10. P LANETA i N ROTIR E
Anotimpurile
1
FOIositi carioca pentru a desena 0
2
puneti lanterna pe carti in asa fel Incat
linie in jurul mijlocului mingii. Aceasta sa lumineze jumatatea de mlnge de
reprezinta Ecuatorul. Asezati mingea deasupra Ecuatorului. Este vara in
deasupra bolului astte l incat linia jumatatea de rninge de deasupra
Ecuatorului sa se incline usor. Ecuatorului, unde lumineaza lanterna, $i
iarn a de cealalta jurnatate a lumii.
Puterea solara ~
Soarele revarsa energie Orbita
MARTIE prirnavara in nord
pe Parnant sub forma Pamantul ui ,
$i toarnna in sud
de ealdur a si lumina.
Cantitatea de energie
pnrnita in oriee loe de
pe Parnant se rnodifica
odata eu anotimpu rile.
Aeest lueru se Soarele
datoreaza faptului ca
axa Parnantu lui este
lncl mata. Vara, 0 IUNIE
jumatate a Pamantului vara in
larna in nord $i
nord $i
e inc tinata spre Soare,
vara in sud
iarna in sud
$i aeolo este mai eald.
larna nu mai primeste SEPTEMBRIE
asa multa lumina de la toarnn a in nord $i
Soare, $i atunei e mai primavara in sud
reee.
3
l.uminati Ecuatorul cu lanterna asHel
lncat aceasta sa aru nce lumina egala
in fiecare ernisfera. Acest lucru este
echivalent cu primava ra si toamna , cane
zilele ~i nopti le sunt de aceea si durata in
teats lumea .
Construirea unui termometru
1
Turnati apa rece intr-o sticla pana se
ump le la doua tre imi din capacitate.
Adaugati niste colorant alimentar. Mulat i
paiul in apa $i slgilati bine gatu l stic lei cu
adeziv refolosibil.
4
intr-o zi fierbinte, caldura Soare lui va
face ca aeru l $i apa sa se di late,
tortano nivelu l apei din pai pest e semnul
tacut pentru te mperatura camerei. Raciti
termometrul in frigider.
Remarcati nivelurile
diferite.
2
imPingeti palul in jos spre a perm ite
3
Taiati cartcnasu l $1 Infigetl-l pe pal.
aer ului sa mai patrunda in sti cla. l.asatl sticla sa stea putln . Faceti un
Dupa cateva secunde, presiunea aerului semn pe cartonas in dreptul nivelului apei
suplimentar din interior va torta nivelu l pent ru a ilust ra temperatura camere i.
apei sa se ridice pe pai in sus. Duceti-va termometrul afar a.
11
11. PAMANTUL NOSTRU NEOBO SIT
Fazele Lunii
L
una este eel mai apropiat vecin din
spatiu al Pamantului. Stirn mai multe
despre Luna decat despre orice alt corp
ceresc deoarece astronautii au aterizat
,
pe ea ?i i-au explorat suprafata. Luna
este singurul satelit al Pamantului. Ea
mascara 3.476 km in diametru - avand
aproximativ un sfert din marimea
Pamantului. Se invarre in jurul
Pamantului la 0 distanta de aproape
385.000 km, ?i face calatoria
aproximativ 0 data pe luna. Luna nu
emite niciun fel de lumina proprie. 0
vedem pentru ca rerlccta lumina de la
Soare. Lumina solara Iurnineaza diferite parti ale Lunii
pe masura ce luna trece prin ea. Din aceasta cauza, Luna
pare ca-si schimba forma. Luna se rotcste incet in timp
ce inconjoara Pamantul, astfel ca aceeasi parte a sa este
intoarsa tot timpul spre Pamant.
Vedem Luna Iuminata complet doar 0 data pe luna, dar
nu trebuie sa asteptati 0 luna spre a vedea schimbarile
formei sau ale fazelor sale. Proiectul acesta va va ilustra
in doar cateva minute cum trece Luna prin fazele sale.
Creatl-va propria voastra Luna
VETI AVEA NEVOIE DE :
minge de fotbal sau volei, lipici,
pensula de lipit, stlcla, foita sau
folie de staniol, foarfeca, adeziv
refolosibil, lanterna.
~
-'"
: .
:f . ....
...........
1
ASigUrati.va ca mingea e spalata ~i
uscata complet inain te sa 0 tolosltl!
l ntindeti lipiciul pe toata suprafata mingli,
Asezati-o pe 0 sticla sau ceva sernan ator,
pentru a 0 mentine nemiscata .
..... Fata Lunii
Aceasta imagine lnfati$eaza 0
priveliste a Lunii vazuta de pe
Parnant, Cano lntreaga Luna este
luminata, a$a eum apare aici, 0
numim Luna plina. Regiunile mai
Intunecate ale suprafetei sale sunt
campi: lntinse de praf, numite marl.
Zonele mai luminoase sunt muntii.
Acestia sunt presarati cu eratere ce
au uneori diam etre de sute de
kilometri. Muntii de pe Luna au mai
bine de 6.000 de metri lnattime.
2
Taiati atent hartia sau folia de staniol
In patrate mario lnveliti mmgea In folia
de staniol. Incercat: sa tacett supratata ei
cat mai neteda posibil. Acum aveti propria
voastra Luna!
12
12. F AZ ELE LU NII
i-va Luna pe 0 rnasa. Fixati
un mic ghern de adeziv refolosibil
sub rninge. Acesta 0 va tine in loc ~i 0
va imp iedica sa se rostogoleasca de pe
masa .
3
A~eza t
Trecerea prin faze ~
Cand va aflati in parte a opusa priete
nului vostru, zona mingii care da spre
voi reprezinta Intunericul. lata ce se
intarnpla 0 data pe luna pe cerul noptil,
Putem vedea doar 0 fasie subtire de
lumin a, pe care 0 numim Luna noua
sau serniluna. Pe masura ce va miscati
in jurul mese i, 0 portiun e mai mare din
minge este luminata de lanterna, Toata
va fi luminata cand va veti afla in
spatele prietenului vostru. Cand acest
lucru se intampla cu adeva rata Luna, 0
numim Luna piina. Miscandu-va In jur,
mingea cade treptat In intuneric. Cand
va aflati iar in partea opusa prietenului
vostru, veti vedea iar 0 Luna noua.
4
puneti-va un prieten sa stea la un
capat al mesei pentru a trimite cu 0
lanterna 0 raza puternica de lumina
asupra Lunii voastre. Mergeti de partea
opusa a mesei. Priviti-va Luna dupa ce ati
stins toate celelalte lumini din camera.
Luna noua (semiluna)
5
Treptat. miscati-va in jurul mesei,
uitandu-va inca la Luna voastra. Veti
vedea formele diferite pe care Ie ia.
Aceste forme sunt fazele Lunii.
faza prim ului patra.
Luna plina faza ultimulu i patrar Luna noua
1~
13. PAMANTUL NOSTRU NEOBOSIT
Fluxul ~i refluxul
..... Vecinul apropiat
Luna este un desert sterp de piatra . Nu
are nicio atmosfera care s-o protejeze
de razele periculoase ale Soarelui, ~i
niciun fel de apa care sa susti na viata.
Forma Lunii pare sa se schimbe in
decursul unei luni. Numim aceste
schlrnbarl ale formei sale fazele Lunii.
Luna are nevoie de 29 de zile si
jumatate pentru a se modifica de la 0
serniluna subtire (ultimul patrar) la un
cerc plin ~i apoi iar la ultimul patrar,
Cum apar mareele
Luna
orbita
Mareele se ridica dedesubtul Lunii pe
masura ce Parnantul se roteste.
Gravitatia Lunii rldica apa oceanelor,
at ragand-o spre ea.
14_
Pamantul e albastru cand e privit din intunericul
spatiului cosmic. Aceste lucru se datoreaza faptului ca
70%din suprafata lui e accperita de oceane. Ele ocupa
peste un milion de milioane de milioane de tone de apa.
La fiecare 12 ore, apa marii se ridica, iar apoi coboara.
Aceste ridicari ~i coborari sunt numite maree (flux ~i
reflux). Cand apa se ridica, spunem ca este flux. Cand ea
se retrage, spunem ca este reflux. Miscarea apelor
oceanice este determinata de Luna ~i de rotatia
Pamantului. Forta de gravitatie a Pamantului atrage Luna.
Pe masura ce Pamantul se roteste, Luna atrage ~i ea apa
oceanica, facand-o sa se ridice. 0 ridicare asemanatoare a
nivelului marii apare de partea opusa a Pamantului, unde
apa creste, ca rezultat al miscarii de rotatie a Pamantului.
In aceste locuri e flux. Sase ore mai tarziu, Pamantul s-a
rotit cu 90°. Marea se retrage apoi in puncrul sau eel mai
scazut, ~i arunci apare refluxul.
Cele doua experimente opuse explica cresterea ~i
descresterea nivelului oceanelor tara nicio schimbare a
cantitatii de apa marina, ~i felul in care revarsarile mareice
de apa raman in acelasi loc dedesubtul Lunii, pe rnasura
ce Pamantul se roteste sub ea.
odata la doua saptarnanl, Soarele ~i
Luna se allnlaza cu Pamantul. Forta lor
de atractle cornbinata creeaza 0 maree
de sizigil, 0 maree mai lnalta decat de
obicei.
osaptamana mai tarziu, Soarele ~i
Luna se afla la unghiuri drepte unul
fata de alt ul. Orientandu-se in directii
opuse, ele produ c 0 maree mai joasa
decat de obicei, numlta maree moarta.
14. F LUXUL ~ I R EFLU XUL
Fluxul ~i refluxul
l
A~ezati castronu l pe 0 suprafata fixa ,
nete da, apoi urnp leti-l pe jumatate cu
apa . Puneti user mingea In apa, astfel
incat sa pluteasca in mijlocul castronului,
du pa cu m va ilustreaza imaginea .
2
A~ eza ti-va ambele maini deasupra
mingii ~i Irnpingeti-o cu grija In apa.
dar ferm . Priviti ce se intarnpla cu nivelul
apei. Se ridica lntr-un "flux".
Revarsarea mareei
3
l.asati mingea sa se ridice iar user,
Puteti vedea acum apa din castron
scazand. Astfel ma reea s-a ridicat !;>i s-a
retras, desi cantitatea de apa a rarnas tot
tim pul nesch imbata .
VETI AVEA NEVOIE DE :
Flux ~i reflux: un llghean de
plastic , apa, minge de plastic
pentru a reprezenta planeta.
Revarsarea mareei: lipici tare, 0
sfoara subtire cu lungimea de 20
em $i ooua bucau de stoara de 40
em, minge de plastic pentru a
reprezenta planeta, lighean de
plastic, perfo rator, apa.
l
LiPiti foarte bine sfoara lunga de 20
em de minge ~i lasati-o sa se usuce.
Intre timp, cereti-i unui ad ult sa va
perforeze doua gau rt la margin ea
lighe anului, una de fiecare parte.
2
Trecei i cate un fir de stoara lung de
40 em prin fiecare gaura ~i iegati
sfoara de marginea ligheanulu i. Umpleii
pe jurn atate ligheanul de plastic cu apa ~i
lasati mingea sa pluteasc a in apa.
3
RUgati un prieten sa traga de sfo ara
Iiplta de minge spre el sau ea. Exista
mai rnulta apa Intr-o parte a mingii decat
in cealalta, Aceasta este revars area
mareei.
4
Luna atrage apa, dar ~i Pamantul face
acela si lucru. Acum cereti-i prietenului
sa iina mingea pe loc In timp ce arnandol
tragef sforile legate de llghean pana l~i
schim ba forma.
5
Acum exista 0 revarsare a ma reei de
ambele parti ale planetei. Unul din voi
sa intoarca mlngea use r. Putei i observa
cum revarsarile mare ice se misca In j urul
planetei pe rnasura ce ea se lntoarce.
1C:::
15. P AM ANTUL NOSTRU NEOBOSIT
... Mari puternice
Pe vreme rea, valuri uriase se ina Ita
~i se sparg , tras torrnand marea lntr-o
rnasa turnultoasa.
Valuri ~i curenti oceanici
M
area este rareori calma. Chiar ~i intr-o zi llnistita, veti
observa valurele pe suprafata ei. Valurile se misca pe
suprafata oceanului. Ele sunt purtate mai ales de vant, Cu
cat sunt mai puternice vanturile ~i mai lunga distanta pe
care au strabatut-o, cu atat sunt mai mari ~i mai inalte
valurile. Valurile afecteaza de obicei numai suprafata apei.
Pe rnasura ce ele circula, valul se apropie de dop
apa insas! nu se rnisca,
Ea doar se ridica ~i
coboara cand valul trece
prin ea. La nivelul
profund alunor oceane, dop ul lsl mentine pozitia
apa se misca 'in suvoaie
uriase, numite curenti, Acestia pot fi calzi sau reci, ~i
pot afecta clima lumii. Curentii oceanici sunt
deterrninati mai degraba de diferentele de salinitate
sau de temperatura ale apei decat de vant. valul circu la,
dardopul nu
Primul proiect ilustreaza cum se crecaza valurile, iar
al doilea cum sunt provocati curcntii de bataia
vantului. Curcntii cum sunt cei din al treilea proiect se
produc pe 0 scad mult mai mare 'in cele mai intinse
...Trecerea valului
oceane ale lumii. Diagramele de mai sus ilustreaza trecerea
valului pe suprafata apei, in timp ce obiec
tele de pe apa abia daca se misca putin.
Crearea valurilor
VETI AVEA NE VO IE DE:
,
lighean dreptunghiular de plastic ,
cana , apa, cada sau bazin
gonflabil cu apa putin adanca ,
plasti lina,
l
A$ezati ligheanul pe podea sau pe 0
2
Suf,ati foarte user peste suprafata apei.
rnasa. Alegeti un loc unde nu Vefi vedea ca apa Incepe sa se valu
contea za daca se scurge put ina apa. reasca acolo unde suttati, Tot asa se
Umpleti ligheanul cu apa pana cane forrneaza valurile oceanice prin rnlscarea
ajunge aproape la margine. aerului, deci cane bate vantu l.
16
