1. PRINCIPII DE ALCĂTUIRE A SCHEMELOR DE COMANDĂ A
ACŢIONĂRILOR ELECTRICE
Comenzile automate în instalatiile electrice se realizeaza fara participarea directa a
omului. În cazul unor comenzi, omul poate da un impuls pentru realizarea unui regim
de functionare si poate sa controleze acest regim. În alte cazuri, chiar si primul impuls
de comanda este dat de dispozitive automate. Realizarea efectelor dorite, de pornire
– oprire sau reglare a diversilor parametri dintr-o instalatie se obtin prin alcatuirea
unor scheme de comanda adecvate.
Schemele de comanda trebuie sa fie cât mai simple, în sensul ca ele sa fie
realizate cu un numar cât mai redus de aparate si contacte.
Alcatuirea schemelor de comanda are la baza o cunoastere în amanunt a
instalatiei ce trebuie comandata, precum si a functionarii individuale si în diverse m
525p157f ontaje a aparatelor ce alcatuiesc schema respectiva. Schemele de
comanda trebuie sa fie sigure în functionare.
Pentru realizarea comenzilor automate locale si reglarii diversilor parametri,
punctul de plecare este întotdeauna schema tehnologica a procesului asupra caruia
trebuie actionat.
Semnele conventionale folosite în comenzile la distanta si automate ale
instalatiilor electrice sunt redate în tabelul 1.
Realizarea schemelor într-o forma coerenta, accesibila si acceptabila pentru un
cerc larg de utilizatori se bazeaza pe anumite simboluri grafice standardizate (a se
vedea SR CEI 60617 – 1…13).
În functie de numarul de conductoare, dispozitive sau elemente reprezentate
printr-un singur simbol, se pot distinge doua metode de reprezentare a schemelor:
 în reprezentarea multifilara, fiecare conductor sau dispozitiv/aparat aflat pe
traseul conductorului este reprezentat printr-un simbol individual;
 în reprezentare monofilara, doua sau mai multe conductoare sunt
reprezentate printr-o singura linie; de exemplu, o singura linie poate
reprezenta:
• circuitele unui sistem polifazat;
• circuitele sau conductoarele care apartin aceleiasi cai de semnal;
• circuite care urmeaza acelasi traseu fizic.
Fiecare simbol grafic trebuie realizat astfel încât:
- sa rezulte o forma cât mai simpla, dimensiuni si proportii convenabile atât
pentru întelegerea si reproducerea simbolului, cât si fata de alte simboluri;
- sa poata fi desenata usor atât manual cât si prin sisteme CAD;
- sa îndeplineasca conditiile cerute de aplicarea sistemelor CAE;
- sa nu fie o reprezentare pictoriala a obiectului respectiv, majoritatea
simbolurilor indicând functia obiectului.
Simbolurile sunt desenate astfel încât sa poata fi suprapuse pe o grila cu un
anumit modul (1,8; 2,5; 3,5; 5; 7; 10; 14; 20 mm). Standardele CEI actuale folosesc
grila având M = 2,5 mm.
Unui simbol (fig. 1.1) i se ataseaza anumite puncte de referinta (puncte nodale –
de conexiune). Nodurile cele mai importante sunt nodurile electrice (E) destinate

2. conectarii la o retea electrica si nodurile de legatura (L) care arata legaturile (de
natura mecanica – M -, hidraulica – H -, optica – O -, pneumatica – P -).
Fig.
1.1.
Marimea unui simbol depinde de textul sau grafica incluse si de numarul de
noduri de conexiune necesar.
Laturile dreptunghiului sau diametrul cercului trebuie sa fie un multiplu de 2M
sau (pentru simboluri mai mici) 1,5M, 1M, 0,5M.
Grosimea unei linii va fi 0,1M.
Schema de lucru cuprinde legaturile dintre aparate si masina sau dintre
elementele componente ale acestora legate între ele în ordinea functionala. Schema
este compusa în întregime din circuite asezate în ordinea logica, pentru a permite
întelegerea usoara a functionarii. Schema desfasurata se compune din doua circuite:
de forta si de comanda.
Circuitele partii de comanda au destinatia de a asigura protectia la scurtcircuit a
schemei, realizeaza comenzile motorului si automentinerea comenzilor de pornire –
oprire.
În figura 1.2 sunt redate: schema de distributie monofilara si schema desfasurata
pentru comanda automata a unui motor asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit, cu
pornire directa.
Instalatia este prevazuta cu un tablou în care sunt montate toate aparatele. În
functie de numarul tablourilor se stabileste numarul regletelor cu conectori.
Pe partea de mijloc a conectorilor se noteaza numarul conectorului. În partea
stânga sunt trecute sosirile de la aparate, iar în partea dreapta sunt trecute plecarile la
aparatele din instalatie.
Aparatele sunt prevazute cu borne care permit realizarea conexiunilor. Pentru
identificarea lor se monteaza pe fiecare conductor tile de culoare alba (piese tubulare
din material plastic prin care trece conductorul de legatura), pe care se scrie cu tus
negru indicativul aparatului si borna la care pleaca conductorul, respectiv aparatul si
borna de unde vine conductorul (eticheta).
Cea mai simpla schema de protectie a unui motor asincron trifazat cu rotorul în
scurtcircuit este redata în figura 1.2.
Aceasta schema poate realiza atât protectia la scurtcircuit cât si protectia la
suprasarcina.
Schema are în compunere aparate de protectie la suprasarcina (bloc de relee
termice – e4) precum si aparate de protectie la scurtcircuit (sigurante fuzibile e1, e2, e3,
e5 si e6).

3. Schema poate realiza pornirea si oprirea unui motor asincron trifazat cu rotorul
în scurtcircuit.
Foarte important în montaj este sa se dispuna de scheme de conexiuni cât mai
clare, care se pot realiza fara dificultati de lucratori cu calificare medie.
Documentatia tehnica a proiectelor de comenzi automate în instalatiile electrice
cuprinde, pe lânga diverse tipuri de scheme, specificatia echipamentelor, jurnale de
cabluri si conductoare.
Fig. 1.2. Pornirea automata a unui motor asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit.
Foarte important în montaj este sa se dispuna de scheme de conexiuni cât mai
clare, care se pot realiza fara dificultati de lucratori cu calificare medie.
Documentatia tehnica a proiectelor de comenzi automate în instalatiile electrice
cuprinde, pe lânga diverse tipuri de scheme, specificatia echipamentelor, jurnale de
cabluri si conductoare.
Exista mai multe posibilitati de realizare a schemelor de comanda. În figura 1.3
sunt redate câteva posibilitati de întocmire a schemelor de comanda.
Urmarind schema electrica din figura 1.3 putem specifica:
- alimentarea se face de la o retea trifazata prin sigurantele fuzibile e1,e2,e3;
- din sigurantele fuzibile curentul este distribuit la contactele de forta ale
contactorului 1C;
- releul termic e4 face posibila protectia la suprasarcina pentru circuitul nostru, în
consecinta este necesar sa efectuam o legatura, prin intermediul unor
conductoare, între contactorul 1C si releul termic e4;
- de la releu se duc trei conductoare la motorul m.

4. În practica acest lucru este specificat prin documentatia tehnica care însoteste
schema de montaj.
Pentru schema din figura 1.2 s-au utilizat aparatele mentionate în specificatia
echipamentului (tabelul 2).
Figura 1.3. Scheme de comanda:
a – alimentare bobina contactor; b – automentinerea la un contactor; c – schema cu interconditionare;
d – schema cu semnalizare; e – alimentarea semnalizarii cu ajutorul unui transformator; f – alimentarea
circuitului de comanda prin intermediul unui transformator; g – schema cu temporizare (actioneaza un
bec de semnalizare); h – schema de temporizare (actionare un contactor).
Specificatia echipamentului electric:
Tabelu
l 2
Nr.
Crt.
DENUMIREA
APARATULUI
CARACTERISTICI
TEHNICE
TIP -
COD
Nr.
buca
ti
SIMBOL
1. Siguranta fuzibila LFi – 25 / 2031 3 e1 – e2 – e3
2. Releu termic TSA – 10 A 3670 1 e4
3. Siguranta fuzibila LFm - 25/ 1995 2 e5 – e6
4. Contactor TCA – 10 A/220 V 4001 1 1C
5. Buton oprire 380 V / 2 A 3770 1 bo
6. Buton pornire 380 V / 2 A 3770 1 bp
7. Conductor AFY – 4 mm2
8. Conductor FY – 1,5 mm2
Pornirea si inversarea sensului de rotatie este posibila daca se apeleaza la schema
din figura 1.4. Aceasta schema se bazeaza pe inversarea a doua faze între ele – faza
R cu faza T.

5. Figura 1.4. Schema de principiu pentru inversarea sensului de rotatie a motorului asincron trifazat

6. Figura 1.4. Schema de principiu pentru inversarea sensului de rotatie a motorului asincron trifazat