Documentul detaliază un proiect didactic pentru clasa a VII-a, axat pe învățarea alfabetului limbajului de programare Turbo Pascal, incluzând vocabularul limbajului și unități lexicale. Lecția vizează formarea unor competențe specifice, precum definirea termenilor și identificarea simbolurilor speciale, folosind diverse strategii didactice și resurse pentru facilitarea procesului de învățare. Proiectul cuprinde o structură clară a activităților și evaluărilor, subliniind importanța exercițiilor pentru fixarea noilor cunoștințe.

1. Proiect didactic
Data: 29.04.2024
Clasa: a VII-a
Profesorul: Morea N
Unitatea de învăţare: Primele mele programe.
Subiectul: Alfabetul limbajului. Vocabularul limbajului. Unităţi lexicale.
Tipul lecţiei: predare-învăţare
Competenţe specifice:
CS1 - Formarea unei viziuni ştiinţifice asupra componentei informatice în societatea
contemporană;
CS4 - Elaborarea modelelor informatice a obiectelor, sistemelor şi proceselor frecvent întâlnite
în activitatea cotidiană;
CS5 - Aplicarea metodelor de algoritmizare, de formalizare, de analiză, de sinteză şi de
programare pentru soluţionarea problemelor legate de prelucrarea automatizată a informaţiei;
Obiectivele operaţionale:
O1. Să definească termenii unită i lexicale, factor scală, programe-pilot, comentarii;
ț
O2. Să identifice simbolurile speciale a vocabularului limbajului Turbo Pascal;
O3.Să exemplifice diferite tipuri de identificatori, numere, separatori;
O4. Să scrie formule metalingvistice ;
O5. Să deseneze diagramele sintactice corespunzătoare formulelor metalingvistice propuse.
Strategii didactice:
1. Metode si procedee didactice:

2. M1 – expunerea
M2 – conversaţia
M4 – exerciţiu
M5 – conspecte de reper
M6 – ilustrarea
M7 – lucrul cu izvoarele
2. Forme de dirijare a învăţării: învăţare prin proiectare şi reciprocă dirijată de profesor
3. Forme de organizare: frontală
4. Resurse materiale:
A. Gremalschi, manual, cl. VII
Curriculum disciplinar.
5. Mijloace de evaluare: întrebări orale, rezolvarea exerciţiilor
6. Mijloace de invăţămînt: planse, probleme model

3. SCENARIUL LECŢIEI:
Evenimentul
instrucţional
Etapa
Activitatea
profesorului
Conţinutul
Activitate
a elevilor
1. Momentul
organizatoric
Salut elevii.Fac apelul,
creez o atmosferă plăcută
pentru a începe o lecţie
nouă.
Salută
profesorul. Se
pregătesc de
leţie, inclusiv
şi rechizitele
2. Actualizarea
cunoştinţelor
Evocare Verific cunoştinţele
elevilor şi tema de acasă
cu ajutorul următoarelor
întrebări:
- no iunea de formulă
ț
metalingvistică;
-să enumere simbolurile
care sunt utilizate de
metalimbajul BNF;
Prin formulă metalingvistică vom înţelege o construcţie
formată din 2 părţi: stînga şi dreapta, separate prin
simbolul „::=” ce are semnificaţia egal prin definiţie. În
partea stîn-gă a formulei se găseşte un simbol neterminal,
iar în partea dreaptă – simboluri terminale separate prin
anumite simboluri specifice cu o anumită semnificaţie.
Metalimbajul BNF utilizează urmtoarele simboluri:
- simbolurile terminale – adică simbolurile ce apar exact
la fel şi în programul Pascal;
- simbolurile neterminale– are desemnează unităţile
(construcţiile) gramaticale
ale limbaj.
De exemplu, cifrele 0, 1, 2, 3, ..., 9; literele A, B, C, D, ...,
Z sunt simboluri terminale. Simbolurile neterminale se
scriu între semnmele „<” şi „>”, de exemplu <cifra>,
<litera> sunt simboluri neterminale.
Răspund la
întrebările
puse de către
profesor.
3. Anunţarea
temei şi
obiectivelor
Anunţ tema nouă şi
obiectivele ei.
Tema lecţiei de astăzi este: „Alfabetul limbajului.
Vocabularul limbajului. Unităţi lexicale.” Obiectivele
lecţiei sunt:
O1. Să definească termenii unită i lexicale, factor scală,
ț
programe-pilot, comentarii;
O2. Să identifice simbolurile speciale a vocabularului
limbajului Turbo Pascal;
O3.Să exemplifice diferite tipuri de identificatori,
numere, separatori;
O4. Să scrie formule metalingvistice ;
O5. Să deseneze diagramele sintactice corespunzătoare
formulelor metalingvistice propuse.
Notează tema
în caiete,
respectiv şi
obiectivele
lecţiei.

4. 4. Comunicarea
noilor cunoştinţe
Explicare Propun elevilor spre
studiere alfabetul
limbajului.
Definesc no iunea de
ț
lexemă sau unitate
lexicală.
Explic elevilor din ce este
compus vocabularul
limbajului Turbo Pascal.
Descriu lexemele din
care este compus
vocabularul i
ș
exemplific.
Ca exemplu prezint
elevilor cîteva formule
metalingvistice pe care
şi le descrie.
Propun spre studiere
cuvinetele –
cheie.Exemplific
Alfabetul limbajului PASCAL este format din
următoarele caractere ale codului ASCII (American
Standard Code for Information Interchange):
 cifre zecimale;
 literele mari i mici ale alfabetului englez;
ș
 semnele de punctua ie;
ț
 operatorii aritmetici i logici;
ș
 carecterele control i editare (spa iu, sfîr it de
ș ț ș
linie sau retur de car etc.).
În unele construc ii ale limbajului pot fi folosite i literele
ț ș
alfabetelor na ionale , de exemplu literele ă, â, î, , ale
ț ș ț
alfabetului român.
Cele mai simple elemente, alcătuite din caractere i
ș
înzestrate cu semnifica ie lingvistică, se numesc
ț lexeme
sau unită i lexicale
ț . Acestea formează vocabularul
limbajului PASCAL.
Distingem următoarele unită i lexicale
ț ;
 simboluri speciale i cuvinte cheie
ș ș
 identificatorii;
 numere;
 iruri de caractere;
ș
 etichete;
 directive.
Simboluri speciale i cuvinte-cheie
ș
Simbolurile speciale sunt formate din unul sau două
caractere:
+ plus
- minus
* asterisc
/ bară
= egal
, virgulă
: două puncte
. punct
@ la
{ acoladă din stânga
} acoladă din dreapta
# număr
.. puncte de suspensie
(* echivalent acoladei {
*) echivalent acoladei }
< mai mic
> mai mare
[ paranteză pătrată la st.
] paranteză pătrată la dr.
( paranteză rotundă din st
) paranteză rotundă din dr
; punct i virgulă
ș
^ accent circumflex
$ dolar
<= mai mic sau egal
>= mai mare sau egal
:= atribuire
<> neegal
(. echivalent parantezei [
). echivalent parantezei ]
Men ionăm că dacă un simbol special este alcătuit din
ț
două caractere, de exemplu <= sau := , între ele nu trebuie
să apară niciun spa iuintermediar.
ț
Cuvintele- cheie sînt formate din două sau mai multe
litere:
And i
ș
Array tablou
Begin început
Case caz
Const constante
Div cîtul împăr irii
ț
Do execută
Downto în descre tere la
ș
Nil zero
Not nu
Of din
Or sau
Packed împachetat
Type tipul
To la
Then atunci
Asimilează
preponderent
infor-maţia,
notînd în caiete
definiţiile
expuse de
profesor.
Analizează
infor-maţia şi
scriu în
conspecte
.
Urmăresc
exemplele
notîndu-le în
caiet

5. Definesc unită ile
ț
lexicale:
<Simbol special>
<Simbol echivalent>
<Cuvînt –cheie>
cu ajutorul formulelor
BNF.
Descriu unitatea lexicalâ:
identificatorii
Amintesc formulele BNF
care definesc unitatea
lexicală <Identificator> :
Else altfel
End sfîr it
ș
File fi ier
ș
For pentru
Function func ie
ț
Goto treci la
Until pînă ce
Var variabile
While cît
With cu
Set mul ime
ț
Repeat repetare
Cuvintele- cheie sînt rezervate i nu pot fi folosite în alt
ș
scop decît cele dat prin defini ia limbajului.
ț
<Simbol special>::= + | * | / | = | < | > |] | [ | , | ( | ) | : | ; | ^ | .
| @ | { | } | $ | # | <= | >= | <> | := | .. |<Cuvânt-cheie>|
<Simbol echivalent>
<Simbol echivalent>::=(* | *) | (. | .)
<Cuvânt-cheie>::= and |array | begin | case | const | div|
do | goto | if | in | label | var | while | with
Identificatorii sunt unitî i lexicale care desemnează
ț
variabile, constant, func ii, programe. Un identificator
ț
începe cu o literă, care poate fi urmată de orice
combina ie de lietere i cifre. Lungimea identificatorilor
ț ș
nu este limitată, dar sînt semnificative doar primele 63 de
caractere.
<Cifra>::=0|1|2|3|4|5|6|7|8|9
<Litera>::=a|b|c|d|e|f|g|h|i|j|k|l|m|n|o|p|q|r|s|t|u|v|w|x|y|z
<Identificator>::=<Litera>{<Litera><Cifra>}
Exemple de identificatori:
1. x 6. z01b
2. y 7. lista
3. z 8. listaelevilor
4. x1 9. listatelefoanelor
5. y10 10. registru
În construc iile gramaticale ale limbajului Pascal, cu
ț
excep ia irurilor de caractere, literele mari i mici se
ț ș ș
consideră echivalente. Prin urmare sunt echivalen i i
ț ș
identificatorii:
1. x i X
ș
2. y i Y
ș
3. z i Z1
ș
4. x1 i X1
ș
5. lista, Lista, Lista, ListA, LISTa.
Men ionăm că în construc iile de bază ale limbajului
ț ț
PASCAL nu se utilizează literele ă, î, â, , ale alfabetului
ș ț
român. A adar în scrierea identificatorilor semnele
ș
diacritice respective vor fi omise.
1. Suprafata
2. Numar
3. NumarElevi
4. Patrat
5. SirDeCaractere
Urmăresc şi
analizează
cu atenţie
explicaţiile
profesorului.
Proiectează în
caiet

6. Descriu unitatea lexicală :
Numere.
Descriu unitatealexicală:
iruri de caractere.
Ș
Descriu unită ile
ț
lexicale:
1.Etichete
2.Directive
3.Separatori
Numerele pot fi întregi sau reale. În mod obi nuit, se
ș
folose te sistemul zecimal de numera ie.
ș ț
Exemple de numere întregi:
23
318
1996
-0023
-23
+1996
00318
-1996
+001996
-318
-0001996
-000199
În cazul numerelor reale,partea frac ionară se separă de
ț
partea întreagă prin punct. Punctul zecimal trebuie să fie
precedat i urmat de cel pu in o cifră zecimală.
ș ț
Exemple de numere reale:
3.1415
-3.04
+0.0001
+3.04
-0.0001
6.28
0.0001
-256.19
+3.12421
283.19
28.17
63906.734
În scrierea numerelor reale se poate utiliza i un
ș factor de
scală. Acesta este un număr întreg precedat de litera e (sau
E), care indică că numărul urmat de factorul de scală se
înmul e te cu 10 la puterea respectivă.
ț ș
Exemple:
8.12E-5
749.512E+8
-0.0823E-12
3250.4E06
3.421E16
irurile de caractere sînt iruri de caractere imprimabile,
Ș ș
delimitate de apostrof. În irul de caractere apostroful
ș
apare dublat. Accentuăm că în cazul irurilor de caractere
ș
literele mari i mici apar drept caractere distincte.
ș
Exemple:
1. 'Variabila x'
2. ‘Calculul aproximativ’
3. ‘Apostroful’ ‘ este dublat’
Spre deosebire de alte unită i lexicale ale limbajului
ț
PASCAL, în irurile de caractere pot fi utilizate i literele
ș ș
ă, î, â, , ale alfabetului romîn. În acest scop e necesar ca
ș ț
pe calculatorul la care lucra ie sî fie instalate
ț programele-
pilot ce asigură introducerea, afi area i imprimarea
ș ș
literelor date.
Exemple:
1.’ ir de caractere’
Ș
2. ‘Limba engleză’
3. ‘Suprafa ă’
ț
4. ‘Număr încărcări’
1.Etichetele suntnumere întregi fără semn din domeniul
0,1, ..., 9999 i se utilizează pentru a marca instruc iunile
ș ț
limbajului PASCAL.

7. Exemple:
1 100 999 582 1004
Evident, formula BNF care define te unitatea lexicală în
ș
studiu are forma:
<Etichetă>::=<Întreg fără semn>
2. Unitatea lexicală <Directivă >se define te exact ca
ș
identificatorul:
<Directivă>::=<Literă>{<Literă>|<Cifră>}
Efectiv, directivele sunt cuvinte rezervate care au o
semnifica ie special. Limbajul- standard con ine o singură
ț ț
directivă:
forward
Aceasta se folose te la descrierea unor procedure i
ș ș
func ii definitede utilizator.
ț
3.Orice program PASCAL constă din lexeme i separatori.
ș
Separatorii folosi i în limbaj sînt spa iul de linie i
ț ț ș
comentariul.
Exemple:
1. x div y
2. not x
3. begin
writeln (x);
writeln(y);
end.
În lipsa separatorilor, la scrierea consecutivă a
identificatorilor, a cuvintelor-cheie, a numerelor fără semn
i a directivelor, începutul unei entită i lexicale ar putea fi
ș ț
interpretat în unele cazuri drept o continuare a celei
precedente.
În particular construc ia
ț “ x div y” din primul exemplu
comunică calculatorului “împarte valoarea variabilei x la
valoarea variabilei y”. Însă , în lipsa spa iilor de separare ,
ț
construc ia “xdivy” va fi interpretată ca un identificator.
ț
Comentariile sînt secven ele de caractere precedate de {
ț i
ș
urmate de}.
Exemple:
1. {Program elaborat de Radu Ion}
2.{Introducerea datelor initiale}
Comentariile nu influen iază în niciun fel derularea
ț
programelor PASCAL, i se utilizează pentru a include în
ș
ele unele precizări, explica ii, informa ii suplimentare.
ț ț
Accentuăm că utilizarea ra ională a comentariilor, spa iilor
ț ț
i retururilor de car asigură scrierea unor programe lizibile.
ș
unde x1, x2,..., xn pot fi simbo-
5. Fixarea noilor
cunoştinţe
Realizarea
sensului
Pentru a asimila mai
bine cele predate se
propune spre realizare
cîteva exerci ii.
ț
1. Care este diferen a dintre caractere i simboluri?
ț ș
2. Care din secven ele propuse sunt conform defini iei
ț ț
unită ii lexicale
ț <Identificator>?
a) x1 e) abc
b)1x f) Luna
c)xy g) 20.10.2011
Elevii propun
idei proprii şi
participă la
construcţia
diagramelor,
în acelaşi timp
notînd în

8. d) B-1 h) I1j
3. Desna i diagramele sintactice pentru unită ile
ț ț
gramaticale <Cifră>, <Identificator>.
4. Care din secven ele de caractere ce urmează sînt
ț
conforme defini iei unită ii lexicale <
ț ț Număr întreg>?
a) 418 e)24693.
b)0-418 f)-621
c)621+ g)+62.1
d)32,14 h)-00621
5. Care din secven ele ce urmează sînt conform defini iei
ț ț
unită ii lexicale <
ț ir de caractere>:
Ș
a)’ Număr întreg e) ‘Anul 1997’
b’)Sfîr itul programulu’i f) ‘Anul ‘97’
ș
c)’APOSTROF ‘ g) ‘Lista telefoanelor’
d) ’’ x ‘’ h) ‘’’
6. Care din sceven ele de mai jos sînt conforme defini iei
ț ț
unită iii lexicale <
ț Număr real>?
a) 3.14 f) 591328
b) .000382 g) 591328e-3
c) 1961. h) 0.000314E4
d) 2541e +2 j) 0,618284e00
e)281.3 i) 28131E-2
conspect.
Rezolvă elevii
împreună cu
profesorul la
tablă.
Rezolvă
împreună cu
profesorul.
6. Concluzii.
Realizarea
feedback-ului.
Notarea elevilor.
Propun întrebări
elevilor pentru a
verifica cuno tin ele
ș ț
accumulate pe
parcursul lec iei date
ț
Întrebările propuse:
 Cîte tipuri de numere con ine vocabularul
ț
limbajului?
 Da i exemple de
ț simboluri-speciale i
ș cuvinte-
cheie ?
 Ce numim factor scală ?
 Ce directivă con ine limbajul PASCAL?
ț
 Da i exemple de separatori întîlni i des în
ț ț
limbajul PASCAL?
Elevii
răspund la
întrebările
propuse de
profesor
7. Tema pentru
acasă
Extindere
Indică elevilor să
studie-ze tema şi
exerciţiile pentru
acasă
De studiat temele „Alfabetul limbajului”, „Vocabularul
limbajului”,
Notează
tema