62 rom 1 4

2 Lb. Română Olimpiadele Cunoaşterii edi ia a VI-a, etapa a II-a
LIMBA ROMÂNĂ
CLASA I
1. Povestea „Ursul păcălit de vulpe” este
scrisă de:
a) Ion Creangă b) Mihai Eminescu
c) Tudor Arghezi d) Elena Farago e) Petre Ispirescu
2. Propozi ia Vulpea simte miros de peşte.
este formată din:
a) 2 cuvinte b) 3 cuvinte c) 4 cuvinte
d) 5 cuvinte e) 6 cuvinte
3. Câte cuvinte formate dintr-o singură silabă sunt în
propozi ia următoare:
Un ăran venea pe drum cu o căru ă de peşte.
a) 3 b) 4 c) 5 d) 6 e) 7
4. Subliniază în textul următor cuvintele formate din două
silabe. Care este numărul lor ?
Costel doarme un somn dulce. Mama lui e în
camera de alături. Ea citeşte o carte interesantă.
a) 1 b) 2 c) 3 d) 4 e) 5
5. Găseşte cuvântul care nu se poate forma folosind numai
literele: a, c, r, t, o
a) arc b) cor c) cort d) actor e) curte
6. Care dintre cuvintele următoare nu este alintat?
a) vulpi ă b) car c) peştişori
d) lăbu ele e) ursule

Lb. Română Olimpiadele Cunoaşterii edi ia a VI-a, etapa a II-a 3
7. Ursul dorea şi el măcar un peştişor.
În câte cuvinte se foloseşte de două ori aceeaşi literă?
a) 1 b) 3 c) 2 d) 4 e) 5
8. lunecuş, undi ă, nuia, golaş
Dacă alegi prima literă din fiecare cuvânt po i forma
cuvântul ...
a) venit b) lung c) vizuina d) bă e) vulpii
9. Găseşte greşeala :
a) Vulpea a cărat peştii la vizuină.
b) Apoi a început să îi mănânce cu poftă.
c) peştii erau foarte gustoşi.
d) Ea era flămândă de mai multe zile.
e) ăranul a aruncat vulpea în car.
10. Care dintre propozi ii nu are legătură cu povestea
„Ursul păcălit de vulpe” ?
a) Ursul aşteaptă în fa a vizuinii.
b) Vulpea nu a vrut să îi dea peşte.
c) Vulpea îl trimite la baltă.
d) Lupul cere şi el miere.
e) Ursul rămâne fără coadă.
11. S-a strecurat o greşeală. Găseşte-o !
a) cercei b) papuci c) ger d) pagini e) giam
12. Bietul urs a tras de coadă până s-a rupt.
În enun ul dat, cuvântul subliniat are în eles opus cu :
a) amărâtul b) necăjitul c) fericitul
d) săracul e) sărmanul

13. Care din pro-
pozi ii nu se
potriveşte
imaginii ?
a) Vulpea este în vizuină.
b) Ursul aşteaptă să
prindă peşti.
c) Vulpea mănâncă peşti.
d) A venit primăvara.
e) Este noapte.
14. Întrebarea nepotrivită răspunsului
„Ursul a plecat repede la vizuina vulpii. ” este:
a) Unde a plecat ursul? b) Cine a plecat la vizuina vulpii ?
c) Cum a plecat ursul ? d) Ce a făcut ursul?
e) De ce a plecat ursul?
15. Ursul dorea să o pedepsească pe cumătra vulpe.
Ce cuvânt din propozi ie este format din patru silabe :
a) al cincilea b) al doilea c) al şaptelea
d) al patrulea e) al şaselea
16. “Cum nu este Vulpea din poveste?”
a) vicleană b) hoa ă c) mincinoasă d) sinceră e) pofticioasă

17. Ghici !
Mlădioasă şi vicleană
Fur găina dolofană
Şi pe corb l-am păcălit !
I-am luat caşul şi-am fugit !
a) trestia b) cocoşul c) corbul d) co ofana e) vulpea
18. În care pereche cuvintele nu se potrivesc ?
a) vulpe - vulpi b) coadă - cozi c) urs - urşi
d) vizuină - vizuini e) păcăleală – păcălit
19.
Ursul coada şi-a lăsat
Chiar în lacul înghe at.
Totul a fost în zadar
Peşte nu a prins măcar.
Te gândeşte aşadar
Şi găseşte alt final!
Scrie pe foaia de concurs trei-patru enun uri prin care să
găseşti un alt final cunoscutei poveşti scrise de Ion Creangă.
MULT SUCCES !

CLASA A II-A
1. A fost odată o frumoasă prin esă
care iubea florile.
Ce cuvânt are în eles asemănător cu
în elesul cuvântului subliniat:
a) ura b) îndrăgea c) privea
d) admira e) călătorea
2. Care pereche nu respectă regula ?
a) vorbeşte-spune b) sub ire-gros c) lumină-întuneric
d) aproape-departe e) adevăr-minciună
3. Nu se potrivesc cuvintele în perechea:
a) albine - albină
b) fluturaşi - fluturaş
c) musculi e - musculi ă
d) buburuze - buburuză
e) gândaci - gândăcei
4. În care din seriile de mai jos toate cuvintele denumesc „mai
multe” păsărele ?
a) cuc, rândunele, berze, cocori
b) cuci, rândunele, berze, cocori
c) cuci, rândunele, barză, cocori
d) cuci, rândunică, berze, cocori
e) cuc, rândunică, berze, cocori
5. Prin esa coborâ pe pământul înverzit cu alaiul
nemaiîntâlnit al florilor.
Dintre cuvintele subliniate nu s-a scris corect:
a) al treilea cuvânt b) al doilea cuvânt c) primul cuvânt
d) al patrulea cuvânt e) al cincilea cuvânt

6. Primăvara le-a vorbit păsărilor călătoare:
Mândre păsări călătoare,
Asculta i a mea urare
Bine a i venit cu soare
Aici este casa voastră.
To i v-aşteaptă la ferestră.
Multă vreme-a i colindat.
Oare eu v-am supărat
- Nici un fel de supărare,
Mul umim de-a ta urare!
Am plecat în depărtare,
În alte ări am iernat
Şi hrana ne-am căutat
Dorul care ne-a înso it,
Prin esă l-ai liniştit.
Semnele de punctua ie care lipsesc sunt, în ordine, în seria:
a) (-); (:); (!); (?); (.); (,)
b) (-); (:); (!); (?); (,); (.)
c) (-); (.); (?); (:); (,); (!)
d) (!); (:); (-); (?); (,); (.)
e) (.); (-); (!); (?); (:); (,)
7. Rândunica s-a întors din ările calde.
Ea a ajuns la cuibul ei.
Ce variantă se potriveşte expresiei subliniate?
8. Primăvara a cerut florilor să se aşeze în ordinea
alfabetică a numelui. Care dintre ele a greşit?
crin zambilă ghiocel lalea margaretă
a) b) c) d) e )
a) a
ajuns
acasă
b) a
ajuns pe
drumuri
c) a
ajuns
la un
rezultat
d) a
ajuns de
râsul
lumii
e) a ajuns
la vorba
mea
a ajuns
la cuib

9. Primăvara aduce bucurie tuturor.
Cuvântul subliniat are în eles opus cuvântului:
a) veselie b) mul umire c) triste e d) voioşie e) încântare
10. Prin esa împleteşte o coroni ă din flori.
Aşază florile în ordinea crescătoare a numărului
de consoane din numele lor:
a) lalea, brânduşă, crin, zambilă
b) brânduşă, zambilă, crin, lalea
c) crin, brânduşă, lalea, zambilă
d) lalea, crin, zambilă, brânduşă
e) lalea, brânduşă, zambilă, crin
11. Alege cuvântul care corespunde schemei : v v c c v
a) casă b) poartă c) iartă d) vrabie e) buburuză
12. Prin esa le oferă copiilor iepuraşi din ciocolată.
În ce ordine îi aşezi ca să formezi o propozi ie?
1 2 3 4 5
a) 2, 4, 5, 1, 3 b) 2, 4, 5, 3, 1 c) 2, 4, 1, 3, 5
d) 5, 1, 3, 4, 2 e) 3, 1, 5, 4, 2
13. Pentru mămici a pregătit buchete cu flori.
S-a scris greşit un cuvânt în grupul:
a) doisprezece ghiocei b) doisprezece lalele
c) cincisprezece narcise d) douăsprezece brânduşe
e) optsprezece bujori
muguraşii soarelui mângâiedelica icăldura

14. Ghiocelul povesteşte prin esei ce i s-a întâmplat.
Într-o zi , când mi-am scos căpşorul din zăpadă, am sim it
o atingere. Doi ochi mari se uitau la mine mira i. Era un
băie el.
- Eşti un fulg? m-a întrebat.
- Nu, sunt un ghiocel!
- Eşti atât de plăpând! Afară este încă frig. Fugi sub
plapuma de nea! Dacă te vede Iarna, te înghea ă.
Enun ul care se potriveşte cel mai bine textului este:
a) A sosit iarna cu gerul ei.
b) Vine primavara cu ghiocei şi toporaşi.
c) Ghiocelul a scos capul din zăpada argintie.
d) Băie elul l-a sfătuit pe ghiocel să se ascundă sub
plapuma de nea.
e) Ghiocelul s-a ascuns repede sub plapuma de nea.
15. Alege propozi ia în care toate cuvintele încep cu
aceeaşi literă.
a) Lăcrămioara laudă culoarea lalelelor.
b) Vioreaua veselă vesteşte venirea primăverii.
c) Parfumul primăverii pătrunde pretutindeni.
d) Iedul iste iese imediat la iarbă.
e) Zâmbetul zambilelor zoreşte topirea zăpezii.
16. Care întrebare nu se potriveşte propozi iei ?
Albinele zumzăie printre flori.
a) Ce fac albinele?
Rândunica cloceşte ouăle.
b) Cine cloceşte ouăle?
Berzele îşi reconstruiesc cuibul.
d) Ce reconstruiesc berzele ?
Ursul iese din bârlog.
c) De unde iese ursul?
Veveri a iese din vizuină.
e) După ce iese veveri a din vizuină ?

17. Prin esa a rugat-o pe Crina să îi scrie o scrisoare
Ghioceului. Câte cuvinte a scris greşit Crina ?
Dragă prietene,
Cine crezi că a sosit ? Prin esa Primăvara, aducînd cu ia
alaiul din fiecare an. Chear ea m-a rugat să î i scriu.
Scoate ocişorul din nea! Ghia a a început să se topească.
S-a dus gerul iernii. Grăbeşte-te să ajungi la tinp, giocelule!
a) a b) 6 c) 7 d) 4 e) 5
18. Primăvara a compus un text, dar enun urile s-au amestecat.
1. Ouăle sunt vopsite în toate culorile.
2. Le aduce ouă în coşule e.
3. Copiii îi mul umesc iepuraşului pentru ouă.
4. În fiecare an de Paşti, Iepuraşul pregăteşte daruri copiilor.
5. Apoi le ciocnesc spunând «Hristos a înviat!»
Ordinea corectă a enun urilor este :
a) 4, 2, 1, 5, 3 b) 3, 4, 2, 1, 5 c) 3, 5, 2, 1, 4
d) 3, 1, 2, 5, 4 e) 3, 2, 1, 4, 5
19.
Peste mun i şi peste văi
S-a iscat azi zarvă mare.
- Ce să fie? Fuga, măi!
Ce-ntâmplare-n lume, oare?
Fir de iarbă încol eşte
Printre frunzele-adormite,
Lăcrămioara-l înso eşte,
Raza soarelui fierbinte!
Buburuze, gândăcei,
Mii de toporaşi gingaşi,
Poiene cu ghiocei,
Fel de fel de fluturaşi!
- Bine ai venit, domni ă,
Cu stoluri de rândunele,
Floricele-n coroni ă
Şi triluri de păsărele!
Scrie pe foaia de concurs un text format din cel pu in şapte
propozi ii în care să fie vorba despre domni ă şi alaiul ei. Alege un
titlu şi foloseşte expresii frumoase.
MULT SUCCES !

CLASA A III-A
1. Nu se potriveşte trăsăturilor unui text :
a) Poate fi scris în versuri sau în proză.
b) Este alcătuit din mai multe propozi ii.
c) Propozi iile sunt legate prin în eles.
d) La sfârşitul tuturor propozi iilor se pune punct .
e) Are un titlu.
2. Priveliştea din poieni ă era încântătoare. La tot pasul
întâlneai flori înmiresmate, viu colorate, arbori rămuroşi
care te invitau parcă să te odihneşti la umbra lor, ciripit de
pasărele.
Ideea potrivită fragmentului este:
a) Descrierea poieni ei b) Florile înmiresmate
c) Arborii rămuroşi d) Venirea primăverii
e) Ciripitul păsărelelor
3. Care dintre proverbele de mai jos constituie o
invita ie la hărnicie?
a) Prietenul la nevoie se cunoaşte.
b) Ziua bună se cunoaşte de diminea ă.
c) Cine sapă groapa altuia cade singur în ea.
d) Omul muncitor de pâine nu duce dor.
e) La plăcinte, înainte / La război, înapoi!
4. “ - Nu-i rău, măi Ştefane, să ştie şi băiatul tău oleacă de
carte. Cartea î i aduce şi mângâiere.”
(I. Creangă, Amintiri din copilărie)
„Băiatul” despre care se vorbeşte în enun urile de mai sus
este ...... :
a) Nică b) Smaranda c) Smărăndi a
d) bădi a Vasile e) mătuşa Mărioara

5. Câte substantive sunt în versurile?
“Pe lângă garduri s-a zvântat pământul
Şi ies gândacii Domnului pe zid.
Ferestre amor ite se deschid
Să intre-n casă soarele şi vântul.”
(G.Topârceanu, Rapsodii de primăvară)
a) 6 b) 7 c) 9 d) 8 e) 10
6. Este scris incorect un cuvânt în seria:
a) licee, oaie, este, feerie
b) soare, nuiaua, via ă, ied
c) fiin ă, aier, accent, cooperare
d) poet, ouă, ghea ă, aceea
e) creez, ştiin ă, alcool, continuu
7. Cuvintele :”cu minte” şi “cuminte” sunt:
a) cuvinte cu acelaşi sens
b) cuvinte cu sens opus
c) cuvinte scrise greşit
d) două substantive
e) cuvinte cu sensuri diferite
8. „- Patrocle, zice duduia Lizuca, eu ştiu că tu eşti
un că el vrednic şi viteaz.”
(M. Sadoveanu, Dumbrava minunată)
Cuvântul subliniat în enun ine locul numelui:
a) lui Patrocle b) Lizucăi c) autorului
d) bunicului e) mamei vitrege

9. În versurile de mai jos sunt .... adjective.
„Un fir de iarbă verde, o rază-ncălzitoare,
Un gândăcel, un flutur, un clopo el în floare,
După o iarnă lungă ş-un dor nemărginit
Aprind un soare dulce în sufletul uimit.”
(V. Alecsandri, Sfârşitul iernii)
a) 3 b) 7 c) 6 d) 5 e) 8
10. Nu se potriveşte explica ia expresiei în perechea:
a) a băga de seamă - a observa
b) a trage cu urechea - a povesti
c) a se da de-a rostogolul - a se rostogoli
d) a trece strada - a traversa
e) a o lua la goană - a fugi
11. Este nepotrivit un cuvânt în perechea:
a) târziu – devreme
b) darnică – zgârcită
c) luminos – întunecat
d) ieftin – bogat
e) adevăr – minciună
12. În text s-au strecurat propozi ii care nu-i apar in.
Care sunt acestea?
1) Adrian merge la un spectacol cu Dorin.
2) Cei doi se îndreaptă spre sta ia de tramvai. 3) Vor să ia
tramvaiul până la teatru. 4) Cum ajung, cumpără biletele.
5) Intră în sală şi ocupă locurile potrivite. 6) Spectacolul
începe. 7) Elevii ascultă cu aten ie explica ia profesorului.
8) Este vorba despre Prin esa Primăvara. 9) La sfârşit,
spectatorii aplaudă. 10) Pe bănci erau aşezate in ordine
căr ile şi caietele. 11) Băie ii se întorc ferici i acasă.
a) 1, 5 b) 3, 8 c) 7, 10 d) 7, 11 e) 4, 9

13. « Marcel urmăreşte pe bolta senină a cerului stolurile
gălăgioase.»
Este analizat corect cuvântul:
a) Marcel = substantiv comun, numărul singular
b) stolurile = substantiv propriu, numărul plural
c) bolta = substantiv comun, nr. plural
d) gălăgioase = adjectiv, numărul singular
e) senină = adjectiv, numărul singular
14. „Un urs veni la o prisacă
Şi prinse pagubă să facă
Albinele, dând aprig glas,
Au tăbărât pe al său nas ...”
(Lev Tolstoi, Ursul şi albinele)
Nu se potriveşte con inutului textului întrebarea:
a) Cine a venit la prisacă? b) Ce a făcut ursul la prisacă?
c) Ce au făcut albinele? d) Unde a venit ursul?
e) Cum era prisaca?
15. Elena a scris o scrisoare mamei. Câte greşeli a făcut?
Dragă mamă,
Vreau să î i mul umesc pentru cadoul pe care mi lai
dăruit de zioa mea. Îmi place mult. Tu şti că eu ador păpuşile
şi abea aştept să mă joc cu ia. pe urmă î i voi face şi ieu un
cadou.
Cu drag,
Elena
a) 6 b) 3 c) 4 d) 8 e) 7

16. Bătrânul An o chemă la el pe fiica cea mică şi îi spuse □
□ Primăvară □ a venit vremea să î i iei alaiul şi să pleci.
Eşti pregătită pentru călătoria de anul acesta □
– Da, tată. Florile □ păsărelele şi gâzele sunt gata să mă
înso ească. Rămâi cu bine □
Semnele de punctua ie care lipsesc sunt, în ordine, în seria:
a) (:); (–); (,); (?); (,); (!) b) (:); (.);(?) (-); (,); (!)
c) (-); (?); (:); (,); (.) ; (!) d) (!); (?); (.); (:); (-); (,)
e) (-) (:); (?); (:); (.) ; (!)
17. Care sunt sentimentele trezite de versurile de mai jos ?
« A trecut iarna geroasă
Câmpul iată-l înverzit
Rândunica cea voioasă
La noi iarăşi a sosit. »
a) veselie b) triste e c) dezamăgire
d) indiferen ă e) patriotism
18. Alege explica ia potrivită pentru enun ul :
Păsările călătoare soseau din depărtări cu lumină.
a) Păsările se întorceau pe înserat.
b) Păsările veneau din ările calde.
c) Păsările coborau înainte de lăsarea nop ii.
d) Păsările erau obosite după un zbor lung.
e) Păsările zburau la înă imi joase.
19. Continuă textul şi realizează un text de zece - douăsprezece
rânduri, în care să foloseşti expresii frumoase despre
anotimpul primăvara. Alege un titlu potrivit!
“ Soarele se ivi pe bolta senină a cerului. Avea atâtea de
făcut! În primul rând ..........”
MULT SUCCES!

CLASA A IV-A
1. Autorul romanului „Fram, ursul polar” este:
a) Charles Dickens
b) Cezar Petrescu
c) Emil Gârleanu
d) Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti
e) Hans Christian Andersen.
2. „To i copiii azi sunt darnici,
Căci ei ştiu că lui Hristos
Îi sunt dragi numai copiii
Cei cu sufletul milos.”
(Elena Farago -În ziua de Paşte)
Mesajul transmis de versurile de mai sus este că trebuie:
a) să fim harnici
b) să ne iubim părin ii
c) să nu avem încredere în necunoscu i
d) să fim îngăduitori
e) să oferim cu bucurie celor care n-au
3. Proverbul
„Nu lăsa pe mâine ce po i face azi!”
este o invita ie la ...
a) dărnicie b) îngăduin ă c) hărnicie
d) întristare e) în elepciune
4. Ghici!
„Măr frumos şi aurit,
Chiar din cer a răsărit.
Ziua-ntreagă străluceşte
Şi pământul încălzeşte”
a) mărul b) steaua c) soarele d) luna e) albina

5. Alege propozi ia în care toate cuvintele încep cu o vocală.
a) Costel cară coşul cu cartofi.
b) Maria aşteaptă cu nerăbdare sosirea primăverii.
c) În poiană au răsărit ghioceii şi toporaşii.
d) Alina urmăreşte alaiul încântător al albinelor.
e) Animalele pădurii se trezesc la via ă.
6. Nu au sens opus cuvintele din seria:
a) întinerit - îmbătrânit b) a birui - a izbândi c) amar - dulce
d) asemănare - diferen ă e) limpede - tulbure
7. Expresile: „a lua o hotărâre”, „a-şi lua zborul”, „a da crezare”,
„a da de veste” se înlocuiesc, în ordine, cu verbele din seria:
a) a hotărî, a zbura, a crede, a vesti
b) a hotărî, a vesti, a zbura, a crede,
c) a hotărî, a crede, a zbura, a vesti
d) a crede, a vesti, a hotărî, a zbura,
e) a zbura, a crede, a hotărî, a vesti
8. În care propozi ie verbul “calcă” are în eles de netezeşte ?
a) Tătarii calcă pământurile Moldovei.
b) Gina calcă batistele imaculate.
c) Copilul calcă promisiunea făcută mamei.
d) Gheorghi ă mă calcă pe nervi.
e) Dinu calcă cu mare grijă printre flori.
9. Câte substantive care denumesc fiin e sunt în versurile:
„În lan erau băie i şi fete
Şi ei cântau o doină-n cor.
Juca via a-n ochii lor,
Şi vântul le juca prin plete.
Miei albi fugeau către izvor
Şi grauri suri fugeau în cete.”
(G. Coşbuc, Vara)
a) 5 b) 3 c) 4 d) 6 e) 2

10. Substantivul care nu are aceeaşi formă pentru numărul
singular şi plural se află în seria:
a) ochi, tei, prenume
b) ardei, nume,
c) elev, unchi
d) directoare, arici
e) pui, dansatoare
11. Care din grupurile de cuvinte nu con ine un pronume
personal?
a) ne-a văzut b) mi-au adus c) că-i frumoasă
d) că-i place e) i-a povestit
12. Câte numerale din text nu arată ordinea:
În tabără am fost douăzeci de copii de la noi din clasă. Eu m-
am înscris al treilea pe listă. Andrei era primul, iar Anca a
cincisprezecea. S-au organizat trei excursii. Masa o serveam
la ora paisprezece. Tabăra a durat optsprezece zile.
a) 1 b) 2 c) 3 d) 4 e) 5
13. Cuvâtul „port” este verb în propozi ia:
a) Vapoarele aşteaptă cu răbdare în port.
b) O să păstrez minunatul port românesc.
c) Dansatoarele au prezentat câte un port din fiecare ară.
d) La Constan a este cel mai mare port din România.
e) La serbare am să port un costum popular”.
14. Subiectele multiple sunt în propozi iile:
1. Fluturaşii şi albinele forfotesc printre flori.
2. Buburuza îşi ia zborul.
3. Ghioceii şi viorelele vestesc sosirea primăverii.
4. Se întorc rândunelele şi berzele.
5. Iarba a încol it.
a) 1, 2, 5 b) 1, 3, 4 c) 2, 4, 5 d) 1, 4, 3 e) 1, 2 3

15. Câte propozi ii sunt în versurile?
„Înfloresc grădinile,
Ceru-i ca oglinda,
Prin livezi albinele
Au pornit colinda.
Cântă ciocârliile
Imn de veselie,
Fluturii cu miile
Joacă pe câmpie.
Joacă fete şi băie i
Hora-n bătătură,
Ah, de ce n-am zece vie i
Să te cânt, natură?
a) 7 b) 8 c) 9 d) 12 e) 11
16. Enun ul scris corect se află la punctul ...
a) El ia adus mamei o floare.
b) Ioana la văzut pe Mihai.
c) Uite ceai pă it dacă n-ai fost cuminte!
d) La circ am văzut multe animale.
e) Trebuie săi arate ce a cumpărat.
17. Completează semnele de punctua ie şi alege propozi ia
interogativă :
a) Băiatul avea obrajii aprinşi
b) Unde trăiesc cangurii
c) Te iert, băiatul meu
d) Mama spuse
e) Bătrânul se gândeşte
18. Verbul transformat greşit în substantiv se află în perechea:
a) urca – urcuş
b) a frunzări – frunză
c) se arătau – arătură
d) se apropiau – apropiere
e) călătoriseră – călătorie
19. Alcătuieşte un text despre primăvară de zece - douăsprezece
rânduri în care să foloseşti cât mai multe şi expresii frumoase.
Scrie textul pe foaia de concurs.
MULT SUCCES!

Clubul Olimpicilor
Felicitări, olimpic al cunoaşterii!
Ne bucurăm să te avem alături acum, la finalul concursului, ca membru al
clubului, împreună cu alte sute de mii de participan i din întreaga ară.
Ce este proiectul Olimpiadele Cunoaşterii?
Olimpiadele Cunoaşterii este un proiect complex de activită i menite să
sporească interesul elevilor pentru aprofundarea cunoştin elor, dezvoltarea
creativită ii, a spiritului de echipă, de competi ie şi a celui umanitar.
Prin activită ile ini iate, concursuri pe discipline, schimburi de vizite între
elevii din diferite şcoli, programe umanitare, concursuri de crea ie, proiectul
oferă participan ilor ocazia afirmării personalită ii şi pregătirii lor
Ce este concursul Olimpiadele Cunoaşterii?
Principala activitate a proiectului, Concursurile Olimpiadele Cunoaşterii,
urmăreşte verificarea şi completarea cunoştin elor dobândite la clasă şi
motivarea concuren ilor pentru pregătirea continuă.
Fiecare probă de concurs cuprinde 18 itemi cu 5 variante de răspuns, dintre
care una singură corectă. Rezolvarea primelor 15 subiecte se consideră
prima fază a concursului, respectiv faza jude eană. Ultimele 3 subiecte (16,
17, 18) reprezintă a doua fază a concursului, faza na ională. Fiecare probă
de concurs mai cuprinde şi un al 19-lea subiect care reprezintă probă de
baraj pentru departajarea câştigătorilor premiilor edi iei.
Care sunt premiile acestei edi ii?
•••• Premii extrem de motivante pentru mii de câştigători: căr i,
reviste, calculatoare ştiin ifice, tricouri, mingi de baschet şi de volei,
palete de tenis, rechizite, memory stick-uri, laptopuri, console
PlayStation portabile, MP4, MP3;
•••• MARELE PREMIU al edi iei: 4 excursii la Disneyland Paris
(copil şi părinte).
Desemnarea câştigătorilor se face în cel mai transparent mod: de
către o comisie specială, constituită prin invita ie deschisă adresată tuturor
participan ilor, în cadrul unei şcoli partenere cu rezultate deosebite.
La Olimpiadele Cunoaşterii to i participan ii câştigă!

Clubul Olimpicilor
CREA IE
De ce particip la sec iunea Crea ie?
Este şansa mea de a demonstra creativitate şi talent artistic şi de a câştiga
premii extrem de motivante. Se premiază cele mai bune lucrări de literatură,
desen, grafică, pictură, muzică şi dans, imnul proiectului, numele cenaclului
şi tema edi iei viitoare. Bucurându-se de o mare popularitate, va fi continuat
concursul de fotografie „Miss şi Mister Olimpic” al edi iei.
Ce premii constituie fondul acestei sec iuni?
MP3, memory stick-uri, căr i, reviste, calculatoare ştiin ifice, rechizite etc.
Tema acestei edi ii este: „Tradi ii populare”.
COPII PENTRU COPII
Ce este programul Copii pentru copii?
O activitate importantă a Clubului Olimpicilor este programul umanitar Copii
pentru Copii, program de ajutorare a copiilor afla i în dificultate (probleme
medicale, zone calamitate, probleme sociale). Contribu ia partenerilor şi a
participan ilor a făcut posibilă sprijinirea, etapă de etapă, a unui număr din
ce în ce mai mare de copii.
Oricât de mic, gestul tău contează. Lui i se va alătura ajutorul
oferit de participan i din întreaga ară.
SCHIMBURI DE VIZITE
Ce pot face în cadrul acestor schimburi de vizite?
Po i să întâlneşti noi prieteni printre membrii clubului, să afli despre
pasiunile şi preocupările lor. Să afli mai multe despre tradi iile şi obiceiurile
locurilor vizitate, să vizitezi zone deosebite, să descoperi locuri noi şi
interesante. Să laşi la rândul tău un semn al trecerii tale prin acele locuri
prin finalizarea unor ac iuni comune.
Programul se desfăşoră în vacan e, cu ocazia unor evenimente de
importan ă locală sau na ională sau la o dată stabilită de coordonatori.
Membrii clubului din întreaga ară aşteaptă să te cunoască.
Adresează-te profesorului organizator pentru a afla mai mult!
În paginile următoare te invităm să afli lucruri interesante despre locuri
minunate din lume, locuri care au fost şi vor fi destina ii ale olimpicilor.

ISRAEL - SFÂNTUL MORMÂNT
Israelul este un stat aflat în Orientul Mijlociu, învecinat cu Libanul, Siria,
Iordania şi Egiptul, aflat pe ărmul sud-estic al Mării Mediterane. Popula ia
sa este majoritar israeliana, pe lângă evrei existând un număr considerabil
de arabi, creştini şi alte minorită i.
Ierusalimul, capitala
ării, e cunoscut ca şi
Oraşul Sfânt sau
Tărâmul Făgăduin ei.
Biserica Sfântului
Mormânt din
Ierusalim,
supranumită şi
Biserica Sfintei Învieri
de către creştinii
răsăriteni, pentru că
nu moartea, ci
Învierea Domnului
este temelia, cununa,
biruin a creştinilor.
Sfântul Mormânt este
folosit de toate trei
bisericile (ortodoxă,
copta şi catolică). Este un edificiu din granit roşu, cu un mare număr de
sfeşnice uriaşe în fa a lui. Chiar în fata Mormântului este zona principală în
care stau credincioşii la slujbă.
Lumina Sfânta este
considerată un miracol al
ortodoxiei, care se
întâmplă în fiecare an, de
Paşti, la Ierusalim, când, în
timpul Vecerniei Mari din
Sâmbăta Mare, între orele
12.30-14.30, deasupra
Sfântului Mormânt se
aprinde un foc ce se
pogoară din cer,
manifestându-se diferit în
fiecare an şi care în primele
minute nu frige.
Lumină este adusă
credincioşilor de patriarhul
Ierusalimului.

MUN II APUSENI - MICUL ATHOS - MĂNĂSTIREA PONOR
Cum treci de Aiud şi o iei în sus, către munte, aşa
cum zic oamenii, începe o şerpuire unduioasă de
drum cu suişuri şi coborâşuri, printre stânci şi râpe
adânci, printre case vechi de-o veşnicie cu cuşma pe-
o ureche şi mul ime de flori de feluri nemaiîntâlnite,
semănate puzderie prin fânul bogat mirositor. Aici, în
anul 2002, a început ridicarea mănăstirii, la o
altitudine de peste 1.300 de metri. Aici nu este
curent electric iar rânduiala vie ii este mai aspră. Se
mănâncă odată pe zi (pe la 3-4 pm), niciodată carne (nici peste), iar vinerea
şi sâmbăta seara, se face priveghere de toată noaptea.
Noua mănăstire de la Ponor îl are ca stare pe părintele Irineu Curtescu de
la Mănăstirea Sihăstria, fost ucenic al părintelui Paisie Olaru şi al părintelui
ILIE CLEOPA. Părintele Irineu a plecat timp de 10 ani la Sfântul Munte
Athos, apoi s-a reîntors în ară, la Mănăstirea Antim din Bucureşti.
Construirea mănăstirii Ponor este ascultarea (crucea) dată Părintelui Irineu
de la Sfântul Munte Athos. Pt. construirea unui asemenea lăcaş este nevoie
de multă, multă încredere în Dumnezeu! Să ne gândim de câtă for ă de
munca este nevoie, materiale, utilaje, aprobări şi nu mai spun bani.
”Stă în puterea noastră să facem această nouă mănăstire largă cât lumea şi
primitoare ca Raiul ! Să nu uităm că biserica se înal ă ( toate clădirile se
ridică, numai biserica SE ÎNAL Ă ) spre slava Preasfintei Treimi şi spre a
noastră binecuvântare“.
Cunoscând minunile pe care Sf. Ierarh Nectarie
din Eghina le face în Grecia şi nu numai, părintele
Irineu a statornicit ca hramul mănăstirii de la
Ponor să fie “Înăl area Domnului” şi “Sf. Ierarh
Nectarie”. Despre minunile săvârşite de Sf.
Nectarie în zilele noastre - mai ales vindecări de
cancer şi alte boli grave, ce se săvârşesc la
moaştele sale, ori cu untdelemn de la candela să -
s-au scris nenumărate căr i în Grecia. Sf. Nectarie
se sărbătoreşte în ziua de 9 noiembrie.
“DĂRUIND VEI DOBÂNDI” pentru că darurile se
înmul esc atunci când, din pu inul nostru, dăruim.
Vom dobândi, în primul rând, bucuria de a fi
împlinit una din poruncile Mântuitorului:” UNDE VA FI COMOARA TA ACOLO
VA FI ŞI INIMA TA. “
Intră în rândul ctitorilor acestei mănăstiri şi dăruieşte o cărămidă
pentru construirea ei din temelie.
AJUTORUL TĂU CONTEAZĂ!

Unul dintre pasagerii de pe vapor îi atrage căpitanului aten ia că pe o
insuli ă e un om zdren ăros care sare şi dă din mâini lângă un foc.
- Cine e tipul? Ce-o fi cu el?
- Nu ştiu, zice căpitanul, însă de câte ori trecem pe aici se bucura nespus.
Poli iştii se duc în excursie cu un autocar cu două nivele.
La nivelul de jos ofi eri şi la nivelul de sus subofi eri.
La un moment dat se aud urlete de la nivelul de sus, iar şefu` se duce să
vadă ce se întâmplă.
- De ce urla i în halul ăsta?
- NOI NU AVEM ŞOFER!!!
Un sco ian miliardar în dolari, intra într-o bancă din New York şi cere
un împrumut de 5.000 de dolari. Func ionarul îi spune că banca cere
anumite garan ii pentru a-i putea da împrumutul. Olteanul scoate din
buzunar cheile şi actele de la un Ferrari.
- Maşina e parcată afară, zice olteanul!
Func ionarul accepta maşina ca garan ie şi trimite pe cineva să o parcheze
în parcarea băncii. Sco ianul îşi ia banii şi pleacă, lăsând pe to i cu gura
căscată.
- Cum să laşi maşina de 250.000 de dolari gaj, pentru 5.000 de dolari, se
întrebau to i!
După 2 săptămâni se întoarce sco ianul la bancă cu cei 5.000 de dolari şi
mai plăteşte o dobândă de 15.41 cen i. Func ionarul curios din fire îl
întreabă:
- Cum se poate că un miliardar ca dumneata să iei un împrumut de 5.000 $
şi să mai plăteşti şi dobânda la ei 15$ şi 41ç?
Sco ianul calm îi răspunde:
- Unde mai găseşti în New York loc de parcare să coste 15,42ç şi să mai şi
găseşti şi maşina intactă la întoarcere?
Cică şeful îi strânge la un loc şi le spune:
- Bai, mâine să veni i îmbrăca i frumos că mergem la "Nunta lui
Figaro".
A doua zi vin to i îmbrăca i la costume, cu neveste, copii, cadouri, flori.
Când îi vede şeful se ia cu mâinile de cap şi le zice:
- Mă, nu mergem la nunta propriu-zis, "Nunta lui Figaro" este o operă
măăă, teatru, opereta în elege i?!
La care ei:
- Şi ce te superi aşa, şefu`, dumneata când ai venit la "Lacul Lebedelor" cu
unditele, noi am zis ceva?

62 rom 1 4

Recommended

Recommended

More Related Content

Viewers also liked

Viewers also liked (6)

More from danaregal

More from danaregal (7)

62 rom 1 4