Mazilu, Dumitru I - Stat democratie legalitate

,5W
"'i iXri ( i,: i lii "l ,, , i :,1:', lri i 1 1 i i I l
MEN4OCWItr,
-r'{lr{i i:'llil l
ffi-Effiffi
(:i 10,50

STAT
LEGA
PltOBLllA4F,
IN
REPUBI-IC,.
O DEMOCRATIE'
LITATE
Ar-ri cONSTRUCT',iljl DE ST;T
socr.t.15'f R(),l Nl
,l
EDITURA POI"IT]C5, 3 U C IJ R E I T I, I e 6 E

F'r'e::enlu.i voIuwt ,at.r;lr e sub ftrgri,iir.e,F.r uirrti
alcEituit clirr tor,'arilgri : t/,r Duyrtitrtu [. i[azili.:
.tratrru tserg,l
{joi.L.tii,i t'ie redacfie,
tir'. "roii it'iltiie,'sll ci
r-li.rl,ItIs
l)l'. ,1[i1a ]vasr'lrii,z : FtllL'Ulll,lC.A S()Cl,1l,lliT-l IlOivi,,NI/
-
.31t.{'l AL {)AitlrtNJl-()li h4tjNCIt Dtjt },.. {)nA$D st s..ltri
'llireoclor' tasilirr !i ilol'. trniv. dr'. l1't.r'c flcutslaniiir : C()i{Dti-
{--litil,tA t)E (.:.1't'tilt I,,AI:l'fil)l-rl. ('OxIT-rNts'11 l1,()rl:r}.1
i,RlNCll']JI-l I.LlNllAlll,li'r'1'AL ..1, ACll'IVIT'.{1'lI S:fA'f LlLl.'f
so{r At.Ls't'
Dr'. l)unrit.r'ir I. ;izr.zilrr : L.()l'lSf t'l'ti l'IA liL])I-llji.fcii 5(XIIA-
l,ISl'E itoL'I-r]- ,1
-
l,l1:Gli, F'trNi).,r'ILN'l'.'l.A A S'l'ryJ'l.'-
,.i r {)s't'lll
{-;ltf:olgL-,e l}r)roirr-it : t)Jl(;,'!NlZAill'l' ADiit}llS'1lI{r.'llIV-
n,!tit"()RtA1,i .. llEl'lrlll,lCll s(XllAl-lsfli Ilt)'I .r'ir
;il SIS'l'!.lvt.l'lZAlti'j,1 1-()(.i.l'i'.'l'll.()Jt Jllll1.11,Fl li'll
jrl'rii. rlrir . rlr'. 'l lirlrir' l)r'irl.i;ltrt : 5.lS'!li'l-'llii- t)li( i.'r-Ill.()l{
s't'A]'tiLI jr rN .Ri,r'i lJl.l(r. rio(ll,r,ls]l--i t'lili'lANl. l1+
:10
l)r. Ilje lii:,1(ir.riLlt;i'l . ji()l-i-r L i'l(.(),()l.li(r .,1. i'1.''i"Lrl-i-rJ
S( XITLl,lS'l'
l)r. .4lexand1',,.r 'l a.)1.1)'r, : ii.r.)j-t,l-. 5'f,AT i-.ii-l-lX Xl INl".P-
'1'lilllllr I){)i,lT1CTl {:lI l.'t'irlt,ql,E
-1(i '

o
F)l'of. unir'. dr. Ioan Cetelchi : DIIZVOL'I'AIiI,IA DttMOCItA-
q'IEI SOCIAI,ISTtr _ CAHACTI'RISTICA FUNDAi{TiN-
TAT,A A ORINDUIIIII NOASTITE SOCIALE SI DII STAT
Pi'of. univ. ch'. Ioirn Ceterchi ;i dr. Drrmitlu L Mazilu I LEGA'
T,ITATEA SOCIALISTA * ITIiINCIPIU FLrNJ)AMtrNT:11.
AL ACTrrrTATII TUTLTROR ORGAIVELOR STATULLTI
Dr. Cleor:gc Antonir-r: CiODIIT, PANAL AL l.ttrI)UBi-ICII S()-
cllAlrsTn RONIANTA * IrXprtESrE n ITERFECTTON.Rrr
CONTINLTI' A LEGTST,AT]III I)ENTAI,E SI A IN'|ARIII]I T,E.
GAI,.ITATII SOCIAI,ISTE
Ilr. Itie llirdulesr:rr: IIEZ''OI,'I'AIiF:A IYA,TILiNII iN COIDI-
TrIt.t: s(x'J t.ts(t:t.t :T
flonf. uuiv. clr, Constall{.in Vllcl si clr'. lfunrii!r1 tr. N{aziiti:.
-qLIVEItANITA'fl')A Djil STn'l' lN COi],Dl'l't{1,1: SOCIA",
I ISMULI'J
A{jrc,ea Allali!a : AClll'lVl't'A'l'l,tA I,t.tl,ltiN. A St'A1'til,LrI
SOC]IAI,]S:I" NOMAN
A tl
45:l
}tEPUtsLICA SOCIAI,ISTA IlON{AN IA
STAT AL OAIVTEhIILOR
h4UNT]II DE I,A ORASE SI SATE
I)r. ..rrita ;rsr iri'z
l. l.z,R-OElL trlNl A u tJ t'I,l ItI I l, ttOI3 l:ENtA
FU NDA{EN1'AL -{ A ttuv()r,u.l.l nI
Tlansformdrile revolulionare cate eu inceput in {ar.a
noastre in urmd cu peste doud decenii, o datd cu insur.ec-
lia annatd din augus,t 1944, au condus poporul roman in-
tr-o noud epoc.i istoric6" Este ep,oca in care idealurile cle
iiberlate so,ciale qi nalional5, de progres ;i civiliza{ie, pen-
flu cale au luptat timp de secole forfele sociale progresisle
elin {are noastli, ili girsesc adevdrat.a infiiptuire, dobinctind
aceia realitale cotrc|t_'iii pr' ('ar.e le-o poate asiguta numai
orindui::ea social5 in care a fosl desfiin{atd exploatarea Ei
orice forrnd a asupririi onlului de cltre o,rn : orincluirea
socialist5. Sint decenii ele tlansform;iri revoiu{ionare pe
toate planurile vielii sociale.
In dcme,niut bazei economice, esenta acestor transfor-
mlri consti in inlocuirca r.elafiilor. bazate pe proprietate
privati asupra mijloac'olor de procluclie cu relalii inte-
meiate pe proprietatt: socialistd. Relaliile de produclie so-
cialiste au deschis cimp liber pentru avintul neintrelupt Si
rnereu ascendent a1 for{elor de produc{ie, pentru progresul
continuu al industriei, qi pe aceastd baz6 aj, agriculturii gi
al tuturor celorlalte ramuri ale economiei nafionale.
In ce privegte strucl.ura sociald a societElii, esen{a trans-
form5rilor intervenite pe acest plan constd in cre;tc'r'ea

{, irR. AtrA NA5Ctir('i.
rollllui clasei murncil,oare de clas6 cou'dutcltoare, in cimelr*
tarea ,tot mai lputernicd $i .riclicarea pe o treapti superio'arir
a aliantei muncitore.sti-{irdnesti. baza de neclintit a orin-
cluirii noa,stret. in intitrirea legirtulilor clasei muucitoare
cu intelectualita.tea qi celelalte c,ategorii cie oarneni ai mun-
cii. Acest proces, insolit cle treptata desfiinlare 'a clasel'or
exploal,atoale, a conclus la alcirtuit'ea societdtii clin ciase ;i
p6tr-iri sociale priel,errne, anlt'enate in stliusi rinitate la
opera de construire a soci,alismtlLuri,
1n acela,.i timp, pallalel cit cic'sfiin!arca aniagoriistlii'-
ior dle c1.as5, prin itlkilularea canzelot' cal'e genet'au invrilj-
birea nationalf, ;i firimilalea for{eior oameuilor muncii,
a fcist crea1.5 .co,munitatea lealti c'le intelese a lui.uror cetir-
[eni]or' qi asiguralir egalitale';i lot clepLin.i ln dleptnri, firr6
deose,bire de nalionalitate.
Cuceririle oib{intrt,c-: pe planut vie{ii spirituale pot fi ex-
prim,ate sintetic in cot-tst,alar,ea cd cultura a devenit tn
mod real r-tn ,bun al poporului, fiin,tl cre,ate concliliiie peu-
tlu inflorirea rnultilateralr:r a pelsonalittifii rlnan.e, Expri*
rnin'd intr-o formulare de sintezd ir*re'aga semnifica[ie a
clrumului strdbdtut. tovarS$ui Nicolae C'e,au$escu al5ta ,,fn.
f:l.arndttia, sociali,srnul n in,uin.s tleplitt ;i detinitiu. De la o
l;ctrd cu industrie slabd, itt cure ntonopolut"iLe imperiatiste
cle[ineou Ttozifii donfinante, cu aEriculturd. inapoi.atd. irt
care nzai continuau sd eriste rdmd.;i,te ale relaliilor fe:u-
rlcile
-
la (ara srLcial.ist(t de azi" cu o industrie dezuottat(r.
gi o aEriculturd. in con,tinuzt pragres ; de la nton&rhia bur-
ghezo-rno;iereaseL
-
fu, Repttblica Socialistd. Ronrdnia estc
o hftreo,gd epocii istori,cd, pe cere poporul rorn(in a strd-
bdtut-o cLL sr.Lcces strb conducerea Partidului. Contnmist
Romdr{o r. Subliniind cZr acest drum nu a fost neted. lipsit
de greut5{i qi sacrificii. secretarul general al Comitetului
I Nicolae Ceaugescu.
sttucliei socialiste",'t,o1.
p. 1i 3-114.
,.Itomfrnia pe drumul desdvirsirii c'on*
1, Bticure;ti. Editura politicA. 1968,
8.. S. ROI1ANIA
- sf^T AL OAI4EILOjI iUNCtI tf LA Oii:gi: I :i..t-t g
Central at P.C1.R" ,a dal expresie sentii;renteicL 1i conr-in-
gerilor intregului nerstrn poroolr atunci ,cincl a'arirtat cir in-
fdptuirile ob{i.ute prir:i rnunc,a r:roicA a ciasei mLrrrcitoarer,
a fSr6nimii, a inter]ecln,aittlfii, a tr-ituror. oame,nilot. muncii,
fArS deosebire de na{ionalitate. constiluie rur prilej cle fm-
dreptS{itd ,mincllie palrioticii. sporesc si maj mult incle"-
delea in foltele creatcare ale rninunatnlui noslrLt popor"
Vict'oliile oblinute cle oatle,nii rnunc,ii pe ch.trmul stri-
htitrrl" sple a ajunge 1a societatea cle astdzi se clatotesc,in-
tr'-un mod hotdritor par.ticlului cjasei mun.citoar.e, cal:e,
aplicind creator ir'vir{titr,rra mar:xist,-ieninistd 1a concli iile
[6rii noastre. a indeplir-ril li indcplineste cu sLlcces rolul
cle forld politicd conducirtoare a statului, a intregii nnastre
t,iefi sociale. Sub conducerea incercatb a partiduiui comu-
nisL, poporul romAn inainteazl cu fermitate pe calea li-
dicirii patriei sp'e cr,rlmile inalte ale civilizaliei sociaiisLe"
Toate aceste transf ormdri in cliferilele clomenii aie
vielii sociale, avincl la baz.a schimbbrile intervenite irr com_
partimentui hot6rit,or'
-
acela al vielii econornice -*, au
fost. concli{ioni;rtc' <lt' p'r'fla.c'ilc rarlir,ale clin cromeniuL
vielii polilicc', ,i.t ('i-rr.o. csenli"r a c<_rnstat i. cucerir.ea puterii
politice de cdtle clasa mu,ncitoale aliath cu ldrinirnea gi
fEurirea slatului socialist- Prin aceasta a fo..st asiguratir c.r
conditie sine qua no?L a tutlrr.or cuceririior rcvolulionar"e,
a succesulni luptei.maselor pentru crearea 5i. c1c.:zvnlLar.ea
,noii lor vie!,i materiale 5i spirit,triile. inrr-ac1e'iir"" a$a clurl
sublirria 2. I. Lenin, ploblorrr;,r lunctamenLajl e ot"icirei t.e*
volufii este pr'oblcnra putcril"
Revoiutia soc:ialii r.ep:rezinti o cotiturl raclic,ald in clez-
troltal'ea societEi{ii bazate pe clase antagoniste. momerntul
trecerii de la o orinduire sociali veche, perimatii. la o orin_
duire noud- snperioarii" Conlinutul principal al revotufir-i
sociale constd in inloc:uirea relaliilor cle productie vechi,
perimate. 'cu rel,atii de procluc{ie noi. superio,are. si in in-

10 Di{. Arr iA NASCITi'i7
Locuirea pulerii de stat veciri, reaclionale, cu o noul putc'r'e
cle stat, progresistS.
Rezolvarea confliclultti clintre relaliile cle proclucl,ie
vechl Ei noiie forle de produc{ie, care au apirut qi s-au
dezvoltat pind la un punct in sinul vechii sociel5{i, nu se
poate infdptui decit prin inlocuirea pe cale revolutionard
a vechilor rela{ii de produclie cu altele noi, cal'e sI per:-
mitd dezvoltarea nesl.ingherild a producliei.
Vechea 'orin'duire sociald nu clispare de la sine. In oL'irr-
duirile bazale pe exploatare, clasele domitrante impie*
dici prin toate mijloacele, irdeosebi cu ajutorul pulerii de
stat pe care o 'detin, schimbarea relafiiior cle productie,
deoarece aceasta ar insernna lichidarea dominatiei lor de
clas5, a privilegiilor 1or. De aici rezulti necesila'r,ea lupiei
revolulionare a clasei itraint.alc pentru a infringe impo-
trivirea clasei reactionare, a t'lstttrna puterea politi.cd a
a'cesleia Ei a instaura propria sa clominalie politici qi eco-
nomicd. Lupta pentru trans.tormalea revo,lu,lionari a rela-
fiilor de produc{ie, pentru cl'carc'a noii olinduit'i economice
gi sociale este in primul lincl o lupti politicS, o luptl pen-
tru putele.
Esen{a revoluliei socialistc -.' ccrl mai inalt tip istoric
de revolufie
- constir in ]ichidalea puterii claselor expioa-
tatoare Ei instaurarea, intr'-o formd san alta, a puLerii tie
stal, a clasei rnuncitoa"re, in dcs,fiinlarea relaliilor de pro-
duc{ie bazate pe exploatare $i .crearea rela{iilor noi, socia-
liste, -intemeiate pe proprielatea obqteasci asupl'a mijl,oa-
celor de produc{ie. In revolu{ia sociaiisti. sarcina funcla-
menbalS a maselor populare, in frunte cu clasa muncitoat'e,
conclusd de partidul ei corytuurist, constl deci in indeplinirea
muncii cons.tructive d.e creare a noii orinduiri sociale. O
caracteristicd esentiald a revolutiei socialiste rezi'dd in fap-
tui ci ea incepe cu cucerirea puterii politice ,de citre clasa
m.uncitoare si continud cu fdurirea noii econo'mii socialistg
a noii cultr-rri gi a conEtiin{ei socialiste a oamenilor mun-
R. s. RON.l,^,Nt.
- s'r,'I' AL oATvENU_oR tuNCil t)h Lr oR.Str_ it s1.IE l1
c'ii. Numui cucerincl puterea, paL::iticit, r:lasa tmrozcitoare, !or-
{eLe promotsare ale reuoLu.tiei sacialistt' pot crea accl in-
slrunzent fdrd de care nu este posibiLd du,cet'es la capdt
a scopur"ilor cLct:stei rt:uolu{ii. Cucerir-ea puterii politice de
cdtre prol.etai'iat consiituie pasul hotf,i'itor in infdptuirea
revolu{.iei socialisle, iar statul clasei ntuncitosre este 1:rin-
cipalal instrant ent al construc[iei socialisrnul,ui.
fn{etregelea rolului puterii de stat socialisbe, ca gi a su-
per:iorit5{ii ei in laport cu orice alt tip de putere de stat
reclam5, dupl cum ard1.a V. I. Lenin in celebra prelegere
despre stat pe care a {inut*o in anul 191g, o privire isto-
ricir asupra cauzelor $i moclului in care a apirut statul,
a principaleLor faze de dezvoltare prin care a trecut pentru
a deveni ceea ce este in prezent.
O asernenea privile scoate in eviclen{d in prirnul rind
faptul cd statul este urt fenomen istoric. El nu a existat
din totdeauna. Bineinleles c5 gi i,n aceie timpuri cind sta-
1,u1 nu exista, gi anume in epoca co,munei prirnitive, cind
socieiate,a incd nu era impdrtitd in clase sociale qi nu exis-
1,au r,eJafii bazate ,pc cxploalare. via{a sociaid nu se des-
f65ura flrir nici un -[r'l rle ordine, cle reglementare. ,de auto-
rilate. Ordinea si reglementarea conduitei membrilor
societdtii aveau insl un caracter obgtesc, regulile de aon-
dui'15 bazindu-se pe deprinderi ,gi rtraditii, iar autoritatea
condtrcdtorilor, ale,$i cle colectivitate, izvorinrd din lncre-
d,erea $i respectul de care se bucurau. Nu exista un apa-
rat spe,ciai, desprins d,c+ c:olcctjvitate ;i ridicab .de,asupra
acesteia, ,care sd i'mpunii prin constringere respecLarea
un,or anurnite legr-rli. O aut,oritate publicd exista desigur,
fdrd aceasta un trai orgar:izat ,in s,ocietate nu este de con-
ceput. Ea era insd o autoritate obqteascS, ,gi aceaste natur6
rleterrnin,a toate'caracteristicile acliunii ei.
,Dezvol'tarea forfel,or de produ,clie a,dus in mod legi.c la
apari{ia pr"oprietdtii private Ei, ,o rd,atd cu a,creasta, la scin-
darea socieiitii in ,ctasc sociale intre care" datd fiind to,c-

!2 DR. ;liITA NASCI{ITZ
mai natura propriet5tii care a del.et'rr.iinat aceasta sc.in-
dare, s-au statorniciL relalii antagonisle. A inceput o nou5
epocA istoricS, epoca exploat5fii unei clase so,ciale de cdtre
alta. Itr cnrsul desfd;urdr:ii istoricc' s-au succedat, in vir-
tutea legi'lor obiective aie dezvoltdrii sociale, orinduir,i in
cale se schimlbau tipul Ei for:ma exploatirii. Existen{a re-
Ia;{iilor rde exploatare r"dmine,a insS caracter,istica esenlia1d
a acestor o,rinduiri, cu reflc:xnl ei social obliEat,oriu ; do-
minafia unei clase sociale asupfa altora. Cum insd clasele
economice+te donrinante leprezentan in toate or,induirile
bazate 'pe exploatare minori.tate,a s,ocietdlii, domina{ia lor
economicii asupra majorit5{ii societiifii nu se putea realiza
fdrd existenfa unui aparat s,peciat inzesti:,at cu puterea de
a impune intregii popr-riaf ii voin [,a min,oril;6,{ii exp]roatatoare
gi de a a,siigui'a prim forfii lt:alizarea a,cestei voin{e. Acesb
aparat a fo,st slatul, jar aceastd pntere a fost puterea poli-
ticd, atri,br-rt csenliai al olicirui sta,t. Statrrl reprezintd o
,prarte a suprastruct'urii ,poiitics .a societlfii irlpdr{i,te in
cl,ase sociale, instrumentul de cxcr.cirtar"e a puterii politice
de cdtre ctrasa dominantd pentru a apira qi conso,licla or.in-
duirea sor.ial-economici respect ivii.
Din punc,f de ve,derc' istolic, statul ,a aplrut rleci ca ur-
mare a 'scinddrii socielStii in clase sociaie antagoniste. El
reprezenta, de la ittceput puterea orgarzizatd a unei clase
pentru intiiptuirea uoinlei ei, impotr.iua aain{ei lorgelor
sociale opuse. Spre ideosebir,e de puterea ob;teascd din
orinduirea corrnunei prirnitive, plltcrea cle sl.al ar:e o naturd
politicd, ceea ce insernneazd cd ea are Lln cara(:ter de clas&
qi replezintd un instrument aI domina{iei d.e clasd. Con{i-
nutul puterii ,de sbat este difer"it rde la o orincluire sociald
l,a alta, de la o epo,cd istoricd la aita. De,tei:mir-rant, ln ceea
ce privergte es,enfa de ciasd a statuLui este fapl,uil in triinile
cui se gdseEte puterea politicd. In mdsura in car.e aceastb
putere ap,ar{ine unei minoritdti exploabatoarc
- stdpinilor
de sclavi in olincluirea sclavagistd, nobi,litrrii feuclale in
.R.. S, B.OMAIVIA,
- S:I'A:i" AI. C'}AMENILC}JT MUNCIi DE LA ORA$I, $I SA:X[ 13
orfn'duirea feudaii, burgheziei in orin,duirea capirhalist5
-* statul are un carac.ber exploatator. Ei este folosit pen*
tl'u reprim.are,a i.inp,otri'irii rrnasolor exploal,ate, pent'riasi_
gur,area con di{iilo r nece,sare e xpio,a i6rii. pentr.u rnenlinere,a
elornina{iei 'de clasd a exploatator.ilor" Da{.o'itd acestui con-
finut cle clars;i, statul e,rploafator nu reprezintl interesele
tniregii societdli. se separb gi se instririneazd cle masa
popul'a{iei, in primul rind de oamenii inuncii. ln st,atul so_
ciaiist, ptrtere,a de stat aparline oarr,eniloi. muncii, clasei
muncitoare gi .for!,eio' sociale aliate ei. AcesL fapt deter"_
mind esenla si caractc'rul revolutionar al staiuh,ri socialist.
p'unerea lui in sltrjba inteleselor popor.ului
Puterea de stat se diferenlia:zra, de,aselnenea. cle puterea
ohEtea,sci prin caracterul ei organizat, gi arume piin fup_
tttl cd ea esle acfionati, pusd in miscare, infiptuitd prin_
tr-un aparat speciai "- apar,at,ui de staL -* alcdt,uit din
'rameni ,avind misiunea specificl cle a exprima Si infdptui
l'oinla cla'sei dolnin,ante. puterea de stat presupune cieci
existen{a acestui deta;ament speci,al ,cle oameni avind mi-
sirtnea de a ,.qn'crn,." i. n'mc-rr-' ;i in interesul unei anr-r-
mitc: clasc. A<'t',irstti ,qLl!vol'n€tr'(. se realizeaz5 in caclrul unui
sistern 'de organe si institu'fii speciale. cu ,ajuto.ul acestor
organe ;i instid;u{ii. ciasa domin,antd ,i":i poate fnfdprui
rrcin{a ori cie cite ori este ne''oi,e prin folosirea constrin-
gerii statale. Este evident insl cb gr,adul si modul de fo_
Losire a accstci co'st.i'ge.i rlepinclc, de natura statului,
In socie'tIfile presocialisl.c,, bazate pe ,clase sociale opuse,
und,e puterea de staL reprezintd donnina{ia politicd a ct,a_
selor exploafatoar.c'. constringerea se aplicd fa{d de trn,al.ea
majoritate a popula'{iei qi in interesul unei ninorit6[i.
Statul socialist recurge la 'constringere impotriva acelor
elEmente care atenteazl tra interesele societd{ii, ale cetd-
fieniI,or, aie cauzei soci,a1ismu,1ui.
lrr orice orlnduire statald puterea de stal este unicd,,
[n in{eles:utr cE ea repr:ezintd puteree ind,iuizibil.d. a clasei

1"t D1{. .NlfA }..ASCIIllZ
dominanLe. Strnctura internd a aparatului de ^stal prin
car:e se realizeazd repartizarea ciupi anumite criterii a
co,mpetentei in cadrul acestui aparat nu gtil'beqte unici-
tatea sj unitatea puterii de slat. DupI curn spunea iacd
Marx, aqa-numlfa separalic a puterilor in stat *_ sepa-
ra{ie a cdrei existen{d a fost sus{inubd Ia incepul cu sco-
puri prqgresiste, iar apoi cu scopul de a masca caraclel'ul
d,e clasd qi unicitat€a p'uterii ,de stat cle cStre do,ctrina po-
triticd burghez5.
- nu este, de fapt, altceva decit obiqnuita
diviziune a rnuncii apli,catd in cadml a,paratului de stat.
Este evident cH aeeastd diviziune a muncii, aceastd deii-
rnitare a sferel'or de activitate a idiferitelor categorii de
organe de stat, nu divide insdqi puterea clasei dominanter,
ci organizeaz5 d,oar formele gi modalitir{ile cle inff,ptuire
a aoeslei puteri.
In strfln'sd leg5tur'5 cu unicitalea pu'terii de stat trebuie
sd ne :,eferirn gi tra acea irnportantd caracterislici a sta-
hrlui care este szueranitatea. Ea reprezinti un atribut
esen{ial al stat"u}ui tn virtutea cdruia pul,er.ea de slait, este
deplind qi de sine stititoare, avlnd o pozi{ie cle suprema-
tie ln raport cu orice altd putere in interiorul statului, pre-
cum qi de in'd,ependendd in raport cu orice putere din ex-
terior. Implicaliile suveranili{ii statului sint rnultiple atit
pe planul vie{ii statale inberne, cit qi pe planul reia{iilor
i,nterna{i,onale fntre state. Ne vom limita sd refinem nu-
mai unele eiemenie esen{iaie.
Supremalia puterii politice in viaga siatali interni im-
plicd faptul cd pe teritoriul sbatului, in cadrul fro,ntiere*
lor acestuia, precum Ei asupra populatiei respe,ctive nu*gi
poate exercita autoritatea nici o altd putere. puterea de
stat suverani prin natura sa exclude posibilitatea ca ald-
turi de ea, in cadrul aceluiaEi slat, s6 existe o al,ld putere
statal6. Desigur, suver,anitatea puterii de stat fiind o ex-
presie a suprernaliei clasei rdominante in statul respectiv,
nu este independent6 fald de organiza{iile politice ale aces-
R. S..l{OrlANIA - STAI' ,L O.rirtlolt MUCIt Dri I-A OIr g[, gt S-l.rr."'i]r*
'tei clase, care au un ro1 esc,n{ial in infdptui.ea clictatur.i.i
.krsei domi.nailt.e. In f<_rrmd oficialI, voin{a clasei ctelini_
i,oale a putelir esle explimata de organele cle stat, pi,ira
intei:rnecliul cir.ota se exercitd gi se lealizeazir puterea de
sial. trIe exprimd voir.rfa ciasei dorninante sub for.rrra r",oin_
lei st,atale, fie intr-o iorm6 gener.al6, prin riciicare,a ei la
rangul de norme juridice inscrise in legi Ei acte nonlativtt,
fie in folrni de decizii concrete de speli, in caclrul opr-r.ei
clc aplicarc a normeior juridice (cle pilcli, pr.in l.rotirrii.i ju-
rie,cd.tore;ti, acte aclministr,ative de aplicare a dreptuh_ri.
etc.). In ambele cazuri, aceasti .,oficializare,, a voinle i cla-
sei ,clominarnfe implici inzestrar.ca ei cu obligativit,are jur,i-
clicei (gener',ali sau referito,are ,la anumite cazuri c,oncrete).
Ca insugire fun,damentald a statului, ca expresie poli-
ticd ryi juriclici a exercitSr'ii pulerii cle stat clepline a clasej,
tlominante, iar in socialism a oameniior muncii. slivet.a-
uilalea, caracterul istoric Ei tr5sirturile ei, clecr.rt.g rlin na-
tt-tr,a 'cle clas5 qi fur-rcliile statuiui lespectiv, ilin conilitiiLe
istolice ;i sociaie ln care ei $i incleplinegter lolul.
Acc'st,t' t.r'irsirtuli, <.ar.ar:lcrist.ice pe,nlrr_i, puber.ea cle stat.
st' tliv.r'sil'i<'il irr .trlsrrl t'volu{iei isto'ice a statuJr-ri, imblir-
cinrl aspccLc' clifer.ile, incleosebi clupi cum este vorba cle
slaleie bazate pe exploatare, pe de o par:te, sau cle slatul
socialist, pe de altd palte. in ce priveqle statele bazate pe
exploatare, toate tipurile de staf cat.e s-au succeclat in rle-
cursul desfd;ur6rii procesului istoric
-
sclavagist, fe,urlal,
burgltez -.* au cLrnoscut for.rnc variate, dar esenla lor a
fo,st, lp6"Oundenl dc ac,c,str. rraliatii, aceeaqi : dictatrrra mi-
noritSfii expl<taLatotrle asupra majoritd{ii exploata[e,
Puterea de stal a fosl folositi in cadrul tutur.or acestor
tipuri pentru exprimarea Ei realizarea voinlei exploarato-
rilor. Aparatul de stat a fost pus in rni;car.e pentlu a melt-
1;ine toate clasele in stare ,de supunere fatd de clasa eco-
nomicegte .,si politice;le dorninant6, pentru a constringe o
parte a societS{ii
- ;i anume partea cea mai numer.oacd "..-

'{6 DR, _{NT'rA i'rASCI{lT',z
sI depti'n5 o mttncd sistemaficir in folosul" celeilaite par{i.
Slattil burghtz .iontr'mpotan ari', in,.sc|rti, accleagi t|i.r*
s5tuli. El reprezinti do,mina{ia ecouonricA si poliiica a bur:*
gheziei, tlictatula ei,inclreptalS inrpott'iva prol.etaliatr.llrri ;i
a c'elorlalLe mase exploaiate.
In raporl, cu putelea cle stat cljn i,oale oi'inc.luilile bazale
pe exploatare, statui sociaiisl, plezint5 trdsdtuli clislinctive
esenfiale. ln ur",ma revolr-r(iei socialiste victo,t'icase, r:oncl,n-
erlloare a socieidlii devine clasa rnuncitoct'e, iu perioa.la
rler trecei'e la socialism se lrai m,":n[in inc5. cjase sot:iaie
airtagonisle. Cla-qa rnunciloar:e impr:eund. cu foi:!e1e sociale
aliate ei i legate cie e-a plin ar:c.1eaqi inte:Lese fun,.le,nrclr-
tale replezinlir ins5, in rapo,rt cu bur1ghezia t5;sturnali cle
la pritere. irrajot'it,ate,a popr"rla{ici. Acea,slii confiqurare a r.a*
poi'turilor clc <.lasir se lits['r'inqc asLlp]..a naturii plrtr,,rii Ce
slai gi a loir-r,luj ei. O rlotir. t,u. ttLc:er.ir.r:a puterii, de stat de'
c(ttre clasa n,uttr:ttotn'e, staL'tLI d,erin"e insl;t"u,nt,entul princ&.-
pal cu o.juiorul cdruia se tn.JdpLttieste operft corn,plexd, 96,
multilatero.Ld de Jdu"rire e noii or.incluiri sociale. Clasa mu:r-
citoare fol,osegle plrterea cle stat peniru a invinqe itnpo-
l,r'ivirea ciaselor exploaiatoare qi in pi.imuL rlncl pentl.u
t'ealiz,al:ea obie,ctivului e'i I'unrlanrental, t.onqlr.nilea socie-
l"itii sociaiiste. in ace,astii privirr[ii, un prir.n aspor:i il t:e-
prezintd folosirea putelii tlt'slat t.ii insLnrnrcrrt pnlii.ic
penlru apdralea .!i collsoiirlar.c;r noului t.rl,gi]l^ inrpoti'ir;"ia
urnor eventrial.e incelc,iil'i riin pai:'iea clase,lor. I'isl.ulnai,e r,ie
ia putere de a lesiaula vechile or.incluieli. Aslfel" fati cle
toate tipulile rie si,at ctrin soc'iet,d!ile presocialisr,e, siai.nl
socialisL se rleosebelte radicai chial din pr.imul morneltt a.l
insteuririi sale plin oljL.lltalra si ioitliirul.ul. sJru cleriroc..a-
tic, orinduirea rle stat sociaiistd avind drepl srop pr"omil-
valea ii-rtei'eselor imense,:i major"it;i{i a poporr:lui in ciar.lna
nnei minorit5li exploatatoarc, clesfiinfarea orjcitr.ci iol.:np:
cle exploaiai:e a onrului cle citle cm, Fi nu inlrrc.rril.ca urlr.i
forme rJe lxploatarc cll alta.
rt. t. Ro,!,iNIA -- STAI'.,i.(),1,It.lNll_o:ll riucli DJI L, Oit]!,gE g1. S:ITL 1.l
Un a1 doilea aspect il consLiluie folosir.ea statuiui ca
jnstrnnrellt ile conducer.e politica de citre clasa munci-
loate -- cea mai iiraintatl si organizala for{6 sociald, car"e
ac,iioneazi cor:e:lpllnzitor cr:r.inlelor obier-.tive ale proere-
,;ullri social. Ace,astil conclucere se y.eaJizeazri prin metocle
lldlecvate natui'ii r:apolturilor clintre' clasa rnnncitoare Ei
,rc,lelalte ciase si pdturi sociale ajiaie eri. ,Rap,orlulilor cle
,-.olaboltri'c' le corespunrle folosirea unor. miiloace cle con-
rluccit-' staLalir tlerriie sd apt'opie tot rnai muit clasele qi
,'a1.e&oriilc' sor.iali. prietetre" si armorrizeze in moc.luJ ccl.
oi;ri ttorespunz;il<tl irrl.ct'cscllc lr-ll si, ir-r crele din ut.rrrd, s,l
, t'('oz(' coircii{iilc pentIr.i rlisp;."r.i!ia lr..u1tt.rIir lr rk,osttbiri]ili
,'ristente intre ele c'a clasc: sor_:iale distinr,te.
Clara<.tei'ul profr,rnd dcmorr:atic al puLer.ii cle starl_ srr_
,tialisl.o sc refl.ecti si in errolulia baze.i sotialc a ac(:rstci
llrleri. Se qtic cI iirria de clezr.oltare ei bazei -qor:jalc a sta-
ir-rlui e,rploatatol c.ste-aceea tlc conlintrii rc-strin.g€'re a acer-
l,r.i baze : statul lturghez contemporan, spre pitclir. fdrir a
l'rrt't ta. rl<.'si{nr', sir lcpr ctzintc in trca..;a l>ur.ghcziL.. apSl'd
irrsii 'irr prirrrrrl t'irrrl irr11.11,.11'11' rlif t'r'iic'lrlr. rlr.uJruli ale capi-
l.illrrlrri tllotllylvlvlir;1. ,Sprc rlt'esr,ltilc <lc ar.ci.tslir lii-rie, tle dez-
rrol'l trrr., lraza solii-rlll ri sl:rtrrhri st-ri.ialist c,ste snlrrrsi unrri
lqr'()('('s <lc po'nranr.ntel lirro'.ir;e. Pcu's.l,el cu procesul de di"s-
Xto.ri.li.e tt, r:Io,selor ei'lsl,ocdotoot'e si ctt clezuoltolaa c:t4orlc,Lt;,t
,;lct:;e .,si t'ute.gor'ii tle oattLr:ni cti nttt,rtc:ii, baz-:cl sor:ictld. (r pt:.-
t.t:r'i,i dc.sl.(ri. .se ertitt,de, a.juttclind .:it J'ie reprc:cntctLd rtt cel.,:
r,l.itr tr,rrrti r.lupii <iis1t:rrililr r'l;rsr.lot' r.rploatal.ciare -l-. d,t
!,ottt.e r:Ies<:l,c.si c'nteqtn'iilt'srtt'irtLc e;risl,ente- im societcrt,:.
in sor:iaiist.n. irr r'ir'1 Lrtt,a suplerlatiei si intlrpenclenlci
u.rir:, statul art tdrilx.ttu,l incrliett,abil cle a di,spune i.n nwd
lllrer ,si tley;:l,i,rt, de toate Ttirghiile de condwcern q 7,ie[ii sa-
r';icle. lll rlispune rie bogirliile gi l'esltlrsele care se grisesc
ire 'teriloliul .s5u, statornic,eqte drepturile ;i obligatiile cr:-
l;i{erri1or", ale str:iinj tol' sau ale persoaneior Jiri celii!r,r-rir,,
itffr'e locLrie-qc jrer acest le.r'il"oriu" Statul so,cialist holl"u,iiste
,D

3.8 Dll. ANlrA NASCtil'rZ
asupr€ politicii interne si exter"ne in loate sferele riielii
sociale asupra. cdrora se exti.nile ac{iunea sa statali, fixin-
du-se a,supla formelor ;i rnijloacelor rle reatrizare, in fie-
care clomeniu si in fiecar"o ctapir. a accstci politici. In toatc
aceste 'ac{iuni, in inti'eaga sa aclivjtai,e co,mple:<a statul
socialist r,'stc slt!'eral1. inflptuirldu-qi fLrnc{iilc inclepeu-
rient de rpurerea cricr'ui all siat" o.ice amestec _ incli_
ferent in ce fot'mir s-ar manife'sta
- al trnui stat in tre*
biilile intelne ale altui s'iat lepr-e.ziniai o incirlcale a
suver:anilStii a<:estuia clin r,rrmir.
I)in <-,alactet'r1l noll, plolund clemoclatic, al esenlei de
rl.asir a putclii cle s';at socialiste r.ezultir, de ase'menea, nt-r
conlitttrt rtttlJ ntui baEctt ctl irttregii ctctit:itdti clec:it tn, tiptt-
rile de stri arcterioara, o irnbogld{ire cctrespzLttzd.loare cL
eletnentelor surarnnitiil i.i slulttL'tti so< ialist, cu'e erprinii
in fapt sut:t'r'unitatcc poporzt)tri. Statui socialist €stg i,.,
aceLaqi timp titulai' ai pr-Lt.r,r'ii clr: stat, si titular. al cireptu-
lLri clt pi'r.rplietate asLtpi':l l-lrrnrLt'i Ior.r.r'alciitr-riesc fonclul
unic ai ploplieidlii dt stat. in anrbclr. saic c.alitii[i. slaiul
aclioneazi: plin organele sale ;i repr.ezinlii popcrul mutr-
cil"or. Aceastir dubLS calitate a -sLai.ului sccialist conducc
in mocl neces,al' Ia o iirrgit'e a sferci salc cle a,cti.",itate, a
ol:iectului asr-rpta c;iruia so ext'r'<'iti"r sr,rvelatritalc.a sa. Con-
rlucrerea vi.elii ecorromice in r.onrlilii rle rlep)ini:r suprelna-
iie 5i indepenclenli, clevinc, erliilr-rr:i cle conihrcerea viefii
politice qi soc'ial*cultur:a'1e (ccca ce sc r.t'fcr.h in toate cazu-
riie etit la lalura de politici inter-nii, c'it 1i 1a latur.a de
politicS inlernationald). un eicment ersen!ial a1 exclcit6rii
sLrverairiIAt i i statului.
Esenla dc clasd a putelii de stat socialistc explicir. tot-
odatd" qi caructerut u'eatar al acestci puteri. l,Iisiunea is-
lot'icd a cia,sei muncitoare este aceea ,de a cronrlLlce pro-
resul de lichidare a oricdror relafii rbazaLe pc exploatare
pi esupr.'ire ;i, totodatf,, rde construire a unei societltl in
care teili oamenii sd-gi poatd satisface in corrrli{ii cle de*
R S. ROIIiNIA -, sl'r't At. oAtt.DNtI_oR I,ruNCll I)F. 1_A OR..1g[ )l sAT! 1$
lrlirrit cgalitate nece'sit5file de viali 5i sd-Ei poatir valoli.
I'ica libel talentele ;i aprituclinile. ln {tcr:ste conrli{ii,
TtrLttrea de stat socialistd este folositd itt. principal pentrzt.
rc<r.lizan'ea unor ssrcini constructi?)e, pe lirtia credrii gi d.ez_
t:oltdrii econontiei ;i ctL,lturii socialiste, a Jduririi tuturar
condifiilot" pentru e:rercitarea deptind 6i neingrdclitd. a ti-
ltertdfiilrn' ;l drepturilor cetdfenegti, a oeroti,rii talorilor
social.e prrtprii noii orinduiri, pe linia promordrii, unor re_
Itr{ii da t.oltrltorare ntultilaterald intre state ;i pognare. St*_
l.ttl, srx;ialist, r'rntdus de partidal cottzunist, organizeazd, qi,
irt,cl,rutnii irt. tn"c.t<l actit, ;i cr.eator procesul construcfiei tzaii,
rtrind,uiri. I)csigui' r.ii statului sociaiist --. {ra instrumcnt
p.litic dc indeplinilc a salcirrilor r:onstruc{iei socialiste --
ri rcvinc ;i t.onduccrea stalai.d a procesului cie iichidare a
n"lafiilor de exploatare ;i de desfiir-r{are a ciaselor pur.-
litoor"e ale acestor relalii, de apdrar.e a cuceririlor revo-
Iu{ional'e ale oamenilor muncii.
Ca orice fenornen socia -i.storic, stalul socialist. esle in
('()r'rtinuil rkrzvoltale Ei pr.r'fcr,tionar.c, snb influenla prefa-
lt't'iltlt' sot'ial-c,t'ortr.lttict. ,'r' 1lr l9r. in sorietatc. ln ctesfj-
ijln'ilt'(..1 irrt,ritrri [)l'()(.{. lrr lot. liirgit.oa bazci sociale a sta_
tului. t'x t i r rtlc,r.a trr.t.ir,'i1,.[ir salo cconomice-orga'izatori:e
1i t.ul t ulal -c'ch"rcatir c'. atlincirca dc,mocr.a{iei socialiste, cor-
soliclarca calactrrulrri siu suvcran. Er.oiutia puterii d,_.
stal soiialistc sc lcalizcazl in formc si nrodalitii{i speciiiii:e
irr difrlitclc statc socialistt', irr hrrrt'[ic dc contlitiilc con-
clctc alo opt'r't'i clt. r'clrrstlnirt' a s<>L'ialismului. pr.ccum gi dt'
Irarliliilc 5i parti<,ulalitirt iic na(ronalc aie fiecrdruia dinire
ace's1c statt.
Expericn{a {ulii noasrre. confirmind insemndtatea ho-
taritoarc a puterii de,. stat
-
apar{inind celor ce mrln-
(:esc
-
in opera de construire a socictI{ii -.ocialiste, a adus
totodat[ o contribulie la dczvoltarea concepfiei rnarxist-le-
niniste despre cdile clc instaurare Ei rnodalitdlile de clr.zvol-
tare ale puterii de stat socialiste.
2*

l
a
t)
'tI
tl,
I
20 DR. ANrTA FiASCHr'trz
2, SlfA'IUJ- NOSTHU * STAT AL OAI(LN{{.OH
1{UNCII DI:l LA OnAg0 gI SA1. li,
sTAT StivErtAN. INf)ltt,t,jNDi,t NT gi uNIl'Aft
Prin confinu,lul de c,lasi. prin s€rj(:inile sale ca qi prira
intreaga sa activitate pusii in slujba intereselor funcla-
menbale ale popolr-rlui. s|aLul nostru socialist intruclri-
peazd, puterea politicri. a oantcrtilor rnuncii de Ia orap gi
sofe. Formcle cle organizale Ei metr_rdele. de excrcitare 1i
realiz-are ,a puterii .cor:espund ace'stei esente, asigtird par:ti-
cipartra activd, pennanr.nti gi in rnisurd tot mai niare a
maselor la c,onduccrca treburiiol ob5tegti si cie stat, la
rlezbaterea ;i inf5pl'uireu poJitic,ii p,artidului si statului in
toat,e domeniiLe ,act.iviti:r{ii stat,alt'. Poporul este ca atare
definltorul suvel'an al puterii, pe' cale o exerciti prin or-
ganele reprezentativc c'c .alirluiosc' croloana vertebr',ald a in,-
tregului sistem cle organc alc statulrri : l!'lalca Aclunare Na-
[ionali si consiliile populare. Stcttul socia,lisL rontAn reuli-
zeaz(t trL mod pe deplhr s.Jueran ;i inrlepen"dent sarr'ini!,e
ce-i, reui,n, irt operu de constru,ir'e a societd{ii socialiste.
Instaurarea in lara noastr.ir a putelii de stat so,cialisie
este rorlul luplei rervolur{ionare a nraselor popuiare. in
frunte 'cn clasa muncritoar"e, t:onrlusilL rle palti,clul ei comu-
nist, pentln srnulgere,a putcrii pc,,lilice cliu. lnfina exploa-
tat'oritor $i desfiin{area statuhri rbut.ghez, car.e constituia
in,str]rmentul principal de realizare ,a donrina{iei de clas&
a burgheziei. Desfdqurarea plocesului revolulionar in lara
noastrd ,a de,monstr,at ci ploletaliatul qu po,ate sI preim
m,aEin,a de stat ibnrgirezo-rnosieleascd si s-o foloseascb in
scopurile sale; ci treibuie ,sI asigure transfolmal'€ra sa re-
volntionerd, fdurind apar,a'tul 'de stat socialist,.
Partidul nostru a folosit metode de tuptii si forme de
organizare adecvate situatiei concrete, etapelor luptei pen-
tru democratie si socialism. a. conclns cu suc('os lupta mase-
ri. RolANrA * SiA:t.AL OAr,rENIi.oR trtucil DE LA ORASL tt SL'rE 21
I{ )r' popllIare pentru iiehidat.c.a rna;inii rt.. stat burg}rezo-m,r-
:,rillclti. penllu firurirr:a qi clezvoltarea siatului socialist.
l )r'otrcslrl dczvollarii gi consolidilii slatului a.filst deterrni-
iri.ll. ponralrcnt cle inaintarea ldrii r-roast,re pe calea socia-
iisnrului. rlc c'xl,inclerea relaliilor cle pr-ocluclie socialisie.
liiistrri'rrarca ciictaturii fasciste, pl.in insr-ircclia armatd
,iir'lorioasa clin angust 1944 gi eliber.area tirii de ocupalia
:;1 r"irirr;i tru nrarcal. inceputui revolutie,.i populare antiint-
pt,r'iirli:ilt' rrr llrlrrriirria, inaugui,ind o nor_rd etapd in dezvoi-
'l urllr [lrrii. l,)a tr inscntnrat ;i un purnct de coti.tur.ir {n pro-
ccsrrl rlc rh,zr,ollulr,a slal,rrlr-ri. Pt.iu victoria insurecliei
irt'ntirtr.rlirr aLrerrsl l1),14 a fost, ztlr.oltil ccl mai oclios it-rstru-
rrrt'ltt etl cxltloal,t"rrii ;i astrplir,ii urasc.kl' pe c,arL' i-a prodr-rs
i cgimui br;r',qhezo-mogieresc in decur,sul intregii saie exis-
1r'r'rtc -- rlictatura militar'5-fascisti. Rdsturn,ar.ea acestei
rlit'taltrri a pcr,mis incepel.e,a procesuitr.i de lir:hidale a lxa-
slinii rlc' stat bulghezo-mogieregti in F,omAniau a deschis
rlr'unr lnpt,eri rnaselor populare pentl:rr cucerirea cieplind a
1l.ttt'r'ii polilice clin miinilc <'last:lol cxploa.tatr:arc" In peri-
qrirrllr rlirrlro llll iurrlrril ll),1 1 si (i plnllig lg4i-r, clesi la condu-
, t't'r'tr tlrlii ii ilu :iu('('(,(lirr lrt,i I.lr.lvc'l'nc r.u ilajot'il.ate reac-
{iorrirr'ii, st' nrarrifcstau in rnocl Lot mai accentrial foi.ia
orrlirrrizatorit.i, prt'sligir-ri. arrLolitatea qi inliuen6a poliricS
a l)allitlttltri Cjonrttnist llotnAn. .Sub conclucerea sa, lup.Lir
lnlifast'istir si dc c.libt'i'ir.r'c nationalii se c.lezvolta intr'-o largS
r.rr'fiurrc rlc ruasir perrtln rlc'siivir';ilea revolntiei burphezo-
rlt'rrrot'r';r{icc'. Sult stt'lultrl rcvoltr[iei juptau cu ab-
n('1 litt,i('rtrersole poi:rrlur',"rtrrllrrrt'pc- stlacld, gdrzile patrio-
tricr: irralma1r.., {iirir,ritllr-r. n'lir:ii rneseria;i etc" Llhemiirile
.ptti t.ir-luJui <'<tnrunist pentr"u desfiinl.are,a ramf,qileiicr feu-
rlale si improprietlrire,a ldriinirmii, pentru democratizax'ea
vielii politice, pentru r€construirea econoimiei influen{au
;1 antrenau toate for'lelc democratice qi patriotice ale {irii.
Are loc o schirnbale substan'tiaid irn situa{ia for'{e),ol so-
ciatre ;i poliiice, sinl, z,dlu,ncinate pozi iile ciasclor cxplr:a*

22 DJt, ANI l'.t r-ASCtlt-l'Z
t,aloare, slSbind infiuen{a ilor polltiri. Se intdlesc p,ozi{iil,,r
fol'|elor democraticc, in li'unte cu clasa rnnncitoare, presti-
giul, autorilatea nsi inriurirea politicl in m;fse a particluiui
comunisi, .are a reu;it sf, infiptuiascii o largei coalilie a tu*
'trilor for{elor interesate in ck:mocratizarea reali a tirii_ il
infiptuirea I'eformelor" cconomicr: $i sociale cemte cle ne-
r-oilc dczvcrltairii societS{ii lornAnesLi. in locul bf,i,iriiilor po-
trilic'e. economir.e Ei sor:iale clnsc. clc mage ur'iase alc popr_r*
ialiei impotrir;a forteicir r.eaclir.rnii interne, spr,ijinitc ile
i e,rc'urilc imperialistc din afarr"r, pe r.rlt.u riemor:ratizalca !::r-
l'ii. pcntru infirptuilca te'forrnoi agrarL. a fo-.:l irot;iri,l,i soai'ta
Jltptei pcntlu putt,rlc: irr n:aliie 1gil5 a fost in-ctauriit gn,
let'nul de largii c,onccnl;,ale dem<_rcraLici preziciat r,l;,
cli'. Petru Gloza, plimr-rl gu,ct.lr cliu r:;loi'ia firii i;r cal'e r,lasa
artrur<:itoarer ar,ea rolul ..ondrri,irtor.. Ar,casta a constituit n
r:rale l'ictolic a lupl.t,i rc'r'olrrlit:nalc clin ilomAnia, c pt(i-
tnisA in clczr,oltalea progrt'sis1.ii a lhr.ii Lroastrer.
Sub conclucelea P.Cl.lt.. plincipaitr for[i poiilicai in gu-
ve'rnul democralic' inslaurat la d triar.tii' ll)45. masele
populare an trecul la lefacer.ea economiei nalionaie. la d.ez.-
voltarea for:{elor cle produ,c{ie. la intensificarea in conti-
lruare a pr,ocesrilui cle clemocr,atiz.ar.e a rrietii publice. S-au
t'e,alizat schirnbili substanlialc in r.apor.turl rlc forfe clin so-
cie Lai,e, consoiidindu-sc' pozi{iilt, <.lasc'i urunciLoarc in via{,:l
politicd ;i socialir, intilinclu-si, i',r tri:rna inflpiuirii l.e-
for'mei agrlat'e '-* aliarfa clasei nrLrrrr.iloare cn {Il'iinimea.
clezr,'Qltinclu-se unitatea tuiuror forfelo. clcrnoc'ati.e gi pro-
grcsiste. Liir:gile,a bazei social*politice ,a glrve,r'nulul clemo-
cratic, putcrrrica izolare cic irra:;e si c.ompromile,t.ca parii_
delor b-urgheze reac{ionare au jesit la iveald cu pr"ilejrrI
alegerilor par'lameniare din 1g46, iir care Bloc,ui lrar.ticle_
lor dcmocr,atice a dobindit o strllucitl r,,ic,tcilir,. Democra_
tizarea {drii, :nersul ei in,ainte qi perspe,ctiv,a trecerii Ia
infSptuirea sarcinilor levotru{iei socieli,ste lntimpinau re-
zistenla partidelor: claselor erploatatoai,c si a monar{riei.
li. . l(()l/tr, Slr'l',L (),lElL.OR xtUNC)r j)E 1., r)RIgit iI S,TE :B
l)r' r.isu'a nr'dific'i'ii .apolilrrtri for.!eror clL. cra*ed s-.1
rr, r.'t'rrluat contt.arlii'tia clintre (.(,ntinutlll nou al puter:ii Jt,
:il,t 1i f''r'rla cli: stat monarrri.ir, invr:r.hitir 5i cu totul uc-
'''i't'spLrn::iiLoa|r: r.roilor condilii socialt ;i poiitice ciin {ar.a
rrrlrst.i. A rlc'r't'ri1. impc'icls ..r<'r..sa.ir inliriu'arca din g*-
v('r'lr il ultirnilo. r'*p.ez.nta'ti ai burghczi.ci, prcrclrrn lr
irrlirtrr.u.t', a.c'lci pieclir.i in calca proglcsr_rlui sor,ial.
-al
(;rIii 11,' ( ir'(' () r.,rrsrituia monaliria. Nurnai in acest. fel ,;,.r
;rrrlr'.1 lr'( ,(.(' l;r () ,oLlil clapih a pr'ces'lui
'cr,o1ulionar..
l'ir'lirlrrl rr t,rrrrltrs ,<.r,sl. ;l.o.cs conrplr:x cle t'ecere spre
llr"'r1111{j;1 .;ot,ilrlir;lir rrllr.-rrrr rr.rorl (,ilr c a asicltraL corrjugarea
;rr'{i11ryji lcvolrr(iortlrr.r, :r rr1rcr,l1lt. 1t9pgla1t, (,1 acliunea
prrl.t'r'ii rlc stirt.
IrrI r'-;rrl.l,;ir.. i' cor-rdiliile r-*rei incor.daLe iuplc, politirre
rlrrs. rlc' l',r'tr'lc pat'iori.e ale tarii in frunte cu clasa mun-
, ilrr.r.t', srrb .rrrrluccrea ilaiticlului comuni:t. a fost zclro-
llilrr ,1r,zi{ia irrr,'r'r'sunatii a leacliunii, a claselor exploata*
l {)iu'r' sustinrrt. rlc cc'r'curilt' imper.iaiisle clin exrerioi:. pr.in-
l.r' r) r)rrr,r.rr .t'oir'ii, plirra rlt' t,l,ort.uli ;;i *ar r.ificii, popor-r-rl
r'rnr;rl, { r)n{lu'i rl,, l'irllirlrr] t,olr)ul)isl , a irrliptriit. r,e:facelea
('('r)nrlillrr'r rr,r{r0n;rlr, Jrr.rrt.r'it:ilil bi.tzir. rlr:pir (ill(..ei.il.ea il-]_
l'r'r'ir prrlr'r'i lr,litit t' rlt, r'iir.. clasa munciroare in alianq,i
{ u tiiIir.ilinr0a rnunr'iioeI'(', 'Llr-lpir inlirturar.ea rnonar:hiei 1i
irrstirtr.tr.t'ii .t'pnblirii. pdpo'Lll
'oma'
a trecul la fnflp-
Irri'r,a vaslr'i opc.t' <l. r,rrust,ruire a soc.iaiisirrului. r,procla-
ilt(tr(,e, t r, 1trrl.>lici.i srrblinilrzii lrlvitri-r5nl Io,n Gheorghr
Nl:rrrlr,r' tt <,ort,slilttit. ttrt trrotnt,ttL de ceu nl&i mare in-
st'rrrrrttl.(tl,t, irr rlr,.rJr).sU.rttr(rt rr']|ol.tLfiei populare
-
rnom.erL_
Irtl <:arc u tttrrttrr irt<lt.L'ierca procesului cle cucerire a irz-
I.t'rtqii ltrr.tt,t'ii. lt.LiLice de cd.tre clasa nzwncitoare, aliatd, cu
{drdnintea ;i cu celelalte pdturi ale oameni[or. munci,i,, in-
:;tauraree deplinei stLtsero.nitdli a poporu[ut, 1. Instautarea
puterii de stat socialiste , a[ ccirei conlinut iL constituia in
t lan Gheorglte Maurer.
lrulrlir'ii", Rrrc.urelti. Ilclil,rrrir
.A J0-ir aniversare a pr.o,.larrririi re-
poliii,'d, 1968. p. 17.

2,+ DF,. ANI?A NASCHI'r'Z
esentd dictatu,ra proletariatului, tortnd, specificd d.e aliarg&
s clusei rnuncitoat e cu {drdnimea rnunci,tocre, d,e co,d,ucere
a societir{ii de cdtre cla.so. muncitrtare, a 1:ennis fdurirea.
uc,elui instrurnent farl ae ture constru,c{ia societd{ii sacia,-
liste este cle necon(:ep1tt.
Pri,ntre primeie md"sur.i rev,olufionar.e ale noii puteli
de stat so numdrii tleccr-ea. la tl ir-rnic 1g48" a principa_
ielor mijJoace de procluc{ie irn miinile poporului. Nafiona-
iizarea, act prin internnc-cliul c,irruia relalii1e cle producfie
din industrie au fost puse in conc,orclanld cu caracterul so_
cial al forlelolde pl.oriuclie. precum $i cu car,aclelul so_
cialist al noii pnte.i rle stat, a avut un rol hotr.iror i..
ciesfd;urarea revolu{iei $i c:onsttucfiei sociaiiste. o uria;E
semnifica,{ie si ,din pun.t
'r
crr, vecle'e aL crezvolti.ii puteii'r
de stat Ei al rrie[ii polil.i<,r, irr gcnc,r"al. pr:oprietatc-:a socia-
listd asupra mijloacclor. clc, pr.rrluc{ic retpretzir-rtd temelia
econornicl a statului rrostru stx,ialist.
Folosirtd pretnisele (:reete prht n.a.fionalizare, stattl[,
nostl.u socialist a deuenit instrutnentul prinr:ipal cu ajuta-
rul cdruia clasa muncitoa,e, {(1,*iLnirnea, intelectualitatea si
celelalte categorii dc oameni ai mttncii, fdrd. d.eosebire ae
na[ionalitate, unind.u-;i energiile cle nturtc(L ;i creafie in*
tr-un singur suuoi reuolulionar, a.u h.ecttt ra construirea,
bazei economice a sociolistnrtrt.i. put.r.ea cle, start a consti-
tuit in mina clasei muncitoale ;i a alialitor. ei pir.ghia cr_r
ajutorul cdreia s-a infdptuit politica partidului ,cle irr_
dustlializare so,cialistl a firii, ,cle cooperral,ivizare a agricul_
turii, 'de fiurire a transfo.mdrilor socialiste in *oa'te rro-
meniile vielii sociale.
Prim fntreaga sa acti'vitaie rnuitiiateraii, statul socialist
rornan a constituit unul ,clin factorii cre searnd ai rinain,tdrii.
ne,intrerupt ascendente a {drii noastre pe calea pro{qre.su_
lui, pe calea socialismului, a continuei
"iai.l.i u'r."r"l"i"i
de trai material Ei cultural al popor.ului. prin victoria de_
plin5 a sociaiismului la oraEe si ,sai€, statur .ostrn a clo_
l( 5. li()NlINt/ -- S'i A"i AI. OrtirrNtloti I,IUNCII Dt:, LA ORA$E St SATI 2b
lrirr<1i1, <t bazd ecornomicir unicl : relatii de ploduclie socia-
lirlr, in infreaga e.conornie' nafionala. S-au creat astfel
r,orrrlifiilc tt.r,:cer.ii irrtr-o noui etapd de ,dezvoltare, etapa
rlr,s;ivirsilij rronstlut.r.iei socialiste. Conglesul al IX_Iea al
l).('.11. a stal,ornicit" o,biectivele $i sar.ciniie in vederea con_
lirrtri'i[ii pc' o Lrcaptei superioarir a pro,c,esului cle clesrvirFire:
ir (()nrilIrrt'[ic'i socialiste in toate domsniile cle aclivitate
r,t orrorni<.;i. sliinti[-icir si cultut,ali-r --- $i c.are .au primil
. a11'll111li'r'1>r'r'r'i :rrai inalt plair Jcgislativ in constitufia
I i r'1 rr r lll ili i lior,i ir I i :rl t, ll ornlinia.
l)r'ogrnrrrrl <'lirlrorill <lc't't'l tlt,-al IX-ica Clongl.es al
lrirllirlLrlrri a l'ost rlt,zrrollirl irr lrotirrililc'a<loptater clc Con-
l'r,r'irr{,a Nafionalh a Par,ticlului Comunist RomAn din de-
t'r,urlllit, l9tj7, c:ar.c cupr.ind un vast program de perfec_
{i.rra.r' r'.rrtirruii a formelor si metodelor de orgatrizai.t:
r;i corrtlrrr't:l'<' a vic'[ii soc,iale.
llolul pc rnre i-a jucat gi il joach statui socialist lomAn
irr p1'1r,q1'1'*1rl sor,i,al al {irr.ii noa,str.e se explic,d prin faptui
cir. rrr crrlrrrl lllrrt.r'sulrri r.orultlr,x rlr'r'volufir',.qtatul a fosl
:iill)ilrr r,l rrr:,il:;i iln(,t'(.()/,rlinrrt,s<'lrirrrbiir.i si perfecfi,onlri,
lirrtr rrrl l)irs ('u rlt'zv,ltalcir so.ialii genelalii a trrii noastre.
A<'t'sl 1lr'oc.r's csl,r', dc'ter.min,at in lno,cl nemijlocit cle rno,cli-
I'ilirrilt'sul:stanti,alc' intervenite irr structur,a cle cl,as5 e
s(x i('tiifii rornAneSti ir.r cur.sul opelci <1e r.ons[ruile a sor:ia-
lirirrrtrlrri. modificirr.i calc, o,rllirrtlcs<, transflol.miriie petre-
lrrlr'ir,r Ioilkr sfe].c'rl<'vir'{ii sot:ii,rl<:. si in special in str.u,c-
Irrlir cconolnici 1i sot iulir a tIrii. Desfiin!,alea claselor"
cx1:loal,atoarr', lir.lritlalea ciefinitivd a exploatd,r'ii o,mului
rlr, 'c'ittr:e ollt all dus Ia alcdtuire,a intregii societdli exclusiv
tlin 'oameni ai rnuncii : muncitori, {5rani, intelectuali, func-
'iionari Ei alte categorii soci,ale. Fie'care din ,aceste r:l,ase
qi categorii social,e a cunoscut rin cursul construc{iei socia-
liste u:n adinc pr,oces de tra'nsformare atit sub aspe(.t nu-

2(i I]R. A.Nt'rA N.{SCrrtTz
met'ic, cil ;i su,b aspectul organizir.ii, al insr-r;irii de cu_
nostin!e, al r.iclicirr:ii niveiului con$tiin!ei s,ocialisie.
In cursul revoluliei $i construc{iei socialiste au evo_
luat cle aserrlenaa r",apo'turiie c.li't'e clasele,si' categ,oriile
soci.aie carc alcitu icsc socir'1a t ca n oastld.
Cimentat;i prin Jupla sociald comuni, baz,ati pe in_
te'ese ec:olromice 1i politicc unita'e
- Jtrpta pentru cuc.-
ri'ca pute'ii politicc ri ec<l,r,nrir.c clin miiniie claselor
exploatatoa'e, pe'tr,' t'ansfor.'rar..,a revolutionari a so_
cietrtii. penLru gene'arizarea
'era{iilor
cle prorluclie socia*
triste in intreaga economie
-, alianla clasei ,rnuarcitoare
cu fd.rinirnea s-a dczvoltat qri s-a. intdril continuu in anii
so'cialisrnul,i. A spo'it cnntint*r r''rur i'te,lectualitd{ii, ca
u'rrare a c.r,r5tcr.ii nivt'lului cultur.al a1 poporutui, a im_
port,anlei c'esci'ci. pr) (:al.o ;tiinfa, i'vdldminLul qi cul_
tura o au in societate.a noastrir. Din r.indul tnturor cate-
gor:ii1or cle oameni ai mmcii se
'idicii 'oi carlre necesai.e
economiei, invS{Srnintului. ocrotirii sinrrr{ii, ceri.cetdrii
qtiintificc', alroi' domcnii cle activi.tate sociall.
unitatea tot mai puternici ,a follelor s,ociare cai.e aicd-
tuiesc so.i'etatea noa.s'i'Jr esle' irustrarir ;i ile faptul c[ in
Ilomdnia p'obrem,a nalio'ali .* ffost pe ,cleprim rezorvarr.
Lichiclarea clasek* cxproatatoa.t', asiE;urarea uniti{ii cie
intcrese fundamer-rtare ale tutur,c;r. mc,ml:r'ilor.,"ocietrlii, a
concordanlei di^rre a.rpi'afiile indii,'ich-rale qi interesel,.l
cotrectivitilii au c'eat conctilii optime pentr.n cimentarea
Ei inflorirea naliunii socialiste, perntru ,crezvor:tarca frdliei
oamenilor muncii de toate nalionalitilile. Convicfuind qi
muncind laoJ.alti, romAni, maghiari, germani qi oameni ai
muncii de alte nalionaiitir{i se bucurd de o cleplind ega_
litate in drepturi in toate sferele de activitatc, alcirtuiesc
impreund marea familie a Rorndniei socialis,tt,.
ri.5. ROrrdNlA
- STAT AL O.A,itNrLoR tvluNcl1 Dr L.A ORAS! $i sATri 2?
T<late aceste transfonmlri in structur:a s,ociald a socie-
tirfii noa:;tre au ,detenrrinat Ei linia de evolu{ie a con}inu-
tr"rlr-ri sociatr ai puterii d,e stat. Baza soci,alf larg5 a staiului
rrostlu sclcialist, unitatea de nezdruncinat a clasei mnnci-
toare, tdrbnimii, inlelectualitdfii, a tuturor oarncnilor rnun'
t ii. farl deosebire cle na{ionalitate -- explesie a_ cornuni_
lr-r{ii reaie de intcrese a ttrturar cc.taifcnilor --. asigtrrh
tliinicia cle granit a orinduirii noastrc scc,ialer $i ck, stat.
irlogresr-rl si prcsperitatea patriei.
Statul uostln socrialisl este, a,sa cum se subliniazi
irr 1eg.-a funclarnc.rrtal[ a tirrii, pr.iLr sl.r'r,rrtufa sa nn sfst
tLttitar, Ilepublica Sociaiisti ltomlirria le'plczenlirrcl o sirr-
r-r,lrr'5 unitate statalS *. Statril nostrli asigurl cleplina e.grr-
litat.e in drept.uri ,a tuturor cetSlenilor ff i deosebirc cle
nafionalitate. Traditiilor tle luptd comune impotriva ex-
lrloatatori lor li s-a addugat ntlltilca uniti pentru conslruirea
olirrdr-ril'ii socia,liste. Stalul socialist romAn unilar este pa-
llia ir-t clrc si-an girsit irrfhptuirea aspiral,iiie ;i intelesele
I rrl rrl'r' <l;rrrrt'nii,r' rrrrrrrt'ii, irrrli lclcrrl rlt' rrafion:rlilatt'. patlia
r iu'r, ol'r'trr lrrtrrlilii r'r.i;rll ilr' pr.ollisitc r'('r.rrrornic,ii, politlc,d"
soliirlir :.i rral,iorritlii irrllt'gtrlni nostr.u popot.
'I"rdstiturile stutului nostru soctalist,. litziite sale d.e dez-
t'olLctre subliniazd deplinrt rec,litate ct. pt'euederii cortstitu-
liortctle cure d,efirtegte flenubLica Socinlistd liomdnia c,:a stat
ul ontnenilor rntmcii det l.a orosc .si sofr:, sr,Lrteralr, itttlepen-
t Prin stluirturit tlc slrrl st' il{clc.ge orguni;tarea puterii de
.slat. !it-ritrclu-sc seilntrr tlt'lirptLrl d;ri.i staiul unesle stlu iru mai
mtrlte st'ate ,n-remlrrc, l)r('( Lrm si de raportui cj ini.re stat. in inlre-
gul sbu, reprczcntaLt ric .organele centrale, 5i unitifite sale terito-
liale componente. f)in purlctul de r:eciere"al structurii rle stat se
tlisting dcci, pe de o parte, statul sinrplu utziLar, alcdtuit rlin-
1i-o singurS unitate statald, iar pe de aiti patte statul co.m.pus,
ulcdtuit din nr,ai multe 'unit5!i de stat. In condiliile istorit,e. de
irsLizi. statul cornpus zrplre indeosebi sub forma statului fetleral,
in care exercitarea surreranitltii puterii de stat este impir{it$
intre or-ganele federale, t:trre-Fi extind autoritatea asupr.a intregii
iirr-i. qi olgane1e stertelor nrcmbre.

2ft DR. ANITA NASCI]ITZ
d"ent ;i utzitar'. Prin esen{a sa, prin orgarrizar.ea qi func-
fionarea organelor sa1e, pr.in forilele gi tneloclele ile luct,u,
prin toate latulile rnultil,aierr.alei sale aclivitlfi, statul no,s-
tru socialist expiiim6 6i infirptuiclte inter.esele poporulr-ri.
Dezvol,tarea continr,rir a clenrocrdtismul-ui orincluirii
noastre de sl,at i;i gdseqte confirmai'ea in exercitai"ea a.tri*
bul,iilor statului pe lraza unei linii politir:e fcrtne, consec.-
vent s,tiintifice , in folosilca cll chibzuirria a tutr-ri.oi.
pirghiilor de conclut.,ci'c stalalJ a viclii soi:iale in inlrcaga
ei cclrnplexitatc., in str.aiclr-r.itrla por.mancnli de a se auto-
perfecliona prin legarea tot mai stlinsi dc, baza sa ,-le rlasd
Ei prin imbundta{ire.a formelcr: qi mc.toclelcr. sale cle ai:tivi-
tatc. Toarte act,,.stea asigur'5 statului soliaiisi. t.omalt a-tc:t
vigoare calactclistici illgarrismt'lor srlr,ir,rle in plin pr:ogres
gi afirmare si l,ot,orlar1 a at'r'l pr.t,stigir_r ci'e.sciucl care*l face
capabii si se manifrtstc t.a un llai:tor, lot lnai activ qi m:ri
eficient de plomovalc a cilLlzcti pir:ii si plogl.csr-rlui sociai
pe arena vielii intet'rral,iorralc (,()lrt,('ll.lpol'ar)c.
Pio.qramul infloririi ,inultilater,ale a p,ah.iei noasl,r,e in
etapa cle desivir$ire a construcliei sociaiisre, elabor.at t.le
cel cle-al lX-lea Congles a') palticir:lui, clezvojtat in moil
creator in Dilectjvcle Clolrfclin!ci Naliotralc' iiin ile,cem-
brie 1967 est.e si u11 pl.og,l',tilx tle' rlczvo1tare. a st.aluiui
nosfi'n pe linia cr.erstelii iir cr;ntirrcrale a r.oltrlr-ri sirlr, a spo-
rilii corrsiderabile el atribllliiLor sale in or.ganizalea, pl,ai:ri-
llicai:r:a qi conc.lucei'ea economiei nafi,onaie, in cle.sfir;ui.area
unei activittlli de tot, mai male amploai'e in r_ioineniul in-
v5{dmintului, 5tiinlei si r:tilturii, pe f,inia ap5rdrii cr_rceli*
rilol i'evolu{ionai'e, ale oailenilor trruncii, a intereselol in-
treguiui pop'or', a incJ-epe:oclenlei 5i suveraniti{ii pal_i,iei.
Infdptuincl acest progt.anr. stat,ul nostru socialist, ili inde_
plineqte in continuare inisiunea s,a istor.ici fali dr. propi.iui
sdu p,opor', p1'ecllln ;i fa!.a de cauza pdcii s; qtcjalisnrr,rlr.li
t{. S. ROI!1AN1A * STAT AL OAtriNiLOR MUNCn D! LA ORA$E $r SAT,0 Ag
irr ltrme. Dupir ctrm se sublini,azi irr clocumentcle partidti-
lr-ii nostln. intiirire,a fiec;irui stat sociali,st ,cores,puncle ce-
rirrfelor" obiective ale r-ietii scciale, constituie o conclilie
a propd;irii tarii si bunistdrii propriului popor qi, totodati,
o crerin{A esenliali cle care clepind intdrirea for.fei, unit6{ii
5i coeziunii {alilcir socialistc, a sistemului monclial socia-
lisl in ansamblu, cre;tele,a inriur,irii lui asupr.a mersului
'rtrainte a1 onenilii spre -socialism si comnnism.

CONDTJCEREA DE CATRE
P,RTIDUL CO1IU NIST ilOJ{:NI
PR I NC i P I U F L] }J DA XIEN T A T,
.q.1. .{cTI/tT..ftt
ST;{TULUI SOCl.Ar,rST'
J'hcoc'lor.Vasiliir si plol. rtrriv. <ir ilef r" (-lonst:.rnli;t
(lOl)U(.Lltfi Lilt Ci:l'R[ I'AR.tIl)L]l COIIUNtS.f ttOrrI i]{
.iltLrra clas('i .lonrinarte, a paltidelor si a statului car.e ex-.
plimau intcreselc clasei date, prccum ;i. in cadlul ace_
It,ia;i ,t'ir:rdui.i, cle la o [ar.I ]a alta, ca urtrare a co'clifiil.r
isl.'i'ice deoscbitc. I)ar, r-:u toate a.estr: pa'ticular:itii!i,
r.la{ia rcspcctivd s-a repr'dus in fiecarc clin orirriiri.ik:
(arc s-au succcclat clupf, comuna pr.imilira, r.oncluc,cLea
si.aIulni dc. ciitre un partid san clc <,Itri: o g|upa|t, rlr.,
lurlicle constiLuincl o tliisatul'a comu'i irh'c11ii isi'r.ii a
:;ot ietilii impfu.{ite in c'jase.
In olincluirca sor.:iaiist5, probl erne [e c,rr,riciur.clii stalului
rlr' r'irt.r'e: pat'titlu[ c'olruiris[ :j(, putl in lcr,ineni noi. spet.i_
1'i.i. irr fnnc!ic-: clc'attr.,, <lc .ar'a<.t,c,r'isiir:ilc I,ie!ii prii-
lit'r', c.'onorlicre si s'.rcialc' alc accsrci;r. ir t'ortli{iik. :.o.i.r-
lismr-rlui, cincl. pentr.u prima clatd irr istorie, pr_rtclra
rrlraltirre t'lasci mlrncitoare, aliatii clt ccilaiti oameni a'i
trrrrnc.ii, cincl societatea trece prin tr.airsforrnirr.i dc o air-
pl<litrc si o prcifunzinrt: fdrir preccclenl si r.,ind riamrnii.
lirl:i1ti posiltilitatefl si-"rj firnr.casr:I irr nror,i constieirt prrr-
pt il l,t' istolir'. r,cln<lrrr:r.,r.ca dc i.Ilrc parliclui comulisl a
:.lirlrrlrri Ir.ltrr,zirrt;i . r..rrrli{it, irr<lispr,rrsaltilri. o legitute i,
lrlil'rr',rrii :,r tlr,;.r,oll;rlit rtoii :;ot icl.ii[i. Accsl_ a<lcviir. ,,.;te
t onlrlrrutl rlr. irrltf itl.llr ('l)('r'it'ir{i a fiirilr,r. c'ai'e au piisiL
pr. rllrrrrrrrl sotialisnrulrii si c'omunist-nuluri.
I N r,:('t,tSi t't'A'f t.t,^ ()1,, t t.lC't'1v, A
('() 1,)t;('l;llll I STrill'Ut,ti I S()('1.t,tS.f
trt', ( 1't'ti I.t I);ti'l't I)tr t. ('()ll UNls'l'
Ncrt'csila1i'a corrrlrrt.r'r'ii lLrptci c'lase,i mr_irrc,itoar.e clc,r,d_
1r't' par:tirltrl t'i r.narxist.-lcni.nist este dictatir clc scopulile
si c'aractelul levolu{ionar a1 aceslei lupte, cie situalia oa-
mcnilor muncii inainte de cucerilea pnterii politicc de citn:
i'lasa muncitoare, precum gi de sarcinile pe cale ei lc au
rlc rezolrrat dupit cuccr.irca puterii. Conclucerca iuptr_,i
llitsici munc,itoare <k' <'iitrc. parlidul comunist <.orrstiluie
(J tr'5sirtr,''ir i'sr:.{,iarir a trrtr.r'.r.,r.irrilui.iror i'rpiir.lite
in r'lase ;i pi'rttr.i sr<'iart' r t'.rrsritLr.i. t'xislcn{a r.etatriltor ;l
institr-rtiilo. p'ri1i.c', ir srrp'.sIr''r'1 tr'ii poritic,c in generar"
a u'ui mod spe<,ifi. <li, .r.u.rrizi'.o si .''cl'ce,.* a
'ic!ii
sociale. Caractcristic.ii pcn I l.u a(.r,st (, rl.in<itrir.i e_sti: astfi:L
crxistenta statului c'a crt''rc.lrt r..rrstituliv rr.'sr,bir dc. inr-
po'tant ;i cle acti' ar sistemurui crc o'ganiza'c, si corrcrut,erir
a iietii sociale. Ei a rcprezenta.t intotclcauna tnijlocui pr.in_
cipal cu aj,torul ci'uia .raserc cl'minante qi-au r'enli'*r
qi gi-au cxelcilat puteru-;r' arr ot.gulizll si aur r.t,.ql1,;111,61u;
relaliile sociali' in <,onfor.nrileti, r,tr intclt,st,lt, Ior..
- .In acela;i timp, clar,t,lc l.(,sp(,(.ti.(. si-n[i orgal riz,:,t., rlg
obicci, ciifcrite partide politice, ait,iituilr: rlir.r clt:nren1.r.lir
ccle mai activc din sinul ior.. Ac[ionirrtl ta c_rponerrlc_ aitr
claselor. dominante, a<:cste parr,icle s_au siluat in ft:untr-:r
truptei pentru realiza'ca i'te'cselor acesior.a si. i*:pii,:it,
ln fru'tea statului, inst'r-rnrentr-rl clomina{iei 1or., *tu6i ti,-,,i
politica internd qi e-r,tcrntl a acestuia.
tr'ire;te, relafia crint.i' pa'titr ;i stat n-a lost totrri,auiie
aceeaEi nici in ceea ce privc;tc conlinutui si nit.i irr cete
ce privegte formele cle manifestare, ea pr.ez.rlirrrl dife_
rite particular{tili rJo Ia o o.inc}uire la arta. i. l'u't,!ie cle

3t ]',FtIODOn v,s1r.tu, Dtt. pL]RL CONS,[.4N fli,j
e'istfel o con(lilie cs.nlialar. () le,qc LillivL.i.eal v.aiabilii
'
r,c,-
.; olufir,-i si r:ttns h. Lrr :{ iei soci ;rliste.
Pc^ti'u a pn1.ea'''ons'i'ui srcia..lis''lrr, crasa ll,nr,i,Lo:.u.,t,
tr'i:buie sii aibir i^ r'r'r;nrr.: urr trrartir,l t,onrlii-risr mo'oJit, in.-
,:lisolubil iel-at rii' tnasclc, larqi pcrpi_ilare. Erpci.ion!a rni;-
.ii'ii re'v.lu!io'ai'c a t,oriir"mnt rle rernni"ni:irir,le lr.i jlrst.{ca
tczei lorrirris'Lr. po1i'jr;jt t:;ri.r.ia ,..J'ti.rii tttr purtid rle Jier, r.:itl,it
itt' Ltrytu', f(r,ril ttrt prtrtict .rtre sit st: b,t*:tL,e d,e im.retrerett
ttttu'rrtr <:Lei,,ert.tr.tlrn' r'ilt.:;r.i,le din. r:r.o.sc,, respet,tit:it, !'iird. tta.
pu.rtid r:are sr't ;tie .:tt 7Lt i?,nre(L:i(aL ,sror(?c.{ cle spirit ct, .DLe(._
lor' .si s-t.r i.rt,JLucn.l.czt:, rr<:eostd lu,ptii ntt lsoa,te Ii tl?rsi ;ri
.s'ltcces" I.
l)atu.itir ilralt.i sari. r'apat.iilrrti 1t'or,r,tir'r., 1r,ri1i,.,r- si rll,-
giinizat,i'i.r', irrflrr.rrLi'i si n.l.,r'i rirfii s,rt', 1.rilr.1 itluI c;re
sirlgut'a otqarrizirtir, llr l))itsl1.t sit r{),rtlrrr,.i lup|a o4rnclilrtt:
nrr'rn.ii si sii irr<i.urrrt' i,rrrt,,r'r{lrrrizirl.riir,, trt st.at si obEtel!,i,
p,Onttll ('at a(.Oij1.oi.t .>ir .1. Ilr.lr(.r(, ]rr n)r)rl rrnitar. in tlrrt,ctja
trtlnstr'liilii srlr'icti:ti,ii. r;oi.iiilis1r.,:ti r.ornurri-tc. [)a.r,ti.t.lrri u..,',f_
bilizeazS. o'ganizc,azii ,;i eriiir.ii r'ast,i. rlc rltrrrt,rri ai iirr_r*..ii,
'idici.cl
c.'1r-iir{a l.r' l' *ir.'e1i-rl ceri'lelor. Lieci'.eri eial:e
a luptr.ri pt-'r.rrr"' trir-rrn{'l so<'ia.iismtrlni si t,,orn,nisr'ul,-ri"
(l'i'acrtei''l lcgi.. rrccesa' err t''rrr:luc.r'ii crc .ii1r,,." pai.t.i-
d'i ma.ri-st-lc':rirrisl ri st:rlrrlr* s,t.iarisr, (,it si a iirtr,elli!
otrlet'c rlr. ftilrlilc si rlczr,'rl1l.Lt,r,it rrrrii stlr.iciiili rlct.ui.gc,-lrrr
spe.ifitrui ;lrr.c,srrir,ri rli, lri11rr1'1y,.rr)ir't, r.r,'irrLionai.ri a s;r)_
t:ie1ii!ii, rlin paltilurali liLLirt'rrgiror.rrlrit'r'1 irc caie i:irrirl-
reaza.i' r'orrrlitiiJi' srii'iiriismukii. Ilolul c:.rr,rrir,r.r, erl p;*.11--
clulr-ri .om'iris1 iir j)r'or-'Lr-.rrrr rr.iistr.ui'ii :.i.i.iari-i,r,urlrl
'ep.e'zir1a
i-'ol-rlt'rtirar"r-a rui|rrasr';i si r.irlicat,t:a pe i) i J"r-,:1.lrii.L
st-tpt'r'ioar;i a .r-r'lul,i jur'at rle par.tici irr tlet,r-r.-qiri ir 1 i.r: :_1i:
sale e;rist*'tt'. trl r:s1.c lcz,ii;ii.ur ruptci ri.slfi:;'r.i. li, i.
pa'lid, in f',rica masei.r' cle
'ai'eni ai rrrrr.r,ii. 1.ir-r:ir.ir
*
f, ---t'Ill.
r)1;1,1 ,, .]ontillel{r. iol..+1, Ijlrc;r,rr?sl i. l,trli!.r.;.1 ilitlt-
'.i{,i. l9t;t;. ,'rl. tr rloir;t. rr. li
t ort)Lt(rlrt{tlA t)f: (.A ,.Rl: pAti.i.tDtit C0),.tuNls,f R(1ILlN :l;}
r lilrt'r'a'ca lol so.iaJi si ,ratio^iilir. hstaur,inrl pute,r.ca r l,,r_
''t'i rirlrncitoare. aliatir .n .eilal!i ilaneiri ai mti'cii. r.rrr,'-
lrrlit.r sor:ialist;r 1r'arlsfolnr:i irr inocl nt,c.c.sal paltr,lr,rl uoml_r*
rrisl. il'otlga'tla .lasei lnurr.ito;rr.t.,. e,xp.'c,l.rlul c,tl .riii
Irrl.l si mai lroti-.r.ii al irtt-r'.sc.lcr irlr.c,gulLri D.p.r.. irrtr.-u;-r
I rr r rt irl cle gur,,clnan-li t-rt.
('orstrllirea soc'iaiis'r*ir-ri estc i.sii t.rrr pl o(,.,s t".rnpic.-<
',i rl. c.iurat5, in iaclr.r.ri r.h'uia c,u.c.r,ir.ca putcr.ii'c,p'ezin,;i
,lo;rr irrccpuiul. Ea pl.csr.lpune irrf rrnger.ca t:.pozi!-ci r,laselo:.
rrlirInale ric ln pr_rte,r-e.. a frtr-ti.rl.,r. r.cir,.,!ioDar.r. in qInrlIal,
, orrt'orlitent c'u <lt,slirsu.t.iil (,a urrci ,aste ar.l.ii iti-rf i (f r,c::t_
l.;r11' 111 toate clorrrt,rriil. r'rr 1ii :-;,i,ialr,. rrr vr.,tlci.t,a lr,alltr-
l.r'rriirrii sot'ialiste. o at cslrrlar. Jrr[.LP1uu.i:i ;lL'csr()r' sarljni
,";1r' rl{' rrc'r'orrcc:put fira folosilea sl.ai.nlui so.ialist r:a ir-r*
:;l
'rrrrrorl
priitcipai in ii,..sfii1nr,ar.ea 1r_rp1e"i cle clasd sl in
,,rrs1r'uili'a -qoCinlisrnL,J.ui si firt'ri |clDrlLir,ct'r,a dt, cAiIe parLirl
,r ;rt'i'sluiit.
'l'r'r';rp1ii..;rr1lt'r.i';rr.ir itr i,c[.r'i:l .rtrcnir.ii. s{)(,Lilli!nlLlL pr)tlc
Ir r'rrrL'r'y)ul rrrrrrrrri (il r'('znllirl irl lri tnil;riii r.rntsl..iente ir
rrr;r'r'l,rr l'll r', lrr', rrrl r rn rrr)nrr,rrl rrott rri rlilLl.'r'licit ilc:r-
roll.tttt ,rri Lll,, ,,11,r, J, rr::rl 1rtirr rrrl'lrlltf,ir',ir s.llLf.flUi <lirr
irrrP,,rrrrl rrr', r,,,rl,rl.ri urlt lrlt'llr trl lrltt,r ti!.ri. plir.r st,lritnltar.t,a
I'rrntlrrrrrr'rrlirl;r l litpor'lrtlrti rlirtti r. sporriiilr :i r onstir;ri.
lrlirr ',porir'{'ir ('()rrcirlt'r'irlli]ir :r roilrii.li far,tor'rilt-ii sulriei.l iu
rrr lcillizlrrcir l..li oqrr.srrirrr srlr,iitl. I)r':;f irstu.inriu-sc, in vir.-
lrrlr';r lctiilot oitit'r'1 i', r'. , ;, lrl l)t ,r, r s rs1(>t.it.-ni.tlui.ai, e.ltn,
',1r'rrir',.;r.;,, i;rli:;ntttlrri r':.lr'rrrlolrl,.,lltni:r .l.tillia islut.ii.it t:lrr*
',1i, lrl,r ;l l)ol)ol ltl'i rlirr l;rt;r
'r'.;1.1i'i
livlr. r.rirlLtl iuptei 1li
rrrrrrrr'ii strlr..
.[art']t'rrrr rr.i,.rl ii!.-.r iti nr.cl sifttnl.ari la r.rtrrrst.iintir ne-
, ,,rtrrl ii istor'iL,r . 1;i ii-i1-ricqr,L.r--;1 ret.t1t1.ciol, lt.giior oltiL,,,:*
r, illt' ricr-r t'rlthlii soi.iai,., I{ot;-"rli fu;;t',i' pc,t)lrlr rir.ijci.ir,,,,r
:llr.r'itiI Ja t't'i-'alic islol tl,t , I'on:.{ii:iitii CSti] r:Otzflu( et.ett 1,t,.
,,, r't'tt ir.: ltarl.itlul. ,.:,;nitrr,lsi " r-':<1-roltcntrrl crtnstielt al r.r,i.i,t -
', , iiiljlr,l i','t' ajt 4li'7i..rilll ii .;oi.tallr. ,{.:.a lLiltt ilt.rtil r)i ir -

:tsi Ttlllollotl VASILIU, DR. ITI|TRE CONSfA-'fIN
tit'a dl pini acum a clezvoltlrii so,ciale. numai un parti.l
:marxist-lcninist i,si poatc asuma gi realiza sarcrina istorici
ctre a concluce si dir;ija in mocl conqticr:t procesul de trans-
ifolmarer retolnlionarl a soc.iel.ifii. poate stabili in rnod
6Liinfific cerinlele alziitoarc ;rle' elezvollitrii societ5!ii, a
irliferitelor ei sertoale ;i c,SJiruzi (,Ll r;Llc'('cs mas;erle ia in-
,fdptuilea lqr'.
Experie-rrta istor:i<.ii a (lr LlntLllui pat'c:uls cie' poporul
noslru ir.r anii reroju{ici si c,onstruc:{ic-i socialistnrrlni con-
firmd pe deplin acE:asta, legrtalcr. a clenronstle:rzi c.ir sr.r--
cesul operei de construir.e a socialismuhLi ('s1(. i,trlrsolr_lbi1
kgat de so,lu{ionalca justi a pl'obiemei rolului partirlr-riui,
de exercilarea cle' rrJt'e partitl a rolulr-ri siiir clc' organizator"
li conduclrtor erl ar.c:sl<'i i,as1 r' o[)(.1'('. .,1,'tt.<'trst.ttl Tlctlitir: f.utz-
datnentaL (.e1'e e a,siclurut. trlil'i.urccr t,ic:torioss(t o .so..i(:t-
lisntuLui itt, llttu,tittiu ilpr'(r('lil tovarirsnl Nicol;rc'
f]eausescn
- a J<l.st raslu tLt'lit-.it,uta desf iisttrol.(r tJc partid
irt toctte d.orneniile de ar:tit,ilctl(...o. | ,
Cerin!5 obiectivd a filr.rir,ii noii -*or,icliLfi, r.oli_rl t.c.rnclu_
.itcu'a1 partictului nu clc'irie insi i'ealitate de la sine sair
in lirtutea lrnor dolinle subiectirre. El se cut:ere;te prin
l*pta co'sec'en1ir. plinir dc clor,<llam.ri si ab^cgafic dcs-
fil;r-rratd clc' parliri in rnurtt't.r .l'sci rnun<,j [.lr.r'. ii Lui.ur"or
fol'tclor sociale in,aintarr.', p"'rtr u rlt's[ii.rarr.a ti.ir,irrei c.x-
ploat5r i 5i asupriri a orllrlui clr,r,rltr.r,our, pontl.Ll pr.ogrr!_
sul si plosperitatea patr-iei.
lnclepiinirea cu sucrcls dc. cit'e pa'ricr a misir-irrii sale
istorir:e este condifior-ratr de capacitatea lui clc a soLrfir:ra
c'.rr"e.t mullipiele ploblcmc pc (,ale le riclicir p'ocrcs.ri con-
structiei'sorialiste i'r fieca'e etapir si de a elabor.a ulr rlro-
gram corelsp'"rrizito| cle c..clificare a noii s.t,ir,tii.[.i. clc, a
l'obiliza si urri suir c'rnrlucrclca sa masele iar.,qi al. p(rlloru-
,Ai,ar1""
,!)ea.u;esc.tt..,,Ii,omAni:-r pc rln.rmrrl rlr.rirvir.silii lon-
"siru< tiei soCialislr" . r,or. ?, IiucLu'csri, :r;rdit-.rr.a
prrriti.ir, rrtn, p. i;'.i.
CONI)UCEI(EA Dlj (jA'tl{tj PAIttDUL COt.iUNlst' Ro.Ii.^N ii}
1ui, <le forfa 5i matuliratea sa olganizatex,ici ;i politic;i-
irleologicl. Partidul tlebrrie s5 se manifestc. in pelmaneni,ri
<'a folta cea mai inainlata li mai ac.ljrrir a societilii, rr.,+
t'-lponcnt qi pr;omotor crnscrvent a1 notrltd, sit dispunii cl.r
t'apacitatea de a face o analizd, lucicla, vcr';clir:d er realittilii.
sti'ainl alit spiritr,rlui cic pa{.aclf,. apologerlit.. cil 1i meni-
Iles{irlri1or avenluristc, {lt ncsoic,tile a <'e,l'in.!c'L:,r. sr prrsi-
l.liiiti{itor rcalc, cle a tlc'zr ll'"ri la trrnp li cul.aj,)s r)...
ajunsulilc si rirminet-ile in ur,nri, nec,ont'orclairlele si
oontradicliitre c'alc aphi' inr procosill riezi,ol'L[rii ,.i e]c n
stabili misuriie cr:tc nrai poi,'irit" 1-rt'n1r'u u
"ri.q.,r*'*"r:0,,1
holirlit inainte al intregii secic{,i!,i. ,.,c,i corusidcrrirlr *- snb-
iirii,a ti:rrarirsul Nicolae-Clcau;cscu -.- c'LL r{)Lul, particlulu.i t.o-
trntnist de organizator 5i cotzch,r:rtirtr al opcrei de fhtrire si
tl.esd,ttirlire a noii arind.uiri c'ottstd. toc:ntai in a,sigurctr,:a
perJ'ec:{iorzdrii, r:antintt e a t,iatit eaonoru,ice ,si sat,iale, :n
rk:zitdluirea La thnp o iips;rrllor' ;i acloptat"ett rnil.sttri[ar ;le
irul.r'eptare u Lor, itt real,iznrea sintezei orclart,ice tlitttre Le-
clilc qetterul,-rulabih rtl.( r'tnt,,sl,rrtr'(it'i sctcictl.i.slc..-i lecrlrlilfr.lr
r'(tttt't'(lc islotit'r', :;rttittlt'. r,,onrslltit t' ttlr' l,rtrii, tn usiriarttrer:
pu,rl.it'iltitt'ii rrclilc a rrr(rselr.,r lcrt'c1i popularet Lr;, irtLre*.gn
t,iald etconrntri<:d, .socinltr a ldrii-'I. Nr-rntai astfel particl ui
isi poate t'eaiiza rclhil siru cio,: forl.i c'oncluc'itoale a solj.'*
1ri(ii. poale asigura mobilizalea fi valorificai'ear lutriror'
rc'sLrr',sslot' inr.erner. lralclialo ii rinrane. t'analiz&r'ca cnel"-
giilot'1i iiri{iative.i ('r'('i,,r1()rl'('ir plpot'ului,spl'e infirpiurilc:a
<lbieltivelot' tet'tttt' 11r' pt'ogtcsr-rl soi'ial. p()al-c ,-'uceri ade-
ztunea gi sprijirrLrl rrcplci'r-rpc!i1 ai rnasclcr.
lJnincl intr'-o sirrlczd or:garucd ficlelitatca neslrimuLaii
I'a!f, cb teor"ia rnarxist-len-ir:ri.sta, fa{ii de' adevS.rut'i}c .'.i
q('nc.rale cr-r spilitul plofunci cl'eator'. stl'5in ot'ir:irot' dognr.',
l Nicolae Ceca,sesctr. .,('r.rt'inlale la acluntrlea f.esl.ivir clin (';t-
lritaJi cu prilejttl absolvit'ii pt'ornotiei 1{J68 a Academir'i lVililar..,
tienerale gi acorctirii gracJrtlrri de cfiler absolven,tilor' ltrrlilol nri*
lilarr:*, RLlcurelti, Ilciitura polilici, 1968, p. 27*22.
:I*

:Jfj 1ltir(ilx)lt VrSIL.t{,r. Dir. ptj fR[ (jONSTAN.nN
i.ic'-ieiat p. curoasterca aprofllrclat.i a realitatii, a (,eriir-
'{r:lor obieciiver qi a posibilitatilor leale. particlur cornuni:;t
rrrnma. a stabilit
'biec'ti'cle c.on.,re,lc a1t' ficci'ci etapr.,
ciile cle Lczoirra'e a p.trblernr,ror. ronstru{,tlei s'r,ialisiE,,
potrivit <'oncli{iilor di. !ala noastui. pornincl clc la u,esl,.r
.ondi{ii. partidul a pus i' r'..'ntrr-il p.lilicri salc ecorronrii{;
ir,rirrstrjalizart,a sor,iali:irr a liir.ii t(,ti,,,lia ilrrrrglr,srrlrri
gr'I'eral al societatii n.asr.c. . ar stabirii f'l,rnelc. si mo-
rlalii;i;ilo ( uupclatir iziri ii si lr,r,rr,r.rriz;i.ii lqr.i,,.lrt..ii. qlr.-
i:inlie ciezvoltArii stiirrLc,i si c,u1tut,ii, a crc,nclris popo.r,ri la
rrir:ioria cleplini pi cre{initir.i:r a socialismului. 1a tr.arrsf.:._
rrrai ('a Rorrranici irrri'-o l.t'pirl-r'l it,u sor.iali-tii i,rf 1,,1i11,,i, ,.
sr-rrcesck: oblinute i' t<iate' cl'nrr..niirc
'ic,t.ii
srx.iarc rri. {ar.'
'oastr'5'
pr"og'c'sc-it' nra.i rbtir^rrt, rrt. Ir,rrtrni* r,orfir*r;i
r-'tt putele viabilitiitt'lr polilir,ii ['lr.1 i<lr_rlrri (,'mnnisL Iicman.
ca'e aplir.'i i. rrr,rl (,:r'('i1il()l pr.irr.iJriilt,rrarrrisrn-l'rini.srntr_
Iui la c'oncli!iik'<rrrt'Lc't('art'rrr.ii rrr;i-rsr.r. ir-rstefea rinrr.:i
sale gencti'aiet rie t,onst r.r_rirc, a sr) :.ia I isltttr I r r i.
ilieca'c noud rricto'rc irr c'<l.st'ni'ca so<,iaiisr.r-rrilui a i,r-
tiir:it inflr:r'.ta $i ar-rior.iratea particJulr-ri in sir-rul masr,lor.
Popolul nostr'Lr s-a conr,,ins prtn propiia exper.ientd cie
jrrsteIea p,litit ii pa.tierrrlrri. rrt, rirr.riiali,u sa nrstr.a:r''ra1li
fatr de irrle'e'scle si aspi'i,rf iir. r,nrerriro.
'u'r,ii. crc irren-
titatea dintre cn'irrttir;i faptclc sarr'. ur.rnirrcrrr-r t,n clci.o-
tarne-nr si irrc'eclere ne.La.m'ritu, sh.i'gi.tlu-si t.i nrai
irrrrlr
'inclu.ilc'
irr irriut rLri. in p,,"r"ni. trrritart,u ,t;,rt,le]
palticl 5i popor, fenoilen r:cmarcdbil Ei cle iniportan{a iro_
tirritoarr: in viata. ltomlrrici socialiste, es1.r, rnai t,air,i";i
tler:it olicincl" acfioncaza ta o puternicl foili motrir.r, ;l
prrrgresului {eirii noast.e. stlins unite, i. iurnl partrclirlLrr,
c'iasa r'uncitoare. crasii co'dncJrtoa'e a societriIii, tii'ii,rii-
nea. intelectuaritatep". relelalte categcrii clc oa're,rri ai
lr,r-ncii,
fdr6 deosebire cl:r *alionalita,tu. *urg umirr. la urnrir.
irr lupta pentru de.cb'irji.ea c.onstrricliei ro.iof irt,., il.l;;,
pl'ogresu{ rsf finflorirea patr"iei. c]o*sfinlirrrl ar,:,usl;r reali-
C0NDUCtiri.fi_A DE CitRE I'ARTI))111. COtrUn..lSl tOMAN :]7
tate. Legea fundamcnlalir a statului nostr.u subliniazl c.r,
-,in l:l.epubLir:u Soci(il.isLit llontdnia, Jot',ta politicii conclu,.4-
I.o(Lre a, intregii sot:ietti.li este Pertidul, Clornunist Ron76n< t.
[,tgitatc generali a cotrstt'ucliei socia]iste. concluccr.ea
elr. cltre partid a statuh-ri prezirrta arrurrrtc parlicularitirii
in cach'ul difelilelor !ali strt'ialiste. ln viltul-ca impr.c,jtiri.i*
riior .spec'ifir.'e in ('are arr pisit pe dlumril ..;ocialisnrriltij,
in unele clin at'ersti' !ali exista r.rn siirgLrl paltid p<l1itirt.
paltidul lomuni-qt, ial in alte'lc, o plr-rlalitate de palticl,,r,
Numillurl pari'1 irlelor estc insa Ltit etspcct partilul;ri'.
[]onstruirca scrciaii:;ntnliii pt r.'supr,rne irr tnod obliclato',"it.t,
inclifelent cile particlc cristii. ('ol)(lr.l('('l'('a t1e c;iii'e parii*
cinl corlunist. Socialismul estc inconipatibil cLl L,istcnt.r
unor palticlc de opt,zilie, .alc. criror lelnri ai' fi, in mod irre-
vitabil, antisocialiste. Exelciler,rea d,c cirtre par''r.rr1ul. conru*
nist a loluiui conc|,ir,'iiior in stat, rc':cun<laqtcrea $i spl"iji-
nilea acestuia de c:rilc tr:atc partidele poiitir.r.: ar',:rlo uncl.,
pe lin.gd pai'tidul roilunist, exist;r qi alto parr'Lic1e loprezin''.i
condi!ia ftrnclamel-r'.aiir pc.ntrr.r rlcsfisut'at't'a (rLt sLtcce.s i-i
opcrt'i clc, r'ons1.r'rtili'i.r sot'i;rlis;rtttrltri, J.)('nlrtl irrtlclriinir,',t
alc t'iitrc statti l socinlirrt a ; olrrlui siru tlc irrslrltt'ncrti pri;-i'
uipa1. in flutirea noii so'-iulr'.ti. Oi'icc sltrbtio a t'rllultti colr*
elucllor al parii<luiui comunis', ar avea. dc aceca, ('onc--
cinle ddr-rndtoare pentru met'strl construt:Liei .solialistc, ar
.[ovi in intelesele viia]e ;rlc oamenilor nrrtr-rc'ii"
2. l) A lt T'.t D Lt l, (:l () 'l lr I :j'1 ll () M .' N --
t'(J it1.'A PoLt'i'I (', ('() l) t,l Cl ,{'i'()AIt ft
nx Rl'put]r.l(',^ :io('rAI.,ISllA iiol,I ANiA
Erclcilalea rolnlr-ti cturcluc'ittol ai partiduir.ti in rria[a dr-'
stat. presr-rpune statornicilc'a unor l'c'1a!ii adecvate ini.L"-'
partici si stai, intt c ot'gant:le cle particl qi cele clt' st.ti.
x .,Consi.itr-tfia
ir,ir;i i?0.Njti('4, I itlifl,
ll0pLrbIiIir So.iaiis1.c' ll,omAnia", Br-tcttt'i'ylt, I:cii
v. :,.

3li 't'tlr(iDojr iASII_tU. oR. I'lj.fRE coNSl,iN,l.IN
(lclnducerera de cllre par,f.iC a stal.ului nu irrsc"amna supra_
punerea partidur,i comunist staturui s.cialist. par:tidui nu
se confundd cu statul. Criticind fenomenelc cle paralclism
ilanifestate in trecut in activitatoa organelor de parlid
si de stat sau cie substituire a organelol'crc parlicl ceior clc
stat. fenomene care ciuceau la irosir.ea tie forfc si la si,ri*
rlcr"ea r6spunderii unol caclrc pentrul sat,r,.inilc ce le_arr
first increclinfate , to'ari;nl Nit,riac C)eauqesc.u ,r,frf,
'iu
.lj
"(re$terea continua, a rolului t ,ttclu.iitor ar pcn"ticrurti trt
sotietate inryx.rne. aclogiarect unrtr t'rn nLe orgatd::atot ic. <,r.t-
res'punzdtoare in rela{.ii|e dintre organele de parlicl .si cLtu
stst, asigurarea urLirii ef orturilrtr tuturr.tr r:,r<,t:tit,tlo.r, cn-
clt'elor c'u ttt,,nr:i tle rdspttt,dert: cL.ht, t:,ote s,t,L,arel,e pentrtt
traducereq 'irt' t'i*rii ct riniei por irit'e u 1:ur.ridztltti, u hotit-
rirtlor de purti<L .si r1c .s1:rrr, ,tr,Ttrrrrt:u tttt,,t' ritrclaiitatii efi-
r:iente de t'ord,r,l 1i rt uti.rn..l't).t.,r(, d<,riisTtttn<Iere prer:isit r,
itttt'ea,ga rictfit ptLbtir,rj ,si r.rb,slr:qs1ir".r, r,rr ,.o necpsita6t-
o{tietiit:u in etalta ar,tua!,d esla (.e tlrclttu,l s,i,ittlist sri
oqlind'euscd' structtu'a nozL| ct realita{ii s'cicrlt: dirt, t(ir.t
n,nstr(1, sd eride,t$ieze in, ,tocr pregna,t rorrtl c.ottd.ttc:(ttrst.
- irascris in Cotzstit,utie,Iegeu fzmclantental(t a [fu.ii -_- pe
rure il are pu'tidr"tl r:antu.rtist itt. srtr.ir:tatea srx,itrristit, !-
Particlr-rl .orn.nis1 trstc. c,'r rcru<'rito'u r priliLi<: ai soc,ictali i.
ia' rolul sdu ccrnclur:Itor s;e irrfiipluit,slc,, irraint. de toailr.
prin lirzia sa poLitic:it. nxprimind c.r.irr{r,rt, rrez*rtii.ii s.,
*ialc in lnomcntLrr .espc'cii', inte*s('r(. -! aspiratii.lt, nrii-
seior iargi a1e poporului, polilica particiului r,eprezintli
pt'ogramul pe baza r"'rrula se cicsflisoarir inh.eaga. ac[irriLal.
a slalului, a tuiurol rlr.ganelc;r iui, aiit a or.ganelor putcrii.
cir si a celo' ale ackninist'aliei de stai. a i't'c.gulr-ri sisti.i'
cle inslitufii sot'iale. cul1ui'aj-cclur.ative, qtiintirir,r, ctr,.
-
I Nicolae Ceatnas rr.. ,,licrmirria. pr. rllunrul tlr,sir rr.silir r on-
s1 r'r-iitit'i sric'iaristc". r'ot. :. r:trcirii.1ti. !'dii;;;"poriti.ir. r{)(ilr, 1r. ?s)12.
: Op. cir.. p. 291.
CONt)UCt,lt"En. DE OA'fn,E pAltl.lDU!. .Oi!.ILJ^lS.t. R(),AN :iu
De ai'-ri si rrirspunclerea cieosebitd ce revine partich-riur
pt''tru politica sa. ,.Sucr:e.sul, actiuitit{ii o,ic(Lrui partirl
c:onutnist, ;i m,ai ales a unu.i partid. d,e guuerndtnint _ sut_
blinia tovard;ul Nicolae Ccaulescu --., esie detentzinat de
eristen$a unei linii Ttolitice cteneraLe ca,re sil a.plice pri.nr:i_
Ttiile maruiyn-leninism,ului in c:anlarntitote cu condifiit,r
istorice ale {drii respectiDe, corespunzftLor {iecfu,ei etape d,e
d.ezualtare a societd{ii,, 1.
O ascrnenea polltic5 poare fi elaboratd numai pt ira:ia
sturlicrii permar)citre a I'ealilfiXii. a posibilitdfilor 1i ne,,,oi._
lor reale
'a1e
dczvoitri'ii s'r'i,le, a .e'iri{e1or' legilor obiec-
live carq acliorieazl irr sor.ict,ate. Ac,casla constituie o
conditie obltgatcrie pcntm conducerea ;tiin{ificd a pro-
cesului construc{iei socialiste. Dar dezvoltarea socialir nu
este rezultatul automat al a,:jiirnii le,qilor obiective" Fiinr_l
lergi ale activit[lii oamenilgr', ale r.elatiilor. dintrr' ei, reali,
zarea cerinfetror' lor estc de neconccput frii,ii activitatea
oamenilor', a factoruh-ri sr-rbiectiv. iiila rlesfir$urar.ea c-le ciih'r:
pat'ticlul r'omi,rrrisl a r-ruei irrlorrst' ar,1 iriili{i il-l rcclrrE;}
riclit'iilii rrrarsolol la irrlt'lcgcr,1';1,1r,r":;l(,l. r.r,r.irr{c, a rnobiil-
;zilii, ot'garriziirii si r'r)rrrlrr( crii r>i.nlcnilor. rrrlrncii ja infal:-
|-rirea lor. Oi'ice ie:rot'a1'e sau apr.ecier.e iurilatcr,aid atr't a
r,olului fac,.tolulr;i r:bieclir-. c.il si a insemniilrdfii factorulrri
sr,rbiectiv c.luc Ia clefolmiili in poiiLicir, 1;i manifcstdri de
sr:l:iectivism sau clc fa'Lalisnr. ( u t:onsecinle eldunirtoar'c'
pentrll constn:ctia socialislir i) polrLirii rtiinlifica presu-
pune, prin urmat'c., r't.ztl'l r,;rlcu lr-istir a plcblenrei laportrr,-
lu:i dintre obiet'|ir si ,sirbiec/ir. irr piocesul edifii:f,rii so-
('retalrt so('lrIl rs L r..
Legile obiective. ('ale sc' manifest} ca Lendinte funila-
mentale, ca linie g'erneralir a ploccsului istoric. ac[ionc.a,iii
in conciitii de o iral'r.'rhr,et'sita1.e, cliferite de la tari la (ari.
Socialisrnul leplc"zi:rlri Lln nloln€rnt dr. cea rnai rnarre iri-
. ! Olr. t'it., p. 253-2:14.

4(.r J.r/tolj0R V:SlLttJ. DIi. Ph.l,tit (.oN5,fAN1,il{
'sernndtate pc rh'ru'rir,li apriopie.l'ii sr (al'ropirii. iri cerr. .rirr
u'nrir' a popotrr'<'i,,r'. in.'ntriliitr, Iui sr,nr(,ntirr rirci Llii,,
rite deosebiri intrr-' ar.estea. ir,|1c lirlilt:, .ra]te au pisit pir
druirrnl soi:ialisr-'rr1ui e,ris1.:i ast[c'] o sc.r:ic. cie crcoseti.i pri-
"'inri
nivelul cle d.zrioltar,c a f.r.tcr,r, <rr., procruc!ic, fo.mcrcr
r:le organizalc a relaliiior cle trroclr_rr.tic,. a vietri politil.r^
st'uctnra sociarir, r,iafa
^a{irrrarar
etc., ('arl.o ,Ll t.erruie, ri
'fic igno.ate' Acesre corrclitrr ir.r.rrr-.azii r-i. r'acrr.Li sper,ifii,
pe'ntrn ac!ii.rri.:a rcgilol .biccrii,r,. p(,r)1r.1-l rcalizalca r.e,i,in_
t.eiol gener"ale ale r:onsh.ur,!ie,i .socialisic. lllc isi pun in
ntod necesar. amprc'ia asup'.e. sa'cinilcii. co'ct,etc a[], f;]ru_
l'it'ii si dez'''oltiirii societa!ii sor'iali-ste ir fi<:care !a'ir, .s:-r-
pra folmclor' gi metoclelol rl. r.e,alizare a ir.t.r.;1'r.i-1. sr.i.irlicr r..a
palticr-rlarita!il.r' istor.it t, si .aIi.rrarlt. irr ( a1.c, se, riesfi.r_
;oal';i croaslr-'rrc'Liir s't'i.!isrrrrrrrri
't'pr..lziriirL. ric aaerca.,-l
nccesitatc) imp.r'iras. pr:rrl'tr Iit,t,.r.c, ,rar.1 .irl. stabilir.ca u*r"i
poiitici cn arlcv'a.'t srrirrlir.ir,t.. r.t';rristt,. t,src irrrlisoii_ibii
legatir clcr corrsiclei'a.r'ca q(',atart,.rtti st 1xtt,tit,ttlturrr,i irr u.i-
tatca lor clialectica trrscl:ar.al,rij;i.
, -
OperF ineclitd, ce, se irrfiptuie;te in concli{ii istor.il:i.,
diferrj:te cle ia o {alir lar altet. dir si in caclrui ac,eleiasi fir.i
cle ia o etapri Ia alta. rctcrllanizat.ca rlrclicaLj a <ocictirfii 1i
dez''lta'ca acesteia po cr'rrrirrrl soc'iarlis'rrrrui purr irr fiafa
pa'tideloi' comu'isle nu'rc'r'oaso ;i l.or'plcxc, pLoblcrne. {}
condi{ie obligatorie pentri; r.ezolvalca jusil a trlestor pro._
blenre o constitui e c:unoa6terea ;i oplirr,r.or,. ucieu(rr.ttri.l,ttt.
qenersle al,e nta,xisnz-lertinism.ului.. O rtot.r:) inrpot.t.anf:-_r
arer in acest sens studierca si fok:sire,a
"*p",.i,-',;;; ;.,,,_
rrrulate de cerelalrer pal'ticlc ct;mu'iste si mu'cito*,sti i^
r:onstrLrit.ca sclcialismului, precum qi a p'opriei t.:<1:t,i.ic:r.rli,..
Nu poatc' fi ,insI r,,orba clc aptiratca ,ir",,ani,.,, o ,,,url
te'zc', cle copicrea politicii a1tot. parl.ide. Nu t,rislii si rril
poaic exista n' rnocrr'r uri. ai sociaiisinului :'i rrirrt,rri lilr
poatc pretin'cle .ti i:sre si'gur,i dc{i'itor al arr.r,rrL..Iur, si
ur-rci metocle uni't'r'sare crc cons'r'i-rire a s.r.i.risr.r Lli*i, ilil-
C0DLrLi:iiIA Ut. CATl(t. TiARTIDUL CO],iUr.-tST t(Oi,iAl{ 4tr
rnune in esc-nla ior pe ntr ti toa.te [5rile. rai,e pf,gesc pe clru-
lrtnl- socialismulr-ti, problemeic constr.ucfiei sotialiste ri:-
t'lam5 o solnlionart: cancretd. in fiecare fald corespunzitoarc
c'ondi{iiior si particr-rlaribi{ilor ei. Lcnin sr:blii'ria r.a Llna
iiin concli{iile generale prir:iloale ia clc:zvoltar.eal c,omnnis-
llrrtlt-ti in toate lirile aceea c'it, .,i,ntoLclernutu., sat'citto r:<tnsta
ttz u qti .sii a.plit:i Ttrbz<.ipiile gerteraLe lii furttlurneiltal.e qle
tanlurfistttului la relu{iile s p e c i t i r: e dirttre clase r.i
Ttartide.Lct <'eea ce este speciJic trt rlezualtarett obiec-
ti,L:6. sp1's (ornuttisrrt, la Ttctrti..uLctritdtile tietdrei {fu"i in
parte, pe cd,re ttctnrie sii. ,sr,ii sd le stu,cliezi, sii l,e descoperi,
sd Le prestL'pui" {. Hcizr-ririrtn'tr urultiplt'k;r ploi:l.enro care
;rpar in proccsril coristruc'!iei socialistc: si. in consccint,..r,
succesul in fir-rrirea noii sc.rcietali pot fi asigurate nlrmai
printr-o polilicir r:reatoure.. c.arc, la rinclul ei, poate fi sta-
biiiti numaj plirr irrvcstiqarca neincetat;i a realititii, prin
desf;lluralea unei vaste actir-itili teorctic,c, indreptatir
sprc ciezr,'ilurrea c'erinlclor ciezvoltirrii sor:.ia1tt si elaborare:a
soltt{ii1or c'orespLurzi"rloerrr', pli it c'orrflnrr l.lirea ;lertrranenti
3l arlcstot' solLrIii ,'t' r'iittlt, t tt 1.,titt'ti''ir. l)r'sl.is11lillc]a accs-
tci arcrtirit.iLfi rcpLczintii" irr acclasi timp. calca pc c,ale flc-
lare partiri i$i acluce contlibulia ia cle.zvolLalca tcorici
marxi"sl-lc-.ninist.r. gi a cxperienfei misc'5rii ccnruniste $i
mnncitor'esti intcrnafionale, la imbogllirea ].or r,'u noi teze
fi concluzii.
Palticlul poat'ti () r'!rilrc ni.iprrntic'rc pcntrr,r activilat':a
sa irr flri.a popornini irr sirrul t'iirrriiit s-a riirs<ut 1i ale cinli
inLerc'se le reprt'zirrt;r. ( iir piu ticl de gurrclnittrint" lui ii
r':er,ine indatot'ircir rlc' zi or'icnta activital;ca siatu.lui, a rns-
seior slrrc infripluirca acelor cbier.'live caire exprimd c.r-
rin{eie: pl'ogle,sull,i.social a1 larii in ctapa istcrica datai.
/ctivitatea s& Brc astfr:l o insen-rntilate hstiiritoare 1-.lern1.;n
iiesfiiSurart'a c'c.rnsLrur'1 it,r so:riEitistc. pentru. intreagir r i,rt:.i
t v. l.
lit-:ir:i, l{}fi6
Letiru. ()pert' (r)r'it)1.-.ir., r'cl. -11. Rltcttrcsti, l,l(lrli,til po-
eil. a ciouh, f.r. "'',1.

42 lrtljol)ot v4sl.ttii, DR.. pij.tTij co51.d.flN
a popol'ulut. Tocmai clct sr-'s,3;1n slabiiir,r,a pojitir ii 4c cn;t_
struire a soiiarismr-r1ui. a .iil'r'. nrr,'Locrelc.r Ei mijioaceror
rlc' realizare a ei
'cprczirrli
rr.cotur irra,,ii.rrabir :r. tototrat;i,
rlatoria partiLlului din a<.casti iala. singurui in mi.surl -;ir
cunoasc,d temr,'iriic r.ealirilile c,orir-,1.t]1.c c]in lara respcctivir
$i sii elaboreze o politir:I cerc,5p111rziioare. parliclr_rl Con:,-i_
nist llomdn cr:'sider& .a slabiii'c:r cie :iiie stiititoare *
triniei politice, a tat:ticii $i s1l.;rtcgici, ;i cjrlor, lormclor si
nli'lo(lelLlt, rlc ar,tir.itafc eslo,1,..U,1",,, cri.lrrsir .; i,rrrr,.,_
stt'iptil:ii ai fiecirui pal'tid c'orrru'isr., clator. sf, aplic,e in
'r',-.r
cj'eator adcvilrurile ge*er.alc ale rnar.rism-lenirrisrrir.rr.ri Ia
t'r;rrcJilijle r.orrct',..1e iri r.alt, a<.ti r r,;rz;i. ..Estc rrcr.t,srtt. iLt.
l,lirria ter'ar:ir;'J Nicoiae (.'causcst'u - ,sit p,it.itrt r.u irt,c:re-
rlcre at.tit:ita.lea dt,sf,srLrttlir'r, .l.it,t.ut.t, 7:urtitl. ;i 1:op,r
pc ttl rtt tla:t',I tu,t'tt (r'rt t r t r r i (r t,*l .sr.rr.,raru, lte tt!ru a"i91t'rr*reu
tttr:rsttlui ino.irt,l c 1't: r,rtl L,, r,,tt sl t.tLr,!.it,i .sociallsle.
.i,rebute
a'ttttt' itt t'acr'ere <'it ttit'i t.t rt 1tr.r11 irr,'tti,,i. tLrt r)o])()r cal.e (rr.
t:ucerit prirz lulste grelt: t.it.l ot,itr syt 4rltLiyii s;rx,iu.Iiste rtu
sirtt dispuse s[t renurttc Lu ere, iut' ltr.rtc'ttltit,iLr: in.rreptctt,e
spre inzbu,tzatd{irea !ot'r'rtel.rtr orgarfizotr,.i<.:e 5i n rtrct,crelr,.
tle tnurucd. .erDesc Tn.agresul,tti, socialistttttlzti in. {ura rt.,s_
iter tit'i si !rt tttlt aecJn Irttrtt,- t.
sr:biinic..a rc.r'sr1irIii r';i I'ir.r,i.r'r' pa.tiri sii-si starri]ea:;i i
rlc sine slilitor Jiniii pt;liiir.ir si lirjlc, t.t,alizi;.ir c,i. I.ir.r:r
vl'elrn amestec clir-r afara, r.rri irrsc'arrrra t.rrr-rsi .t" pLril,r,,
indepirtare d'e ra i.rte'ri-'.;ere i.te'rrati.r r.rr. a is so.iaJis:',.r,
lui, de.' Ia malxism-ieninisni.
Dirnpotl.ivi, ea cr.)r,espuncic. int'u totul ac,r,sto. i'te.e,ii,.
spiritului ma'xi_cm-leninis'r.rl'i. ce.ir1 elor: J,;;;,;;;t,:'.'_
tra[iilor irt'e parricre i'crepc,r.e*ie si e'.qa1c in drc,pt'ri.
Inc-i 1'Iarx s.'blir.ria t'j. ,,in- Jier:ttre pniru o lrttttii, rr.isiutt,:ttt
nctastrr"i prezintci aspec|e sper:iale, ia,r nturx.il.,r.ti cle ttr:tlo
,l;;" Cctur..r,slrr. ,.l.rprrrr,,r,, lil (.orrsl,:irrrin,;r rl,. rrr (..(.. al
Ir.C.ll., lr t.6n1lx1.;i1,y;.ii o,.r,,n,lilr',1" pr,.,ii'ril'
jrrrt,'r,,ne-. ili',]u"",,r.'i:,irr.l.a polilit.a. lr]68, olt,r!,1i',1i, ",,,r'l)()prriar,,
C.OiDUCIiRt,A DE CA'fill pARl,tDUi_ COntUNis:t ROrUA.{B
{ht seanta tle acest lu,cru pi, pdrsesc pe propri:a lot- cale "l,a
lnfdptu,irea ei... AteQerea umei cd.i sqtt a al,teta este lreaba
r:lasei rnuncitoare din acesstd {arii. lnternalianala na-$
pennite sd dicteze in aceast{t chestiune ;i nici rn(tcar s&
dea sfaturi. Dur ea i6i etprinzd simpatia pert:tru fiecare
ttfi;care ;i ii ac:orda sprijin. in lim,itcle qn.efttzu.te d.e pro-
y;rtile ei.legi" t"
Numai in fe1ul acesta" fiec:are pariiri igi poatc incieplini
ol:liga{ia fr:nclamenlaid ce*i l:cvine fa{5 de cJ.asa, farda cle
poparul ;i naliunca rlin cale facc palLe qi aie clloi: inie*
r"cse vitale ie exprimi"r, r:it si fatii de inter.csele generale ale
caurzei socialisrnului. .In lelc,su l in len.raIional al socialismu -
lui nu este o abstlaclic cale s-al: constitui in afara intere-
sc'lor nationale ale {irlilor socialiste si s-al situa deasupra
accstora, Confinutirl 1ni e.sle ciat tocrnai de. aspirafiile ;i
iclcalulile fundamentale catntnte ale popoarelclr care au pd-
sil pe drumui socialismrihri, ale tululor fcrrtclar sociale care
l r,rptd pentlu tlarisforinaro;l let'oluf ional'ii I socictd{ii. Cr:n-
sLr-uincl sot'iirlisrltrl, f ir.t irrc pop(l indr.plirrc slc o !ar"c:in;r na-
!ionaLi si. irr itccla:.ri 11,",.r. irrtc'rrra[iorralii. llloclr-rL in iare
partidclc ('dlnunistc clin !i:ri'i[c' socialiste lezolvf problemetre
crrrrstlucliei noii or:incluili, mobilizeazit rcsursele qi for[r-le
creatoarc a1e popoarclor icir- fructificf, avanl"ajeie organi*
z:tirii socialiste a societilii penl'r'u clezr,oltarea forlelor rle
ploduclic, inflolirea qtiinfei 5i c"ullurii, riciicare:r niveiuh-ri
cic, lrai ai oamenilol murrcii alr: o insemniiLate hotiritoare
nu numai pcntru lat'ir clati,. rJat ;i pc:nti"r,l ct'elterea fort:*
ior socialismului in ansamblul s6u, a prestigiuiui lui pe
pian internalionai. Este un adevdr axiomatic acela c6, cu
cit fiecare lard socialistir este mai puternicd 9i obline suc-
cese mai mari in clezvcltarea orinduir"ii sc"rcialiste, cu alit
1 It. Marr ."i I'. En(lels. {)pere, r'ol. 17. Br"rcureqiti. l':(lillrlit po-
litich. 1963. t:" 658*659.

44 TFINODOR VASIL]U. DR. PETR.E CONSTANTI)i
este mai puternic ;i sistem.ul mondiaj sor.ialist, spoj.e.jc
posibititSlite de dezvcltare si cliversificare a colabordrii s;i
cooperdrii intre !5rile s.cialis.l,e, creEte forfa de :rirar:tie
a ideilor socialisinului in lume.
Por'ind de la condiliile concr.ete ;rle liirii noastr.e, de
Ia necesitifile etapei actuale e clesrvirsi'ii construc{iei so-
cialistc, particlui a srabilit la cjo'gresur ai iX-lea Lln pf()-
grarn vasi, Eiiinllfic furrcainentat cle clezvcrtare mui[iratr,:-
'al5
a Rorndniei. I-,a baz,a ;r.c,si.ui pr"ogram se aflii ciezvor-
tarea economiei rrafionare, fa,:t.l'u] clete'ninant a) p.ri-
gresului intregii societdli. pa.tidr-rl pune in conr,i'ua'c i;-i
ccntrul poiitir:ii sale ecorromice intlustlializalea sr;t.ialisr,r
a l5t'ii, dezvo.lta'ca t.Ll pl c(.i-lriL.lc a irrtlrrstr.it,i rl't,lt,. ,r spc_
.ial a irclustlir.:i <'*rs;1r'rrt r.a'c rl. masirri. c-'onceputi inc.ir
in p'irnii ani t'irrrl s-i.r 1.r't'r'rrr rir liiur.i'ce rroir oi'i*dui'i so-
ciale in {ala rrolsl'li. ir.r'irsl.r p'lit i.ii si*a den:.onstrat i;.r
practi'.'ai clt'plina sa .irrr.;tt'|.c. <'on.r'r.'tizalii in rcalizarile car.u
au situat eccnr,rulia rrat,iorralir. r,i;rIa rrri-rl.cliali 1i spiri,tuaiJr
a pop;r'ulni pe calea progr,csLrlr,ri neintr.clript 1i lapici. pro-
m{)/area ei consc.r,enLa mai departe asigur5 ariintul in-
tregii econorrii nalionale si riclicarea Rorna'iei la
'iveh_rl
fiirilor at'ansale din pnnci cle I,cclere economic. clezr;nl_
tarea arrnon'ioasir a intr',:'gii lrli, r,arorifir..ur.t'a supclioar,;i a
resurselor natr:r'ale si de rnnn<'ii si spor'ir'.'a pr.oilr-lrtivit:i{ii
muncii sociale. crcarea condifiilo' pcr't'u licririderrca rd-
rninerii in urini de veacnr.i a salulur falir cle oras, pcnti.u
lrepta:a apropiere dintr.c' ele, asiguri cresLcrea sia'darciu_
lui de viati ai pop,r',lrr'i, irrrrcperrcren!a ;i sni.cr.ar,irair,,r
na!ionalir.
inf5ptuinil in ritm intens irrelustrializarea soci,..i,isid,
par.'tidu1 nostru acorcld a cleosebild aten{ie a.gricrrltur.ii, ci,:z-
'.'l.,ltirii intensir,e ;i mr_rililaterale a acesteia., sp'r.irii cr:n-
t'ibr-rfiei ei, pe rnisur"a marilor posibitrtdfi de ca.c clis;1:runr'"
la prcq'esul crontirruu al tri'ii si ricliq'alea ni'elrrltri de trai
..C)N{lUCt{:Rt:iA DE CAl.Rh pAtt.t.tDUL C.}IIUNtST RO,'.IAN 4F
al camenik,l murrr:ii: Farticlul ir"rclreapti in continuarer cf,:i:-
ILrrile in clireclia moclernizdr.ii agricuitulii, extinclerii mecil*
'tiz1.lii
si chirnizdrii. clezvoltir.ii ir,igaliitor. folosilii cit mai
rationalr: a pdminh_rlni, organizirii prociurtici pc baza cu_
leririlor' ;qrii1lei si tr:irpicii gelei mai avansat<..
Sarcjni deosebil de importantc alr fosl lrasall clc partid
in vedc'r'ea de'zr,oltirii .ercetii'ii ;tilnliIi.t,. a iu'ir!iimint,-r-
h.ri, a ar''rei ;i literalurii. a'ietii spiriluale a p'po'ulni nos-
I'r'n. Pe baza hotir'i'i1o'cong.esnlui a1 lX-rea s,i arc co'fe,
rin{ci Nati.raric', i,r fo.',rt intri'prir-isi1 o rrarsiii oper.;i cle pcr-
fe.tionarc a or'tr1arizii.ii si r.'rrilrr<,t'r.ii irrtr.r.eii vi<:li .soc,iale,
|ot"c'spurrzitot' r'cr.inIt.iur. ertirpr,i isloIit r, :rt,tualr, IJL] (.ate o
stl'5bai.e. popor.ril rrost.r.u.
Pri:gran-iul stabilil clt: paltiri. a cirrui justele a fost con-
filmatii cle rezultai-e1r. .b{irrirt. pi.A atum, cor:srituic in-
di:eptalul, cal6iiza. polil.icai-iclt'c1i.rgic,i at inti,i-.gii ac,tivitl!r a
slatului nostrlr, ial re-alizarea lrri, oltict'livul ftr:rrlantental
al ac'erslci actir''iti:r[i. irrfiirptuir.e'ar poiiti.ii par.Iirlului ropro-
zirrti:r lt.gr,a clc lxrzii al sltrtrrlrri rroslIu, ( olrii,rrrtrrl r.oirrlrri s:,r,..r
cll' iirsllrrrncrrl plirr.rlrirl irl l;rrrrl.ii :ri tlczi,oltiit.ii n,tii
>ttr it'tiIi.
Rolul c:onclucirtol al particlullri in sLat nL1 se eirulzea:,tii
insa-i plin statiiiirca polilicii intcnre ,si crleLrtr: a acestuiil..
Irrf:iptLtirca iui cste irrdisoltrbil lcgalat de in"clrutnal'ea per-
nrctnentd ;i cantrolttl, ete rcilrtl. d<, rtrgrntelt si ctrqeni:atiilc
rIe purtirl esuprct,uttir"itirlii rtr{lrrneLor rk.: stat" de rastr,t
ttturtcd r.trganizott't'ilir .si prtltti<r'i-educ:utit:0. destd5ir"ratd. di:
Ttartid i.77. 7:6,11p.y1.,, ntttl.tiiizitrii nutselor kt a1strzc:area tn uity,i.
(r ir( ('st('i p<tlititi.
Stai,rilincl rapc"iir.rrilr. clinlr'e pat'ticl si organele rie stai,,
Statulr-rl P.C.Fi. 1-rtlr r.zi'.r:r;-"r t:h ,,Portidttl, CantumisL Ilrrl;i't.
- - fctria palitit'd t:lrttlul:ii.toare a poporului
-
i.rulrurr;it
h*renclo rtr:l,it:iin.tr' . 1 t.)) qil.r:t,e7Lor tent,t alt: gi lot ul,t, dr: .slai

46'i'l iltoDOR i/AS'l.t u, DI{. pti.J]lr,b (toN.st,.{Nl.t N
din llepu,blica So<:iqlisti,, Rotnd:nia.o r. Organele supct.ioale
qi locale ale pa'tidurui inclrr"rmd ;i controreazi munca. or-
ganeior de ,stat de ia nivclul rcsper:lii, airalizeazf, activi_
tatea desfdsuratf, cle ciilre ac,c.steJ, asigr_rrinci or:ientarea ei
spt'c irrfiptr-rirt,a obiectivi,lsl" stabilite rlt, par,ticl :Itnrl.D.i_
lo' cle pa'ticr care. luc'eazi in organele centraie 5i 10ca1e
ale puterii cle stat. i, minister,,u ii i,..rrirrrUi ll, ,:_rrrr"
',,
inaltd rlspunclcre pentl.Lr r.ealiz:a.ca fofiticii ;i irot*ririlor
particlr"rlui, pcnt.u s1_r.it,tar rc.spcr.1arr. a ctiscipJ.inei ,l* purii,f
';i de slat' cromuni6tii caLc au fnnclii cre roirducere in ac,,csir,
instilulii"sint
'bligafi
pri* Slatui oi ,"por**"e pe'i'tJic Cr:-
mitetr-riui Central al paL.licltrlui si. rrspec,.Liv. orsarrq:lr.il jn-
ca'lc de par:ticl cJesp.c
'roclui
ir .a.c sc aplir,ri
'oiilririri:
oa'tidului ;i 1cgi1. sr;r1 rrrrri irr ;lt;1111'11i11r irr .ar,c rricr.c.aza si
desprc p'.pr.iir ar.tir,,ir,lt,. lrr irr,,tirli tiurf,
";;;;;* i;
pallitl dirt ir,tl'r'pr.irrtlt.r.il(,(l(
l)r {)(lrr,.l ir sr (.olt"tcl.l, rliri i:r-
treprirrcleriJe dc rrrt't rr.i;:.rLt, .L rur.i, r-rlt.rr.ii, <ri. i't.cp'i'.cic-
ril,e agt'icole dc slat, cli, ,r,t,'..,rl.rlr'r,lc, arg'tt.ole rlc, procllir.:_
[ie, clin institute]o de pt.oicci,iir.i sinl irrvcsl"itc. c,r,r ch.i.pt rle:
co'trol asupra acii';'itatii con crulcrii acrministr-atir,e in'apli-
carea liniei piliitice a par'1ic1,1,i. a hotdr.irilor gi cri'ccri'ercr
organelor superioa.t rlt pa'rirr si clc.:.:-lat. ceea ce cluce lir
ridicarea roJcrhri r'orrrrr:r'iLr,r' ur trr t.s1'r .r fi
.ra
i'tiir.ir.ea r,:is_
punderii 1or pc'rtt.,'rLrl('il (.(r s('rl.stis'ai.ri irr acr.-ste
unitS!i.
in.drnmatea de citre perr.tici a organclot, cle stat nu iii."
seamnir. tutelarea n:;).r,u.nti a a.restorJ sau pr.eJu;truu a"
"A_
t'e organele qi orga.'izaliile. rJe partid a sarcinilor. .e Ie r"e-
vin ior, particlul nostru a criticat clt tdlie tericlin!:r
manifestatd n'e.ri in trec.rt cle a se info"ui ..*:; :;;
partid, me;toelele pc;liticr: cu misuri *dminirtr*tive, lriro*
crat.ice; si se prcocrupi cle inr,bunlti|irea stilului si rneto-
-;,,C"^,esuJ.
al .lX-lt,a al
^l,arr
jrluir_ri Comrr,rrsr Iiorr:rrr ., l31rr,r_
rlsri. l.jrlil:rrra politici. ttxi_j, t). 8t7,.
(.0DUClrRt,,t)[ .C.:t:i(t. l,AI{.l.tUUL (,()r{Lrts.1, tt()], .{;
ckrlol saie der rnnnci i, i.r.h:urmarea orga.nelor gi institufiilor
ck' stai. penl-r'u grsi.ea urno' formre ;i merocle cie activi-
tat'e r--it m,ai adc.vate ficci'ei etapc' qi fiecrir,ui ciornc.niu irl
par-le. o d'u''aclr erlr:cve.t6 in aceastal pr.ii-inli o ccrnstitnie
ansamblui cle inrsur"i h<;tirir,e cre cro'fe.irrla Nalionaki a
P.cl.R. cli' clec:crnb.ic 1g67. o dr.oscbiti irrsemnirtate a.',
ilr aceas+"i o'cline tle iclci, noua orgariizar.. arlrrrinistralirr-
tc'ito'ialai a [ririi si iml:umirrifirea structu'ii o'ganizato-
lice a par^ticlulni si a slatului. maisura c;r cie acela;i dr-
ntcrriu dc ar.tir'it.aic' si se: ocupe un singr.n, tovardq clir,r
<'otrduce'e' alit p. lrrri. rr. p.rtirl, r'it;i pc. li.ic. iie sj.ai.,
t'a primul sc'.'r"ctal al t'r,rniLr. lLllr-r.i iurrlr.l.r'au siaLl oriisenesc.
tle pariirl sir pclala fi;rlc^s !u arcla;i timp 1i prt,seclirite an
consiliului pcrpr-tlar ji:clelean sau olIsenesc. precrurn si. it-l
geneial. t'ate rnlsur.iier indreptate sple inri:urnJrtblirea
muncii cle pallicl in loatc clomeniite de activilate. Ca ur_
mare a,accslol mhsuri ,au fost ]ichiclale v.erigile irrtr:rrrrediare
5i paralelismele in actir-itatea de palticl sj cle :itat. realizin-
clu-se r: aplopier.c a organc'krr ck,palti<.I si clc siat <lt,r,eri_
gikl rJe ltazii" c.c,irrilrr-st', t.l,.rlal.i.L, p.srlrililut.a c'miLe-
telol' judc'tcrrt: clc,paltiri si t,,rnsrliilor populali de a sc
ad'exa dir"er,l tor.,ar.ii.silo' clin
'onclurL-l,e
care rirspurlrl clc
rlife'r'itc selircarc cle actir.i|at'e ; s-au asiglr-u'al r.oridifii1e p:.:rr-.
tr"u fc,.losiic'a rnai jurliricasii ;; c-"aclrel<;r', perrlr.u participarr,:l
Iol rremijloiiti la aplit.a.r'._,a iri prat'ticA a hotirr-irilol cl :
partid, pc.nlril intirirca o1tr,r.a1.ir ilatii si simlului cJi., rtis*
punclerc irr ntltnc;i. Toutr, irr'{'stt,ir rlurt. lu irrtirlirea rolulul
conducSlol a1 par'1 irlrrlui. spot.(rs( e{icit'ni,a iLrrh'ulnirrii cle
litr:e .orgairelr. i:i or'g1a.iz;iliitre' cle J::,rrtiri €r olg;rnckrr si iristi..
tutiilor cle sl;rt. r.t'ere'az*i lrn r:aclr.u nou. nuii arlecvat. pcntru
ridicalea la nrr nivr,l snpc'r-io: a lntregii ai*tiviti{i cJe pari.i,.l
;i 'cle..stat.
iln indi'umalea vic'(ii si ac,i.iritltii cLc stat. Derrl irlrr] sr,"
ctiliruzerste'ciupa prinlipiilt'si folc,rsege metc,dc.l(' prol;uli'lr,:-

,d9 'l.itEoDOtt vAstr.IU, DR. pE),R[ (]oNS.fANl.l]
moc:ratismului sociaiist. O cleosebitl irrsernndlate are irr
a(.(,st scns vasLa mur)(a pol i Lica_organizaL(,1,i(.a,f a.rfi,.u, ora
clc' partid pcnt'u i'trod,.cr.r:a liniei sar. poiitice i; ;;;;;.
activitate a
'rga.e.lor
si in'stitu{iil0r ,c stat, irr masele la'gi
ale poporului' pentru nrobiriza'ca ro. Ia inf'ptuirea a.*s*
teia' For<lsincl o murtitucli.e cre fo*rre qi metode. parridui a
desfdqurat ;i desfd;oar'i o inrensij acl.ivitate pentru inaL,_
'marea oa'rurilor muncii c.u cunoa;terea te'reinici a politi,:ii
sale, a ideilo. nrar.-risni-lt_.rririis''ulu:i.
-,:cr,,.n f".*."r..."' ri
dczv'lta.ea con;ti'r{ei .[or. soc,ialist". ;;t.t;; *,_,"0r".1,",
ir"rcetd{enite in activitat'/:ra sa, parLiclui se -sir,ituieste (,11
'ri}-
scle, le antreneazd la clislutarea mds*.ito" r:ale pli,.z<:sc p,r_
litic'a intcr.nd si exterrri a statulni, r,iit<;r.ui t.alji. fir.our.cs,_rl
c'lif.r'itelo' sc.t<la'. ,r. i, ir'rii ,,,.,rrr"ri.t, si :-1:i'it.r,rerlc a1 ar e:i*
teia ca
'czurtar,,
oirl)r'l,ii rrrrrrr ii 1:.r'tir,ipii i.ot rnai 1a'g ia
l'ez'lva'c'a p'oblt-''rr'1.r. lrcllir i,,,,, ,,,,,,,r,,rrrit.c,, sorrial_c,ultur.eie
1i ob;tc;ti, sc- rnarirc'stii t.t r'*i ut,tivi ,. trirrr.itori t..i,rsti*rti
ai rroii o.i'cluiri in !ar.;L rrrlastr.ii. rn arc,irsta .;;rr,:; ;,;^;;;;;
chczir;ia infaptr_ririi pohticir partictuir-,i ;i statr-riui, iic (x-
lt"i*jl insir;i esenta clemoc,r.aliei .ro"rir" socialis,re, irr :.e
i;i gdse;te intruchiparca pri'cipir.rl supt"*r: i'scris i' Co.-.
stilu{ie ; ,,intrc.aga pntcr.r, in Iripublica socialistd Ro'rdrrir
apalfine popot'r_rlui, liltcr. ;i stipin pc s()ar.ta sai.,. I)epsi.i_g
de a inscmna Upsa u'ci r,,i,.,1i cl.,r't.r.,tir,(,, (,l.ll' pi,.tirrci
rtiferifi adversari ai sociali.snru.lui, r,olul corir.lrr<,2r1<,r, a1 par.ti_
dr-rlui in srat repre-zintd astfr:r o t'isitr-*i cscrrliard a crem'-
cra{iei spr:ialiste., iar ii.r1_di,irca iui * co'r:li{ic o'ligatori,.
pent,ru continua dezvoltar.e a acesteia.
- _
0 manifestare pregnanti a rcliului r:r:nducdtor al par.ii_
ciului in via!a noastrl de stat o constitu;er, de as;c.ri.l.,,r.roir,
ttctit.titatea ,nd.t*o;erqr.(t tle.;f ii.Suratii de p.c:.rt. irt ui,.-
dereo perfer:fitLrtitrii
ltecon.tenite a organizd,rii ;i tt,r.r.iritti-
gii statu"lui. ,,pcn.tic!.i!, nasl;r.z.t" _ arafl tovar.iisr_rl Nicolae.
Ceaugesril
- a. su.blitii$.t irt repetnte-'.r.tnclwri cii f(iigire(L
CONDUCEREA DE C^TRE PAR,TIDTII- (IOi,IUNIS,I, ROIAN 4I}
rt,oi| rtrinduifi, ea oper(t deosebit de <:r,ttttpl,er(t, irttpune o
'p|' eaulpar e pel'se u er e??,tii pentru i mbundta{it" ea J orntel.rtr ;i
ntetodelor de orgcnizare 1i con.;lucere a t:ie[ii socicrle, pen_
tt' u clezu oltcl, e a deri'Lo crc{i e i so cialiste, p.,*tru cl.etn. e a coi.L _
diliilor ca m,asele sd parti.ipe bt, ntoci eJcr.tit; ra stcrbilirect
si infdptui,ea politicii {arii, ta solulionare(,, LtLturo:. proble_
ntelor esen{iale ale progresttLui patriei noastre}. 1,
in caclrul ac'estei pt'erocupd.i. partich_rJ elr,ord;l o tle.scbir.l
atenfie irniruniitir{irii ac.tivitrtii orga'elcrr. si institr-r!iil'r.
r;tatului, pc.fot (i.nir.ii co'tinric: a fnrrr,{ii}.r. acesi.uitr. rJ
mai'tulie glaittlale'a ar'r'stci rr,tt'rr{ii
' r.c'1lr.r'zir.r lir niiisur.iic dr:
inscmnf,tatc' isto'irir arloptat. irr at,t's{ :;t'rrs irr I)c'ioa(ia de
rlupi codgresul al lX-lea al pai'ticrul'i. p.r baza rr.t'r,ir.iroi.
Congresuh-ii. alr: Coirfcijin{ci lria{ionale, :si ale plgn3ysi<;r, C.t..
mitetului cent.al. in a.eastrr p,:rioacld au fost arL-rse o sci,ic
cle perfec{ioniiri ir-r }liiil.e} o'q:rrrelor cle stat. a l,{ar:ii rriu-
liiiri ralionale. consiliului cle stat, consiiiului c.rc ,'Iinisri'l.
a olganr:1or locale', corespunzirtol salcinilor tot mai c.nr-
p-le,xe ce rcvin .statului rr.sl rrr irr rl.sii'ir';i.t'rr <..rrsii.r-rrtir,i '
socj.aiismulLri. jl-itrr irtrlrirrriillr]il irsl I'r,l ftrlrrrllr. 111, iLrr-rrrr.:i si
fr:nclionalc a i'lalii rrlurrirli Naflonalt,, irrtr.urlurrirrrlu-se
sislemul .c-le: ses;irini cks,.rhise. ctr cluratd mai male. iir care
aceas;ta iucreazi fie in plenr-rl siu. fie in conlisii. a crescr_r,.
''lui ei (ia olgan sLipi'em a1 puterii ile stat si unic lcqiuiiri
in elabo'a'ea p'ini:ipiilt_rr- cie. ltazii ;rlc pr.iliticii inlcrnet si
r.:xt.c'rne a {irii si in r:xl.lrr,itar.t. <,.rrtl'lulr-ri ersLliJra c,ooiii)_
inici si a inti'cgii victi rlc s1ir1. lrsrrl,r.a irara,.'l.ru.lui corrstitr-r*
i.ionai al lc.giJor'. lri rrr,ral .'r.cspunzilt'r. :;-;rlt imbr"r'dtd6it
attivitatea si nir.'lorlclc, c.le munci alc. Cloirsiliuhri cle 51al.
cale exei'citii nn conirol mai activ asupra apiicirrii lergiior si
irot[r'iri].or {ar:ii Adunrili lda!ionale, ar:tivitllii olgant:lLrr
t Nit:oItte Cear.r,sesr:u. ,,('r.rvinlal't: la t,cilrnarc:a lcslivi ciitr (.,r-
pitill5 cu prilcir-rl absoi.,-ilii plomr:tiei 196{i a Academici N,lilil;ri.r,
{lenerale si acorridr:ii grarltrlrri de ofi|er absolvcnliJor s.olilrr. rni-
'ii1arc",
Fncult.rgli, Editura polir:ir.e, 1lfj8" r:. Jtr.
"4.

Mazilu, Dumitru I - Stat democratie legalitate

Mazilu, Dumitru I - Stat democratie legalitate

Recommended

Recommended

More Related Content

More from George Cazan

More from George Cazan (20)

Mazilu, Dumitru I - Stat democratie legalitate