More than Just Lines on a Map: Best Practices for U.S Bike Routes
Israel
1. Israel
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Statul Israel
ebraică א
לֵ
לרָלֵאשְׂאָר יִש נ תַתדיִשמְ
Medīnat Isrā'el
arabă ل ةَ ة وَْل دَ ةئليلِي رئاَ ة سَْل إِي
Dawlat Isrā īlʼ
Imn na ionalț :
Meniu
0:00
Hatikvah (ebraică ו(הָלֵאקְ תִשּוְק(הַת)
2. Capitală Ierusalim[1]
Limbi oficiale Ebraică, Araba[2]
Grupuri etnice
75.4% evrei
20.6% arabi
4.0% al ii (2012)ț [3]
Etnonim israelian
Sistem politic Democra ie parlamentarăț [2]
- Pre edinteș imon PeresȘ
- Prim-ministru Beniamin Netaniahu
- Pre edintele Knessetș Yuli-Yoel Edelstein
-
Pre edintele Cur iiș ț
Supreme
Asher Grunis
Independen aț
de la Mandatul britanic pentru
Palestina
- Declara iaț 14 mai 1948
Suprafa ăț
- Total 20,770 / 22,072 km² (locul 151)
- Apă (%) ~2%
Popula ieț
- Estimare 2012 7.797.400[4]
(locul 97)
- Recensământ 2008 7.406.900[5]
- Densitate 359,8 loc/km² (locul 30)
3. PIB (PPC) estimări 2011
- Total 235.446 miliarde $[6]
(locul 50)
- Pe cap de locuitor 31.004 $[6]
(locul 28)
PIB (nominal) estimări 2011
- Total $245.266 billion[6]
(locul 41)
- Pe cap de locuitor 32.297 $[6]
(locul 27)
Gini (2008) 39.2[2]
IDU (2011)
▲ 0.888[7]
(foarte ridicat) (locul
17)
Monedă
Shekel nou (Format:Rtl-lang)
(ILS)
Prefix telefonic +972
Domeniu Internet .il
Fus orar IST
Excluding / Including the Golan Heights and East Jerusalem; see below.
Includes all permanent residents in Israel, the Golan Heights and East Jerusalem. Also
includes Israeli citizens living in the West Bank. Excludes non-Israeli population in the
West Bank and the Gaza Strip.
modifică
Statul Israel (ebraică ישראל ,מדינת Medinat Israel; arabă دولةاسرائيل , Dawlat Isrā'īl) este
o republică parlamentară localizată în Orientul Mijlociu, de-a lungul malului de est al
Mării Mediterane. Se învecinează cu Libanul, în nord, Siria în nord-est, Iordania iș
Cisiordania, în est, Egipt iș Fâ ia Gazaș , la sud-vest, i con ine caracteristici din punct deș ț
vedere geografic diverse în suprafa a sa relativ mică. Are capitala în ora ulț ș Ierusalim [8][9]
Israelul este definit în „Declara ia de Independen ă” i în legile lui de bază ca unț ț ș stat
evreiesc i democraticș i este singurul stat din lume unde evreii sunt majoritariș [10]
În urma adoptării planului de împăr ire a Palestinei din 1947 alț Organiza iei Na iunilorț ț
Unite, pe data de 14 mai 1948, odată cu expirarea Mandatului britanic pentru Palestina,
David Ben-Gurion, pre edinteleș Organiza iei Sionisteț i alș Agen iei Evreie ti pentruț ș
Palestina, a proclamat independen aț Statului Israel în cadrul liniilor de împăr ireț
teritorială cuprinse în decizia ONU[11][12]
. Liga Arabă i organiza iile palestiniene auș ț
respins atât decizia ONU de împăr ire, cât i proclamarea unilaterală a independen eiț ș ț
4. Israelului. ase state arabe, au declan at cuȘ ș Războiul arabo-israelian din 1948
interminabilul Conflict arabo-israelian care avea ca scop distrugerea Israelului iș
„aruncarea evreilor în mare”[13]
. Ca urmare a rezultatelor războiului arabo-israelian din
1948-1949 teritoriul care ar fi trebuit, după hotărârea ONU (neacceptată de partea arabă),
să revină unui stat arab palestinean, a fost, în cele din urma împăr it între Israel i douăț ș
state arabe beligerante, Transiordania iș Egiptul. În urma acordurilor de armisti iuț
încheiate in urma Războiului de ase ZileȘ din iunie 1967, por iuni din teritoriile ocupateț
în acest conflict de către Israel - Ierusalimul de Est inclusiv Ora ul vechi,ș Cisiordania,
Peninsula Sinai, Fâ ia Gazaș iș Înăl imile Golanț , - au intrat in controlul Israelului.
Peninsula Sinai a fost retrocedată Egiptului în urma unui tratat de pace, dar celelalte
grani e încă nu au fost definite. Multe state consideră linia de încetare a focului din 1949ț
(armisti iul din 1949), a a numita „Linie verde”, ca o grani ă temporară a Israelului, iarț ș ț
teritoriile ocupate de Israel în cursul războiului din iunie 1967, ca „teritoriile ocupate”[14]
[15][16][17][18]
Popula ia din Israel - conformț Biroului Central de Statistică israelian - care include to iț
cetă enii sau resortisan ii, dar nu muncitorii străini, în interiorul Israelului în sine i înț ț ș
a ezările israeliene din „teritoriile ocupate”, a fost estimată în iunie 2011 la 7.751.000ș
milioane de oameni,[19]
dintre care 5.818.200 sunt evrei.[19][20][21]
Cetă enii arabi, al doileaț
grup etnic ca mărime, include atât musulmani cât i cre tini. Alte minorită i suntș ș ț druzi,
cerchezi i samariteni. La sfâr itul anului 2005, 93% din popula ia arabă din Ierusalimulș ș ț
de Est au căpătat statut de reziden ă permanentă i 5% au avut cetă enie israelianăț ș ț [22]
. În
înăl imile Golan, druzii au dreptul să aleagă între cetă enia israeliană i cea sirianăț ț ș [23]
.
Israelul este o ară dezvoltată i oț ș democra ie reprezentativăț , cu un sistem parlamentar iș
vot universal[24][25]
. Prim-ministrul Israelului serve te ca ef al guvernului, iarș ș Knessetul,
cu cei 120 de membrii, serve te ca organism legislativ unicameral.ș
Israelul are una dintre ările cu mare longevitate din lumeț [26]
.
Economia: de i lipsită, până nu demult, de resurse naturale (în anii 2011-2012 s-auș
descoperit rezerve de gaze naturale în aria maritimă mediteraneană apar inând Israelului)ț
în 2010 produsul intern brut nominal (PIB) israelian s-a situat pe locul 42 din lume[27]
iș
are un rating foarte mare în clasamentul Indicelui Dezvoltării Umane.[7]
. În 2010, Israelul
a aderat la OCDE[28]
.
Ierusalimul este capitala ării, de i nu este recunoscută de toate statele ca atare, printreț ș
care i Romania:ș
„La 20 ianuarie 1950, capitala Statului Israel a fost transferată de la Tel Aviv la Ierusalim,
iar în 1980 Parlamentul israelian a adoptat o lege prin care Ierusalimul reunit a fost
proclamat "capitala unită i ve nică" a ării. Institu iile centrale i ale administra iei deș ș ț ț ș ț
stat se află în Ierusalimul de Vest. România, asemenea altor state, nu recunoa teș
transferarea capitalei la Ierusalim, men inându- i misiunea diplomatică la Tel Aviv.ț ș [29]
”
Cuprins
5. • 1 Etimologie
• 2 Istorie
o 2.1 Antichitate
o 2.2 Sionismul i mandatul britanicș
o 2.3 Independen a i primii aniț ș
o 2.4 Conflicte i tratate de paceș
• 3 Geografie i climăș
• 4 Politica
o 4.1 Sistemul juridic
o 4.2 Diviziuni administrative
o 4.3 Teritoriile ocupate de Israel
• 5 Economie
o 5.1 araȚ start-up-ului
o 5.2 Resurse naturale
o 5.3 Industrie
o 5.4 Agricultură
o 5.5 Turism
• 6 Demografie
o 6.1 Imigra ia în Israelț
• 7 Cultură
• 8 tiin a în IsraelȘ ț
o 8.1 Universită iț
8.1.1 Lista univesită ilor israelieneț
o 8.2 Premii Nobel
8.2.1 Medalia Fields
• 9 Vezi iș
• 10 Note
• 11 Bibliografie
• 12 Legături externe
Etimologie