SlideShare a Scribd company logo

Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic

•
•
M
Marian Mitea

Ghid tehnic pentru sprijinirea agricultorilor din Romania creat cu sprijinul Ministerului Agriculturii si al Dezvoltarii Rurale.

Education
1 of 286
Download to read offline
R INSTITUTUL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURÃ SOCIETATEA NAÞIONALÃ A POMICULTORILOR DIN ROMÂNIA Ghid tehnic ºi economic POMI ARBUªTI FRUCTIFERI CÃPªUN Completarea Sprijinului Financiar acordat de Uniunea Europeanã pentru Restructurarea Agriculturii în România UMP CESAR MINISTERUL AGRICULTURII ªI DEZVOLTÃRII RURALE
Elaborarea publica?iei ”Pomi, arbuºti fructiferi, cãpºun – Ghid tehnic ºi economic“ a fost finanþatã de cãtre Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltarii Rurale în cadrul Proiectului ”Completarea Sprijinului Financiar Acordat de Uniunea Europeana pentru Restructurarea Agriculturii în Romania ” (CESAR). Piteºti - 2014 R INSTITUTUL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURÃ SOCIETATEA NAÞIONALÃ A POMICULTORILOR DIN ROMÂNIA Ghid tehnic ºi economic POMI ARBUªTI FRUCTIFERI CÃPªUN MINISTERUL AGRICULTURII ªI DEZVOLTÃRII RURALE
Autori coordonatori: Autori: Tehnoredactare ºi coperta Nicolae Nedelcu Editura 2014 Dorin Sumedrea Ilarie Isac Mihail Iancu Aurelian Olteanu Mihail Coman Ion Duþu Ancu Irina Botu Ion Budan Sergiu Butac Mãdãlina Cãlinescu Mirela Chiþu Emil Creangã Ion Isac Valentina Mladin Paulina Mladin Gheorghe Militaru Mãdãlina Mazilu Crãiºor Marin Florin Cristian Nicola Claudia Preda Silvia Plopa Catiþa Stanciu Cosmina Stanciu Gheorghe Sturzeanu Monica Sumedrea Mihaela Tãnãsescu Nicolae Turek Adrian office@invel.ro - www.invel.ro (CNCSIS certified) Tel. 0723.20.50.48; Fax. 031/102.76.16 Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României Pomi, arbuºti fructiferi, cãpºun : ghid tehnic ºi economic / coord.: Dorin Sumedrea, Ilarie Isac, Mihail Iancu, ... ; pref.: Nicolae ªtefan. - Otopeni : Invel Multimedia, 2014 Bibliogr. ISBN 978-973-1886-82-4 I. Sumedrea, Dorin Ioan II. Isac, Ilarie III. Iancu, Mihai IV. ªtefan, Nicolae (pref.) 631.52:634.1+634.7+634.75(498)
CUPRINS 3 STAREAACTUALĂ A POMICULTURII ........................................................................................................ 13 1 ECVENŢE TEHNOLOGICE COMUNE SPECIILOR POMICOLE ............................................................................. 17 1.1. Pregătirea terenului în vederea plantării pomilor şi arbuştilor fructiferi ....................................................... 17 1 Sisteme de întreţinere a solului în pomicultură ................................................................................................ 19 1.3. Necesitatea şi metode de fertilizare a plantaţiilor pomicole ............................................................................ 25 CAP. 2. CULTURA MĂRULUI ................................................................................................................................................. 35 2.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu .................................................................................................................... 35 ......................................................................................................................................... 35 2.3. Portaltoii mărului ............................................................................................................................................... 44 2.4. Materialul săditor. Boli virale .............................................................................................................................45 Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod .......................................................................... 46 2.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea .......................................................................... 54 2.7. Eficienţa economică .......................................................................................................................................... 68 CAP. 3. CULTURAPĂRULUI ..................................................................................................................................................71 3.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu 71 3.3. Portaltoii părului 3.4. Materialul săditor. Boli virale 3.5. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod 76 3.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 3.7. Eficienţa economică nţ faţă de factorii de mediu 4.2. Sortimentul de soiuri 4.4. Materialul săditor. Boli virale 4.5. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrare DIN ROMÂNIA CAP . S .2. 2.2. Sortimentul de soiuri 2.5. pe rod 3.2. Sortimentul de soiuri CAP. 4. CULTURA GUTUIULUI 4.1. Ceri ele 4.3. Portaltoii gutuiului a pe rod 2.5.1. 2.5.2 2.5.3 2.6. 2.6.5.3. Programe de comba 2.6.6. Recoltarea fructelor 3.6. . Recoltarea fructelor Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului ...................................................................... 46 . Sisteme de cultură ............................................................................................................................... 48 . Tehnica formării coroanelor .................................................................................................................. 50 2.6.1. Sisteme de întreţinere a solului ............................................................................................................ 54 2.6.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor ................................................................................................................ 55 2.6.3. Tehnica irigării plantaţiilor ..................................................................................................................... 58 2.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare ....................................................................... 58 2.6.5. Principalele boli şi dăunători ................................................................................................................. 61 5.1. Bolile mărului ....................................................................................................................... 61 2.6.5.2. Dăunătorii mărului ................................................................................................................ 62 tere ....................................................................................................... 66 ............................................................................................................................. 67 3.5.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului 3.5.2. Sisteme de cultură 3.5.3. Tehnica formării coroanelor 3.6.1. Sisteme de întreţinere a solului 3.6.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor 3.6.3. Tehnica irigării plantaţiilor 3.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare 3.6.5. Principalele boli şi dăunători 3.6.5.1. Bolile părului 3.6.5.2. Dăunătorii părului 3.6.5.3. Programe de combatere 6 4.5.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului 4.5.2. Sisteme de cultură 4.5.3. Tehnica formării coroanelor ................................................................................................................... ......................................................................................................................................... 71 ................................................................................................................................................ 75 .............................................................................................................................75 .......................................................................... .......................................................................... 77 .......................................................................................................................................... 80 .............................................................................................................................................. 83 .................................................................................................................... 83 ......................................................................................................................................... 83 ............................................................................................................................................. 84 .............................................................................................................................84 .......................................................................... 84 ...................................................................... 76 ............................................................................................................................... 76 .................................................................................................................. 76 ............................................................................................................ 77 ................................................................................................................ 77 ..................................................................................................................... 77 ....................................................................... 77 ................................................................................................................. 78 ........................................................................................................................ 78 ................................................................................................................. 78 ....................................................................................................... 79 ..............................................................................................................................80 ...................................................................... 84 ............................................................................................................................... 84 .................................................................................................................. 84
CUPRINS 4 4.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 4.7. Eficienţa economică 5.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu 89 rialul săditor. Boli virale 5.5. Tehnologii de înfiinţare şi între inere până la intrarea pe rod logii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 5.7. Eficienţa economică EŞ .1. Cerinţele faţă de factorii de mediu ş 6.4. Materialul săditor. Boli virale 6.5. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod 6.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 6.7. Eficienţa economică IŞ 7.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu ....................................................................................... 85 .......................................................................................................................................... 86 ............................................................................................................................................... 89 .................................................................................................................... ......................................................................................................................................... 89 ............................................................................................................................................. 95 ............................................................................................................................ 96 .......................................................................... 97 ........................................................................ 101 ........................................................................................................................................ 108 ............................................................................................................................................ 111 ................................................................................................................... 111 ....................................................................................................................................... 111 ........................................................................................................................................... 117 ........................................................................................................................... 118 ........................................................................ 119 ........................................................................ 120 ........................................................................................................................................ 126 .............................................................................................................................................. 129 .................................................................................................................. 129 ....................................................................................................................................... 129 CAP. 5. CULTURA PRUNULUI 5.2. Sortimentul de soiuri 5.3. Portaltoii prunului 5.4. Mate 5.6. Tehno CAP. 6. CULTURA CIR ULUI 6 6.2. Sortimentul de soiuri 6.3. Portaltoii cire ului CAP. 7. CULTURAV INULUI 7.2. Sortimentul de soiuri 4.6.1. Sisteme de întreţinere a solului 6.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor 4.6.3. Tehnica irigării plantaţiilor 4.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare 4.6.5. Principalele boli şi dăunători 4.6.5.2. Dăunătorii gutuiului tere 5.5.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului 5.5.2. Sisteme de cultură 5.5.3. Tehnica formării coroanelor 5.6.1. Sisteme de întreţinere a solului 5.6.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor 5.6.3. Tehnica irigării plantaţiilor 5.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare . Principalele boli şi dăunători 5.6.5.2. Dăunătorii prunului tere 6.5.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului 6.5.2. Sisteme de cultură 6.5.3. Tehnica formării coroanelor 6.6.1. Sisteme de întreţinere a solului 6.6.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor . Tehnica irigării plantaţiilor 6.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare 6.6.5. Principalele boli şi dăunători eş 6.6.5.2. Dăunătorii cireşului tere ............................................................................................................ 85 ................................................................................................................ 85 ..................................................................................................................... 85 ....................................................................... 85 ................................................................................................................. 85 ...................................................................................................................... 85 .............................................................................................................. 85 ....................................................................................................... 86 ............................................................................................................................. 86 .......................................................................97 ............................................................................................................................... 97 .................................................................................................................. 98 .......................................................................................................... 101 .............................................................................................................. 101 ................................................................................................................... 102 ..................................................................... 102 ............................................................................................................... 103 .................................................................................................................... 103 ............................................................................................................. 104 ..................................................................................................... 106 ........................................................................................................................... 107 ..................................................................... 119 ..............................................................................................................................119 ................................................................................................................ 119 .......................................................................................................... 120 .............................................................................................................. 121 ................................................................................................................... 122 ..................................................................... 122 ............................................................................................................... 123 .................................................................................................................... 123 ............................................................................................................ 124 ..................................................................................................... 125 ........................................................................................................................... 125 4. 4.6.5.1. Bolile gutuiului 4.6.5.3. Programe de comba 4.6.6. Recoltarea fructelor 5.6.5 5.6.5.1. Bolile prunului 5.6.5.3. Programe de comba 5.6.6. Recoltarea fructelor 6.6.3 6.6.5.1. Bolile cir ului 6.6.5.3. Programe de comba 6.6.6. Recoltarea fructelor iş 7.4. Materialul săditor. Boli virale 7.5. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod 7.3. Portaltoii v inului ........................................................................................................................................ 131 .......................................................................................................................... 132 ....................................................................... 132 7.5.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului 7.5.2. Sisteme de cultură 7.5.3. Tehnica formării coroanelor .................................................................... 132 ............................................................................................................................ 132 ............................................................................................................... 133
CUPRINS 5 7.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după i 7.7. Eficienţa economică 8.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu 8.4. Materialul săditor. Boli virale 8.5. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod 8.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 8.7. Eficienţa economică 9.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu 9.4. Materialul săditor. Boli virale 9.5. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod 9.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intr ntrarea pe rod 7 CAP. 8. CULTURACAISULUI 8.2. Sortimentul de soiuri 8.3. Portaltoii caisului CAP. 9. CULTURAPIERSICULUI 9.2. Sortimentul de soiuri 9.3. Portaltoii piersicului area pe rod ........................................................................ 134 ........................................................................................................................................ 138 ...............................................................................................................................................141 .................................................................................................................. 141 ....................................................................................................................................... 141 .............................................................................................................................................143 ...........................................................................................................................144 ........................................................................ 144 ......................................................................... 147 ........................................................................................................................................ 150 ......................................................................................................................................... 153 .................................................................................................................. 153 ....................................................................................................................................... 153 ........................................................................................................................................ 156 ...........................................................................................................................156 ........................................................................ 157 ......................................................................... 159 .6.1. Sisteme de întreţinere a solului 7.6.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor 7.6.3. Tehnica irigării plantaţiilor 7.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare 7.6.5. Principalele boli şi dăunător Bolile iş 7.6.5.2. Dăunătorii vişinului tere 8.5.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului cultură 8.5.3. Tehnica formării coroanelor 8.6.1. Sisteme de întreţinere a solului 8.6.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor 8.6.3. Tehnica irigării plantaţiilor ităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare 8.6.5. Principalele boli şi dăunători 8.6.5.2. Dăunătorii caisului tere 9.5.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului 9.5.2. Sisteme de cultură 9.5.3. Tehnica formării coroanelor 9.6.1. Sisteme de întreţinere a solului 9.6.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor 9.6.3. Tehnica irigării plantaţiilor 9.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare 9.6.5. Principalele boli şi dăunători 9.6.5.2. Dăunătorii piersicului atere .......................................................................................................... 134 .............................................................................................................. 134 ................................................................................................................... 135 ..................................................................... 136 ............................................................................................................... 136 .................................................................................................................... 136 ............................................................................................................. 137 ..................................................................................................... 137 ........................................................................................................................... 138 .................................................................... 144 ............................................................................................................................. 145 ................................................................................................................ 146 .......................................................................................................... 147 .............................................................................................................. 147 ................................................................................................................... 148 ..................................................................... 148 ............................................................................................................... 148 ..................................................................................................................... 148 .............................................................................................................. 149 ..................................................................................................... 149 ........................................................................................................................... 150 .................................................................... 157 ............................................................................................................................. 158 ................................................................................................................ 158 .......................................................................................................... 159 .............................................................................................................. 159 ................................................................................................................... 161 ..................................................................... 161 ............................................................................................................... 161 ................................................................................................................. 162 .......................................................................................................... 162 ..................................................................................................... 162 i 7.6.5.1. v inului 7.6.5.3. Programe de comba 7.6.6. Recoltarea fructelor 8.5.2. Sisteme de 8.6.4. Particular 8.6.5.1. Bolile caisului 8.6.5.3. Programe de comba 8.6.6. Recoltarea fructelor 9.6.5.1. Bolile piersicului 9.6.5.3. Programe de comb 9.7. Eficienţa economică 9.6.6. Recoltarea fructelor .................................................................................................... 164 10.5.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului .................................................................. 170 10.5.2. Sisteme de cultură .................................................................................................... 171 10.5.3. Tehnica formării coroanelor .................................................................................................... 171 .................................................................................................... 164 0 .................................................................................................... 167 10.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu .................................................................................................... 167 0 .................................................................................................... 167 0 .................................................................................................... 170 10.4. Materialul săditor. Boli virale .................................................................................................... 170 10.5. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod .............................................................. 170 CAP. 1 . CULTURA NUCULUI 1 .2. Sortimentul de soiuri 1 .3. Portaltoii nucului
CUPRINS 6 1 11.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu 1 1 11.4. Materialul săditor. Boli virale 11.5. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod 11.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 11.7. Eficienţa economică 12.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu 12.4. Materialul săditor 12.5. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod gii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 10.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod ................................................................... 171 10.7. Eficienţa economică .................................................................................................... 176 .................................................................................................... 179 .................................................................................................... 179 .................................................................................................... 179 .................................................................................................... 180 .................................................................................................... 180 .................................................................. 180 ..................................................................... 181 .................................................................................................... 183 .................................................................................................... 185 .................................................................................................... 185 .................................................................................................... 185 .................................................................................................... 188 .................................................................................................... 188 ................................................................. 188 ................................................................. 189 10.6.1. Sisteme de întreţin .................................................................................................... 171 10.6.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor .................................................................................................... 171 10.6.3. Tehnica irigării plantaţiilor .................................................................................................... 172 10.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare ................................................................ 172 10.6.5. Principalele boli şi dăunători .................................................................................................... 173 0 .................................................................................................... 173 10.6.5.2. Dăunătorii nucului .................................................................................................... 173 0 tere ................................................................................................. 173 0 .................................................................................................... 175 .................................................................. 180 .................................................................................................... 180 .................................................................................................... 180 .................................................................................................... 181 .................................................................................................... 181 .................................................................................................... 181 .................................................................. 181 .................................................................................................... 181 .................................................................................................... 181 .................................................................................................... 181 ................................................................................................... 182 .................................................................................................... 182 .................................................................. 188 .................................................................................................... 188 .................................................................................................... 189 .................................................................................................... 189 .................................................................................................... 189 .................................................................................................... 189 .............................................................. 190 ere a solului 1 .6.5.1. Bolile nucului 1 .6.5.3. Programe de comba 1 .6.6. Recoltarea fructelor CAP. 1 . CULTURA MIGDALULUI 1 .2. Sortimentul de soiuri 1 .3. Portaltoii migdalului CAP. 12. CULTURA ALUNULUI 12.2. Sortimentul de soiuri 12.3. Portaltoii alunului 12.6. Tehnolo 1 .5.1. Particula 1 .6.2. Tehnica fertiliz 1 .6.5.1. Bolile migdalului 1 .6.6. Recoltarea fructelor 1 rităţi privind organizarea şi pregătirea terenului 11.5.2. Sisteme de cultură 11.5.3. Tehnica formării coroanelor 11.6.1. Sisteme de întreţinere a solului 1 ării plantaţiilor 11.6.3. Tehnica irigării plantaţiilor 11.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare 11.6.5. Principalele boli şi dăunători 1 11.6.5.2. Dăunătorii migdalului 11.6.5.3. Programe de combatere 1 12.5.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului 12.5.2. Sisteme de cultură 12.5.3. Tehnica formării coroanelor 12.6.1. Sisteme de întreţinere a solului 12.6.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor 12.6.3. Tehnica irigării plantaţiilor 12.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare 6.5. Principalele boli şi dăunători 12.6.5.2. Dăunătorii alunului 12.6.5.3. Programe de combatere 13.5.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului 13.5.2. Sisteme de cultură 13.5.3. Tehnica formării coroanelor 12. 12.6.5.1. Bolile alunului 12.6.6. Recoltarea fructelor .................................................................................................... 190 .................................................................................................... 190 .................................................................................................... 191 ................................................................................................... 191 .................................................................................................... 192 195 .................................................................. 197 .................................................................................................... 197 .................................................................................................... 198 12.7. Eficienţa economică 13.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu 13.4. Materialul săditor 13.5. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod .................................................................................................... 192 .................................................................................................... 195 .................................................................................................... .................................................................................................... 195 .................................................................................................... 196 .................................................................................................... 197 ........................................................... 197 CAP. 13. CULTURA CASTANULUI COMESTIBIL 13.2. Sortimentul de soiuri 13.3. Portaltoii castanului comestibil
CUPRINS 7 13.6.1. Sisteme de întreţinere a solului 13.6.2. Tehnica fertilizării pla ţ 13.6.3. Tehnica irigării plantaţiilor 13.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare 13.6.5. Principalele boli şi dăunători 13.6.5.2. Dăunătorii castanului comestibil .6.5.3. Programe de combatere 14.4.1. Amplasarea, organizarea i pregătirea terenului în vederea înfiinţării plantaţiilor 14.4.2. Fertilizarea de bază 14.4.3. Sisteme de cultură, densităţi, particularităţi de plantare 14.4.4. Lucrări de întreţinere şi fertilizare 14.5.1. Sisteme de întreţinere a solului 14.5.2. Fertilizarea căpşunăriilor 14.5.3. Irigarea căpşunăriilor 14.5.4. Principalele boli şi dăunători. Combatere 15.4.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului 4 ră 15.4.3. F 15.5.1. Sisteme de întreţinere a solului 15.5.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor 13.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 13.7. Eficienţa economică CAP. 14. CULTURA CĂPŞUNULUI 14.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu 14.3. Materialul săditor 14.4. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod 14.5. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 14.6. Eficienţa economică nţ faţă de factorii de 15.3. Materialul săditor. Boli virale 15.4. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod 15.5. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod ............................................................. 198 .................................................................................................... 201 .................................................................................................... 203 .................................................................................................... 203 .................................................................................................... 203 .................................................................................................... 205 ............................................................ 205 ............................................................... 208 .................................................................................................... 211 .................................................................................................... 213 .................................................................................................... 213 .................................................................................................... 213 .................................................................................................... 215 ............................................................. 215 ............................................................... 216 14.2. Sortimentul de soiuri CAP. 15. CULTURA ZMEURULUI 15.1. Ceri ele mediu 15.2. Sortimentul de soiuri .................................................................................................... 198 .................................................................................................... 198 .................................................................................................... 198 .................................................................. 198 .................................................................................................... 199 ............................................................................................ 199 ..................................................................................... 199 ................................................................................................. 199 .................................................................................................... 200 ............................. 205 .................................................................................................... 205 .................................................................. 206 .................................................................................................... 207 .................................................................................................... 208 .................................................................................................... 208 .................................................................................................... 208 ...................................................................................... 209 .................................................................................................... 210 .................................................................. 215 .................................................................................................... 216 .................................................................................................... 216 .................................................................................................... 216 .................................................................................................... 216 nta iilor 13.6.5.1. Bolile castanului comestibil 13 13.6.6. Recoltarea fructelor 14.5.5. Recoltarea fructelor 15. .2. Sisteme de cultu ș ormarea benzii roditoare 15.5.3. Tehnica irigării plantaţiilor rităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare 15.5.5. Principalele boli şi dăunători 15.5.5.2. Dăunătorii zmeurului atere 16.4.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului 16.4.2. Sisteme de cultură 16.4.3. Tehnica formării tufelor 16.5.1. Sisteme de întreţinere a solului 16.5.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor 16.5.3. Tehnica irigării plantaţiilor 16.5.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare 16.5.5. Principalele boli şi dăunători .................................................................................................... 217 .................................................................. 217 .................................................................................................... 217 .................................................................................................... 217 .................................................................................................... 218 ................................................................................................... 219 .................................................................................................... 219 .................................................................. 224 .................................................................................................... 224 .................................................................................................... 225 .................................................................................................... 225 .................................................................................................... 225 .................................................................................................... 226 ................................................................... 226 .................................................................................................... 226 15.5.4. Particula 15.5.5.1. Bolile zmeurului 15.5.5.3. Programe de comb 15.5.6. Recoltarea fructelor 15.6 CAP. 16. CULTURA MURULUI 16.2. Sortimentul de soiuri e rod . Eficienţa economică 16.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu 16.3. Materialul săditor. Boli virale 16.4. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea p 16.5. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod .................................................................................................... 220 .................................................................................................... 223 .................................................................................................... 223 .................................................................................................... 223 .................................................................................................... 223 .............................................................. 224 ................................................................. 225
CUPRINS 8 16.5.5.2. Dăunătorii murului 16.5.5.3. Programe de combatere 17.4.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului 17.4.2. Sisteme de cultură 17.4.3. Tehnica formării tufelor 17.5.1. Sisteme de întreţinere a solului 17.5.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor 17.5.3. Tehnica irigării plantaţiilor 17.5.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare Principalele boli şi dăunători 17.5.5.1. Bolile coacăzului 17.5.5.2. Dăunătorii coacăzului atere 18.4.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului 18.4.2. Sisteme de cultură 18.4.3. Tehnica tăierilor de formare 18.5.1. Sisteme de întreţinere a solului 16.5.5.1. Bolile murului 16.5.6. Recoltarea fructelor 17.5.5. 17.5.5.3. Programe de comb 17.5.6. Recoltarea fructelor .................................................................................................... 226 .................................................................................................... 226 .................................................................................................. 227 .................................................................................................... 227 231 .................................................................. 233 .................................................................................................... 233 .................................................................................................... 234 .................................................................................................... 234 .................................................................................................... 234 .................................................................................................... 235 ................................................................... 235 .................................................................................................... 235 .................................................................................................... 235 .................................................................................................... 235 ................................................................................................... 236 .................................................................................................... 237 ................................................................. 240 .................................................................................................... 240 .................................................................................................... 241 .................................................................................................... 241 16.6. Eficienţa economică 228 CAP. 17. CULTURA COACĂZULUI 17.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu 17.3. Materialul săditor. Boli virale 17.4. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 17.6. Eficienţa economică CĂTINEI 18.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu 18.3. Materialul săditor 18.4. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod 18.5. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod .................................................................................................... .................................................................................................... 231 .................................................................................................... .................................................................................................... 231 .................................................................................................... 233 .................................................................. 233 ................................................................... 234 .................................................................................................... 237 .................................................................................................... 239 .................................................................................................... 239 .................................................................................................... 239 .................................................................................................... 240 .................................................................. 240 ................................................................... 241 17.2. Sortimentul de soiuri 17.5. Tehnologii de CAP. 18. CULTURA 18.2. Sortimentul de soiuri 18.5.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor nica irigării plantaţiilor 18.5.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare 18.5.5. Principalele boli şi dăunători 18.5.5.1. Bolile cătinei 18.5.5.2. Dăunătorii cătinei atere 19.4.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului 19.4.2. Sisteme de cultură 19.4.3. Tehnica formării tufelor 9.5.1. Sisteme de întreţinere a solului 19.5.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor 19.5.3. Tehnica irigării plantaţiilor 19.5.4. Particularităţi privind tăierile de între inere şi fructificare 19.5.5. Principalele boli şi dăunători .................................................................................................... 241 .................................................................................................... 241 ................................................................... 242 .................................................................................................... 242 .................................................................................................... 242 .................................................................................................... 242 ................................................................................................... 242 .................................................................................................... 242 .................................................................. 248 .................................................................................................... 249 .................................................................................................... 249 .................................................................................................... 249 .................................................................................................... 249 .................................................................................................... 250 ................................................................... 251 .................................................................................................... 251 18.5.3. Teh 18.5.5.3. Programe de comb 18.5.6. Recoltarea fructelor 1 18.6. Eficienţa economică 19.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu 19.3. Materialul săditor. Boli virale nfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod 19.5. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod .................................................................................................... 243 .................................................................................................... 245 .................................................................................................... 245 .................................................................................................... 245 .................................................................................................... 247 .................................................................. 248 ..................................................................... 249 CAP. 19. CULTURA AFINULUI 19.2. Sortimentul de soiuri 19.4. Tehnologii de î
CUPRINS 19.5.5.2. Dăunătorii afinului 19.5.5.3. Programe de combatere 20.4.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului 20.4.2. Sisteme de cultură 4 nica formării tufelor 20.5.1. Sisteme de întreţinere a solului 20.5.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor 20.5.3. Tehnica irigării plantaţiilor 20.5.4. Particularităţi privind tăieri e ş 20.5.5. Principalele boli şi dăunători 19.5.5.1. Bolile afinului 19.5.6. Recoltarea fructelor 20. .3. Teh l de între inere i fructificare 20.5.6. Recoltarea fructelor ................................................................................................................... 251 ............................................................................................................ 251 .................................................................................................. 252 ......................................................................................................................... 252 .................................................................. 256 ........................................................................................................................... 256 ..................................................................................................................... 257 ........................................................................................................ 257 .................................................................................................... 257 .................................................................................................... 257 ................................................................ 257 .................................................................................................... 257 .................................................................................................... 258 19.6. Eficienţa economică IŞ 20.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu 20.3. Materialul săditor. Boli virale 20.4. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod 20.5. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 20.6. Eficienţa economică CAP. 21. CULTURA MĂCEŞULUI 21.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu . Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod ...................................................................................................................................... 253 .......................................................................................................................................... 255 ................................................................................................................ 255 ..................................................................................................................................... 255 .........................................................................................................................256 ...................................................................... 256 ....................................................................... 257 .................................................................................................... 258 .................................................................................................... 261 .................................................................................................... 261 .................................................................................................... 261 .............................................................. 261 CAP. 20. CULTURAAGR ULUI 20.2. Sortimentul de soiuri 21.2. Sortimentul de soiuri 21.3 9 . Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 21.5. Eficienţa economică 21.4 ............................................................... 261 .................................................................................................... 262 21. 21 Recoltarea fructelor 4.1. Principalele boli şi dăunători .4.2. .................................................................................................... 262 .................................................................................................... 262 CAP. 22. CULTURA LONICEREI 22.2. Sortimentul de soiuri 22.3 22.4 CAP. 23. CULTURA CORNULUI 23.2. Sortimentul de soiuri 23.3 23.4 CAP. 24. CULTURA S 24.2. Sortimentul de soiuri 24.3 24.4 .................................................................................................... 265 .................................................................................................... 265 .................................................................................................... 265 ............................................................ 265 ................................................................. 266 .................................................................................................... 267 .................................................................................................... 269 .................................................................................................... 269 .................................................................................................... 269 ............................................................. 269 ................................................................... 270 .................................................................................................... 270 .................................................................................................... 273 .................................................................................................... 273 .................................................................................................... 273 ............................................................... 273 .................................................................. 273 22.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu . Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod . Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 22.5. Eficienţa economică 23.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu . Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod . Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 23.5. Eficienţa economică CORUŞULUI NEGRU (ARONIA) 24.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu . Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod . Tehnologii de între inere a plantaţiilor după intrarea pe rod 22.4 22. Recoltarea fructelor 23.4 23. . Recoltarea fructelor .1. Principalele boli şi dăunător 4.2. .1. Principalele boli şi dăunători 4 2. .................................................................................................... 266 .................................................................................................... 266 .................................................................................................... 270 .................................................................................................... 270 .1. Principalele boli şi dăunători 4.2. 24.4 24. Recoltarea fructelor .................................................................................................... 274 .................................................................................................... 274 24.5. Eficienţa economică .................................................................................................... 274
CUPRINS 10 CAP. 25. CULTURA SOCULUI 25.1. Cerin ele 25.2. Sortimentul de soiuri 25.3 25.4 CAP. 26. CULTURA TRANDAFIRULUI PENTRU PETALE 26.2. Sortimentul de soiuri 26.3 26.4 faţă de factorii de mediu . Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod . Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 25.5. Eficienţa economică 26.1. Cerin ele fa ă de factorii de mediu . Tehnologii de înfiinţare i între inere până la intrarea pe rod . Tehnologii de între inere a plantaţiilor după intrarea pe rod 26.5. Eficienţa economică ............................................................................................................................................. 277 ................................................................................................................ 277 ..................................................................................................................................... 277 ...................................................................... 277 ....................................................................... 278 ......................................................................................................................................278 .................................................................................................. 281 ............................................................................................................... 281 ..................................................................................................................................... 281 ...................................................................... 281 ....................................................................... 282 ......................................................................................................................................282 BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................................................... 284 ţ ș 25.4 25. . Recoltarea fructelor 2 .4 26. . Recoltarea petalelor .1. Principalele boli şi dăunători 4 2. 6 .1. Principalele boli şi dăunători 4 2. ............................................................................................................ 278 ......................................................................................................................... 278 ............................................................................................................ 282 ........................................................................................................................ 282
11 Prima întrebare pe care şi-o poate pune oricine are în faţă foloseşte ? Răspunsul este interesant şi uşorde aflat din rândurile ce urmează. ii şi Dezvoltării Rurale (MADR) Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 Pentru a veni în sprijinul celor ce îndrăgesc cultura pomilor roditori familiale, a asociaţiilor de pomicultori, dar şi a tineretului care doreşte din toată inima să îmbrăţişeze această captivantă şi bănoasă meserie, Naţională şi ltură Piteşti- Mărăcineni , au elaborat această lucrare. , rodul competenţei profesionale a specialişti din Institut şi Staţiunile de cercetare pomicole, face referire la spec şi anume: specii seminţoase: măr, păr, gutui; specii sâmburoase: prun, cireş, vişin, cais, piersic, nectarin; specii de arbuşti fructiferi: zmeur, mur, coacăz, agriş, afin; specii: căpşun, corn, cătină, măceş, lonicera, scoruş, soc, trandafirul O simplă răsfoire a capitolelor şi subcapitolelor oferă cititorului posibilitatea să parcurgă noţiuni necesare despre cerinţele faţă de mediu şi sol, sortimentele actuale şi de perspectivă, tehnici şi tehnologii de cultură, combatere fitosanitară La fiecare din speciile menţionate se prezintă factorii cheie care trebuie cunoscuţi şi realizaţi pentru a obţine o cultură reuşită, c Merită că aceşti factori cheie au rezultat din multe studii şi cercetări pentru cunoaşterea multitudinei de condiţii pedo-climatice din ţara noastră pentru stabilirea structurii sortimentului de specii şi soiuri, precum şi de cultură, timp de peste 75 de ani. către Secţia de Pomicultură din ICAR (1937/1957) ICHV (1957/1967) şi ICDPPiteşti – Mărăcineni (1967/2013), respectiv 3 generaţii de harnici şi talentaţi oameni de ştiinţă. Cercetarea ştiinţifică a fost, este şi va fi şi în viitor, izvorul din care rezultă cele mai bune tehnologii: de alegere a microzonelor şi zonelor de favorabilitate a speciilor şi soiurilor de pomi roditori, a tipului de livezi (inclusiv a celor clasice, care fixează terenurile în pantă să nu alunece la vale , a lucrărilor tehnologice de tăieri pentru formarea coroanei şi de rodire, fertilizare, protecţie fitosanitară. La înfiinţarea noilor plantaţii de pomi l săditor de calitate, adică liber de viroze, din categorii biologice superioare, atât la portaltoi cât şi la altoi, garantat prin calificativul de „Certificat”, conform normelordin Uniunea Europeană. La sfârşitul fiecărui capitol se găseşte, pentru fiecare specie, ceea ce îl interesează în mod deosebit pe fiecare investitor şi anume eficienţa economică. Solicitantul care se angajează să respecte secvenţele tehnologice din acest tehnic şi economic, la una sau mai multe specii, va beneficia de două mar va deveni un bun producător de fructe ( la un an după plantarea unei suprafeţe cu zmeur, mur şi căpşun, peste 3 tone/ha, iar din anul 3 de la plantarea unei livezi superintensive de măr, cca. 8 tone/ha Naţional re Rurală, Uniunea Europeană acordă un 50% din valoarea investiţiei făcută de solicitant, iar acest sprijin poate ajunge la 90% pentru tinerii pomicultori şi asociaţiile de pomicultori. xpuse mai sus, oricine ajunge la concluzia că noul Program de 4 20, oferă şanse mari de a face investiţii în livezi şi plantaţii de căpşun şi arbuşti fructiferi şi a realiza recolte bune, cu fructe de calitate şi venituri băneşti pe măsură. Haideţi să îndestulăm piaţa internă în ţară, bogate în vitamine şi substanţe absolut necesare funcţionării organismului uman de toate vârstele şi la preţuri sub cele din import. Al dumneavoastră, Fost ministru alAgriculturii şiAlimentaţiei Preşedinte de Onoare al Societăţii Române de Horticultură şi al Societăţii Naţionale Bucureşti, acest Ghid al Pomicultorului este, la ce-i Ministerul Agricultur a lansat în cadrul Programului , un Subprogram special pentru dezvoltarea sectorului pomicol, intitulat pe scurt . , a fermelor Societatea a Pomicultorilor din România (SNPR) Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicu (ICDP) peste 20 de iile pomicole care pot fi cultivate cu succes pe teritoriul României, - - - specii nucifere: nuc, migdal, alun, castan; - - alte pentru petale. , etc. u fructe de calitate. de amintit , a tehnologiei Acest efort a fost realizat de , de ) trebuie folosit numai materia Ghid i avantaje: - ex.: ); - prin Programul de Dezvolta Subprogramul „Pomicultura”, sprijin nerambursabil de minim Din cele e Dezvoltare a Pomiculturii 201 - 20 de cu fructe produse la noi în Guvernul Provizoriu (1989/90) a Pomicultorilor din România 01 Iunie 2014 Acţiunea omicolăp Ghidul tehnic şi economic: Pomi, arbuşti fructiferi şi căpşun Prof. dr. doc. NicolaeŞTEFAN Cuvânt înainte
POMICULTURA 13 STAREA ACTUALĂ A POMICULTURII DIN ROMÂNIA 158.609,74 Pomicultura, deşi reprezintă una dintre ramurile importante ale româneşti are ca trăsătură predominantă procentul foarte mare al fermelor de subzistenţă, care produc în principal pentru autoconsum, comercializând pe piaţă doar întâmplător produsele obţinute. uprafaţa totală a plantaţiilor pomicole este de ha, ceea ce reprezintă circa 1,7% din suprafaţa arabilă a ţării, fiind concentrată astfel: judeţul Argeş ( %), urmat de judeţele Vâlcea ( Prahova (9.664 ha, respectiv 6.15%), Dâmboviţa (9.293 ha, respectiv 5,91 %), Bistriţa Năsăud %) şi zău (8.418 ha, respectiv Structura plantaţiilor următoarea ), măr %), cireş şi vişin 7.760 %), păr şti 1. ha (0,91%) şi căpşun 2. area pe grupe de vârstă indică faptul că, din totalul suprafeţei cu plantaţii pomicole, 74% (11 ha) sunt plantaţii cu vărsta mai mare de 25 ani, ha) sunt plantaţii cu vârsta cuprinsă între 10-25 ani şi ha) sunt plantaţii vârsta cuprinsă între 1-10 ani ( agriculturii , În prezent, s 20.370 ha, respectiv 12,96 13.145 ha, respectiv 8,36 %), (8.952,51 ha, respectiv 5,69 %), Satu Mare (8.780 ha, respectiv 5,58 Bu 5,35%) (tabel 1). pomicole pe specii este : prun 71.480 ha (45,42 % 60.731 ha (37,81 ha (4,93 4.820 ha (3,06 %), cais 2.880 ha (1,83 %), piersic 2.690 ha (1,71 %), nucifere 2.231 ha (1,42 %), arbu 430 080 ha (1,32%). Încadr 7.090 19% (29.650 7% (11.810 noi, cu fig. 1, tabel 2). Fig. 1. Situatia plantatiilor pomicole pe în anul 2013grupe de vârstă În 82.980 ha sunt 2 7.110 2 doar 8.500 6% , (fig. 2, tabel 2). funcţie de potenţialul productiv al plantaţiilor pomicole existente, circa plantaţii în declin (5 % din total suprafaţă), circa 6 ha reprezintă plantaţii pe rod (4 % din total suprafaţă) şi ha reprezintă plantaţii tinere ( din total suprafaţă) Fig. 2. Potentialul productiv al plantatiilor pomicole în anul 2013
În funcţie de sistemul de cultură, sunt , şi numai sunt ( 10 plantaţii extensive (clasice) taţii e ha (2%) plantaţii superintensive 8.496 ha (68%) 47.185 ha (30%) plan intensiv 2.927 sunt fig. 3, tabel 2). Fig. 3. Sisteme a speciilor pomicole în anul 2013de cultură 14 POMICULTURA
Nr crt JUDETUL MAR PAR CIRES+ VISIN PRUN CAIS NUC+ ALUN+ MIGDAL ARBUSTI PIERSIC + NECTARIN CAPSUN ALTE SPECII SUPRAFATA TOTALA 1 ALBA 370,50 20,00 3,00 289,50 2,50 0,00 0,00 1,50 0,00 0,00 687,00 2 ARAD 2129,74 112,44 228,53 1751,85 94,08 61,51 61,86 246,77 0,00 455,05 5141,83 3 ARGES 5471,00 1030,00 194,00 13557,00 0,00 97,00 20,00 1,00 0,00 0,00 20370,00 4 BACAU 457,00 22,00 204,00 250,00 0,00 0,00 6,00 0,00 0,00 0,00 939,00 5 BIHOR 2078,00 325,50 197,00 1739,00 315,00 31,00 103,00 914,50 106,00 1,00 5810,00 6 BISTRITA- NASAUD 6173,00 283,00 594,00 1799,00 0,00 61,00 0,00 0,00 24,00 18,51 8952,51 7 BOTOSANI 224,00 30,00 0,00 38,00 0,00 100,00 0,00 0,00 0,00 4,00 396,00 8 BRASOV 1.286,42 4,55 3,90 80,05 0,00 21,95 0,00 0,00 0,00 9,13 1406,00 9 BRAILA 75,24 23,85 110,80 151,40 157,08 7,42 0,00 42,39 0,00 10,00 578,18 10 BUZAU 1736,00 425,00 167,00 5619,00 56,00 110,00 6,00 51,00 1,00 247,00 8418,00 11 CARAS- SEVERIN 2089,00 112,00 0,00 4507,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 6708,00 12 CALARASI 26,25 3,14 36,53 47,34 72,13 6,50 1,00 13,36 35,00 0,48 241,73 13 CLUJ 2619,00 111,00 391,00 1381,00 0,00 9,73 49,37 0,00 0,00 0,00 4561,10 14 CONSTANTA 21,00 0,00 176,00 215,00 694,00 25,00 38,00 703,00 0,00 881,00 2753,00 15 COVASNA 16,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 16,00 16 DÂMBOVITA 4408,00 423,00 132,00 4278,00 1,00 3,00 7,00 5,00 1,00 35,00 9293,00 17 DOLJ 511,37 11,00 296,00 1580,35 269,90 11,00 0,00 139,00 0,00 15,00 2833,62 18 GALATI 257,52 3,58 265,38 173,80 43,55 18,35 5,64 43,50 0,00 8,00 819,32 19 GIURGIU 89,50 2,00 35,00 51,60 0,00 0,00 6,00 8,00 46,00 3,00 241,10 20 GORJ 694,00 106,00 118,00 3588,00 0,00 77,00 0,00 0,00 170,00 3,00 4756,00 21 HARGHITA 524,00 57,00 44,00 128,00 1,00 2,00 0,00 1,00 0,00 0,00 757,00 22 HUNEDOARA 365,00 11,00 9,00 425,00 0,00 7,00 0,00 0,00 0,00 0,00 817,00 23 IALOMITA 11,04 2,93 51,19 27,25 163,36 4,05 7,30 17,95 4,60 1,24 290,91 24 IASI 1663,00 275,00 1275,00 878,00 326,00 145,00 17,00 16,00 36,00 350,00 4981,00 25 ILFOV 60,00 12,71 108,13 61,94 131,00 5,00 0,00 97,00 0,00 0,00 475,78 26 MARAMURES 3860,00 150,00 45,00 1630,00 0,00 216,00 23,00 0,00 0,00 32,00 5956,00 27 MEHEDINTI 2010,00 0,00 685,00 1580,00 80,00 150,00 0,00 130,00 0,00 0,00 4635,00 28 MURES 3011,00 69,00 103,00 247,00 10,00 67,00 5,00 6,00 0,00 126,00 3644,00 29 NEAMT 980,00 190,00 134,00 312,00 5,00 93,00 0,00 5,00 0,00 21,00 1740,00 30 OLT 40,86 0,00 27,05 735,68 45,21 0,00 0,00 10,00 1,50 1,60 861,90 31 PRAHOVA 3141,00 258,00 221,00 5859,00 7,00 103,00 10,00 15,00 9,00 41,00 9664,00 32 SATU-MARE 3260,00 70,00 210,00 3440,00 15,00 240,00 130,00 15,00 1400,00 0,00 8780,00 33 SALAJ 2141,00 72,00 175,00 2225,00 11,00 88,00 37,00 39,00 28,00 7,00 4823,00 34 SIBIU 1933,00 82,00 101,00 446,00 2,00 59,00 0,00 3,00 0,00 0,00 2626,00 35 SUCEAVA 2017,00 110,00 103,00 224,00 0,00 45,00 20,00 0,00 0,00 0,00 2519,00 36 TELEORMAN 21,00 0,00 21,00 66,00 35,00 90,81 120,20 27,00 0,00 2,00 383,01 37 TIMIS 221,53 12,30 80,40 143,10 56,00 25,91 721,40 62,00 0,00 20,90 1343,54 38 TULCEA 245,00 120,00 217,00 385,00 209,00 95,00 25,00 47,00 15,00 80,00 1438,00 39 VASLUI 633,37 26,05 605,64 646,00 36,21 53,30 3,51 20,71 0,00 0,42 2025,21 40 VÂLCEA 2940,00 240,00 95,00 9484,00 11,00 92,00 8,00 2,00 179,00 94,00 13145,00 41 VRANCEA 921,00 21,00 298,00 1440,00 28,00 32,00 0,00 7,00 26,00 10,00 2783,00 42 BUCURESTI 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 TOTAL TARA 60.731,64 4.819,94 7.760,55 71.479,86 2.877,02 2.231,58 1.431,28 2.689,68 2.082,10 2.477,33 158.609,74 Tabel 1. Distribu ia suprafe elor pomicole pe specii i jude eţ ţ ş ţ Specia Suprafa ţa (ha) cu varsta cuprinsa intre Categoria Sistemul de cultura >25 ani 10-25 ani 1-10 ani in declin pe rod tinere Extensiv Intensiv superintens iv ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha % MAR 60.731,34 46.221,77 76 10.784,62 18 3.724,95 6 34.716,29 57 22.666,29 37 3.348,76 6 37.228,61 61 22.680,83 37 821,90 2 PAR 4.827,05 3.512,67 73 975,64 20 338,74 7 2.614,72 54 1.971,03 41 241,30 5 3.934,09 82 817,37 17 75,59 1 CIRES+ VISIN 7.760,55 4.525,30 58 2.012,30 26 1.222,95 16 3.418,04 44 3.839,79 49 502,72 7 5.0739,15 65 2.544,78 33 142,62 2 PRUN 71.479,86 56.113,06 79 13.272,45 19 2.094,35 2 37.056,58 52 32.083,32 45 2.339,96 3 56.381,99 79 14.993,07 21 104,80 0 CAIS 2.877,02 1.986,60 69 591,55 21 298,87 10 1.374,26 48 1.317,15 46 185,61 6 1.400,97 49 1.427,25 50 48,80 1 NUC+ ALUN+ MIGDAL 2.253,53 1.305,80 58 367,38 16 580,35 26 704,70 31 981,90 44 566,93 25 1.784,00 79 461,53 20 8,00 1 ARBUSTI 1.431,28 11,00 1 829,40 58 590,88 41 13,00 1 1.042,04 73 376,24 26 116,30 8 1.078,27 75 236,71 17 PIERSIC+ NECTARIN 2.689,68 1.535,5 57 698,32 26 455,86 17 1.310,5 49 1.113,78 41 265,4 10 1.362,69 51 1.296,39 48 30,6 1 CAPSUN 2.082,10 26,00 1 68,00 3 1.988,10 96 26,00 1 1.844,10 89 212,00 10 191,60 9 451,50 22 1.439,00 69 ALTELE 2.477,33 1.852,73 75 108,99 4 515,61 21 1.744,73 70 252,67 10 479,93 20 1.023,39 41 1.434,23 58 19,71 1 TOTAL 158.609,74 117.090,43 74 29.653,65 19 11.810,66 7 82.978,82 52 67.112,07 42 8.518,85 6 108.496,79 68 47.185,22 30 2.927,73 2 Tabel 2. Situaţia actuală a plantaţiilor pomicole (grupe de vârstă, potenţial productiv, sisteme de cultură) 15 POMICULTURA
Fig. 4. Distribu ia spa elor totale cu livezi pe jude în România, 2013 (ha)ţ ţială a suprafeţ ţe, Fig. 5. Distribu ia spa i cu livezi în România, 2013ţ ţială a numărului total de localităţ pe judeţe, 16 POMICULTURA
TEHNOLOGII 17 CAPITOLUL I. SECVENȚETEHNOLOGICE COMUNE SPECIILOR POMICOLE 1.1. Pregătirea terenului în vederea plantării pomilor şi arbuştilor fructiferi lemnoase e vechile p În cazul n care terenul din fostele plan , Este o lucrar dar area acesteia în microdepresiuni. l. D stratului a Lucrarea se va realiza va evita deplasarea cu buldozerul a stratului de sol mobilizat din partea s , acestora. Nivelarea pe terenurile e, are a solului prin , În cazul terenurilor pe care este prezentă vegetaţia lemnoasă spontană sau care au fost cultivate cu pomi sau viţă de vie, trebuie ca acestea să fie curăţate de vegetaţia lemnoasă (partea aeriană cât şi rădăcinile). Această lucrare se execută cu utilaje specializate care permit îndepărtarea prin smulgerea din rădăcini a vegetaţiei rămase. Se adună resturile de spalieri şi sârmele rămase de la lantaţii de pomi şi vie pentru ca acestea să nu împiedice efectuarea în bune condiţii a viitoarelor lucrări. î taţii a fost puternic infestat cu pir, se recomandă îndepărtarea acestuia prin erbicidare cu substanţe sistemice după o tehnologie corespunzătoare care să permită distrugerea în totalitate a rizomilor acestei buruieni. e obligatorie în special pe terenurile cu uşoare microdenivelări (movile, mici depresiuni, viroage, şiroiri, resturi de terase de la plantaţiile anterioare), şi pe terenurile cu o pantă uşoară pentru evitarea concentrării scurgerii apelor superficiale pe zonele depresionare cât şi acumul Pe terenurile în pantă prin nivelare trebuie să se realizeze o pantă continuă a terenului şi în acelaşi timp să nu se mărească gradul de neuniformizare a dispunerii stratului ferti e aceea, în porţiunile de teren în care se impune nivelarea se recomandă mai întâi strângerea vegetal pe adâncimi de până la 10-15 cm şi stocarea acestuia în grămezi la marginea zonelor supuse nivelării. Se realizează apoi nivelarea terenului decopertat, urmată de re ducerea şi dispunerea cât mai uniformă pe vechiul amplasament a stratului vegetal strâns anterior. cu câţiva ani înainte de plantarea pomilor. Se uperioară a versanţilor şi dispunerea acestuia pe zone limitate (depresiuni) către partea inferioară a uşor înclinate să va realiza prin deplasarea utilajelor pe direcţia generală a curbelor de nivel. Pe terenurile relativ plan prin nivelare trebuie să se distrugă coamele care au rămas pe direcţia fostelor rânduri de pomi şi viţă de vie cât şi umplerea gropilor şi a şanţurilor, rezultate în urma defrişării. În afară de nivelarea de bază, realizată înainte de lucrările de afân scarificare sau arătură adâncă, după efectuarea acestor lucrări se va executa o nivelare de detaliu prin una sau două lucrări executate cu grapa cu discuri în sensuri diferite. Printr-o nivelare perfectă a terenului se realizează totodată o dispunere mult mai uniformă a factorilor de vegetaţie în cadrul viitoarei plantaţii şi o execuţie mult mai facilă a tuturor celorlalte lucrări legate de înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiei. Curăţirea terenului Nivelarea terenului Odihna biologică a solului Atunci când noile plantaţii s înființa este necesar să se realizeze solului pentru a înlătura o serie de efecte negative, menţionăm: - acumularea în timp, în sol, a unor substanţe toxice ce pot influenţa negat şi creşterea acestora în primii ani; - prezenţa unor boli virotice şi bacteriene, a nematozilor care pot constitui surse de infecţie pentru materialul biologic nou plantat; nrăutăţirea stării fizice , tasării accentuate a acestuia, determinată de traficul tehnologic intens practicat în fostele plantaţii; - sărăcirea solului în materie organică şi în elemente nutritive consumate şi îndepărtate din sol cu recoltele de fructe ale plantaţiiloranterioare. Literatura de specialitate menţionează că efectele cele mai frecvente ale apariţiei bolilor, ca urmare a nerespectării perioadei de odihnă a solului s-au semnalat la speciile măr, cireş, piersic şi mai puţin la prun, păr şi căpşun. De asemenea, se fac precizări asupra perioadei de timp după care o specie pomicolă poate fi plantată după ea însăşi sau după alte specii pomicole fără manifestări negative în comportarea pomilornou plantaţi. În general, se recomandă ca această perioadă de odihnă, să dureze cel puţin 3-4 ani, timp în care terenul respectiv să fie cultivat cu plante furajere de preferat graminee şi leguminoase perene sau chiar plante anuale folosite ca îngrăşăminte verzi. e vor pe terenuri cultivate anterior tot cu pomi, odihna între care iv prinderea pomilor la plantare - î a solului ca urmare a , , Fertilizarea înainte de plantare ocupate eduse de teren existente în zonele propice pentru cultura pomilor din România, care nu au fost cultivate în anii anteriori vor fi reînființate pe vechile amplasamente care au fost situate pe terenuri cu o fertilitate nu tocmai core pe consumuri mari de elemente nutritive care nu pot fi asigurate decât printr-o fertilizare coresp Pentru stabilirea Dozele orientative de amendamente calcaroase ce se vor aplica în plantații, sunt cuprinse în figura .1. Aşa cum este cunoscut, peste 80% din plantaţiile de pomi din România, sunt amplasate pe soluri cu fertilitate mijlocie, slabă sau foarte slabă, din care, ultimele două categorii cuprind peste 60% din suprafeţele cu pomi în anii anteriori. Având în vedere suprafeţele r cu pomi, noile plantaţii spunzătoare. Măsura de bază pentru realizarea fertilizării acestor soluri este aplicarea îngrăşămintelor, inclusiv în perioada situată înainte de plantarea pomilor. Chiar şi solurile cu o fertilitate mai bună situate pe terenuri plane sau pe pante reduse, înfiinţarea de plantaţii intensive şi superintensive care să realizeze producţii ridicate şi de calitate superioară necesită o reacție a solului adecvată și unzătoare. necesarului de amendamente și îngrășăminte este obligatoriu să se realizeze un studiu pedologic şi agrochimical solului. 1
TEHNOLOGII 18 Figura .1. Doze de amendamente calcaroase (CaCO t/ha) ce trebuie aplicate la înființarea plantațiilor pomicole (inclusiv pepiniere) (Borlan et. al., 1982) 1 3 De asemenea, î plicarea la groapa de plantare a 10-15 kg gunoi de grajd bine descompus. fizic, , activarea materia or d (Canarache, 1986). a orizontului B, ridicat a soluri are. Astfel, din totalul solurilor ocupate livezi, aproa , iar aproape 19% sunt prezente procese de pseudogleizare. mare acestor soluri, , – atunci când studiile pedologice straturi deosebit de compacte , se reco ile toare montate pe tractoare cu putere mare (150–180 CP cu mobili , deoarece prin scarificare n funcţie de rezultatele studiului agrochimic se recomandă a Aplicarea gunoiului de grajd în groapa de plantare determină în primul rând o îmbunătăţire a mediului respectiv o creştere a porozităţii solului din apropierea rădăcinilor pomilor plantaţi şi respectiv a aeraţiei foarte necesară atât pentru emiterea şi creşterea noilor rădăcini cât şi pentru proceselor chimice şi biologice prin care ganică din gunoiul de grajd este descompusă până la forme minerale uşoraccesibile pentru rădăcini. Pentru a înţelege mai bine necesitatea efectuării unor lucrări eosebite pentru afânarea terenului în vederea plantării pomilor, este necesar să arătăm că aproape 60% din livezile din România au fost amplasate pe soluri cu textură fină şi numai 30% pe soluri cu textură medie Solurile cu textură fină prezintă în partea superioară un conţinut mai de argilă care împiedică pătrunderea apei în adâncime şi creează, deasupra acestui orizont, excese temporare de umiditate şi condiţii de aeraţie deficitare. Ca urmare, pe profilul cestor , se înregistrează procese evidente de pseudogleiz cu pe 25%, au o aeraţie deficitară pe dintre ele Îmbunătăţirea în parte a proprietăţilor fizice legate de regimul apei şi aerului al cel puţin în primii ani de la plantarea pomilor se poate realiza printr-o mobilizare corespunzătoare a terenului. Prin această mobilizare se urmăreşte în primul rând realizarea în zona de răspândire a celor mai multe rădăcini a unui strat de sol mai afânat, cu o capacitate mai mare de reţinere a apei accesibile, mai permeabil pentru apă şi aer şi cu o rezistenţă mecanică cât mai redusă în calea rădăcinilor care cresc.Aceste condiţii se pot realiza prin două lucrări de bază: scarificarea la 45 50 cm şi/sau o arătură adâncă efectuată la 35-38 cm, prin care să nu se aducă la suprafaţă argilă din orizonturile mai adânci ale solului. Scarificarea este obligatorie pe oricare din amplasamentele alese pentru înfiinţarea plantaţiilor de pomi acolo unde în sol se găsesc rădăcini de dimensiuni mai mari rămase după plantele perene anterioare. De asemenea, semnalează prezența până la adâncimea de 45-50 cm, a unor care nu ar putea fi străpunse de arătura adâncă mandă ca „spargerea” lor să se realizeze prin scarificare. În acest caz, scarificarea se va realiza în două sensuri. Primul sens se va efectua pe fostul ax al rândurilor de pomi sau vită de vie, pentru a disloca un număr cât mai mare de rădăcini, iaral doilea sens se va realiza de regulă, perpendicular pe primul. În condiţi ţării noastre, afânarea solului prin scarificare la adâncimi de 45-50 cm cu scarifica ), s-a dovedit inferioară comparativ zarea solului pe întreaga suprafaţă prin arătura adâncă, în ceea ce priveşte comportarea pomilor. Aceasta nu se reuşeşte să se mobilizeze solul de pe întreaga suprafaţă chiar şi în cazul execuţiei acesteia în două sensuri. De asemenea, efectele de afânare realizate iniţial se pierd mult mai repede faţă de arătura adâncă. Mobilizarea adâncă a solului
TEHNOLOGII 19 De aceea, pentru o afânare solului rea acestuia pentru scopurile prezentate mai sus, este necesar a se realiza . R ei În de lucru corespunzătoare a , chiar dacă s-a realizat scarifica și o afânare a solului pe întreaga suprafaţă printr-o arătură efectuată la adâncime cât mai mare euşita lucrării depinde de calitatea execuţi şi de epoca de realizare a acesteia. ceea ce priveşte calitatea lucrării trebuie respectată adâncimea lucru, uniformitatea dispunerii brazdelor cât şi lăţimea acestora. Adâncimea de execuţie a arăturii trebuie supravegheată chiar în timpul execuţiei prin măsurarea adâncimii de la malul şanţului ce se realizează în urma brazdei răsturnate. Modelarea terenului în „coame” Pe solurile cu o grosime redusă a stratului arabil şi cu un drenaj intern mai slab (datorită prezenţei la o adâncime mai mică a rizomului B, mai bogat în argilă) cât şi a unui extern mai puţin asigurat (datorită pantei naturale reduse a terenului) se recomandă ca plantarea pomilor să se realizeze pe teren modelat în „coame” (spinări). Această modelare se va realiza cel mai uşor după plantarea pomilor rimelor 1-3 arături, solicitate de întreţinere i ca ogor negru în primii 2 ani de la plantare, prin aruncarea brazdei spre axul rândului de pomi. Pentru ca pomii să nu fie prea adânc îngropaţi, ca urmare a acestei dispuneri a solului se impune ca de la început aceştia să fie plantaţi cu 7-8 cm mai sus decât suprafaţa solului. Prin plantarea pomilor pe terenul afânat prin arătură adâncă şi modelat în spinări prin arăturile ulterioare se îmbunătăţeşte drenajul extern şi intern al solului creând astfel condiţii mult mai bune pentru creşterea pomilor în primii ani de viaţă ai acestora. Drenajul extern se îmbunătăţeşte datorită pantei transversale mai mari a coamei (dinspre rândul de pomi spre mijlocul intervalului dintre rânduri), care poate ajunge la 5-6%, depăşind astfel panta naturală a terenului. excesul de apă se scurge dinspre vârful coamei spre rigola realizată prin efectuarea arăturii la mijlocul intervalului dintre rânduri şi de aici este condusă spre marginea parcelei către canale colectoare special amenajate şi către emisari naturali sau artificiali situaţi în afara perimetrului pomicol. prin arătură a stratului mai fertil de sol de la suprafaţă spre axul rândului de pomi duce la realizarea în această zonă a grosimii maxime a acestui strat. Prin aceasta, rădăcinile pomilor în creştere găsesc un mediu fizic, chimic şi biologic mult mai prielnic pentru creşterea lor decât în restul spaţiului destinat prin distanţele de plantare. Totodată, stra axului rândului de pomi este ferit de traficul tehnologic ce se realizează în livadă şi prin aceasta gradul de afânare şi în special solului din zona respectivă rămân neafectaţi. drenaj , prin efectuarea p a solulu create În felul acesta, în perioadele cu ploi abundente, , mai departe Deplasarea, , aici tul fertil situat de-a lungul macroporii 1.2. Sisteme de întreţinere a solului în pomicultură Alegerea sistemului de întreţinere şi lucrare a solului se face în funcţie de: sistemul de cultură, condiţiile climatice, însuşirile fizice ale solului, relieful terenului şi dotarea tehnică cu maşini şi utilaje specifice. În general, oricare ar fi sistemul ales, acesta trebuie să răspundă următoarelor obiective majore: - prevenirea şi combaterea eroziuni - menţinerea şi îmbunătăţirea proprietăţilor fizico-chimice şi biologice ale solului; - rugerea buruienilor, care reprezintă pentru pomi principalii concurenţi pentru apă şi substanţe nutritive; - să favorizeze executarea cât mai uşoară ş - încorporarea uniformă şi cât mai aproape de zona de răspândire a sistemului radicular, a îngrăşămintelor chimice şi organice. Principalele sisteme de întreţinere a solului pe intervalele dintre rândurile de pomi sunt ogorul negru şi înierbarea solului sub formă de benzi. Constă în menţinerea afânată şi fără buruieni a solului printr-o mobilizare periodică a acestuia prin lucrări executate cu mijloace mecanice sau manuale pe întreaga suprafaţă a livezii. Este practicat pe terenurile plane sau cu pantă redusă, în zone cu precipitaţii scăzute (nu depăşesc Lucrarea mecanică a solului constă în executarea unei arături de toamnă ocazie cu care se pot încorpora şi îngrăşămintele organice sau cele minerale (în special cele cu fosfor şi potasiu). În timpul perioadei de vegetaţie solul se va menţine curat de buruieni prin aplicarea unui numărde 3-4 discuiri. Arătura de toamnă se execută cu cca. 2 săptămâni înainte de căderea frunzelor, pentru a favoriza cicatrizarea rădăcinilor rănite. i solului; dist i la momentul optima celorlalte verigi tehnologice din livezi; 550-600 mm). , Sistemele de întreţinere a solului pe intervalele dintre rândurile de pomi Ogorul negru Avantaje :pe termen scurt       creşterea gradului de afânare a solului ş este favorizată pătrunderea şi menţinerea apei şi aerului în profunzime; descompunerea mai rapidă a materiei organice, datorată intensificării activităţii microorganismelor aerobe, şi deci o creştere pe perioade scurte a conţinutului de azot accesibil (White şi Greenham, 1967, Haynes, 1980) eliminarea concurenţei pentru apă şi substanţe nutritive ; distruge sau stânjeneşte înmulţirea şoarecilor şi a altor dăunători; nu poluează solul. creştere şi fructificare mai bună a pomilor. i, ca urmare ; a a dintre pomi şi buruieni
TEHNOLOGII 20 Dezavantaje:         favorizează eroziunea solului, mai ales plantaţiile amplasate pe terenurile în pantă. situate pe terenuri cu o pantă mai mare de 5-6%.Acest aspect prezintă o deosebită importanţă pentru pomicultura actuală din ţara noastră, în care ponderea livezilor situate pe terenuri cu o pantă mai mare de 5-6% este foarte mare; ă sau chiar împiedică accesul tractoarelor şi maşinilor pentru tratamentelor fitosanitare şi transportul recoltei, în perioadele cu excesde umiditate; folosit timp îndelungat intensifică procesul de mineralizare, sărăceşte solul în materie organică şi, în consecinţă impune aplicarea de cantităţi mari de îngrăşăminte organice; tasarea solului în profunzime datorită deplasării repetate a agregatelor pe aceleaşi urme, mai ales în livezile intensive şi superintensive, unde distanţa între rândurile de pomi este redusă; executarea arăturilor pentru menţinerea ogorului negru de regulă cam la aceeaşi adâncime, duce în timp la formarea hardpanului care determină o limitare drastică a pătrunderii apei în sol şi o înrăutăţire evidentă a condiţiilor de creştere a rădăcinilor; prin lucrările repetate ale solului sunt distruse rădăcinile pomilor, pe adâncimea de efectuare a arăturii, ceea ce are ca efect reducerea volumului sistemului radicular, mai ales a rădăcinilor active din stratul d îmbogăţit în elemente nutritive. De aceea, arătura se recomandă a se efectua la adâncimea de 12-15 cm, în cazul speciilor pomicole altoite pe portaltoi cu înrădăcinare superficială şi la 15-18 cm, în cazul celor altoite pe portaltoi cu înrădăcinare mai adâncă; fructele obţinute sunt mai puţin dense şi mai slab colorate, cu un conţinut de apă mai ridicat, mai puţine zaharuri şi cu sensibilitate ridicată la transport şi păstrare; costul mai ridicat de realizare şi menţinere a acestui sistem datorită necesităţii unui număr mai mare de intervenţii necesare pentru a menţine solul curat de buruieni. în Ca atare, nu poate fi practicat în livezile îngreuneaz efectuarea la momentul optim a e sol Deşi acest sistem de întreţinere a solului a fost practicat în trecut pe scară largă, ţinând seama de aceste neajunsuri este înlocuit în prezent de alte sisteme de întreţinere mult mai eficiente. El va putea fi totuşi utilizat pe durate de timp determinate în zonele mai secetoase din SE şi ţării ţia când nu există posibilităţ ţ să se instaleze şi să se ţină înierbarea între rândurile de pomi. Se recomandă totuşi, ca în astfel de cazuri ogorul negru să fie folosit pentru specii ceva mai rezistente la secetă (cais, cireş, vişin, prun) şi pe soluri profunde, cu o mare capacitate de reţinere a apei utile, bogate în materie organică şi elemente nutritive. În felul acesta, efectele negative ale practicării ogorului negru vor apărea mai puţin evident şi după o perioadă mai lungă de timp. ş în plantaţiile de pomi sau arbuşti fructiferi unde so , în primii 2-3 ani până când se v instala benzile înierbate, solul se va menţine sub formă de ogor negru, n lucrări mecanice şi/ S , precum si în situa i de irigare, deoarece în aceste condi ii este greu men De asemenea, chiar i lul va fi înierbat pe intervalul dintre rânduri or pri sau manuale. Înierbarea solului sub formă de benzi Constă în întreţinerea solului pe intervalele dintre rândurile de pomi cu benzi înierbate. Acest sistem de întreţinere se recomandă în plantaţiile amplasate pe terenurile în pantă, supuse eroziunii, cât şi pe terenurile plane în zonele cu precipitaţii suficiente (peste 700 mm anual)şi în plantaţiile irigate. Înierbarea solului se realizează începând din anul 2-3 de la plantarea pomilor. Specia sau amestecul de specii din care se pot realiza benzile înierbate trebuie să satisfacă într-o măsură cât mai mare următoarele condiţii (Butler, 1986, Skroch şi Shribbs, 1986, Lazăr, 1982): să posede o înrădăcinare superficială pentru a nu concura pomii, pe adâncimi mari pentru apă şi elemente nutritive. De asemenea, speciile respective trebuie să aibe o talie cât mai redusă; ă răsară repede şi să prezinte o dezvoltare iniţială rapidă pentru a controla eroziunea solului, a limita infestarea cu buruieni cât şi pentru facilitarea traficului; să formeze un covor vegetal cât mai dens şi mai uniform; să fie bine adaptate la secetă, rezistente la ger şi umbrire; să fie rezistente la călcare şi să posede capacitatea de a se reface rapid în urma cosirilor repetate. Pentru condiţiile din ţara noastră un răspuns bun în diferite condiţii pedoclimatice au arătat-o speciile: specia cea mai utilizată), Pentru satisfacerea într-o măsură cât mai mare a cerinţelor de mai sus se recomandă un amestec de specii sau chiar de soiuri din cadrul aceleaşi specii. În acest sens, este bine cunoscută comportarea bună dintre graminee şi leguminoase care prezintă caracteristici diferite ce se completează reciproc, în special, în ceea ce priveşte adâncimea şi densitatea rădăcinilor ghizdeiul, etc.), în legătură cu aportul suplimentar de azot pe care îl aduc în sol ca urmare a fixării acestuia în nodozităţile rădăcinilor lor. Benzile înierbate vor avea lăţimi diferite în funcţie de distanţele dintre rândurile de pomi. Lăţimea minimă a benzii înierbată trebuie astfel stabilită încât să permită traficul tehnologic, iar lăţimea maximă trebuie astfel aleasă încât în cazul plantaţiilor intensive şi superintensive, de-a lungul rândului de pomi să rămână o bandă fără vegetaţie cu lăţimea minimă - - - - - s ( , etc. , dar și efectele benefice ale speciilor leguminoase (trifoiul alb, de 1,2 – 1,4 m. Lolium perenne Lolium multiforum, Poa pratensis, Festuca rubra. Phlleum pratense, Trifoliumrepens
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic
Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic

Recommended

Pomicultura generala si speciala
Pomicultura generala si specialaPomicultura generala si speciala
Pomicultura generala si specialaGherghescu Gabriel
 
Tehnologia de cultivare a speciilor pomicole
Tehnologia de cultivare a speciilor pomicoleTehnologia de cultivare a speciilor pomicole
Tehnologia de cultivare a speciilor pomicoleGherghescu Gabriel
 
Legumicultura volumul 2
Legumicultura volumul 2Legumicultura volumul 2
Legumicultura volumul 2Gherghescu Gabriel
 
Legumicultura volumul 3
Legumicultura volumul 3Legumicultura volumul 3
Legumicultura volumul 3Gherghescu Gabriel
 
Tratat de legumicultura
Tratat de legumiculturaTratat de legumicultura
Tratat de legumiculturaGherghescu Gabriel
 
Flora medicinala a Romaniei vol. I
Flora medicinala a Romaniei vol. IFlora medicinala a Romaniei vol. I
Flora medicinala a Romaniei vol. Itarzan1a
 
Flora medicinala a Romaniei vol.II
Flora medicinala a Romaniei vol.IIFlora medicinala a Romaniei vol.II
Flora medicinala a Romaniei vol.IItarzan1a
 
Pomicultura i si ii inmultirea prin seminte butasi marcote
Pomicultura i si ii inmultirea prin seminte butasi marcote Pomicultura i si ii inmultirea prin seminte butasi marcote
Pomicultura i si ii inmultirea prin seminte butasi marcote Gherghescu Gabriel
 

Recommended

Pomicultura generala si speciala
Pomicultura generala si specialaPomicultura generala si speciala
Pomicultura generala si specialaGherghescu Gabriel
 
Tehnologia de cultivare a speciilor pomicole
Tehnologia de cultivare a speciilor pomicoleTehnologia de cultivare a speciilor pomicole
Tehnologia de cultivare a speciilor pomicoleGherghescu Gabriel
 
Legumicultura volumul 2
Legumicultura volumul 2Legumicultura volumul 2
Legumicultura volumul 2Gherghescu Gabriel
 
Legumicultura volumul 3
Legumicultura volumul 3Legumicultura volumul 3
Legumicultura volumul 3Gherghescu Gabriel
 
Tratat de legumicultura
Tratat de legumiculturaTratat de legumicultura
Tratat de legumiculturaGherghescu Gabriel
 
Flora medicinala a Romaniei vol. I
Flora medicinala a Romaniei vol. IFlora medicinala a Romaniei vol. I
Flora medicinala a Romaniei vol. Itarzan1a
 
Flora medicinala a Romaniei vol.II
Flora medicinala a Romaniei vol.IIFlora medicinala a Romaniei vol.II
Flora medicinala a Romaniei vol.IItarzan1a
 
Pomicultura i si ii inmultirea prin seminte butasi marcote
Pomicultura i si ii inmultirea prin seminte butasi marcote Pomicultura i si ii inmultirea prin seminte butasi marcote
Pomicultura i si ii inmultirea prin seminte butasi marcote Gherghescu Gabriel
 
Tehnologiei de cultură a tomatelor în solarii in zona transilvaniei
Tehnologiei de cultură a tomatelor în solarii in zona transilvanieiTehnologiei de cultură a tomatelor în solarii in zona transilvaniei
Tehnologiei de cultură a tomatelor în solarii in zona transilvanieiGherghescu Gabriel
 
Metodologia examinarii valorii agronomice
Metodologia examinarii valorii agronomiceMetodologia examinarii valorii agronomice
Metodologia examinarii valorii agronomicegreenaxl
 
Fitotehnie222
Fitotehnie222Fitotehnie222
Fitotehnie222MOTOC CORNELIU
 
19473092 14004572 crestereamatcilorruttner
19473092 14004572 crestereamatcilorruttner19473092 14004572 crestereamatcilorruttner
19473092 14004572 crestereamatcilorruttnerLucian Mera
 
Pomicultura pentru toti
Pomicultura pentru totiPomicultura pentru toti
Pomicultura pentru totiNicolae1
 
Agrochimie
AgrochimieAgrochimie
AgrochimieGherghescu Gabriel
 
Proiect 27884489 pomi-fructiferi
Proiect 27884489 pomi-fructiferiProiect 27884489 pomi-fructiferi
Proiect 27884489 pomi-fructiferiGherghescu Gabriel
 
Curs tehnologie culinara
Curs tehnologie culinaraCurs tehnologie culinara
Curs tehnologie culinaraPopescu Daniel
 
cresterea matcilor - http://www.lectiiapicultura.ro/
cresterea matcilor - http://www.lectiiapicultura.ro/cresterea matcilor - http://www.lectiiapicultura.ro/
cresterea matcilor - http://www.lectiiapicultura.ro/★ Pascu Iosif
 
20 calitatea mediului în zona industrială a municipiului roman copy
20 calitatea mediului în zona industrială a municipiului roman copy20 calitatea mediului în zona industrială a municipiului roman copy
20 calitatea mediului în zona industrială a municipiului roman copyLucrari de licenta
 
Cartea preventie
Cartea preventieCartea preventie
Cartea preventieBucurSoranaMaria
 
Plan de gestionare a deseurilor - Romaltyn Mining
Plan de gestionare a deseurilor - Romaltyn MiningPlan de gestionare a deseurilor - Romaltyn Mining
Plan de gestionare a deseurilor - Romaltyn MiningRomaltyn Mining
 
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantului
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantuluiziua pamantului ziua pamantului ziua pamantului
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantuluiAndr808555
 
Igiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-a
Igiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-aIgiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-a
Igiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-aCMB
 
Literatura polonă pentru copii tradusă în limba română
Literatura polonă pentru copii tradusă în limba românăLiteratura polonă pentru copii tradusă în limba română
Literatura polonă pentru copii tradusă în limba românăBibliotecaMickiewicz
 
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptx
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptxCatalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptx
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptxCori Rus
 
Strategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptx
Strategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptxStrategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptx
Strategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptxMoroianuCristina1
 
Ghidului privind tehnica și tactica ventilării operaționale la incendii – ISU...
Ghidului privind tehnica și tactica ventilării operaționale la incendii – ISU...Ghidului privind tehnica și tactica ventilării operaționale la incendii – ISU...
Ghidului privind tehnica și tactica ventilării operaționale la incendii – ISU...bdngeorge11
 
Sistemul excretor la om, biologie clasa 11
Sistemul excretor la om, biologie clasa 11Sistemul excretor la om, biologie clasa 11
Sistemul excretor la om, biologie clasa 11CMB
 
Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10
Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10
Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10CrciunAndreeaMaria
 

More Related Content

What's hot

Tehnologiei de cultură a tomatelor în solarii in zona transilvaniei
Tehnologiei de cultură a tomatelor în solarii in zona transilvanieiTehnologiei de cultură a tomatelor în solarii in zona transilvaniei
Tehnologiei de cultură a tomatelor în solarii in zona transilvanieiGherghescu Gabriel
 
Metodologia examinarii valorii agronomice
Metodologia examinarii valorii agronomiceMetodologia examinarii valorii agronomice
Metodologia examinarii valorii agronomicegreenaxl
 
19473092 14004572 crestereamatcilorruttner
19473092 14004572 crestereamatcilorruttner19473092 14004572 crestereamatcilorruttner
19473092 14004572 crestereamatcilorruttnerLucian Mera
 
Pomicultura pentru toti
Pomicultura pentru totiPomicultura pentru toti
Pomicultura pentru totiNicolae1
 
Proiect 27884489 pomi-fructiferi
Proiect 27884489 pomi-fructiferiProiect 27884489 pomi-fructiferi
Proiect 27884489 pomi-fructiferiGherghescu Gabriel
 
Curs tehnologie culinara
Curs tehnologie culinaraCurs tehnologie culinara
Curs tehnologie culinaraPopescu Daniel
 
cresterea matcilor - http://www.lectiiapicultura.ro/
cresterea matcilor - http://www.lectiiapicultura.ro/cresterea matcilor - http://www.lectiiapicultura.ro/
cresterea matcilor - http://www.lectiiapicultura.ro/★ Pascu Iosif
 
20 calitatea mediului în zona industrială a municipiului roman copy
20 calitatea mediului în zona industrială a municipiului roman copy20 calitatea mediului în zona industrială a municipiului roman copy
20 calitatea mediului în zona industrială a municipiului roman copyLucrari de licenta
 
Plan de gestionare a deseurilor - Romaltyn Mining
Plan de gestionare a deseurilor - Romaltyn MiningPlan de gestionare a deseurilor - Romaltyn Mining
Plan de gestionare a deseurilor - Romaltyn MiningRomaltyn Mining
 

What's hot (12)

Tehnologiei de cultură a tomatelor în solarii in zona transilvaniei
Tehnologiei de cultură a tomatelor în solarii in zona transilvanieiTehnologiei de cultură a tomatelor în solarii in zona transilvaniei
Tehnologiei de cultură a tomatelor în solarii in zona transilvaniei
 
Metodologia examinarii valorii agronomice
Metodologia examinarii valorii agronomiceMetodologia examinarii valorii agronomice
Metodologia examinarii valorii agronomice
 
Fitotehnie222
Fitotehnie222Fitotehnie222
Fitotehnie222
 
19473092 14004572 crestereamatcilorruttner
19473092 14004572 crestereamatcilorruttner19473092 14004572 crestereamatcilorruttner
19473092 14004572 crestereamatcilorruttner
 
Pomicultura pentru toti
Pomicultura pentru totiPomicultura pentru toti
Pomicultura pentru toti
 
Agrochimie
AgrochimieAgrochimie
Agrochimie
 
Proiect 27884489 pomi-fructiferi
Proiect 27884489 pomi-fructiferiProiect 27884489 pomi-fructiferi
Proiect 27884489 pomi-fructiferi
 
Curs tehnologie culinara
Curs tehnologie culinaraCurs tehnologie culinara
Curs tehnologie culinara
 
cresterea matcilor - http://www.lectiiapicultura.ro/
cresterea matcilor - http://www.lectiiapicultura.ro/cresterea matcilor - http://www.lectiiapicultura.ro/
cresterea matcilor - http://www.lectiiapicultura.ro/
 
20 calitatea mediului în zona industrială a municipiului roman copy
20 calitatea mediului în zona industrială a municipiului roman copy20 calitatea mediului în zona industrială a municipiului roman copy
20 calitatea mediului în zona industrială a municipiului roman copy
 
Cartea preventie
Cartea preventieCartea preventie
Cartea preventie
 
Plan de gestionare a deseurilor - Romaltyn Mining
Plan de gestionare a deseurilor - Romaltyn MiningPlan de gestionare a deseurilor - Romaltyn Mining
Plan de gestionare a deseurilor - Romaltyn Mining
 

Recently uploaded

ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantului
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantuluiziua pamantului ziua pamantului ziua pamantului
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantuluiAndr808555
 
Igiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-a
Igiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-aIgiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-a
Igiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-aCMB
 
Literatura polonă pentru copii tradusă în limba română
Literatura polonă pentru copii tradusă în limba românăLiteratura polonă pentru copii tradusă în limba română
Literatura polonă pentru copii tradusă în limba românăBibliotecaMickiewicz
 
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptx
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptxCatalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptx
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptxCori Rus
 
Strategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptx
Strategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptxStrategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptx
Strategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptxMoroianuCristina1
 
Ghidului privind tehnica și tactica ventilării operaționale la incendii – ISU...
Ghidului privind tehnica și tactica ventilării operaționale la incendii – ISU...Ghidului privind tehnica și tactica ventilării operaționale la incendii – ISU...
Ghidului privind tehnica și tactica ventilării operaționale la incendii – ISU...bdngeorge11
 
Sistemul excretor la om, biologie clasa 11
Sistemul excretor la om, biologie clasa 11Sistemul excretor la om, biologie clasa 11
Sistemul excretor la om, biologie clasa 11CMB
 
Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10
Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10
Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10CrciunAndreeaMaria
 

Recently uploaded (8)

ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantului
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantuluiziua pamantului ziua pamantului ziua pamantului
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantului
 
Igiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-a
Igiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-aIgiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-a
Igiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-a
 
Literatura polonă pentru copii tradusă în limba română
Literatura polonă pentru copii tradusă în limba românăLiteratura polonă pentru copii tradusă în limba română
Literatura polonă pentru copii tradusă în limba română
 
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptx
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptxCatalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptx
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptx
 
Strategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptx
Strategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptxStrategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptx
Strategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptx
 
Ghidului privind tehnica și tactica ventilării operaționale la incendii – ISU...
Ghidului privind tehnica și tactica ventilării operaționale la incendii – ISU...Ghidului privind tehnica și tactica ventilării operaționale la incendii – ISU...
Ghidului privind tehnica și tactica ventilării operaționale la incendii – ISU...
 
Sistemul excretor la om, biologie clasa 11
Sistemul excretor la om, biologie clasa 11Sistemul excretor la om, biologie clasa 11
Sistemul excretor la om, biologie clasa 11
 
Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10
Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10
Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10
 

Pomi, Ambusti fructiferi, Capsuni - Ghid Tehnic

  • 1. R INSTITUTUL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURÃ SOCIETATEA NAÞIONALÃ A POMICULTORILOR DIN ROMÂNIA Ghid tehnic ºi economic POMI ARBUªTI FRUCTIFERI CÃPªUN Completarea Sprijinului Financiar acordat de Uniunea Europeanã pentru Restructurarea Agriculturii în România UMP CESAR MINISTERUL AGRICULTURII ªI DEZVOLTÃRII RURALE
  • 2. Elaborarea publica?iei ”Pomi, arbuºti fructiferi, cãpºun – Ghid tehnic ºi economic“ a fost finanþatã de cãtre Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltarii Rurale în cadrul Proiectului ”Completarea Sprijinului Financiar Acordat de Uniunea Europeana pentru Restructurarea Agriculturii în Romania ” (CESAR). Piteºti - 2014 R INSTITUTUL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURÃ SOCIETATEA NAÞIONALÃ A POMICULTORILOR DIN ROMÂNIA Ghid tehnic ºi economic POMI ARBUªTI FRUCTIFERI CÃPªUN MINISTERUL AGRICULTURII ªI DEZVOLTÃRII RURALE
  • 3. Autori coordonatori: Autori: Tehnoredactare ºi coperta Nicolae Nedelcu Editura 2014 Dorin Sumedrea Ilarie Isac Mihail Iancu Aurelian Olteanu Mihail Coman Ion Duþu Ancu Irina Botu Ion Budan Sergiu Butac Mãdãlina Cãlinescu Mirela Chiþu Emil Creangã Ion Isac Valentina Mladin Paulina Mladin Gheorghe Militaru Mãdãlina Mazilu Crãiºor Marin Florin Cristian Nicola Claudia Preda Silvia Plopa Catiþa Stanciu Cosmina Stanciu Gheorghe Sturzeanu Monica Sumedrea Mihaela Tãnãsescu Nicolae Turek Adrian office@invel.ro - www.invel.ro (CNCSIS certified) Tel. 0723.20.50.48; Fax. 031/102.76.16 Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României Pomi, arbuºti fructiferi, cãpºun : ghid tehnic ºi economic / coord.: Dorin Sumedrea, Ilarie Isac, Mihail Iancu, ... ; pref.: Nicolae ªtefan. - Otopeni : Invel Multimedia, 2014 Bibliogr. ISBN 978-973-1886-82-4 I. Sumedrea, Dorin Ioan II. Isac, Ilarie III. Iancu, Mihai IV. ªtefan, Nicolae (pref.) 631.52:634.1+634.7+634.75(498)
  • 4. CUPRINS 3 STAREAACTUALĂ A POMICULTURII ........................................................................................................ 13 1 ECVENŢE TEHNOLOGICE COMUNE SPECIILOR POMICOLE ............................................................................. 17 1.1. Pregătirea terenului în vederea plantării pomilor şi arbuştilor fructiferi ....................................................... 17 1 Sisteme de întreţinere a solului în pomicultură ................................................................................................ 19 1.3. Necesitatea şi metode de fertilizare a plantaţiilor pomicole ............................................................................ 25 CAP. 2. CULTURA MĂRULUI ................................................................................................................................................. 35 2.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu .................................................................................................................... 35 ......................................................................................................................................... 35 2.3. Portaltoii mărului ............................................................................................................................................... 44 2.4. Materialul săditor. Boli virale .............................................................................................................................45 Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod .......................................................................... 46 2.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea .......................................................................... 54 2.7. Eficienţa economică .......................................................................................................................................... 68 CAP. 3. CULTURAPĂRULUI ..................................................................................................................................................71 3.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu 71 3.3. Portaltoii părului 3.4. Materialul săditor. Boli virale 3.5. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod 76 3.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 3.7. Eficienţa economică nţ faţă de factorii de mediu 4.2. Sortimentul de soiuri 4.4. Materialul săditor. Boli virale 4.5. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrare DIN ROMÂNIA CAP . S .2. 2.2. Sortimentul de soiuri 2.5. pe rod 3.2. Sortimentul de soiuri CAP. 4. CULTURA GUTUIULUI 4.1. Ceri ele 4.3. Portaltoii gutuiului a pe rod 2.5.1. 2.5.2 2.5.3 2.6. 2.6.5.3. Programe de comba 2.6.6. Recoltarea fructelor 3.6. . Recoltarea fructelor Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului ...................................................................... 46 . Sisteme de cultură ............................................................................................................................... 48 . Tehnica formării coroanelor .................................................................................................................. 50 2.6.1. Sisteme de întreţinere a solului ............................................................................................................ 54 2.6.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor ................................................................................................................ 55 2.6.3. Tehnica irigării plantaţiilor ..................................................................................................................... 58 2.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare ....................................................................... 58 2.6.5. Principalele boli şi dăunători ................................................................................................................. 61 5.1. Bolile mărului ....................................................................................................................... 61 2.6.5.2. Dăunătorii mărului ................................................................................................................ 62 tere ....................................................................................................... 66 ............................................................................................................................. 67 3.5.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului 3.5.2. Sisteme de cultură 3.5.3. Tehnica formării coroanelor 3.6.1. Sisteme de întreţinere a solului 3.6.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor 3.6.3. Tehnica irigării plantaţiilor 3.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare 3.6.5. Principalele boli şi dăunători 3.6.5.1. Bolile părului 3.6.5.2. Dăunătorii părului 3.6.5.3. Programe de combatere 6 4.5.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului 4.5.2. Sisteme de cultură 4.5.3. Tehnica formării coroanelor ................................................................................................................... ......................................................................................................................................... 71 ................................................................................................................................................ 75 .............................................................................................................................75 .......................................................................... .......................................................................... 77 .......................................................................................................................................... 80 .............................................................................................................................................. 83 .................................................................................................................... 83 ......................................................................................................................................... 83 ............................................................................................................................................. 84 .............................................................................................................................84 .......................................................................... 84 ...................................................................... 76 ............................................................................................................................... 76 .................................................................................................................. 76 ............................................................................................................ 77 ................................................................................................................ 77 ..................................................................................................................... 77 ....................................................................... 77 ................................................................................................................. 78 ........................................................................................................................ 78 ................................................................................................................. 78 ....................................................................................................... 79 ..............................................................................................................................80 ...................................................................... 84 ............................................................................................................................... 84 .................................................................................................................. 84
  • 5. CUPRINS 4 4.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 4.7. Eficienţa economică 5.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu 89 rialul săditor. Boli virale 5.5. Tehnologii de înfiinţare şi între inere până la intrarea pe rod logii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 5.7. Eficienţa economică EŞ .1. Cerinţele faţă de factorii de mediu ş 6.4. Materialul săditor. Boli virale 6.5. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod 6.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 6.7. Eficienţa economică IŞ 7.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu ....................................................................................... 85 .......................................................................................................................................... 86 ............................................................................................................................................... 89 .................................................................................................................... ......................................................................................................................................... 89 ............................................................................................................................................. 95 ............................................................................................................................ 96 .......................................................................... 97 ........................................................................ 101 ........................................................................................................................................ 108 ............................................................................................................................................ 111 ................................................................................................................... 111 ....................................................................................................................................... 111 ........................................................................................................................................... 117 ........................................................................................................................... 118 ........................................................................ 119 ........................................................................ 120 ........................................................................................................................................ 126 .............................................................................................................................................. 129 .................................................................................................................. 129 ....................................................................................................................................... 129 CAP. 5. CULTURA PRUNULUI 5.2. Sortimentul de soiuri 5.3. Portaltoii prunului 5.4. Mate 5.6. Tehno CAP. 6. CULTURA CIR ULUI 6 6.2. Sortimentul de soiuri 6.3. Portaltoii cire ului CAP. 7. CULTURAV INULUI 7.2. Sortimentul de soiuri 4.6.1. Sisteme de întreţinere a solului 6.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor 4.6.3. Tehnica irigării plantaţiilor 4.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare 4.6.5. Principalele boli şi dăunători 4.6.5.2. Dăunătorii gutuiului tere 5.5.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului 5.5.2. Sisteme de cultură 5.5.3. Tehnica formării coroanelor 5.6.1. Sisteme de întreţinere a solului 5.6.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor 5.6.3. Tehnica irigării plantaţiilor 5.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare . Principalele boli şi dăunători 5.6.5.2. Dăunătorii prunului tere 6.5.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului 6.5.2. Sisteme de cultură 6.5.3. Tehnica formării coroanelor 6.6.1. Sisteme de întreţinere a solului 6.6.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor . Tehnica irigării plantaţiilor 6.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare 6.6.5. Principalele boli şi dăunători eş 6.6.5.2. Dăunătorii cireşului tere ............................................................................................................ 85 ................................................................................................................ 85 ..................................................................................................................... 85 ....................................................................... 85 ................................................................................................................. 85 ...................................................................................................................... 85 .............................................................................................................. 85 ....................................................................................................... 86 ............................................................................................................................. 86 .......................................................................97 ............................................................................................................................... 97 .................................................................................................................. 98 .......................................................................................................... 101 .............................................................................................................. 101 ................................................................................................................... 102 ..................................................................... 102 ............................................................................................................... 103 .................................................................................................................... 103 ............................................................................................................. 104 ..................................................................................................... 106 ........................................................................................................................... 107 ..................................................................... 119 ..............................................................................................................................119 ................................................................................................................ 119 .......................................................................................................... 120 .............................................................................................................. 121 ................................................................................................................... 122 ..................................................................... 122 ............................................................................................................... 123 .................................................................................................................... 123 ............................................................................................................ 124 ..................................................................................................... 125 ........................................................................................................................... 125 4. 4.6.5.1. Bolile gutuiului 4.6.5.3. Programe de comba 4.6.6. Recoltarea fructelor 5.6.5 5.6.5.1. Bolile prunului 5.6.5.3. Programe de comba 5.6.6. Recoltarea fructelor 6.6.3 6.6.5.1. Bolile cir ului 6.6.5.3. Programe de comba 6.6.6. Recoltarea fructelor iş 7.4. Materialul săditor. Boli virale 7.5. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod 7.3. Portaltoii v inului ........................................................................................................................................ 131 .......................................................................................................................... 132 ....................................................................... 132 7.5.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului 7.5.2. Sisteme de cultură 7.5.3. Tehnica formării coroanelor .................................................................... 132 ............................................................................................................................ 132 ............................................................................................................... 133
  • 6. CUPRINS 5 7.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după i 7.7. Eficienţa economică 8.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu 8.4. Materialul săditor. Boli virale 8.5. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod 8.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 8.7. Eficienţa economică 9.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu 9.4. Materialul săditor. Boli virale 9.5. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod 9.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intr ntrarea pe rod 7 CAP. 8. CULTURACAISULUI 8.2. Sortimentul de soiuri 8.3. Portaltoii caisului CAP. 9. CULTURAPIERSICULUI 9.2. Sortimentul de soiuri 9.3. Portaltoii piersicului area pe rod ........................................................................ 134 ........................................................................................................................................ 138 ...............................................................................................................................................141 .................................................................................................................. 141 ....................................................................................................................................... 141 .............................................................................................................................................143 ...........................................................................................................................144 ........................................................................ 144 ......................................................................... 147 ........................................................................................................................................ 150 ......................................................................................................................................... 153 .................................................................................................................. 153 ....................................................................................................................................... 153 ........................................................................................................................................ 156 ...........................................................................................................................156 ........................................................................ 157 ......................................................................... 159 .6.1. Sisteme de întreţinere a solului 7.6.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor 7.6.3. Tehnica irigării plantaţiilor 7.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare 7.6.5. Principalele boli şi dăunător Bolile iş 7.6.5.2. Dăunătorii vişinului tere 8.5.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului cultură 8.5.3. Tehnica formării coroanelor 8.6.1. Sisteme de întreţinere a solului 8.6.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor 8.6.3. Tehnica irigării plantaţiilor ităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare 8.6.5. Principalele boli şi dăunători 8.6.5.2. Dăunătorii caisului tere 9.5.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului 9.5.2. Sisteme de cultură 9.5.3. Tehnica formării coroanelor 9.6.1. Sisteme de întreţinere a solului 9.6.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor 9.6.3. Tehnica irigării plantaţiilor 9.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare 9.6.5. Principalele boli şi dăunători 9.6.5.2. Dăunătorii piersicului atere .......................................................................................................... 134 .............................................................................................................. 134 ................................................................................................................... 135 ..................................................................... 136 ............................................................................................................... 136 .................................................................................................................... 136 ............................................................................................................. 137 ..................................................................................................... 137 ........................................................................................................................... 138 .................................................................... 144 ............................................................................................................................. 145 ................................................................................................................ 146 .......................................................................................................... 147 .............................................................................................................. 147 ................................................................................................................... 148 ..................................................................... 148 ............................................................................................................... 148 ..................................................................................................................... 148 .............................................................................................................. 149 ..................................................................................................... 149 ........................................................................................................................... 150 .................................................................... 157 ............................................................................................................................. 158 ................................................................................................................ 158 .......................................................................................................... 159 .............................................................................................................. 159 ................................................................................................................... 161 ..................................................................... 161 ............................................................................................................... 161 ................................................................................................................. 162 .......................................................................................................... 162 ..................................................................................................... 162 i 7.6.5.1. v inului 7.6.5.3. Programe de comba 7.6.6. Recoltarea fructelor 8.5.2. Sisteme de 8.6.4. Particular 8.6.5.1. Bolile caisului 8.6.5.3. Programe de comba 8.6.6. Recoltarea fructelor 9.6.5.1. Bolile piersicului 9.6.5.3. Programe de comb 9.7. Eficienţa economică 9.6.6. Recoltarea fructelor .................................................................................................... 164 10.5.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului .................................................................. 170 10.5.2. Sisteme de cultură .................................................................................................... 171 10.5.3. Tehnica formării coroanelor .................................................................................................... 171 .................................................................................................... 164 0 .................................................................................................... 167 10.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu .................................................................................................... 167 0 .................................................................................................... 167 0 .................................................................................................... 170 10.4. Materialul săditor. Boli virale .................................................................................................... 170 10.5. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod .............................................................. 170 CAP. 1 . CULTURA NUCULUI 1 .2. Sortimentul de soiuri 1 .3. Portaltoii nucului
  • 7. CUPRINS 6 1 11.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu 1 1 11.4. Materialul săditor. Boli virale 11.5. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod 11.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 11.7. Eficienţa economică 12.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu 12.4. Materialul săditor 12.5. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod gii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 10.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod ................................................................... 171 10.7. Eficienţa economică .................................................................................................... 176 .................................................................................................... 179 .................................................................................................... 179 .................................................................................................... 179 .................................................................................................... 180 .................................................................................................... 180 .................................................................. 180 ..................................................................... 181 .................................................................................................... 183 .................................................................................................... 185 .................................................................................................... 185 .................................................................................................... 185 .................................................................................................... 188 .................................................................................................... 188 ................................................................. 188 ................................................................. 189 10.6.1. Sisteme de întreţin .................................................................................................... 171 10.6.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor .................................................................................................... 171 10.6.3. Tehnica irigării plantaţiilor .................................................................................................... 172 10.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare ................................................................ 172 10.6.5. Principalele boli şi dăunători .................................................................................................... 173 0 .................................................................................................... 173 10.6.5.2. Dăunătorii nucului .................................................................................................... 173 0 tere ................................................................................................. 173 0 .................................................................................................... 175 .................................................................. 180 .................................................................................................... 180 .................................................................................................... 180 .................................................................................................... 181 .................................................................................................... 181 .................................................................................................... 181 .................................................................. 181 .................................................................................................... 181 .................................................................................................... 181 .................................................................................................... 181 ................................................................................................... 182 .................................................................................................... 182 .................................................................. 188 .................................................................................................... 188 .................................................................................................... 189 .................................................................................................... 189 .................................................................................................... 189 .................................................................................................... 189 .............................................................. 190 ere a solului 1 .6.5.1. Bolile nucului 1 .6.5.3. Programe de comba 1 .6.6. Recoltarea fructelor CAP. 1 . CULTURA MIGDALULUI 1 .2. Sortimentul de soiuri 1 .3. Portaltoii migdalului CAP. 12. CULTURA ALUNULUI 12.2. Sortimentul de soiuri 12.3. Portaltoii alunului 12.6. Tehnolo 1 .5.1. Particula 1 .6.2. Tehnica fertiliz 1 .6.5.1. Bolile migdalului 1 .6.6. Recoltarea fructelor 1 rităţi privind organizarea şi pregătirea terenului 11.5.2. Sisteme de cultură 11.5.3. Tehnica formării coroanelor 11.6.1. Sisteme de întreţinere a solului 1 ării plantaţiilor 11.6.3. Tehnica irigării plantaţiilor 11.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare 11.6.5. Principalele boli şi dăunători 1 11.6.5.2. Dăunătorii migdalului 11.6.5.3. Programe de combatere 1 12.5.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului 12.5.2. Sisteme de cultură 12.5.3. Tehnica formării coroanelor 12.6.1. Sisteme de întreţinere a solului 12.6.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor 12.6.3. Tehnica irigării plantaţiilor 12.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare 6.5. Principalele boli şi dăunători 12.6.5.2. Dăunătorii alunului 12.6.5.3. Programe de combatere 13.5.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului 13.5.2. Sisteme de cultură 13.5.3. Tehnica formării coroanelor 12. 12.6.5.1. Bolile alunului 12.6.6. Recoltarea fructelor .................................................................................................... 190 .................................................................................................... 190 .................................................................................................... 191 ................................................................................................... 191 .................................................................................................... 192 195 .................................................................. 197 .................................................................................................... 197 .................................................................................................... 198 12.7. Eficienţa economică 13.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu 13.4. Materialul săditor 13.5. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod .................................................................................................... 192 .................................................................................................... 195 .................................................................................................... .................................................................................................... 195 .................................................................................................... 196 .................................................................................................... 197 ........................................................... 197 CAP. 13. CULTURA CASTANULUI COMESTIBIL 13.2. Sortimentul de soiuri 13.3. Portaltoii castanului comestibil
  • 8. CUPRINS 7 13.6.1. Sisteme de întreţinere a solului 13.6.2. Tehnica fertilizării pla ţ 13.6.3. Tehnica irigării plantaţiilor 13.6.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare 13.6.5. Principalele boli şi dăunători 13.6.5.2. Dăunătorii castanului comestibil .6.5.3. Programe de combatere 14.4.1. Amplasarea, organizarea i pregătirea terenului în vederea înfiinţării plantaţiilor 14.4.2. Fertilizarea de bază 14.4.3. Sisteme de cultură, densităţi, particularităţi de plantare 14.4.4. Lucrări de întreţinere şi fertilizare 14.5.1. Sisteme de întreţinere a solului 14.5.2. Fertilizarea căpşunăriilor 14.5.3. Irigarea căpşunăriilor 14.5.4. Principalele boli şi dăunători. Combatere 15.4.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului 4 ră 15.4.3. F 15.5.1. Sisteme de întreţinere a solului 15.5.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor 13.6. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 13.7. Eficienţa economică CAP. 14. CULTURA CĂPŞUNULUI 14.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu 14.3. Materialul săditor 14.4. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod 14.5. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 14.6. Eficienţa economică nţ faţă de factorii de 15.3. Materialul săditor. Boli virale 15.4. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod 15.5. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod ............................................................. 198 .................................................................................................... 201 .................................................................................................... 203 .................................................................................................... 203 .................................................................................................... 203 .................................................................................................... 205 ............................................................ 205 ............................................................... 208 .................................................................................................... 211 .................................................................................................... 213 .................................................................................................... 213 .................................................................................................... 213 .................................................................................................... 215 ............................................................. 215 ............................................................... 216 14.2. Sortimentul de soiuri CAP. 15. CULTURA ZMEURULUI 15.1. Ceri ele mediu 15.2. Sortimentul de soiuri .................................................................................................... 198 .................................................................................................... 198 .................................................................................................... 198 .................................................................. 198 .................................................................................................... 199 ............................................................................................ 199 ..................................................................................... 199 ................................................................................................. 199 .................................................................................................... 200 ............................. 205 .................................................................................................... 205 .................................................................. 206 .................................................................................................... 207 .................................................................................................... 208 .................................................................................................... 208 .................................................................................................... 208 ...................................................................................... 209 .................................................................................................... 210 .................................................................. 215 .................................................................................................... 216 .................................................................................................... 216 .................................................................................................... 216 .................................................................................................... 216 nta iilor 13.6.5.1. Bolile castanului comestibil 13 13.6.6. Recoltarea fructelor 14.5.5. Recoltarea fructelor 15. .2. Sisteme de cultu ș ormarea benzii roditoare 15.5.3. Tehnica irigării plantaţiilor rităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare 15.5.5. Principalele boli şi dăunători 15.5.5.2. Dăunătorii zmeurului atere 16.4.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului 16.4.2. Sisteme de cultură 16.4.3. Tehnica formării tufelor 16.5.1. Sisteme de întreţinere a solului 16.5.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor 16.5.3. Tehnica irigării plantaţiilor 16.5.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare 16.5.5. Principalele boli şi dăunători .................................................................................................... 217 .................................................................. 217 .................................................................................................... 217 .................................................................................................... 217 .................................................................................................... 218 ................................................................................................... 219 .................................................................................................... 219 .................................................................. 224 .................................................................................................... 224 .................................................................................................... 225 .................................................................................................... 225 .................................................................................................... 225 .................................................................................................... 226 ................................................................... 226 .................................................................................................... 226 15.5.4. Particula 15.5.5.1. Bolile zmeurului 15.5.5.3. Programe de comb 15.5.6. Recoltarea fructelor 15.6 CAP. 16. CULTURA MURULUI 16.2. Sortimentul de soiuri e rod . Eficienţa economică 16.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu 16.3. Materialul săditor. Boli virale 16.4. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea p 16.5. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod .................................................................................................... 220 .................................................................................................... 223 .................................................................................................... 223 .................................................................................................... 223 .................................................................................................... 223 .............................................................. 224 ................................................................. 225
  • 9. CUPRINS 8 16.5.5.2. Dăunătorii murului 16.5.5.3. Programe de combatere 17.4.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului 17.4.2. Sisteme de cultură 17.4.3. Tehnica formării tufelor 17.5.1. Sisteme de întreţinere a solului 17.5.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor 17.5.3. Tehnica irigării plantaţiilor 17.5.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare Principalele boli şi dăunători 17.5.5.1. Bolile coacăzului 17.5.5.2. Dăunătorii coacăzului atere 18.4.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului 18.4.2. Sisteme de cultură 18.4.3. Tehnica tăierilor de formare 18.5.1. Sisteme de întreţinere a solului 16.5.5.1. Bolile murului 16.5.6. Recoltarea fructelor 17.5.5. 17.5.5.3. Programe de comb 17.5.6. Recoltarea fructelor .................................................................................................... 226 .................................................................................................... 226 .................................................................................................. 227 .................................................................................................... 227 231 .................................................................. 233 .................................................................................................... 233 .................................................................................................... 234 .................................................................................................... 234 .................................................................................................... 234 .................................................................................................... 235 ................................................................... 235 .................................................................................................... 235 .................................................................................................... 235 .................................................................................................... 235 ................................................................................................... 236 .................................................................................................... 237 ................................................................. 240 .................................................................................................... 240 .................................................................................................... 241 .................................................................................................... 241 16.6. Eficienţa economică 228 CAP. 17. CULTURA COACĂZULUI 17.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu 17.3. Materialul săditor. Boli virale 17.4. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 17.6. Eficienţa economică CĂTINEI 18.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu 18.3. Materialul săditor 18.4. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod 18.5. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod .................................................................................................... .................................................................................................... 231 .................................................................................................... .................................................................................................... 231 .................................................................................................... 233 .................................................................. 233 ................................................................... 234 .................................................................................................... 237 .................................................................................................... 239 .................................................................................................... 239 .................................................................................................... 239 .................................................................................................... 240 .................................................................. 240 ................................................................... 241 17.2. Sortimentul de soiuri 17.5. Tehnologii de CAP. 18. CULTURA 18.2. Sortimentul de soiuri 18.5.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor nica irigării plantaţiilor 18.5.4. Particularităţi privind tăierile de întreţinere şi fructificare 18.5.5. Principalele boli şi dăunători 18.5.5.1. Bolile cătinei 18.5.5.2. Dăunătorii cătinei atere 19.4.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului 19.4.2. Sisteme de cultură 19.4.3. Tehnica formării tufelor 9.5.1. Sisteme de întreţinere a solului 19.5.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor 19.5.3. Tehnica irigării plantaţiilor 19.5.4. Particularităţi privind tăierile de între inere şi fructificare 19.5.5. Principalele boli şi dăunători .................................................................................................... 241 .................................................................................................... 241 ................................................................... 242 .................................................................................................... 242 .................................................................................................... 242 .................................................................................................... 242 ................................................................................................... 242 .................................................................................................... 242 .................................................................. 248 .................................................................................................... 249 .................................................................................................... 249 .................................................................................................... 249 .................................................................................................... 249 .................................................................................................... 250 ................................................................... 251 .................................................................................................... 251 18.5.3. Teh 18.5.5.3. Programe de comb 18.5.6. Recoltarea fructelor 1 18.6. Eficienţa economică 19.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu 19.3. Materialul săditor. Boli virale nfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod 19.5. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod .................................................................................................... 243 .................................................................................................... 245 .................................................................................................... 245 .................................................................................................... 245 .................................................................................................... 247 .................................................................. 248 ..................................................................... 249 CAP. 19. CULTURA AFINULUI 19.2. Sortimentul de soiuri 19.4. Tehnologii de î
  • 10. CUPRINS 19.5.5.2. Dăunătorii afinului 19.5.5.3. Programe de combatere 20.4.1. Particularităţi privind organizarea şi pregătirea terenului 20.4.2. Sisteme de cultură 4 nica formării tufelor 20.5.1. Sisteme de întreţinere a solului 20.5.2. Tehnica fertilizării plantaţiilor 20.5.3. Tehnica irigării plantaţiilor 20.5.4. Particularităţi privind tăieri e ş 20.5.5. Principalele boli şi dăunători 19.5.5.1. Bolile afinului 19.5.6. Recoltarea fructelor 20. .3. Teh l de între inere i fructificare 20.5.6. Recoltarea fructelor ................................................................................................................... 251 ............................................................................................................ 251 .................................................................................................. 252 ......................................................................................................................... 252 .................................................................. 256 ........................................................................................................................... 256 ..................................................................................................................... 257 ........................................................................................................ 257 .................................................................................................... 257 .................................................................................................... 257 ................................................................ 257 .................................................................................................... 257 .................................................................................................... 258 19.6. Eficienţa economică IŞ 20.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu 20.3. Materialul săditor. Boli virale 20.4. Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod 20.5. Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 20.6. Eficienţa economică CAP. 21. CULTURA MĂCEŞULUI 21.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu . Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod ...................................................................................................................................... 253 .......................................................................................................................................... 255 ................................................................................................................ 255 ..................................................................................................................................... 255 .........................................................................................................................256 ...................................................................... 256 ....................................................................... 257 .................................................................................................... 258 .................................................................................................... 261 .................................................................................................... 261 .................................................................................................... 261 .............................................................. 261 CAP. 20. CULTURAAGR ULUI 20.2. Sortimentul de soiuri 21.2. Sortimentul de soiuri 21.3 9 . Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 21.5. Eficienţa economică 21.4 ............................................................... 261 .................................................................................................... 262 21. 21 Recoltarea fructelor 4.1. Principalele boli şi dăunători .4.2. .................................................................................................... 262 .................................................................................................... 262 CAP. 22. CULTURA LONICEREI 22.2. Sortimentul de soiuri 22.3 22.4 CAP. 23. CULTURA CORNULUI 23.2. Sortimentul de soiuri 23.3 23.4 CAP. 24. CULTURA S 24.2. Sortimentul de soiuri 24.3 24.4 .................................................................................................... 265 .................................................................................................... 265 .................................................................................................... 265 ............................................................ 265 ................................................................. 266 .................................................................................................... 267 .................................................................................................... 269 .................................................................................................... 269 .................................................................................................... 269 ............................................................. 269 ................................................................... 270 .................................................................................................... 270 .................................................................................................... 273 .................................................................................................... 273 .................................................................................................... 273 ............................................................... 273 .................................................................. 273 22.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu . Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod . Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 22.5. Eficienţa economică 23.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu . Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod . Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 23.5. Eficienţa economică CORUŞULUI NEGRU (ARONIA) 24.1. Cerinţele faţă de factorii de mediu . Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod . Tehnologii de între inere a plantaţiilor după intrarea pe rod 22.4 22. Recoltarea fructelor 23.4 23. . Recoltarea fructelor .1. Principalele boli şi dăunător 4.2. .1. Principalele boli şi dăunători 4 2. .................................................................................................... 266 .................................................................................................... 266 .................................................................................................... 270 .................................................................................................... 270 .1. Principalele boli şi dăunători 4.2. 24.4 24. Recoltarea fructelor .................................................................................................... 274 .................................................................................................... 274 24.5. Eficienţa economică .................................................................................................... 274
  • 11. CUPRINS 10 CAP. 25. CULTURA SOCULUI 25.1. Cerin ele 25.2. Sortimentul de soiuri 25.3 25.4 CAP. 26. CULTURA TRANDAFIRULUI PENTRU PETALE 26.2. Sortimentul de soiuri 26.3 26.4 faţă de factorii de mediu . Tehnologii de înfiinţare şi întreţinere până la intrarea pe rod . Tehnologii de întreţinere a plantaţiilor după intrarea pe rod 25.5. Eficienţa economică 26.1. Cerin ele fa ă de factorii de mediu . Tehnologii de înfiinţare i între inere până la intrarea pe rod . Tehnologii de între inere a plantaţiilor după intrarea pe rod 26.5. Eficienţa economică ............................................................................................................................................. 277 ................................................................................................................ 277 ..................................................................................................................................... 277 ...................................................................... 277 ....................................................................... 278 ......................................................................................................................................278 .................................................................................................. 281 ............................................................................................................... 281 ..................................................................................................................................... 281 ...................................................................... 281 ....................................................................... 282 ......................................................................................................................................282 BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................................................... 284 ţ ș 25.4 25. . Recoltarea fructelor 2 .4 26. . Recoltarea petalelor .1. Principalele boli şi dăunători 4 2. 6 .1. Principalele boli şi dăunători 4 2. ............................................................................................................ 278 ......................................................................................................................... 278 ............................................................................................................ 282 ........................................................................................................................ 282
  • 12. 11 Prima întrebare pe care şi-o poate pune oricine are în faţă foloseşte ? Răspunsul este interesant şi uşorde aflat din rândurile ce urmează. ii şi Dezvoltării Rurale (MADR) Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 Pentru a veni în sprijinul celor ce îndrăgesc cultura pomilor roditori familiale, a asociaţiilor de pomicultori, dar şi a tineretului care doreşte din toată inima să îmbrăţişeze această captivantă şi bănoasă meserie, Naţională şi ltură Piteşti- Mărăcineni , au elaborat această lucrare. , rodul competenţei profesionale a specialişti din Institut şi Staţiunile de cercetare pomicole, face referire la spec şi anume: specii seminţoase: măr, păr, gutui; specii sâmburoase: prun, cireş, vişin, cais, piersic, nectarin; specii de arbuşti fructiferi: zmeur, mur, coacăz, agriş, afin; specii: căpşun, corn, cătină, măceş, lonicera, scoruş, soc, trandafirul O simplă răsfoire a capitolelor şi subcapitolelor oferă cititorului posibilitatea să parcurgă noţiuni necesare despre cerinţele faţă de mediu şi sol, sortimentele actuale şi de perspectivă, tehnici şi tehnologii de cultură, combatere fitosanitară La fiecare din speciile menţionate se prezintă factorii cheie care trebuie cunoscuţi şi realizaţi pentru a obţine o cultură reuşită, c Merită că aceşti factori cheie au rezultat din multe studii şi cercetări pentru cunoaşterea multitudinei de condiţii pedo-climatice din ţara noastră pentru stabilirea structurii sortimentului de specii şi soiuri, precum şi de cultură, timp de peste 75 de ani. către Secţia de Pomicultură din ICAR (1937/1957) ICHV (1957/1967) şi ICDPPiteşti – Mărăcineni (1967/2013), respectiv 3 generaţii de harnici şi talentaţi oameni de ştiinţă. Cercetarea ştiinţifică a fost, este şi va fi şi în viitor, izvorul din care rezultă cele mai bune tehnologii: de alegere a microzonelor şi zonelor de favorabilitate a speciilor şi soiurilor de pomi roditori, a tipului de livezi (inclusiv a celor clasice, care fixează terenurile în pantă să nu alunece la vale , a lucrărilor tehnologice de tăieri pentru formarea coroanei şi de rodire, fertilizare, protecţie fitosanitară. La înfiinţarea noilor plantaţii de pomi l săditor de calitate, adică liber de viroze, din categorii biologice superioare, atât la portaltoi cât şi la altoi, garantat prin calificativul de „Certificat”, conform normelordin Uniunea Europeană. La sfârşitul fiecărui capitol se găseşte, pentru fiecare specie, ceea ce îl interesează în mod deosebit pe fiecare investitor şi anume eficienţa economică. Solicitantul care se angajează să respecte secvenţele tehnologice din acest tehnic şi economic, la una sau mai multe specii, va beneficia de două mar va deveni un bun producător de fructe ( la un an după plantarea unei suprafeţe cu zmeur, mur şi căpşun, peste 3 tone/ha, iar din anul 3 de la plantarea unei livezi superintensive de măr, cca. 8 tone/ha Naţional re Rurală, Uniunea Europeană acordă un 50% din valoarea investiţiei făcută de solicitant, iar acest sprijin poate ajunge la 90% pentru tinerii pomicultori şi asociaţiile de pomicultori. xpuse mai sus, oricine ajunge la concluzia că noul Program de 4 20, oferă şanse mari de a face investiţii în livezi şi plantaţii de căpşun şi arbuşti fructiferi şi a realiza recolte bune, cu fructe de calitate şi venituri băneşti pe măsură. Haideţi să îndestulăm piaţa internă în ţară, bogate în vitamine şi substanţe absolut necesare funcţionării organismului uman de toate vârstele şi la preţuri sub cele din import. Al dumneavoastră, Fost ministru alAgriculturii şiAlimentaţiei Preşedinte de Onoare al Societăţii Române de Horticultură şi al Societăţii Naţionale Bucureşti, acest Ghid al Pomicultorului este, la ce-i Ministerul Agricultur a lansat în cadrul Programului , un Subprogram special pentru dezvoltarea sectorului pomicol, intitulat pe scurt . , a fermelor Societatea a Pomicultorilor din România (SNPR) Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicu (ICDP) peste 20 de iile pomicole care pot fi cultivate cu succes pe teritoriul României, - - - specii nucifere: nuc, migdal, alun, castan; - - alte pentru petale. , etc. u fructe de calitate. de amintit , a tehnologiei Acest efort a fost realizat de , de ) trebuie folosit numai materia Ghid i avantaje: - ex.: ); - prin Programul de Dezvolta Subprogramul „Pomicultura”, sprijin nerambursabil de minim Din cele e Dezvoltare a Pomiculturii 201 - 20 de cu fructe produse la noi în Guvernul Provizoriu (1989/90) a Pomicultorilor din România 01 Iunie 2014 Acţiunea omicolăp Ghidul tehnic şi economic: Pomi, arbuşti fructiferi şi căpşun Prof. dr. doc. NicolaeŞTEFAN Cuvânt înainte
  • 13.
  • 14. POMICULTURA 13 STAREA ACTUALĂ A POMICULTURII DIN ROMÂNIA 158.609,74 Pomicultura, deşi reprezintă una dintre ramurile importante ale româneşti are ca trăsătură predominantă procentul foarte mare al fermelor de subzistenţă, care produc în principal pentru autoconsum, comercializând pe piaţă doar întâmplător produsele obţinute. uprafaţa totală a plantaţiilor pomicole este de ha, ceea ce reprezintă circa 1,7% din suprafaţa arabilă a ţării, fiind concentrată astfel: judeţul Argeş ( %), urmat de judeţele Vâlcea ( Prahova (9.664 ha, respectiv 6.15%), Dâmboviţa (9.293 ha, respectiv 5,91 %), Bistriţa Năsăud %) şi zău (8.418 ha, respectiv Structura plantaţiilor următoarea ), măr %), cireş şi vişin 7.760 %), păr şti 1. ha (0,91%) şi căpşun 2. area pe grupe de vârstă indică faptul că, din totalul suprafeţei cu plantaţii pomicole, 74% (11 ha) sunt plantaţii cu vărsta mai mare de 25 ani, ha) sunt plantaţii cu vârsta cuprinsă între 10-25 ani şi ha) sunt plantaţii vârsta cuprinsă între 1-10 ani ( agriculturii , În prezent, s 20.370 ha, respectiv 12,96 13.145 ha, respectiv 8,36 %), (8.952,51 ha, respectiv 5,69 %), Satu Mare (8.780 ha, respectiv 5,58 Bu 5,35%) (tabel 1). pomicole pe specii este : prun 71.480 ha (45,42 % 60.731 ha (37,81 ha (4,93 4.820 ha (3,06 %), cais 2.880 ha (1,83 %), piersic 2.690 ha (1,71 %), nucifere 2.231 ha (1,42 %), arbu 430 080 ha (1,32%). Încadr 7.090 19% (29.650 7% (11.810 noi, cu fig. 1, tabel 2). Fig. 1. Situatia plantatiilor pomicole pe în anul 2013grupe de vârstă În 82.980 ha sunt 2 7.110 2 doar 8.500 6% , (fig. 2, tabel 2). funcţie de potenţialul productiv al plantaţiilor pomicole existente, circa plantaţii în declin (5 % din total suprafaţă), circa 6 ha reprezintă plantaţii pe rod (4 % din total suprafaţă) şi ha reprezintă plantaţii tinere ( din total suprafaţă) Fig. 2. Potentialul productiv al plantatiilor pomicole în anul 2013
  • 15. În funcţie de sistemul de cultură, sunt , şi numai sunt ( 10 plantaţii extensive (clasice) taţii e ha (2%) plantaţii superintensive 8.496 ha (68%) 47.185 ha (30%) plan intensiv 2.927 sunt fig. 3, tabel 2). Fig. 3. Sisteme a speciilor pomicole în anul 2013de cultură 14 POMICULTURA
  • 16. Nr crt JUDETUL MAR PAR CIRES+ VISIN PRUN CAIS NUC+ ALUN+ MIGDAL ARBUSTI PIERSIC + NECTARIN CAPSUN ALTE SPECII SUPRAFATA TOTALA 1 ALBA 370,50 20,00 3,00 289,50 2,50 0,00 0,00 1,50 0,00 0,00 687,00 2 ARAD 2129,74 112,44 228,53 1751,85 94,08 61,51 61,86 246,77 0,00 455,05 5141,83 3 ARGES 5471,00 1030,00 194,00 13557,00 0,00 97,00 20,00 1,00 0,00 0,00 20370,00 4 BACAU 457,00 22,00 204,00 250,00 0,00 0,00 6,00 0,00 0,00 0,00 939,00 5 BIHOR 2078,00 325,50 197,00 1739,00 315,00 31,00 103,00 914,50 106,00 1,00 5810,00 6 BISTRITA- NASAUD 6173,00 283,00 594,00 1799,00 0,00 61,00 0,00 0,00 24,00 18,51 8952,51 7 BOTOSANI 224,00 30,00 0,00 38,00 0,00 100,00 0,00 0,00 0,00 4,00 396,00 8 BRASOV 1.286,42 4,55 3,90 80,05 0,00 21,95 0,00 0,00 0,00 9,13 1406,00 9 BRAILA 75,24 23,85 110,80 151,40 157,08 7,42 0,00 42,39 0,00 10,00 578,18 10 BUZAU 1736,00 425,00 167,00 5619,00 56,00 110,00 6,00 51,00 1,00 247,00 8418,00 11 CARAS- SEVERIN 2089,00 112,00 0,00 4507,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 6708,00 12 CALARASI 26,25 3,14 36,53 47,34 72,13 6,50 1,00 13,36 35,00 0,48 241,73 13 CLUJ 2619,00 111,00 391,00 1381,00 0,00 9,73 49,37 0,00 0,00 0,00 4561,10 14 CONSTANTA 21,00 0,00 176,00 215,00 694,00 25,00 38,00 703,00 0,00 881,00 2753,00 15 COVASNA 16,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 16,00 16 DÂMBOVITA 4408,00 423,00 132,00 4278,00 1,00 3,00 7,00 5,00 1,00 35,00 9293,00 17 DOLJ 511,37 11,00 296,00 1580,35 269,90 11,00 0,00 139,00 0,00 15,00 2833,62 18 GALATI 257,52 3,58 265,38 173,80 43,55 18,35 5,64 43,50 0,00 8,00 819,32 19 GIURGIU 89,50 2,00 35,00 51,60 0,00 0,00 6,00 8,00 46,00 3,00 241,10 20 GORJ 694,00 106,00 118,00 3588,00 0,00 77,00 0,00 0,00 170,00 3,00 4756,00 21 HARGHITA 524,00 57,00 44,00 128,00 1,00 2,00 0,00 1,00 0,00 0,00 757,00 22 HUNEDOARA 365,00 11,00 9,00 425,00 0,00 7,00 0,00 0,00 0,00 0,00 817,00 23 IALOMITA 11,04 2,93 51,19 27,25 163,36 4,05 7,30 17,95 4,60 1,24 290,91 24 IASI 1663,00 275,00 1275,00 878,00 326,00 145,00 17,00 16,00 36,00 350,00 4981,00 25 ILFOV 60,00 12,71 108,13 61,94 131,00 5,00 0,00 97,00 0,00 0,00 475,78 26 MARAMURES 3860,00 150,00 45,00 1630,00 0,00 216,00 23,00 0,00 0,00 32,00 5956,00 27 MEHEDINTI 2010,00 0,00 685,00 1580,00 80,00 150,00 0,00 130,00 0,00 0,00 4635,00 28 MURES 3011,00 69,00 103,00 247,00 10,00 67,00 5,00 6,00 0,00 126,00 3644,00 29 NEAMT 980,00 190,00 134,00 312,00 5,00 93,00 0,00 5,00 0,00 21,00 1740,00 30 OLT 40,86 0,00 27,05 735,68 45,21 0,00 0,00 10,00 1,50 1,60 861,90 31 PRAHOVA 3141,00 258,00 221,00 5859,00 7,00 103,00 10,00 15,00 9,00 41,00 9664,00 32 SATU-MARE 3260,00 70,00 210,00 3440,00 15,00 240,00 130,00 15,00 1400,00 0,00 8780,00 33 SALAJ 2141,00 72,00 175,00 2225,00 11,00 88,00 37,00 39,00 28,00 7,00 4823,00 34 SIBIU 1933,00 82,00 101,00 446,00 2,00 59,00 0,00 3,00 0,00 0,00 2626,00 35 SUCEAVA 2017,00 110,00 103,00 224,00 0,00 45,00 20,00 0,00 0,00 0,00 2519,00 36 TELEORMAN 21,00 0,00 21,00 66,00 35,00 90,81 120,20 27,00 0,00 2,00 383,01 37 TIMIS 221,53 12,30 80,40 143,10 56,00 25,91 721,40 62,00 0,00 20,90 1343,54 38 TULCEA 245,00 120,00 217,00 385,00 209,00 95,00 25,00 47,00 15,00 80,00 1438,00 39 VASLUI 633,37 26,05 605,64 646,00 36,21 53,30 3,51 20,71 0,00 0,42 2025,21 40 VÂLCEA 2940,00 240,00 95,00 9484,00 11,00 92,00 8,00 2,00 179,00 94,00 13145,00 41 VRANCEA 921,00 21,00 298,00 1440,00 28,00 32,00 0,00 7,00 26,00 10,00 2783,00 42 BUCURESTI 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 TOTAL TARA 60.731,64 4.819,94 7.760,55 71.479,86 2.877,02 2.231,58 1.431,28 2.689,68 2.082,10 2.477,33 158.609,74 Tabel 1. Distribu ia suprafe elor pomicole pe specii i jude eţ ţ ş ţ Specia Suprafa ţa (ha) cu varsta cuprinsa intre Categoria Sistemul de cultura >25 ani 10-25 ani 1-10 ani in declin pe rod tinere Extensiv Intensiv superintens iv ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha % MAR 60.731,34 46.221,77 76 10.784,62 18 3.724,95 6 34.716,29 57 22.666,29 37 3.348,76 6 37.228,61 61 22.680,83 37 821,90 2 PAR 4.827,05 3.512,67 73 975,64 20 338,74 7 2.614,72 54 1.971,03 41 241,30 5 3.934,09 82 817,37 17 75,59 1 CIRES+ VISIN 7.760,55 4.525,30 58 2.012,30 26 1.222,95 16 3.418,04 44 3.839,79 49 502,72 7 5.0739,15 65 2.544,78 33 142,62 2 PRUN 71.479,86 56.113,06 79 13.272,45 19 2.094,35 2 37.056,58 52 32.083,32 45 2.339,96 3 56.381,99 79 14.993,07 21 104,80 0 CAIS 2.877,02 1.986,60 69 591,55 21 298,87 10 1.374,26 48 1.317,15 46 185,61 6 1.400,97 49 1.427,25 50 48,80 1 NUC+ ALUN+ MIGDAL 2.253,53 1.305,80 58 367,38 16 580,35 26 704,70 31 981,90 44 566,93 25 1.784,00 79 461,53 20 8,00 1 ARBUSTI 1.431,28 11,00 1 829,40 58 590,88 41 13,00 1 1.042,04 73 376,24 26 116,30 8 1.078,27 75 236,71 17 PIERSIC+ NECTARIN 2.689,68 1.535,5 57 698,32 26 455,86 17 1.310,5 49 1.113,78 41 265,4 10 1.362,69 51 1.296,39 48 30,6 1 CAPSUN 2.082,10 26,00 1 68,00 3 1.988,10 96 26,00 1 1.844,10 89 212,00 10 191,60 9 451,50 22 1.439,00 69 ALTELE 2.477,33 1.852,73 75 108,99 4 515,61 21 1.744,73 70 252,67 10 479,93 20 1.023,39 41 1.434,23 58 19,71 1 TOTAL 158.609,74 117.090,43 74 29.653,65 19 11.810,66 7 82.978,82 52 67.112,07 42 8.518,85 6 108.496,79 68 47.185,22 30 2.927,73 2 Tabel 2. Situaţia actuală a plantaţiilor pomicole (grupe de vârstă, potenţial productiv, sisteme de cultură) 15 POMICULTURA
  • 17. Fig. 4. Distribu ia spa elor totale cu livezi pe jude în România, 2013 (ha)ţ ţială a suprafeţ ţe, Fig. 5. Distribu ia spa i cu livezi în România, 2013ţ ţială a numărului total de localităţ pe judeţe, 16 POMICULTURA
  • 18. TEHNOLOGII 17 CAPITOLUL I. SECVENȚETEHNOLOGICE COMUNE SPECIILOR POMICOLE 1.1. Pregătirea terenului în vederea plantării pomilor şi arbuştilor fructiferi lemnoase e vechile p În cazul n care terenul din fostele plan , Este o lucrar dar area acesteia în microdepresiuni. l. D stratului a Lucrarea se va realiza va evita deplasarea cu buldozerul a stratului de sol mobilizat din partea s , acestora. Nivelarea pe terenurile e, are a solului prin , În cazul terenurilor pe care este prezentă vegetaţia lemnoasă spontană sau care au fost cultivate cu pomi sau viţă de vie, trebuie ca acestea să fie curăţate de vegetaţia lemnoasă (partea aeriană cât şi rădăcinile). Această lucrare se execută cu utilaje specializate care permit îndepărtarea prin smulgerea din rădăcini a vegetaţiei rămase. Se adună resturile de spalieri şi sârmele rămase de la lantaţii de pomi şi vie pentru ca acestea să nu împiedice efectuarea în bune condiţii a viitoarelor lucrări. î taţii a fost puternic infestat cu pir, se recomandă îndepărtarea acestuia prin erbicidare cu substanţe sistemice după o tehnologie corespunzătoare care să permită distrugerea în totalitate a rizomilor acestei buruieni. e obligatorie în special pe terenurile cu uşoare microdenivelări (movile, mici depresiuni, viroage, şiroiri, resturi de terase de la plantaţiile anterioare), şi pe terenurile cu o pantă uşoară pentru evitarea concentrării scurgerii apelor superficiale pe zonele depresionare cât şi acumul Pe terenurile în pantă prin nivelare trebuie să se realizeze o pantă continuă a terenului şi în acelaşi timp să nu se mărească gradul de neuniformizare a dispunerii stratului ferti e aceea, în porţiunile de teren în care se impune nivelarea se recomandă mai întâi strângerea vegetal pe adâncimi de până la 10-15 cm şi stocarea acestuia în grămezi la marginea zonelor supuse nivelării. Se realizează apoi nivelarea terenului decopertat, urmată de re ducerea şi dispunerea cât mai uniformă pe vechiul amplasament a stratului vegetal strâns anterior. cu câţiva ani înainte de plantarea pomilor. Se uperioară a versanţilor şi dispunerea acestuia pe zone limitate (depresiuni) către partea inferioară a uşor înclinate să va realiza prin deplasarea utilajelor pe direcţia generală a curbelor de nivel. Pe terenurile relativ plan prin nivelare trebuie să se distrugă coamele care au rămas pe direcţia fostelor rânduri de pomi şi viţă de vie cât şi umplerea gropilor şi a şanţurilor, rezultate în urma defrişării. În afară de nivelarea de bază, realizată înainte de lucrările de afân scarificare sau arătură adâncă, după efectuarea acestor lucrări se va executa o nivelare de detaliu prin una sau două lucrări executate cu grapa cu discuri în sensuri diferite. Printr-o nivelare perfectă a terenului se realizează totodată o dispunere mult mai uniformă a factorilor de vegetaţie în cadrul viitoarei plantaţii şi o execuţie mult mai facilă a tuturor celorlalte lucrări legate de înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiei. Curăţirea terenului Nivelarea terenului Odihna biologică a solului Atunci când noile plantaţii s înființa este necesar să se realizeze solului pentru a înlătura o serie de efecte negative, menţionăm: - acumularea în timp, în sol, a unor substanţe toxice ce pot influenţa negat şi creşterea acestora în primii ani; - prezenţa unor boli virotice şi bacteriene, a nematozilor care pot constitui surse de infecţie pentru materialul biologic nou plantat; nrăutăţirea stării fizice , tasării accentuate a acestuia, determinată de traficul tehnologic intens practicat în fostele plantaţii; - sărăcirea solului în materie organică şi în elemente nutritive consumate şi îndepărtate din sol cu recoltele de fructe ale plantaţiiloranterioare. Literatura de specialitate menţionează că efectele cele mai frecvente ale apariţiei bolilor, ca urmare a nerespectării perioadei de odihnă a solului s-au semnalat la speciile măr, cireş, piersic şi mai puţin la prun, păr şi căpşun. De asemenea, se fac precizări asupra perioadei de timp după care o specie pomicolă poate fi plantată după ea însăşi sau după alte specii pomicole fără manifestări negative în comportarea pomilornou plantaţi. În general, se recomandă ca această perioadă de odihnă, să dureze cel puţin 3-4 ani, timp în care terenul respectiv să fie cultivat cu plante furajere de preferat graminee şi leguminoase perene sau chiar plante anuale folosite ca îngrăşăminte verzi. e vor pe terenuri cultivate anterior tot cu pomi, odihna între care iv prinderea pomilor la plantare - î a solului ca urmare a , , Fertilizarea înainte de plantare ocupate eduse de teren existente în zonele propice pentru cultura pomilor din România, care nu au fost cultivate în anii anteriori vor fi reînființate pe vechile amplasamente care au fost situate pe terenuri cu o fertilitate nu tocmai core pe consumuri mari de elemente nutritive care nu pot fi asigurate decât printr-o fertilizare coresp Pentru stabilirea Dozele orientative de amendamente calcaroase ce se vor aplica în plantații, sunt cuprinse în figura .1. Aşa cum este cunoscut, peste 80% din plantaţiile de pomi din România, sunt amplasate pe soluri cu fertilitate mijlocie, slabă sau foarte slabă, din care, ultimele două categorii cuprind peste 60% din suprafeţele cu pomi în anii anteriori. Având în vedere suprafeţele r cu pomi, noile plantaţii spunzătoare. Măsura de bază pentru realizarea fertilizării acestor soluri este aplicarea îngrăşămintelor, inclusiv în perioada situată înainte de plantarea pomilor. Chiar şi solurile cu o fertilitate mai bună situate pe terenuri plane sau pe pante reduse, înfiinţarea de plantaţii intensive şi superintensive care să realizeze producţii ridicate şi de calitate superioară necesită o reacție a solului adecvată și unzătoare. necesarului de amendamente și îngrășăminte este obligatoriu să se realizeze un studiu pedologic şi agrochimical solului. 1
  • 19. TEHNOLOGII 18 Figura .1. Doze de amendamente calcaroase (CaCO t/ha) ce trebuie aplicate la înființarea plantațiilor pomicole (inclusiv pepiniere) (Borlan et. al., 1982) 1 3 De asemenea, î plicarea la groapa de plantare a 10-15 kg gunoi de grajd bine descompus. fizic, , activarea materia or d (Canarache, 1986). a orizontului B, ridicat a soluri are. Astfel, din totalul solurilor ocupate livezi, aproa , iar aproape 19% sunt prezente procese de pseudogleizare. mare acestor soluri, , – atunci când studiile pedologice straturi deosebit de compacte , se reco ile toare montate pe tractoare cu putere mare (150–180 CP cu mobili , deoarece prin scarificare n funcţie de rezultatele studiului agrochimic se recomandă a Aplicarea gunoiului de grajd în groapa de plantare determină în primul rând o îmbunătăţire a mediului respectiv o creştere a porozităţii solului din apropierea rădăcinilor pomilor plantaţi şi respectiv a aeraţiei foarte necesară atât pentru emiterea şi creşterea noilor rădăcini cât şi pentru proceselor chimice şi biologice prin care ganică din gunoiul de grajd este descompusă până la forme minerale uşoraccesibile pentru rădăcini. Pentru a înţelege mai bine necesitatea efectuării unor lucrări eosebite pentru afânarea terenului în vederea plantării pomilor, este necesar să arătăm că aproape 60% din livezile din România au fost amplasate pe soluri cu textură fină şi numai 30% pe soluri cu textură medie Solurile cu textură fină prezintă în partea superioară un conţinut mai de argilă care împiedică pătrunderea apei în adâncime şi creează, deasupra acestui orizont, excese temporare de umiditate şi condiţii de aeraţie deficitare. Ca urmare, pe profilul cestor , se înregistrează procese evidente de pseudogleiz cu pe 25%, au o aeraţie deficitară pe dintre ele Îmbunătăţirea în parte a proprietăţilor fizice legate de regimul apei şi aerului al cel puţin în primii ani de la plantarea pomilor se poate realiza printr-o mobilizare corespunzătoare a terenului. Prin această mobilizare se urmăreşte în primul rând realizarea în zona de răspândire a celor mai multe rădăcini a unui strat de sol mai afânat, cu o capacitate mai mare de reţinere a apei accesibile, mai permeabil pentru apă şi aer şi cu o rezistenţă mecanică cât mai redusă în calea rădăcinilor care cresc.Aceste condiţii se pot realiza prin două lucrări de bază: scarificarea la 45 50 cm şi/sau o arătură adâncă efectuată la 35-38 cm, prin care să nu se aducă la suprafaţă argilă din orizonturile mai adânci ale solului. Scarificarea este obligatorie pe oricare din amplasamentele alese pentru înfiinţarea plantaţiilor de pomi acolo unde în sol se găsesc rădăcini de dimensiuni mai mari rămase după plantele perene anterioare. De asemenea, semnalează prezența până la adâncimea de 45-50 cm, a unor care nu ar putea fi străpunse de arătura adâncă mandă ca „spargerea” lor să se realizeze prin scarificare. În acest caz, scarificarea se va realiza în două sensuri. Primul sens se va efectua pe fostul ax al rândurilor de pomi sau vită de vie, pentru a disloca un număr cât mai mare de rădăcini, iaral doilea sens se va realiza de regulă, perpendicular pe primul. În condiţi ţării noastre, afânarea solului prin scarificare la adâncimi de 45-50 cm cu scarifica ), s-a dovedit inferioară comparativ zarea solului pe întreaga suprafaţă prin arătura adâncă, în ceea ce priveşte comportarea pomilor. Aceasta nu se reuşeşte să se mobilizeze solul de pe întreaga suprafaţă chiar şi în cazul execuţiei acesteia în două sensuri. De asemenea, efectele de afânare realizate iniţial se pierd mult mai repede faţă de arătura adâncă. Mobilizarea adâncă a solului
  • 20. TEHNOLOGII 19 De aceea, pentru o afânare solului rea acestuia pentru scopurile prezentate mai sus, este necesar a se realiza . R ei În de lucru corespunzătoare a , chiar dacă s-a realizat scarifica și o afânare a solului pe întreaga suprafaţă printr-o arătură efectuată la adâncime cât mai mare euşita lucrării depinde de calitatea execuţi şi de epoca de realizare a acesteia. ceea ce priveşte calitatea lucrării trebuie respectată adâncimea lucru, uniformitatea dispunerii brazdelor cât şi lăţimea acestora. Adâncimea de execuţie a arăturii trebuie supravegheată chiar în timpul execuţiei prin măsurarea adâncimii de la malul şanţului ce se realizează în urma brazdei răsturnate. Modelarea terenului în „coame” Pe solurile cu o grosime redusă a stratului arabil şi cu un drenaj intern mai slab (datorită prezenţei la o adâncime mai mică a rizomului B, mai bogat în argilă) cât şi a unui extern mai puţin asigurat (datorită pantei naturale reduse a terenului) se recomandă ca plantarea pomilor să se realizeze pe teren modelat în „coame” (spinări). Această modelare se va realiza cel mai uşor după plantarea pomilor rimelor 1-3 arături, solicitate de întreţinere i ca ogor negru în primii 2 ani de la plantare, prin aruncarea brazdei spre axul rândului de pomi. Pentru ca pomii să nu fie prea adânc îngropaţi, ca urmare a acestei dispuneri a solului se impune ca de la început aceştia să fie plantaţi cu 7-8 cm mai sus decât suprafaţa solului. Prin plantarea pomilor pe terenul afânat prin arătură adâncă şi modelat în spinări prin arăturile ulterioare se îmbunătăţeşte drenajul extern şi intern al solului creând astfel condiţii mult mai bune pentru creşterea pomilor în primii ani de viaţă ai acestora. Drenajul extern se îmbunătăţeşte datorită pantei transversale mai mari a coamei (dinspre rândul de pomi spre mijlocul intervalului dintre rânduri), care poate ajunge la 5-6%, depăşind astfel panta naturală a terenului. excesul de apă se scurge dinspre vârful coamei spre rigola realizată prin efectuarea arăturii la mijlocul intervalului dintre rânduri şi de aici este condusă spre marginea parcelei către canale colectoare special amenajate şi către emisari naturali sau artificiali situaţi în afara perimetrului pomicol. prin arătură a stratului mai fertil de sol de la suprafaţă spre axul rândului de pomi duce la realizarea în această zonă a grosimii maxime a acestui strat. Prin aceasta, rădăcinile pomilor în creştere găsesc un mediu fizic, chimic şi biologic mult mai prielnic pentru creşterea lor decât în restul spaţiului destinat prin distanţele de plantare. Totodată, stra axului rândului de pomi este ferit de traficul tehnologic ce se realizează în livadă şi prin aceasta gradul de afânare şi în special solului din zona respectivă rămân neafectaţi. drenaj , prin efectuarea p a solulu create În felul acesta, în perioadele cu ploi abundente, , mai departe Deplasarea, , aici tul fertil situat de-a lungul macroporii 1.2. Sisteme de întreţinere a solului în pomicultură Alegerea sistemului de întreţinere şi lucrare a solului se face în funcţie de: sistemul de cultură, condiţiile climatice, însuşirile fizice ale solului, relieful terenului şi dotarea tehnică cu maşini şi utilaje specifice. În general, oricare ar fi sistemul ales, acesta trebuie să răspundă următoarelor obiective majore: - prevenirea şi combaterea eroziuni - menţinerea şi îmbunătăţirea proprietăţilor fizico-chimice şi biologice ale solului; - rugerea buruienilor, care reprezintă pentru pomi principalii concurenţi pentru apă şi substanţe nutritive; - să favorizeze executarea cât mai uşoară ş - încorporarea uniformă şi cât mai aproape de zona de răspândire a sistemului radicular, a îngrăşămintelor chimice şi organice. Principalele sisteme de întreţinere a solului pe intervalele dintre rândurile de pomi sunt ogorul negru şi înierbarea solului sub formă de benzi. Constă în menţinerea afânată şi fără buruieni a solului printr-o mobilizare periodică a acestuia prin lucrări executate cu mijloace mecanice sau manuale pe întreaga suprafaţă a livezii. Este practicat pe terenurile plane sau cu pantă redusă, în zone cu precipitaţii scăzute (nu depăşesc Lucrarea mecanică a solului constă în executarea unei arături de toamnă ocazie cu care se pot încorpora şi îngrăşămintele organice sau cele minerale (în special cele cu fosfor şi potasiu). În timpul perioadei de vegetaţie solul se va menţine curat de buruieni prin aplicarea unui numărde 3-4 discuiri. Arătura de toamnă se execută cu cca. 2 săptămâni înainte de căderea frunzelor, pentru a favoriza cicatrizarea rădăcinilor rănite. i solului; dist i la momentul optima celorlalte verigi tehnologice din livezi; 550-600 mm). , Sistemele de întreţinere a solului pe intervalele dintre rândurile de pomi Ogorul negru Avantaje :pe termen scurt       creşterea gradului de afânare a solului ş este favorizată pătrunderea şi menţinerea apei şi aerului în profunzime; descompunerea mai rapidă a materiei organice, datorată intensificării activităţii microorganismelor aerobe, şi deci o creştere pe perioade scurte a conţinutului de azot accesibil (White şi Greenham, 1967, Haynes, 1980) eliminarea concurenţei pentru apă şi substanţe nutritive ; distruge sau stânjeneşte înmulţirea şoarecilor şi a altor dăunători; nu poluează solul. creştere şi fructificare mai bună a pomilor. i, ca urmare ; a a dintre pomi şi buruieni
  • 21. TEHNOLOGII 20 Dezavantaje:         favorizează eroziunea solului, mai ales plantaţiile amplasate pe terenurile în pantă. situate pe terenuri cu o pantă mai mare de 5-6%.Acest aspect prezintă o deosebită importanţă pentru pomicultura actuală din ţara noastră, în care ponderea livezilor situate pe terenuri cu o pantă mai mare de 5-6% este foarte mare; ă sau chiar împiedică accesul tractoarelor şi maşinilor pentru tratamentelor fitosanitare şi transportul recoltei, în perioadele cu excesde umiditate; folosit timp îndelungat intensifică procesul de mineralizare, sărăceşte solul în materie organică şi, în consecinţă impune aplicarea de cantităţi mari de îngrăşăminte organice; tasarea solului în profunzime datorită deplasării repetate a agregatelor pe aceleaşi urme, mai ales în livezile intensive şi superintensive, unde distanţa între rândurile de pomi este redusă; executarea arăturilor pentru menţinerea ogorului negru de regulă cam la aceeaşi adâncime, duce în timp la formarea hardpanului care determină o limitare drastică a pătrunderii apei în sol şi o înrăutăţire evidentă a condiţiilor de creştere a rădăcinilor; prin lucrările repetate ale solului sunt distruse rădăcinile pomilor, pe adâncimea de efectuare a arăturii, ceea ce are ca efect reducerea volumului sistemului radicular, mai ales a rădăcinilor active din stratul d îmbogăţit în elemente nutritive. De aceea, arătura se recomandă a se efectua la adâncimea de 12-15 cm, în cazul speciilor pomicole altoite pe portaltoi cu înrădăcinare superficială şi la 15-18 cm, în cazul celor altoite pe portaltoi cu înrădăcinare mai adâncă; fructele obţinute sunt mai puţin dense şi mai slab colorate, cu un conţinut de apă mai ridicat, mai puţine zaharuri şi cu sensibilitate ridicată la transport şi păstrare; costul mai ridicat de realizare şi menţinere a acestui sistem datorită necesităţii unui număr mai mare de intervenţii necesare pentru a menţine solul curat de buruieni. în Ca atare, nu poate fi practicat în livezile îngreuneaz efectuarea la momentul optim a e sol Deşi acest sistem de întreţinere a solului a fost practicat în trecut pe scară largă, ţinând seama de aceste neajunsuri este înlocuit în prezent de alte sisteme de întreţinere mult mai eficiente. El va putea fi totuşi utilizat pe durate de timp determinate în zonele mai secetoase din SE şi ţării ţia când nu există posibilităţ ţ să se instaleze şi să se ţină înierbarea între rândurile de pomi. Se recomandă totuşi, ca în astfel de cazuri ogorul negru să fie folosit pentru specii ceva mai rezistente la secetă (cais, cireş, vişin, prun) şi pe soluri profunde, cu o mare capacitate de reţinere a apei utile, bogate în materie organică şi elemente nutritive. În felul acesta, efectele negative ale practicării ogorului negru vor apărea mai puţin evident şi după o perioadă mai lungă de timp. ş în plantaţiile de pomi sau arbuşti fructiferi unde so , în primii 2-3 ani până când se v instala benzile înierbate, solul se va menţine sub formă de ogor negru, n lucrări mecanice şi/ S , precum si în situa i de irigare, deoarece în aceste condi ii este greu men De asemenea, chiar i lul va fi înierbat pe intervalul dintre rânduri or pri sau manuale. Înierbarea solului sub formă de benzi Constă în întreţinerea solului pe intervalele dintre rândurile de pomi cu benzi înierbate. Acest sistem de întreţinere se recomandă în plantaţiile amplasate pe terenurile în pantă, supuse eroziunii, cât şi pe terenurile plane în zonele cu precipitaţii suficiente (peste 700 mm anual)şi în plantaţiile irigate. Înierbarea solului se realizează începând din anul 2-3 de la plantarea pomilor. Specia sau amestecul de specii din care se pot realiza benzile înierbate trebuie să satisfacă într-o măsură cât mai mare următoarele condiţii (Butler, 1986, Skroch şi Shribbs, 1986, Lazăr, 1982): să posede o înrădăcinare superficială pentru a nu concura pomii, pe adâncimi mari pentru apă şi elemente nutritive. De asemenea, speciile respective trebuie să aibe o talie cât mai redusă; ă răsară repede şi să prezinte o dezvoltare iniţială rapidă pentru a controla eroziunea solului, a limita infestarea cu buruieni cât şi pentru facilitarea traficului; să formeze un covor vegetal cât mai dens şi mai uniform; să fie bine adaptate la secetă, rezistente la ger şi umbrire; să fie rezistente la călcare şi să posede capacitatea de a se reface rapid în urma cosirilor repetate. Pentru condiţiile din ţara noastră un răspuns bun în diferite condiţii pedoclimatice au arătat-o speciile: specia cea mai utilizată), Pentru satisfacerea într-o măsură cât mai mare a cerinţelor de mai sus se recomandă un amestec de specii sau chiar de soiuri din cadrul aceleaşi specii. În acest sens, este bine cunoscută comportarea bună dintre graminee şi leguminoase care prezintă caracteristici diferite ce se completează reciproc, în special, în ceea ce priveşte adâncimea şi densitatea rădăcinilor ghizdeiul, etc.), în legătură cu aportul suplimentar de azot pe care îl aduc în sol ca urmare a fixării acestuia în nodozităţile rădăcinilor lor. Benzile înierbate vor avea lăţimi diferite în funcţie de distanţele dintre rândurile de pomi. Lăţimea minimă a benzii înierbată trebuie astfel stabilită încât să permită traficul tehnologic, iar lăţimea maximă trebuie astfel aleasă încât în cazul plantaţiilor intensive şi superintensive, de-a lungul rândului de pomi să rămână o bandă fără vegetaţie cu lăţimea minimă - - - - - s ( , etc. , dar și efectele benefice ale speciilor leguminoase (trifoiul alb, de 1,2 – 1,4 m. Lolium perenne Lolium multiforum, Poa pratensis, Festuca rubra. Phlleum pratense, Trifoliumrepens