doilea oferă cadrul general, istoria studiilor desenului, date despre descrierea şi interpretarea sa, precum şi particularităţile sale culturale. Capitolul al treilea prezintă probele clasice care folosesc desenul, iar ultimele patru capitole sunt dedicate relaţiei dintre desen şi psihopatologie, precum şi raportului dintre desen şi computer.
Adevărat tratat de psihologia desenului, cartea de faţă se adresează studenţilor la psihologie, psihologilor care se ocupă de copii, precum şi psihoterapeuţilor de toate nuanţele.
Comunicarea este deosebit de importantă în asistenţa medicală, în condiţiile în care
pacienţii sau clienţii sunt vulnerabili din punct de vedere emoţional, se simt singuri și, de
cele mai multe ori, speriaţi de ceea ce îi poate aștepta
Philippe Wallon - Psihologia desenului la copilAlice Alexandra
Dezvoltarea masivă şi rapidă a psihologiei în România de după 1990 a pus în atenţie un domeniu neglijat pe nedrept şi cu urmări dramatice: psihologia copilului. În acest context, prezenta lucrare, dedicată desenului ca mijloc de comunicare al copilului care nu stăpâneşte suficient de bine limba, acoperă o lacună majoră în cultura psihologică românească. Tinzând spre exhaustiv, Psihologia desenului la copil evidenţiază principalele probleme psihologice asociate fenomenului. Astfel, capitolul I şi cel de-al doilea oferă cadrul general, istoria studiilor desenului, date despre descrierea şi interpretarea sa, precum şi particularităţile sale culturale. Capitolul al treilea prezintă probele clasice care folosesc desenul, iar ultimele patru capitole sunt dedicate relaţiei dintre desen şi psihopatologie, precum şi raportului dintre desen şi computer.
Adevărat tratat de psihologia desenului, cartea de faţă se adresează studenţilor la psihologie, psihologilor care se ocupă de copii, precum şi psihoterapeuţilor de toate nuanţele.
Comunicarea este deosebit de importantă în asistenţa medicală, în condiţiile în care
pacienţii sau clienţii sunt vulnerabili din punct de vedere emoţional, se simt singuri și, de
cele mai multe ori, speriaţi de ceea ce îi poate aștepta
PROGRAMUL MEDITATIEI TRANSCENDENTALE PENTRU A CLADI FORTA FAMILIEIAMTR
Acest studiu descrie cercetarile facute asupra programului Meditatiei Transcendentale (TM) si un plan al lui Maharishi Mahesh Yogi, creatorul acestui program, pentru a dezvolta familii "invincibile" bazat pe un model al sistemelor coerente (invincibilitatea este o caracteristica generala a sistemelor coerente de a respinge influenta factorilor externi perturbatori).
Ziua Mondiala a Sanatatii Mintale- 10 Octombrie , 2021Mihaela Ursachi
Nu există sănătate fără sănătate mintală.
Activitate în cadrul Proiectului Erasmus+ Healthy body, healthy mind, W zdrowym ciele, zdrowy duch- cu numărul de referință : Nr- 2020- 1- PL01- KA229- 081699_3, proiect finanțat de Comisia Europeană, prin programul ERASMUS+, Acțiunea KA2, Schimb de bune practici, prin Agentia Națională de Programe Comunitare și Dezvoltare Profesională.
PROGRAMUL MEDITATIEI TRANSCENDENTALE PENTRU A CLADI FORTA FAMILIEIAMTR
Acest studiu descrie cercetarile facute asupra programului Meditatiei Transcendentale (TM) si un plan al lui Maharishi Mahesh Yogi, creatorul acestui program, pentru a dezvolta familii "invincibile" bazat pe un model al sistemelor coerente (invincibilitatea este o caracteristica generala a sistemelor coerente de a respinge influenta factorilor externi perturbatori).
Ziua Mondiala a Sanatatii Mintale- 10 Octombrie , 2021Mihaela Ursachi
Nu există sănătate fără sănătate mintală.
Activitate în cadrul Proiectului Erasmus+ Healthy body, healthy mind, W zdrowym ciele, zdrowy duch- cu numărul de referință : Nr- 2020- 1- PL01- KA229- 081699_3, proiect finanțat de Comisia Europeană, prin programul ERASMUS+, Acțiunea KA2, Schimb de bune practici, prin Agentia Națională de Programe Comunitare și Dezvoltare Profesională.
2. Alianta terapeutică. Ce
este?
Colaborarea care se dezvoltă între
terapeut și pacient și care e alcătuită din
trei elemente:
Relația pozitivă (empatie, încredere și
respect)
Acordul asupra sarcinilor de tratament
Acordul asupra scopurilor
3. Alianta terapeutică. Ce beneficii
oferă?
Nenumărate studii empirice pun în
evidență dimensiunea interpersonală,
psihologică, a relației medic-pacient și
care susține aderența la tratament și
stimulează răspunsul placebo al
organismului.
4. ”Știu sigur ce are sau ce vrea
să spună”
bias de confirmare
Consecința ? Crește riscul deciziei
medicale greșite.
Exemplu
5. 1. Să verifici propriile
presupuneri
contra biasului de confirmare
atitudine autentică de interes
întrebând:
”Vrei să spui că.... (ce crezi tu/ce
presupui)... ?
6. „Sunt sătul(ă). Același lucru de
fiecare dată.”
Stresul favorizează tendința de a folosi
informațiile ușor accesibile. De aici,
preconcepțiile și stereotipurile -
șabloane social-cognitive
euristica disponibilității
7. 2. Să devii în mod autentic curioasă/curios
vizavi de viața pacientului.
întrebările deschise:
”Imi poti spune mai multe despre asta ca
sa ma ajuti sa inteleg.”; ”Imi poti spune
mai mult despre cum te face asta să te
simți ?”
8. ”Stiu eu mai bine”.
”angajamente cognitive premature”
Consecința? Blocarea empatiei și riscul
de a înțelege distorsionat perspectiva
pacientei/pacientului.
9. 3. Să suspenzi judecățile și
comentariile și să asculți până la
capăt
Empatia începe cu ascultarea.
Cum? Reformulând sau recapitulând
ideile din mesajul
10. ”Am atâtea pe cap”
Dacă faci mai multe lucruri in timp ce
comunici, nu ești complet prezenta, ci
poate cel mult parțial.
Multitasking-ul e un mit
11. 4. Să știi când să NU asculți și să
AMÂNI momentul dialogului.
”Inteleg că e important ce vrei să-mi spui
și vreau să-ți oferi intreaga atentie. Poți
astepta puțin? Am nevoie de putin timp
ca să rezolv asta.”
12. Recapitulare
Să verifici propriile presupuneri
Să devii în mod autentic
curioasă/curios vizavi de viața
pacientului/pacientei.
13. Recapitulare
Să suspenzi judecățile și comentariile
și să asculți până la capăt
Să știi când să NU asculți și să
AMÂNI momentul dialogului
14. Referințe
Bordin, E. S. (1979). The generalizability of the psychoanalytic concept
of the working alliance. Psychotherapy: Theory, research &
practice, 16(3), 252.
Pohl, R. (2004). Cognitive illusions: A handbook on fallacies and biases
in thinking, judgement and memory. Psychology Press.
De Saintonge, D. C., & Herxheimer, A. (1994). Harnessing placebo
effects in health care. The Lancet, 344(8928), 995-998.
Thompson, L., & McCabe, R. (2012). The effect of clinician-patient
alliance and communication on treatment adherence in mental health
care: a systematic review. BMC psychiatry, 12(1), 87.
Fuertes, J. N., Boylan, L. S., & Fontanella, J. A. (2009). Behavioral
indices in medical care outcome: the working alliance, adherence, and
related factors.Journal of general internal medicine, 24(1), 80-85.
Halpern, D. F. (2002). Thought and knowledge: An introduction to
critical thinking. Routledge.
Stewart, J. (2013). U&Me: Communicating in Moments That Matter.
The Taos Institute Publications.
Chanowitz, B., & Langer, E. J. (1981). Premature cognitive
commitment.Journal of personality and social psychology, 41(6), 1051.