Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.
INSTALAŢII DE LEGARE LA PĂMÂNT        Instalaţia de legare la pământ este ansamblul de conductoare şi electrozi prin care ...
3M                                     Ua                                                 Curba distribuţiei potenţialelor...
-          carcasele aparatelor de măsură, ale releelor şi ale altor aparate montat pe tablouri dacă au    o        legătu...
Reţele legate la pământ      Reţelele trifazate legate la pământ au punctul neutru al sursei de alimentare legat lapământ ...
dacă se foloseşte întreruptor automat cu protecţie diferenţială         Ip = K Id,dacă protecţia maximală se realizează nu...
Prize de pământ artificiale        Prize de pământ artificiale sunt construite din elemente metalice îngropate în pământnu...
La realizarea prizelor de pământ se parcurg următoarele etape: - Electrozii utilizaţi la realizarea prizelor de pământ se ...
strat     debentonitaPlaca din                                Nu     sunt                Nu     suntoţel            g = 3m...
Conductor din cupru       16           4       6            10   16       Calculul prizelor de pământ        La dimensiona...
Placa pătrată îngropată la adâncimea h = q + l/2                  Rp = 0,25 ρ/aunde: - ρ, rezistivitatea de calcul a solul...
Prize multiple        Calculul prizelor multiple verticale sau orizontale se face cu relaţia:                  rp = Rp / u...
- se pregăteşte priza care se măsoară- se execută schema din figura 7.9. După executarea montajului,acul aparatului deviaz...
- se pregăteşte priza care se măsoară- se execută schema din figura 7.9. După executarea montajului,acul aparatului deviaz...
- se pregăteşte priza care se măsoară- se execută schema din figura 7.9. După executarea montajului,acul aparatului deviaz...
- se pregăteşte priza care se măsoară- se execută schema din figura 7.9. După executarea montajului,acul aparatului deviaz...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Instalatii de legare la pamant

13,056 views

Published on

  • Sex in your area is here: ♥♥♥ http://bit.ly/2Qu6Caa ♥♥♥
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here

Instalatii de legare la pamant

  1. 1. INSTALAŢII DE LEGARE LA PĂMÂNT Instalaţia de legare la pământ este ansamblul de conductoare şi electrozi prin care serealizează legătura unor elemente dintr-o instalaţie cu solul. La exploatarea echipamentelor electrice pot să apară defecte care să determine apariţiaunor tensiuni periculoase pe diferite părţi metalice care în mod normal nu sunt sub tensiune.Pentru protecţia echipamentelor şi a personalului de deservire se folosesc instalaţiile de legare lapământ. Instalaţiile de legare la pământ sunt elemente componente importante ale instalaţilorelectrice, de buna lor funcţionare depinzând siguranţa în exploatare a instalaţiei pe care odeserveşte. Accidente datorate curentului electric. Dacă între două puncte ale corpului omenesc se aplică o diferenţă de potenţial, prin corptrece un curent electric. Această trecere este însoţită de fenomene ale căror efecte se manifestăprin şocuri electrice, electrocutări şi arsuri. Electrocutările. Electrocutările reprezintă acţiunea curentului electric asupra sistemului nervos şimuşchiular şi pot avea următoarele efecte:- contracţia muşchilor- oprirea respiraţiei- fibrilaţia inimii- pierderea temporară a auzului şi vocii- pierderea cunoştinţei Electrocutările se produc prin:- atingeri directe, adică atingerea elementelor conductoare ale unei instalaţii electrice aflate sub tensiune, (Fig.1, a).- atingeri indirecte, reprezintă atingerea unui element conductor care în mod normal nu este sub tensiune, dar care, în mod accidental, poate fi pus sub tensiune (Fig.1, b). Tensiunea la care este supus omul în cazul atingerii indirecte se numeşte tensiune deatingere, Ua. Tensiunea de pas, Upas, este tensiunea la care este supus omul la atingerea a două punctede pe sol sau pardoseală (considerate la 0,8m) aflate la potenţiale diferite. Tensiunea de paspoate să pară în apropierea unor prize de pământ de exploatare sau de protecţie, prin care trececurentul de exploatare, sau în apropierea unui conductor aflat sub tensiune şi căzut la pământ. 1
  2. 2. 3M Ua Curba distribuţiei potenţialelor în jurul prizei de pământ Upas a) b) 0,8m 0,8m Fig. 1 Apariţia electrocutărilor: a) prin atingere directă, se atinge reţeaua aflata sub tensiune b) prin atingere indirectă, se atinge carcasa motorului electric care în mod normal nu este sub tensiune dar poate fi pusă sub tensiune ca urmare a unui defect. Pentru prevenirea accidentelor electrice prin atingere directă un rol important îl aunormele de protecţia muncii, pe baza cărora omul este instruit: - să nu atingă echipamentele aflate sub tensiune - să folosească echipamentul de lucru şi de protecţie - să organizeze punctul de lucru astfel încât să nu existe pericolul de electrocutare Pentru prevenirea accidentelor electrice prin atingere indirectă, se folosesc diferiteinstalaţii de protecţie care să acţioneze imediat în caz de defect, limitând tensiunile de atingere lavalori reduse admise de norme şi să deconecteze în timp echipamentul afectat. Protecţia împotriva electrocutărilor prin instalaţi de legare la pământ. Protecţia prin instalaţii de legare la pământ se foloseşte împotriva electrocutărilor prinatingere indirectă în instalaţiile electrice cu tensiuni sub 1000V. În cazul în care legarea la pământ de protecţie reprezintă mijlocul principal de protecţieîmpotriva electrocutărilor prin atingere indirectă, se vor lega la instalaţiile de legare la pământ deprotecţie toate elementele conductoare care nu sunt sub tensiune dar care în mod accidental potfi puse sub tensiune, cum sunt: - carcasele de elementele de susţinere, metalice sau din beton armat ale instalaţiilor de echipamentelor electrice - părţile metalice ale tablourilor şi pupitrelor electrice - îngrădirile de protecţie, fixe sau mobile, dacă nu au o legătură sigură în exploatare cu alte elemente legate la pământ - învelişurile şi armăturile metalice ale cablurilor Nu este obligatoriu să se lege la instalaţia de protecţie următoarele elemente: 2
  3. 3. - carcasele aparatelor de măsură, ale releelor şi ale altor aparate montat pe tablouri dacă au o legătura sigură conductoare cu elementele lor de susţinere- construcţiile metalice care susţin cabluri electrice, dacă aceste cabluri au învelişurile metalice legate la capete la pământ- elementele metalice nedemontabile sau acre se pot deschide dacă sunt în legătura printr-o rezistenţa neglijabilă cu construcţiile metalice legate la pământ Dacă mai multe construcţii, hale, ateliere, sunt alimentate cu energie electrică de la aceeaşi sursa instalaţiile de legare la pământ de protecţie vor fi legate între ele. Tipul electrodului Materialul de execuţie Oţel zincat la cald Cupru Banda de oţel cu Banda din cupru cu grosimea minimă de grosimea minimă de 4 mm şi secţiunea 2 mm şi secţiuneaElectrozi orizontali, minimă de 100 mm2 minimă de 50 mm2conductoare de sau oţel rotund cu sau conductor delegătura dintre Φ>11mm cupru cu secţiuneaelectrozi minimă de 25 mm2 – unifilar 35mm2 – multifilar Ţeava din oţel cu grosimea minimă a peretelui de 3,5 mm şi secţiunea minimă IdemElectrozi verticali de 150 mm2 sau profil din oţel cu grosimea mimină de 4 mm şi secţiunea minimă de 100 mm2 Se admite legarea directă la priza de pământ de protecţie a instalaţiei de paratrăznet, cucondiţia ca rezistenţa de dispersie sa fie mai mică de 1 ohm iar secţiunile conductoarelor şielectrozilor să fie cele indicate în tabelul de mai sus. La folosirea în comun a unei prize de pământ, conductoarele de legătură la pământ ainstalaţiei de paratrăznet vor fi separate faţă de celelalte categorii de instalaţii până la priza depământ. Valoarea curentului care trece prin corpul omenesc, la atingerea unui element subtensiune, depinde de tipul reţelei la care este racordat elementul respectiv. La calculul curentuluitrebuie să se ţină seama că o electrocutare poate avea loc numai la atingerea simultană a douăelemente bune conductoare de electricitate între care există o diferenţă de potenţial:de exemplu, atingerea a două elemente care fac parte din circuitele curenţilor de lucru(douăconductoare neizolate, două borne ale unui tablou). Pot exista situaţii când omul atinge numai un element al reţelei şi pământul. În acest cazdeterminarea curentului se face ţinând seama nu numai de rezistenţa omului ci şi de rezistenţa descurgere la pământ care se poate considera aproximativ 257Ω. La reţelele de curent continuu nu intervine capacitatea reţelei. Curenţii capacitivi dinreţelele de curent alternativ sunt atât de mari încât practic ei determină curentul prin corpulomenesc. 3
  4. 4. Reţele legate la pământ Reţelele trifazate legate la pământ au punctul neutru al sursei de alimentare legat lapământ printr-o instalaţie de legare la pământ de exploatare, cu rezistenţa de trecere, Ro. R S T R h Ip Ih Ro Rp Fig. 4 Reţea legată la pământ. Circulaţia curenţilor în cazul unui defect de izolaţie la un utilaj În cazul unui defect al izolaţiei faţă de carcasă se stabileşte un curent prin următorultraseu: rezistenţa rc1 al fazei defecte, prin rezistenţa legăturii la pământ de protecţie, R h şirezistenţa legăturii la pământ de exploatare, Ro şi se închide la sursa de alimentare a reţelei. (Fig.7.4) Curentul de defect se calculează cu relaţia: Uf Isc = rc1 + R0 + (Rp.Rh)/( Rp+Rh) Ţinând seama că Rp este mult mai mică decât Rh iar rc1 decât R0, Rp aceste valori se potneglija astfel încât curentul prin instalaţia de protecţie va avea valoarea: Uf Ip= R0+Rh La acest tip de reţele se poate înlătura pericolul de electrocutare dacă între legarea lapământ de exploatare şi legarea la pământ de protecţie este o legătura electrică cu rezistenţamică. În cazul reţelelor legate la pământ rezistenţa de dispersie a instalaţiei de legare la pământnu va depăşi 4 ohmi. Instalaţia de legare la pământ trebuie astfel realizată încât să ne se depăşească valoriadmise ale tensiunii de pas şi tensiunii de atingere. Dacă nu pot fi îndeplinite aceste condiţiiatunci se va aplica protecţia prin legare la conductorul de nul. Se pot considera următoarele valori pentru curentul prin instalaţia de protecţie: Ip = 1,25 Id, 4
  5. 5. dacă se foloseşte întreruptor automat cu protecţie diferenţială Ip = K Id,dacă protecţia maximală se realizează numai cu siguranţe K = 3,5, dacă Isiguranta < 50A K = 2, dacă Isiguranta > 63A Realizarea instalaţiilor de legare la pământ de protecţie Instalaţiile de legare la pământ de protecţie se realizează în scopul dirijării în pământ, încondiţii de siguranţă a curenţilor de defect datorită deteriorării izolaţiei sau curenţilor proveniţidin descărcările electrice. Instalaţia de legare la pământ se compune din: - priza de pământ - piesele de separaţie - conductoarele de legătura Prizele de pământ naturale Prizele de pământ naturale sunt constituite din elementeleconductoare ale unor construcţii care se folosesc în alte scopuri, dar care îndeplinesc şi condiţiade a fi folosite ca electrozi având un contact bun şi pe o suprafaţă mare cu pământul. Pot fi folosite ca prize de pământ naturale:- elementele metalice ale construcţiilor în contact cu pământul,direct sau prin fundaţii de beton, ca: stâlpi şi alte elemente metalice îmbinate prin sudură sauşuruburi, armaturi metalice ale construcţiilor din beton armat aflate în contact cu pământul. - coloanele de adâncime ale sondelor - conducte metalice îngropate în pământ pentru apă sau alte fluide necombustibile, cu condiţia ca elementele izolate să fie şuntate cu legături conductoare din Cu secţiunea de cel puţin 6 mm2 sau OL de cel puţin 100mm2 Acestea se pot folosi drept prize de pământ naturale cu condiţia respectării următoarelor: - prezintă continuitate electrică perfectă - asigură în exploatare rezistenţa la solicitări mecanice şi chimice - satisfac condiţii de stabilitate termică - îndeplinesc condiţii de grosime şi secţiune din tabelul 7.6 - asigură legarea la pământ şi în cazul defectării unei porţiuni - sunt uşor accesibile Este interzis folosirea drept priză de pământ naturală aconductelor tehnologice care transportă materiale combustibile. În cazul în care valoarea prizei de pământ naturale nu corespunde cu valoarea impusăaceasta se completează cu o priză de pământ artificială. Avantajele prizelor de pământ naturale: - permit trecerea unor curenţi mari de defect - au o durată de funcţionare lungă (practic egală cu a construcţiei) - au o rezistenţă mare la coroziune - rezistenţă mecanică mare şi siguranţă în exploatare - materiale şi manoperă puţine - realizează o egalizare a potenţialelor între toate părţile metalice 5
  6. 6. Prize de pământ artificiale Prize de pământ artificiale sunt construite din elemente metalice îngropate în pământnumai pentru a realiza legătura cu pământul. Sunt formate din electrozi metalici (din ţeava sauprofil din oţel zincat), montaţi în pământ în poziţie verticală sau orizontală şi conductoaremetalice din oţel care unesc aceşti electrozi. Pot fi prize orizontale, dacă electrozii se monteazăîn poziţie orizontală şi până la 1m adâncime şi prize verticale când electrozii se monteazăvertical la adâncimi de 1 – 5m. d a L>1500 L>1500 a) b) h h Fig. 3 Electrozi pentru prize de pământ verticale a) din ţeava de oţel; b) din oţel cornier La realizarea prizelor este bine să se respecte următoarele:- Este interzisă folosirea electrozilor din aluminiu, funie de oţel sau a celor asamblaţi prin legături neconductoare sau care au acoperiri izolante.- Electrozii nu trebuie să fie acoperiţi cu vopsea, gudron etc.Electrozii se vor monta în stratul de pământ cel mai bun conductor, fără pietre, bătându-se cugrijă pământul după îngroparea electrodului.- Distanţa dintre electrozi trebuie să fie mai mare de 5m pentru electrozii orizontali şi mai mare decât dublul lungimii pentru electrozii verticali.- În solurile agresive sau cu rezistivitate mare se recomandă imbrăcarea electrozilor într-un strat gros de bentonita.- În jurul clădirilor electrozii se vor îngropa la cel puţin 2m de pereţi.- Distanţa de la partea superioară a electrodului până la suprafaţa solului va fi de minim 0,5m- Conductoarele de legătură între electrozi se montează fie îngropat când pot fi considerate ca şi electrozi orizontali, fie aparent.- Conductoarele principale vor trece prin toate încăperile cu echipament de protejat, pe cât posibil în circuit închis şi se vor lega la priza de pământ prin conductoare protejate mecanic pe o porţiune aparentă până la 1,5m deasupra solului.- Conductoarele de ramificaţie vor lega fiecare echipament în parte la conductorul principal.- Legăturile între elementele instalaţiei se face preferabil prinsudură. Dacă se face prin şuruburi acestea se asigură cu piuliţe şi se cositoresc suprafeţele decontact. 6
  7. 7. La realizarea prizelor de pământ se parcurg următoarele etape: - Electrozii utilizaţi la realizarea prizelor de pământ se pregătesc În atelierele de specialitate. Ei se ascut la un capăt iar la celalalt capăt, după caz, se va fixa o bucata de platbandă. - Se trasează conturul pe care se va realiza priza de pământ - Se sapă şanţul în care se va plasa priza de pământ. Acesta, din motivede îngheţ va trebui să aibă o adâncime de minim 0,8m. Lăţimea se recomandă sa fie de 0,5mpentru uşurinţa montajului. - Se bat electrozii. Această operaţiune se poate face manual dar şi mecanic cu ciocane electrice, pneumatice sau mecanice. - Conectarea electrozilor se face cu conductoare metalice, platbandă,prin sudură. Pentru uşurinţa sudurii banda lată din oţel se aşează în poziţie verticală. - După terminarea operaţiunilor de conectare dintre conductoarele de legătură şi electrozi sau între conductoare şi echipamentele care se leagă la pământ, se întocmeşte schiţa reală a modului cum s-a realizat priza şi se întocmeşte procesul-verbal de lucrări ascunse. - Se astupă şanţul cu pământ acordându-se atenţie tasării pământului. Această operaţie este importantă atât pentru rezistivitatea solului cât şi pentru evitarea aerării solului. - Se măsoară priza de pământ cu aparatul pentru măsurarea prizei de pământ. Dacă valoarea este mai mare decât valoarea normată, priza se va completa cu electrozi până la obţinerea valorii normate. Tipul Durata de funcţionareelectrodului Mai mică de 10 ani Mai mare de 10 ani pH>6 PH<6 PH>6 pH<6Benzi sau g = g =alte profile 2 Nu sunt 2 Nu sunt 100mm 100mmdin oţel admise admise s = 4mm s = 6mmnegruIdem, g = G = g = g = 2 2 2 2zincat 100mm 100mm 100mm 150mm s = 4mm s = 6mm s = 4mm s = 6mmIdem, g = G = g = g =protejat în 100mm2 100mm2 100mm2 100mm2strat de s = 4mm s = 4mm s = 4mm s = 4mmbentonitaŢevi din Nu sunt Nu suntoţel g = 3,5mm2 g = 4,5mm2 admise admiseneprotejateIdem, G = g = 3,5mm2 g = 3,5mm2 g = 4,5mm2zincate 3,5mm2Idem,protejate în g = 3,5mm2 g = 3,5mm2 g = 3,5mm2 g = 3,5mm2strat debentonitaOţel rotund Nu sunt Nu sunt Φ = 11mm Φ = 14mmneprotejat admise admiseIdem, Φ = 10mm Φ = 10mm Φ = 10mm Φ = 14mmzincatIdem, Φ = 10mm Φ = 10mm Φ = 10mm Φ = 1mmprotejat în 7
  8. 8. strat debentonitaPlaca din Nu sunt Nu suntoţel g = 3mm2 g = 4mm2 admise admiseneprotejataIdem, g = 3mm2 g = 4mm2 g = 3mm2 g = 4mm2zincateIdem,protejata în g = 3mm2 g = 3mm2 g = 3mm2 g = 3mm2bentonitaOţel betonpozat în Φ = 8mm Φ = 8mm Φ = 8mm Φ = 8mmbeton Utilizarea electrozilor din plăci se va evita pe cât posibil. Conductorul principal de legare la pământ al echipamentelor va fi legat la priza depământ prin cel puţin două legături distincte.Tipul Secţiunea minimă, în mm2conductorului Conductor îngropat în pământ Montaj aparent Neprotejat Protejat în în canale sau ţeava de oţel, înglobat în etc. betonSârmă din oţel 95 95 95sau oţel rotundBandă, profiledin oţel cu - 100 100g>3mmIdem, g>4mm 100 - -Cablu dinsârme de oţel 25 25 25galvanizateConductormultifilar din 35 25 25Cu Secţiunea minimă, în mm2 Montat în tuburi de protecţie, la o secţiune a conductorului deTipul conductorului Montat lucru(mm2)) aparent Cu<2, Cu<6 Cu<1 Cu<1 5 Al<10 0 6 Al<4 Al<16 Al<25Oţel rotund sau sârmădin oţel, profile din 50 - - - --oţel cuG =3mmCablu din sârme de 50 - - - -oţel zincat 8
  9. 9. Conductor din cupru 16 4 6 10 16 Calculul prizelor de pământ La dimensionarea prizelor de pământ trebuie să se ţină seama de mai mulţi factori, cumar fi: rezistivitatea solului, tipul şi caracterul solului, materialul şi forma din care suntconfecţionaţi electrozii şi elementele metalice ale prizelor etc. În continuare vom prezenta formulele de calcul pentru câteva tipuri de prize. În practică,prizele se determină prin calcul şi apoi, după realizarea practică, se măsoară făcându-se ocorelare între cele două valori. Prize orizontale Ţeavă aşezată orizontal la nivelul suprafeţei solului. rp = 0,732ρ/l.log2l/d Ţeava aşezată orizontal la adâncimea q faţă de suprafaţa solului. rp = 0,366. ρ/l.log2l2/q.d, care se poate aproxima rp = 2. ρ/l, pentru l = 10…25m şi d ≈ 0,016m Placa aşezată pe suprafaţa solului rp = 0,44.ρ/√Sunde:rp – rezistenţa de dispersie a prizei simple, în Ωq – rezistivitatea de calcul a solului, în Ωm, din tabeled – diametrul electrodului, în m l – lungimea electrodului, în mS – suprafaţa plăcii, în m2q – adâncimea de îngropare, în m Prize verticale Ţeavă cu partea superioară la nivelul suprafeţei solului şi diametrul ţevii mult mai micdecât lungimea Rp= 0,366.ρ/l.log(4l/d), Rp = 0,9.ρ/l , formula simplificată pentru l = 1…6m Ţeavă îngropată la adâncimea h = q + l/2 Rp = 0,366. log(2l/d)+1/2log(4h+l)/(4h-l)q/l Bara cu secţiunea dreptunghiulară la nivelul suprafeţei solului Rp = 0,366.ρ/l.log(8l/b), 9
  10. 10. Placa pătrată îngropată la adâncimea h = q + l/2 Rp = 0,25 ρ/aunde: - ρ, rezistivitatea de calcul a solului, în Ωm - l, lungimea electrodului, în m - b, lăţimea bazei, în m - d, diametrul exterior al ţevii, în m - q, distanţa de la partea superioară a electrodului la suprafaţa solului - S, aria unei suprafeţe a plăcii, în mm2 - a, latura plăcii pătrate, în m - rp, rezistenţa de dispersie a prizei simple, în Ω Proiectarea prizelor de pământ se face pe baza unor calcule laborioase şi nu face obiectulstrict al acestei cărţi. Pentru aprofundare se pot consulta normativele şi cărţile de specialitatespecificate în bibliografie. Am prezentat în acest capitol calculul câtorva tipuri de prize pentru aavea o imagine generală. Oricum la realizarea practică a prizelor de pământ, la clădirile existentesau la clădirile noi există proiecte de execuţie cât şi normativele specializate în vigoare.Important este pentru executant să respecte aceste proiecte şi normative şi să posede cunoştinţetehnice de un anumit nivel. Pentru dimensionarea rapida a prizelor de pământ se pot folosi graficele din figurile ceurmează, considerând ρ = 1.104 Ωcm rp Ω 0,8 65 l 55 45 35Fig. 4 Rezistenţa unei 25prize de pământ simplecu un electrod verticalΦ = 2” 0 1 2 3 l, m b m 15 13 0,8 11 b b Fig. 5 Rezistenţa unei prize de pământ cu trei 9 electrozi verticali, Φ = 2” în funcţie de distanţa b dintre ei, electrozii având 7 lungimea de 2,5m 5 3 10 2 3 4 5 6 7 rp, Ω
  11. 11. Prize multiple Calculul prizelor multiple verticale sau orizontale se face cu relaţia: rp = Rp / u.n, unde:Rp – rezistenţa de dispersie a unei prize simple, verticală sau orizontalău – coeficient de utilizare, din tabelen – numărul de electrozi Măsurarea rezistenţei electrice a prizelor de pământ Pentru măsurarea rezistenţei electrice a prizelor de pământ, acestea se separă de restulinstalaţiei de legare la pământ. În acest scop se deconectează legăturile prizei de pământ de laconductorul principal de legare la pământ sau de la utilaj, prin desfacerea pieselor de separaţie.Înainte de separarea unei prize de pământ pentru măsurare, se verifică dacă instalaţia sauechipamentele legate la priza de pământ care se măsoară sunt scoase de sub tensiune. Măsurareaprizei de pământ se face numai în curent alternativ. Practic măsurarea rezistenţei prizelor de pământ se face cu un aparat pentru măsurareaprizelor de pământ. Acest aparat foloseşte principiul metoda voltmetrului şi ampermetrului, şiconstă în măsurarea tensiunii Up a prizei care se verifică şi a curentului electric, Ip care trece prinea. Cunoscându-se tensiunea şi curentul se determină rezistenţa prizei. Rp = U p / Rp Constructiv aparatul funcţionează pe principiul logometric iar sursa de curent esteasigurată de un inductor cu acţionare manuală sau inductor electronic. Aparatul este dotat cupatru borne, 1, 2, 3, 4, (P1, P2, S, P PA), şi doi electrozi care se leagă la aparat cu conductoareizolate. Aceşti electrozi se îngroapă în pămât formând, unul o priză de pământ auxiliară (decurent), PA, iar celălalt, o priză sondă (de potenţial), S. Electrozii şi priza de măsurat pot forma untriunghi sau se pot afla pe linie dreaptă. Întodeauna trebuie să se păstreze distanţele minimespecificate în figura 7.8 S P >20m S >20m PA >20m >20m Fig.6 Măsurarea prizei de pământ P >40m PA Amplasarea electrozilor Ordinea operaţiilor pentru efectuarea măsurătorilor este:- se realizează priza auxiliară şi sonda de potenţial 11
  12. 12. - se pregăteşte priza care se măsoară- se execută schema din figura 7.9. După executarea montajului,acul aparatului deviază de la poziţia iniţială, indicând prezenţa în pământ a unui curent parazit.Acest curent nu influenţează rezultatele măsurătorilor.- se efectuează compensarea rezistenţelor exterioare din circuitulde potenţial. Pentru aceasta, comutatorul domeniului de măsură se pune pe domeniul de reglaj şise roteşte manivela aparatului astfel încât acul indicator ajunge în dreptul unei indicaţii marcatepe scala aparatului- se măsoară rezistenţa prizei de pământ. După ce s-a fixatdomeniul de măsură se roteşte manivela inductorului cu o viteză de 120 – 135 rot/min şi seciteşte indicaţia de pe scala aparatului. P1 P2 S PPA P S PA Fig. 7 Schema de conectare a aparatului pentru măsurarea prizelor de pământBibliografie1. M. SUFRIM – Protecţia împotriva tensiunilor accidentale. Editura Tehnică – Bucureşti 19672. IOAN BORZA – Instalaţii pentru construcţii. Editura Politehnica – Timişoara, 2003.3. A. SPÎNU. Protecţia instalaţiilor electrice de joasă tensiune. Editura tehnică, 19714. TITU COSTĂCHESCU, ş.a. – Instalaţii electrice pentru construcţii. Editura Scrisul Românesc – Craiova, 1978 12
  13. 13. - se pregăteşte priza care se măsoară- se execută schema din figura 7.9. După executarea montajului,acul aparatului deviază de la poziţia iniţială, indicând prezenţa în pământ a unui curent parazit.Acest curent nu influenţează rezultatele măsurătorilor.- se efectuează compensarea rezistenţelor exterioare din circuitulde potenţial. Pentru aceasta, comutatorul domeniului de măsură se pune pe domeniul de reglaj şise roteşte manivela aparatului astfel încât acul indicator ajunge în dreptul unei indicaţii marcatepe scala aparatului- se măsoară rezistenţa prizei de pământ. După ce s-a fixatdomeniul de măsură se roteşte manivela inductorului cu o viteză de 120 – 135 rot/min şi seciteşte indicaţia de pe scala aparatului. P1 P2 S PPA P S PA Fig. 7 Schema de conectare a aparatului pentru măsurarea prizelor de pământBibliografie1. M. SUFRIM – Protecţia împotriva tensiunilor accidentale. Editura Tehnică – Bucureşti 19672. IOAN BORZA – Instalaţii pentru construcţii. Editura Politehnica – Timişoara, 2003.3. A. SPÎNU. Protecţia instalaţiilor electrice de joasă tensiune. Editura tehnică, 19714. TITU COSTĂCHESCU, ş.a. – Instalaţii electrice pentru construcţii. Editura Scrisul Românesc – Craiova, 1978 12
  14. 14. - se pregăteşte priza care se măsoară- se execută schema din figura 7.9. După executarea montajului,acul aparatului deviază de la poziţia iniţială, indicând prezenţa în pământ a unui curent parazit.Acest curent nu influenţează rezultatele măsurătorilor.- se efectuează compensarea rezistenţelor exterioare din circuitulde potenţial. Pentru aceasta, comutatorul domeniului de măsură se pune pe domeniul de reglaj şise roteşte manivela aparatului astfel încât acul indicator ajunge în dreptul unei indicaţii marcatepe scala aparatului- se măsoară rezistenţa prizei de pământ. După ce s-a fixatdomeniul de măsură se roteşte manivela inductorului cu o viteză de 120 – 135 rot/min şi seciteşte indicaţia de pe scala aparatului. P1 P2 S PPA P S PA Fig. 7 Schema de conectare a aparatului pentru măsurarea prizelor de pământBibliografie1. M. SUFRIM – Protecţia împotriva tensiunilor accidentale. Editura Tehnică – Bucureşti 19672. IOAN BORZA – Instalaţii pentru construcţii. Editura Politehnica – Timişoara, 2003.3. A. SPÎNU. Protecţia instalaţiilor electrice de joasă tensiune. Editura tehnică, 19714. TITU COSTĂCHESCU, ş.a. – Instalaţii electrice pentru construcţii. Editura Scrisul Românesc – Craiova, 1978 12
  15. 15. - se pregăteşte priza care se măsoară- se execută schema din figura 7.9. După executarea montajului,acul aparatului deviază de la poziţia iniţială, indicând prezenţa în pământ a unui curent parazit.Acest curent nu influenţează rezultatele măsurătorilor.- se efectuează compensarea rezistenţelor exterioare din circuitulde potenţial. Pentru aceasta, comutatorul domeniului de măsură se pune pe domeniul de reglaj şise roteşte manivela aparatului astfel încât acul indicator ajunge în dreptul unei indicaţii marcatepe scala aparatului- se măsoară rezistenţa prizei de pământ. După ce s-a fixatdomeniul de măsură se roteşte manivela inductorului cu o viteză de 120 – 135 rot/min şi seciteşte indicaţia de pe scala aparatului. P1 P2 S PPA P S PA Fig. 7 Schema de conectare a aparatului pentru măsurarea prizelor de pământBibliografie1. M. SUFRIM – Protecţia împotriva tensiunilor accidentale. Editura Tehnică – Bucureşti 19672. IOAN BORZA – Instalaţii pentru construcţii. Editura Politehnica – Timişoara, 2003.3. A. SPÎNU. Protecţia instalaţiilor electrice de joasă tensiune. Editura tehnică, 19714. TITU COSTĂCHESCU, ş.a. – Instalaţii electrice pentru construcţii. Editura Scrisul Românesc – Craiova, 1978 12

×