2. I. Nivelul adaptativ ridicat
II. Nivelul inhibiţiilor mentale/ Nivelul formaţiunii de compromis
III. Nivelul distorsiunii minore a imaginii
IV. Nivelul negării
V. Nivelul distorsiunii majore a imaginii
VI. Nivelul acţiunii
VII. Nivelul disreglării defensive
4. anticiparea
afiliere (capacitatea de a recurge la celălalt)
altruismul
umorul
autoafirmarea
auto-observarea
sublimarea
reprimarea
permit o adaptare optimală la factorii de stres, accentuează sentimentul de gratificare, autorizează o
percepţie conştientăa sentimentelor, a ideilor şi a consecinţelor lor, şi asigurăcel mai bun echilibru
posibil între diferitele motivaţii conflictuale.
10. ♠ refuzul
♠ proiecţia
♠ raţionalizarea
menţin în afara Conştiinţei factorii de stres, precum şi anumite pulsiuni, idei, afecte sau
sentimente de responsabilitate neplăcute ori inacceptabile, toate aceste elemente fiind (sau nu)
atribuite în mod greşit unor cauze externe
14. activismul
retragerea apatică
plângerea cuprinzând solicitarea unui ajutor şi respingerea ajutorului
agresiunea pasivă
generează o funcţionaredefensivă, caracterizată prin utilizarea, în prezenţa unor factori de stres interni
şi externi, a acţiunii sau a retragerii
16. proiecţia delirantă
refuzul psihotic
distorsiunea psihotică
constituie semnul unui eşec al reglăriidefensive a reacţiilor subiectului la factorii de stres, ceea ce
antrenează o ruptură în raport cu realitatea obiectivă