Proiect 27884489 pomi-fructiferi

1,036 views

Published on

0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
1,036
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
74
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Proiect 27884489 pomi-fructiferi

  1. 1. CUPRINS I. GENERALITĂŢI………………………………………………………….… 2 1. Cerinţele pomilor faţă de condiţiile de mediu…………………………...2 1.1. Cerinţele faţă de lumină………………………………………………….… 2 1.2. Cerinţele faţă de căldură………………………………………………….…..2 1.3. Cerinţele faţă de apă……………………………………………………..… 3 1.4. Cerinţele faţă de aer………………………………………………………..…4 1.5. Cerinţele faţă de sol……………………………………………………….…..4 2. Organele pomilor şi funcţiile acestora………………………………….….6 2.1 Rădăcina…………………………………………………………………….….6 2.2. Tulpina……………………………………………………………………….…7 2.3. Frunza……………………………………………………………………….…9 2.4. Muguri – Floarea – Fructul ………………………………………………...9 II. ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIILOR……………………………………………10 1. Alegerea şi pregătirea terenului…………………………………………..101.1. Alegerea terenului………………………………………………………………101.2. Zonarea speciilor pomicole……………………………………………………111.3. Pregătirea terenului……………………………………………………………..121.4. Parcelarea terenului…………………………………………………………….13 2. Plantarea pomilor………………………………………………………….192.1. Epoca de plantare………………………………………………………………192.2. Executarea gropilor …………………………………………………………....202.3. Pregătirea materialului săditor………………………………………………...202.4 Tehnica de plantare……………………………………………………………. 20 III. LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE A POMILOR ŞI ARBUŞTILOR FRUCTIFERI……………………………………………………………….23 1. Lucrări de întreţinere…………………………………………………………231.1 Lucrări de întreţinere a solului în livezi………………………………………..231.2. Combaterea brumelor şi îngheţurilor târzii…………………………………..241.3. Combaterea buruienilor cu ajutorul erbicidelor……………………………..25 2. Lucrări de întreţinere a pomilor şi arbuştilor fructiferi…………………262.1. Combaterea bolilor şi dăunătorilor…………………………………………...262.2. Complexe de tratamente fitosanitare la pomi şi arbuşti fructiferi…………272.3. Calculul volumului de soluţie pentru tratamente fitosanitare………………45 3. Fertilizarea plantaţiilor pomicole…………………………………………...463.1. Îngrăşămintele organice……………………………………………………… 463.2. Îngrăşăminte chimice…………………………………………………………. 473.3. Reguli generale ……………………………………………………………….. 493.4. Epoca de aplicare a îngrăşămintelor……………………………………….. 493.5. Metode şi locul de aplicare al îngrăşămintelor…………………………….. 49 4. Irigarea livezilor……………………………………………………………….50 5. Tăierea pomilor………………………………………………………………. 52
  2. 2. 5.1. Epocile de aplicare a tăierilor la pomi………………………………………52 5.2. Operaţii tehnice folosite la conducerea creşterii şi fructificării pomilor… 52 5.3. Sisteme de coroană pentru livezi intensive…………………………………54 5.4. Sisteme de coroană pentru livezi superintensive…………………………..55 5.5 Schiţe pentru tăieri de formare, întreţinere, fructificare la pomi şi arbuştifructiferi............................................................................................................... 57 6. Soiuri propuse ………………………………………………………………...70 6.1. Soiuri propuse pentru cultura măr……………………………………….…… 70 6.2. Soiuri propuse pentru cultura păr……………………...…………………… 70 6.3. Soiuri propuse pentru cultura prun………………………………..………… 706.4. Soiuri propuse pentru cultura nuc……………………………………..……. 716.5. Soiuri propuse pentru cultura cais……………………………………..……. 716.6. Soiuri propuse pentru cultura cireş……………………………………….…. 716.7.Soiuri propuse pentru cultura gutui……………………………………….… ….726.8.Soiuri propuse pentru cultura piersic…………………………………… ……...736.9. Soiuri propuse pentru cultura vişin………………………………………….. . .74 6.10. Soiuri propuse pentru cultura cătină…………………………………….……756.11. Soiuri propuse pentru cultura alun…………………………………….…… 766.11 Soiuri propuse pentru cultura arbuştilor fructiferi……………………..…… 766.12. Soiuri propuse pentru cultura zmeur……………………………………...… 776.13. Soiuri propuse pentru cultura mur……………………………………….…. 78 7.Staţiuni pomicole........................................................................................79 IV. RECOLTAREA, CONDIŢIONAREA ŞI PĂSTRAREA FRUCTELOR ......81 1. Recoltarea fructelor………………………………………………………… 81 1.1. Evaluarea producţiei de fructe………………………………………………..81 1.2.Stabilirea momentului optim de recoltare…………………………………….81 1. 3. Perioada de recoltare a fructelor…………………………………………….82 1.4. Metode de recoltare...................................................................................83 2.Condiţionarea şi păstrarea fructelor……………………………………….84 2.1. Sortarea fructelor……………………………………………………………....84 2.2. Păstrarea fructelor……………………………………………………………..85V. CALCULE ECONOMICE PENTRU ÎNFIINTAREA UNUI HA DE POMI ŞIARBUŞTI FRUCTIFERI…………………………………………………………...….901. Antemăsurătoare şi deviz pentru pregătirea terenului în vederea înfiinţăriiunei plantatii…………………………………………………………………............911.1.Antemăsurătoare – Deviz nr. 1Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului în vederea înfiinţării unei plantaţii de măr pe o suprafaţă de 1 ha…………………………………… 911.2.Antemăsurătoare – Deviz nr.1Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului în vedereaînfiinţării unei plantaţii de păr de tip intensiv…………………………………….. 931.3. Antemăsurătoare – Deviz nr. 1Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului în vederea înfiinţării unei plantaţii de prun………………………………………………………951.4. ANTEMĂSURĂTOARE –DEVIZ NR.1.Pentru executarea lucrărilor de pregătirea terenurilor şi înfiinţarea
  3. 3. unei plantaţii de nuc cu desimea de 208 pomi la hectar ………………………….971.5.Antemăsurătoare – Deviz nr.1Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului în vedereaînfiinţării unei plantaţii de gutui de tip intensiv…………………………………. 1001.6.Antemăsurătoare-Deviz nr.1Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului în vedereaînfiinţării unei plantaţii de cais………………………………………………………1021.7.Antemăsurătoare-Deviz nr.1Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului în vedereaînfiinţării unei plantaţii de piersic……………………………………………….… 1041.8. Antemăsurătoare – Deviz nr. 1Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului în vedereaînfiinţării unei plantaţii de visin ………………………………………………….…1061.9. Antemăsurătoare-Deviz nr.1Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului în vedereaînfiinţării unei plantaţii de cires…………………………………………………......1081.10. Antemăsurătoare – Deviz nr.1Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenuluipentru înfiinţarea unei plantaţii de alun cu desimea de 580 plante/ha…………1101.11. Antemăsurătoare – Deviz nr.1Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului pentruînfiinţarea unei plantaţii de cătină albă cu desimea de 3333 plante/ha………..1121.12. Antemăsurătoare – Deviz nr.1Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului pentru înfiinţarea unei plantaţii de arbuşti cu desimea de 4000 tufe/ha……………… 1141.13.Antemăsurătoare – Deviz nr. 1Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului în vedereaînfiinţării unei plantaţii de zmeur ………………………………………………… 1161.14. Antemăsurătoare – Deviz nr.1Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului pentru înfiinţarea unei plantaţii de mur cu desimea de 2667 plante/ha……………… 1182. Antemasuratoare si deviz pentru executarea lucrarilor de infiintare a unei plantatii………………………………………………………….1202.1.Antemăsurătoare – Deviz nr.2Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a unei plantaţii intensivede măr având următoarele caracteristici :………………………………………. 1202.2.Antemăsurătoare – Deviz nr.2Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a unei plantaţiide păr cu următoarele caracteristici:…………………………………… 1222.3.Antemăsurătoare – Deviz nr.2Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a unei plantaţii de prun cudistanţa de plantare de 5 x 4 m şi desimea de 500 pomi lahectar…………..................................................................................................1252.4.Antemăsurătoare – Deviz nr.2Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a unei plantaţii de
  4. 4. gutui cu următoarele caracteristici:…………………………………….....1272.5.Antemăsurătoare-Deviz nr.2Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a unei plantaţiide cais cu desimea de 334 pomi/ha.................................................................1302.6. Antemăsurătoare-Deviz nr.2Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a unei plantaţiide piersic cu desimea de 635 pomi/ha...........................................................1322.7.Antemăsurătoare – Deviz nr.2Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a unei plantaţii de visin cu distanţa de plantare de 4,5 m şi desimea de 560 pomi la hectar……………..1352.8.Antemăsurătoare-Deviz nr.2Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a unei plantaţii de cirescu desimea de 430 pomi/ha...............................................................................1372.9.Antemăsurătoare – Deviz nr.2Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a unei plantaţii de alun cu 580plante/ha, desime care se va asigura folosind la plantare distanţade 5,00 m între rânduri şi 3,50 m pe rând şi lucrărilede întreţinere în anul…………………………………………………………………1392.10.Antemăsurătoare – Deviz nr.2Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a unei plantaţii de cătinăalbă cu 3333 tufe/ha, desime care se va asigura folosind la plantare distanţa de 3 m între rânduri şi 1,50 m pe rând şi lucrările de întreţinere în anul I…………………………………………………….1422.11.Antemăsurătoare – Deviz nr.2Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a unei plantaţii de arbuşti cu 4000tufe/ha, desime care se va asigura folosind la plantare distanţa de 2,50 mîntre rânduri şi 1,00 m pe rând şi lucrările de întreţinere în anul I………………1442.12.Antemăsurătoare – Deviz nr.2Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a unei plantaţii de zmeurcu 8000 drajoni/ ha desime (care se va asigura folosind la plantaredistanţa de 2,50 m între rânduri şi 0,50 m pe rând )şi lucrările de întreţinere în anul I……………………………………………………………….1472.13.Antemăsurătoare – Deviz nr.2Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a unei plantaţii de mur cu 2667plante/ha, desime care se va asigura folosind la plantare distanţa de 2,50 mîntre rânduri şi 1,50 m pe rând şi lucrările de întreţinere în anul I………………1493. Antemăsurătoare şi deviz pentru executarea lucrărilor deîntreţinere…………………………………………………………………......1513.1.1.Antemăsurătoare – Deviz nr.3Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul I a plantaţieide măr cu desimea de 1250 pomi la hectar………………………………………1513.1.2.Antemăsurătoare – Deviz nr.4Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţiide măr cu desimea de 1250 pomi la hectar………………………………………1533.1.3.Antemăsurătoare – Deviz nr.5
  5. 5. Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul III a unei plantaţiide măr cu desimea de 1250 pomi la hectar………………………………………1563.2.1.Antemăsurătoare – Deviz nr.3Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul I a unei plantaţiide păr cu desimea de 834 pomi /ha……………………………………………..1583.2.2.Antemăsurătoare – Deviz nr.4Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a uneiplantaţii de păr cu desimea de 834 pomi /ha……………………………………..1603.2.3.Antemăsurătoare – Deviz nr. 5pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul III a unei plantaţiide păr cu desimea de 834 pomi /ha……………………………………………....1623.2.4.Antemăsurătoare – Deviz nr. 6Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul IV a unei plantaţiide par cu desimea de 834 pomi /ha……………………………………………….1643.3.1.Antemăsurătoare – Deviz nr.3Pentru executarea lucrărilor de întreţinereîn anul I a plantaţiei de prun cu desimea de 500 pomi la hectar……………….1673.3.2.Antemăsurătoare – Deviz nr.4Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţiide prun cu desimea de 500 pomi la hectar……………………………………….1693.3.3.Antemăsurătoare – Deviz nr.5Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul IIIa unei plantaţii de prun cu desimea de 500 pomi la hectar…………………..…1713.3.4.Antemăsurătoare – Deviz nr.6Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul IV a unei plantaţiide prun cu desimea de 500 pomi la hectar……………………………………….1733.3.5.Antemăsurătoare – Deviz nr.7Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul V a unei plantaţiide prun cu desimea de 500 pomi la hectar……………………………………....1753.4.1.Antemăsurătoare –Deviz nr.2Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul I a unei plantaţiide nuc cu desimea de 208 pomi/ha……………………………………………….1773.4.2.Antemăsurătoare – Deviz nr.3Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţiide nuc cu desimea de 208 pomi/ha……………………………………………….1793.4.3.Antemăsurătoare - Deviz nr. 4Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul III a unei plantaţiide nuc cu desimea de 208 pomi/ha ………………………………………………1813.4.4.Antemăsurătoare - Deviz nr. 5Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul IV aunei plantaţiide nuc cu desimea de 208 pomi/ha ………………………………………………1833.4.5.Antemăsurătoare - Deviz nr. 6Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul VI a unei plantaţiide nuc cu desimea de 208 pomi/ha ………………………………………………1853.4.6.Antemăsurătoare - Deviz nr. 7Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul VI a unei plantaţii
  6. 6. de nuc cu desimea de 208 pomi/ha ………………………………………………1873.4.7.Antemăsurătoare - Deviz nr. 8Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul VII a unei plantaţiide nuc cu desimea de 208 pomi/ha ………………………………………………1893.4.8.Antemăsurătoare - Deviz nr. 9Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul VIII a unei plantaţiide nuc cu desimea de 208 pomi/ha ………………………………………………1913.4.9.Antemăsurătoare - Deviz nr. 10Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul IX a unei plantaţiide nuc cu desimea de 208 pomi/ha ………………………………………………1933.5.1.Antemăsurătoare – Deviz nr.3Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul I a unei plantaţiide gutui cu desimea de 800 pomi /ha……………………………………………..1953.5.2.Antemăsurătoare – Deviz nr.4Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţiide gutui cu desimea de 800 pomi /ha………………………………………..……1973.5.3.Antemăsurătoare – Deviz nr. 5Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul III a unei plantaţiide gutui cu desimea de 800 /ha………………………………………………..…1993.5.4.Antemăsurătoare – Deviz nr. 6Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul IV a unei plantaţiide gutui cu desimea de 800 pomi /ha……………………………………………..2013.6.1.Antemăsurătoare-Deviz nr.3Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul I a unei plantaţiide cais cu desimea de 334 pomi/ha..................................................................2043.6.2.Antemăsurătoare-Deviz nr.4Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţiide cais cu desimea de 334 pomi/ha..................................................................2063.6.3.Antemăsurătoare –Deviz nr.5Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul III a unei plantaţiide cais cu desimea de 334 pomi/ha……………………………………………….2083.6.4.Antemăsurătoare-Deviz nr.6Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul IV a unei plantaţiide cais cu desimea de 334 pomi/ha……………………………………………….2103.6.5.Antemăsurătoare-Deviz nr.7Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul V a unei plantaţii de cais cu desimea de 334 pomi/ha………………………………………………2123.7.1.Antemăsurătoare-Deviz nr.3Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul I a unei plantaţiide piersic cu desimea de 635 pomi/ha..........................................................2143.7.2.Antemăsurătoare-Deviz nr.4Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţiide piersic cu desimea de 635 pomi/ha..............................................................2163.7.3.Antemăsurătoare –Deviz nr.5Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul III a unei plantaţiide piersic cu desimea de 635 pomi/ha…………………………………………..219
  7. 7. 3.8.1.Antemăsurătoare – Deviz nr.3Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul I a plantaţieide vişin cu desimea de 560 pomi la hectar………………………………………2213.8.2.Antemăsurătoare – Deviz nr.4Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţiide vişin cu desimea de 560 pomi la hectar……………………………………….2233.8.3.Antemăsurătoare – Deviz nr.5Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul III a unei plantaţii de vişin cu desimea de 560 pomi la hectar………………………………………2253.8.4.Antemăsurătoare – Deviz nr.6Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul IV a unei plantaţiide vişin cu desimea de 560 pomi la hectar……………………………………….2273.9.1.Antemăsurătoare-Deviz nr.3Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul I a unei plantaţiide cireş cu desimea de 430 pomi/ha.................................................................2293.9.2.Antemăsurătoare-Deviz nr.4Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţiide cireş cu desimea de 430 pomi/ha................................................................2313.9.3.Antemăsurătoare –Deviz nr.5Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul III a unei plantaţiide cireş cu desimea de 430 pomi/ha…………………………..………………….2343.9.4.Antemăsurătoare-Deviz nr.6Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul IV a unei plantaţiide cireş cu desimea de 430 pomi/ha…………………………..………………….2363.9.5.Antemăsurătoare-Deviz nr.7Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul V a unei plantaţii de cireş cu desimea de 430 pomi/ha……………………………………………..2383.10.1.Antemăsurătoare – Deviz nr.3Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţiide alun cu desimea de 580 plante/ha……………………………………………..2413.10.2.Antemăsurătoare – Deviz nr.4Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul III a unei plantaţii de alun cu desimea de 580 plante/ha………………………………………….....2433.10.3.Antemăsurătoare – Deviz nr.5Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul IV a unei plantaţiide alun cu desimea de 580 plante/ha………………………………………….….2443.10.4.Antemăsurătoare – Deviz nr.6Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul V a unei plantaţiide alun cu desimea de 580 plante/ha…………………………………………...…2463.10.5.Antemăsurătoare – Deviz nr.7Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul VI a unei plantaţiide alun cu desimea de 580 plante/ha………………………………………...……2483.10.6.Antemăsurătoare – Deviz nr.8Pentru executarea lucrărilor de exploatare a unei plantaţii de alun……….……2503.11.1.Antemăsurătoare – Deviz nr.3Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţii
  8. 8. de cătină albă cu desimea de 3333 tufe/ha……………………………................2523.11.2.Antemăsurătoare – Deviz nr.4.Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a sistemului de susţinerecu bulumaci din lemn CR esenţă tare la o plantaţie de cătină………………..…2553.11.3.Antemăsurătoare – Deviz nr.5Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a sistemului de susţinerecu spalieri la o plantaţie de cătină albă……………………………………….…..2573.12.1.Antemăsurătoare – Deviz nr.3Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţiide arbuşti fructiferi cu desimea de 4000 tufe/ha……………………..…………..2593.12.2.Antemăsurătoare – Deviz nr.4Pentru executarea lucrărilor de exploatare a unei plantaţii dearbuşti fructiferi……………………………………………………………….………2613.13.1.Antemăsurătoare – Deviz nr.3Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a uneiplantaţiei de zmeur…………………………………………………………...………263Varianta I3.13.2/a.Antemăsurătoare – Deviz nr.4/aPentru executarea lucrărilor de înfiinţare a sistemului de susţinerecu bulumaci din lemn la o plantaţie de zmeur…………………………………….265Varianta II3.13.2/b.Antemăsurătoare – Deviz nr.2/bPentru executarea lucrărilor de înfiinţare a sistemului de susţinerecu spalieri de beton armat la o plantaţie de zmeur……………………………….2673.13.3.Antemăsurătoare – Deviz nr.5Pentru executarea lucrărilor de exploatare a unei plantaţii de zmeur…………2693.14.1.Antemăsurătoare – Deviz nr.3Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţiide mur cu desimea de 2667 plante/ha…………………………………………….271Varianta I3.14.2/a Antemăsurătoare – Deviz nr.4.aPentru executarea lucrărilor de înfiinţare a sistemului de susţinere cu bulumaci din lemn CR esenţă tare la o plantaţie de mur fără spini………..273Varianta II3.14.2/b. Antemăsurătoare – Deviz nr.4/bPentru executarea lucrărilor de înfiinţare a sistemului de susţinerecu spalieri beton armat la o plantaţie de mur fără spini…………………….........2753.14.3.Antemăsurătoare – Deviz nr.5Pentru executarea lucrărilor de exploatare a unei plantaţiide mur fără spini…………………………………………………………………..….2784. CENTRALIZATORUL MATERIALELOR PRINCIPALELORPENTRU REALIZAREA UNEI PLANTATII………………………………..…..…2804.1.Centralizatorul materialelor principale şi al costurilor la măr…………........2804.2. Centralizatorul materialelor principale la păr…………................................2814.3. Centralizatorul materialelor principale la prun……….................................282
  9. 9. 4.4.Centralizatorul materialelor principale la nuc……….................................2834.5.Centralizatorul materialelor principale la gutui…….….................................2854.6. Centralizatorul materialelor principale la cais…………...............................2864.7. Centralizatorul materialelor principale la piersic….….................................2874.8. Centralizatorul materialelor principale la vişin………..................................2884.9. Centralizatorul materialelor principale la cireş……….................................2894.10. Centralizatorul materialelor principale la alun………................................2914.11. Centralizatorul materialelor principale la cătină……................................2924.12. Centralizatorul materialelor principale la arbusti fructiferi…………..........2934.13. Centralizatorul materialelor principale şi costurile lor pentru o exploataţiede zmeur cu suprafaţa de 1 ha…......................................................................2944.14.Centralizatorul materialelor principale la mur……………………………....2955.CENTRALIZATORUL COSTURILOR DIRECTE DE INVESTITIIPENTRU UN HA DE PLANTATIE……………...……………………..…………..2975.1. Centralizatorul costurilor directe de investiţii la măr………………………..2975.2.C entralizatorul costurilor directe de investiţii la păr………………….........2985.3. Centralizatorul costurilor directe de investiţii la prun………………..........2995.4.Centralizatorul costurilor directe de investiţii la nuc………………………...3005.5.Centralizatorul costurilor directe de investiţii la gutui……………………......3015.6.Centralizatorul costurilor directe de investiţii la cais………………..............3025.7.Centralizatorul costurilor directe de investiţii la piersic……………….........3035.8.Centralizatorul costurilor directe de investiţii la alun…………......................3045.9.Centralizatorul costurilor directe de investiţii la cătină……………………....3055.10.Centralizatorul volumelor de lucrări şi a costurilor directe de investiţiila arbustii fructiferi………………….....................................................................3065.11.Centralizatorul costurilor directe de investiţii la zmeur…………………….3075.12.Centralizatorul costurilor directe de investiţii la mur………………………..3086. Deviz general pentru un ha de plantatie………………………….………….3096.1. Deviz general pentru un ha de plantaţie de mar………………………….....3096.2. Deviz general pentru un ha de plantaţie de par……………………….…….3096.3. Deviz general pentru un ha de plantaţie de prun……………………..……..3106.4. Deviz general pentru un ha de plantaţie de nuc……………………………. 3106.5. Deviz general pentru un ha de plantaţie de gutui……………………………3116.6. Deviz general pentru un ha de plantaţie de cais…………………………….3116.7. Deviz general pentru un ha de plantaţie de piersic………………………….3126.8. . Deviz general pentru un ha de plantaţie de vişin…………………………..3126.9. Deviz general pentru un ha de plantaţie de cireş…………………………...3136.10.Deviz general pentru un ha de plantaţie de alun……………………………3136.11.Deviz general pentru un ha de plantaţie de cătină………………………….3146.12.Deviz general pentru un ha de plantaţie de arbuşti fructiferi………………3146.13.Deviz general pentru un ha de plantaţie de zmeur…………………………3146.14.Deviz general pentru un ha de plantaţie de mur……………………………315
  10. 10. 7.1. Valoarea producţiei marfă la cultura măr (V.P.M.)……………………….…3157.2. Valoarea producţiei marfă la cultura păr (V.P.M.)………………………..…3167.3. Valoarea producţiei marfă la cultura prun (V.P.M.)…………………………3167.4. Valoarea producţiei marfă la cultura nuc (V.P.M.)………………………….3167.5. Valoarea productţei marfă la cultura gutui (V.P.M.)……………………...…3177.6. Valoarea producţiei marfă la cultura cais (V.P.M.)………………….………3177.7. Valoarea producţiei marfă la cultura piersic (V.P.M.)………………………3187.8. Valoarea producţiei marfă la cultura vişin (V.P.M.)…………………….…..3187.9. Valoarea producţiei marfă la cultura cireş (V.P.M.)…………………….…. 3197.10. Valoarea producţiei marfă la cultura alun (V.P.M.)………………………. 3197.11. Valoarea producţiei marfă la cultura cătină (V.P.M.)…………….……… 3207.12. Valoarea producţiei marfă la cultura arbuşti fructiferi (V.P.M.)…………. 3217.13. Valoarea producţiei marfă la cultura zmeur (V.P.M.)…………………….3227.14. Valoarea producţiei marfă la cultura mur (V.P.M.)……………………….3228. Valoarea producţiei globale (V.P.G.) ………………………………………..3238.1. Valoarea producţiei globale la cultura măr……………………………….…..3238.2. Valoarea producţiei globale la cultura păr……………………………………3238.3. Valoarea producţiei globale la cultura prun…………………………………..3248.4. Valoarea producţiei globale la cultura nuc…………………………………...3248.5. Valoarea producţiei globale la cultura gutui………………………………….3258.6. Valoarea producţiei globale la cultura cais………………………….………..3258.7. Valoarea producţiei globale la cultura piersic………………………….…….3268.8.Valoarea producţiei globale la cultura vişin………………………………..…3278.9.Valoarea producţiei globale la cultura cireş…………………………………..3278.10.Valoarea producţiei globale la cultura alun………………………………….3288.11.Valoarea producţiei globale la cultura cătină………………………….…….3288.12.Valoarea producţiei globale la cultura arbuşti fructiferi…………….………3308.13.Valoarea producţiei globale la cultura zmeur …………………..…………..3338.14.Valoarea producţiei globale la cultura mur……………………………….….3339. Indicatori de eficienta economica……………………………….……………3349.1. Indicatori de eficienţă economică la măr…………………………..…………3349.2. Indicatori de eficienţă economică la păr………………………………………3349.3. Indicatori de eficienţă economică la prun…………………………………….3349.4. Indicatori de eficienţă economică la nuc………………………………..…… 3359.5. Indicatori de eficienţă economică la gutui…………………………………… 3359.6. Indicatori de eficienţă economică la cais………………………………..……3359.7. Indicatori de eficienţă economică la piersic………………………….……….3369.8. Indicatori de eficienţă economică la vişin…………………………………….3369.9. Indicatori de eficienţă economică la cireş…………………………………….3369.10. Indicatori de eficienţă economică la alun……………………………………3379.11. Indicatori de eficienţă economică la cătină…………………………………3379.12. Indicatori de eficienţă economică la arbuştii fructiferi……………..……….3389.13. Indicatori de eficienţă economică la zmeur…………………………………339
  11. 11. 9.14. Indicatori de eficienţă economică la mur………………………...………….33910. Grafic de eşalonare a investiţiilor…………………………………..……….34010.1. Grafic de eşalonare a investiţiilor la cultura măr……………….…………..34010.2. Grafic de eşalonare a investiţiilor la cultura păr……………………………34110.3. Grafic de eşalonare a investiţiilor la cultura prun……………….………… 34110.4. Grafic de eşalonare a investiţiilor la cultura nuc…………………..……….34210.5. Grafic de eşalonare a investiţiilor la cultura gutui………………………….34310.6. Grafic de eşalonare a investiţiilor la cultura cais………………………... 34410.7. Grafic de eşalonare a investiţiilor la cultura piersic……………………..…34510.8. Grafic de esalonare a investitiilor la cultura vişin…………………………..34610.9. Grafic de eşalonare a investiţiilor la cultura cireş……………………….…34610.10. Grafic de eşalonare a investiţiilor la cultura alun……………………...….34710.11. Grafic de eşalonare a investiţiilor la cultura cătină…………………...…..34810.12. Grafic de eşalonare a investitţilor la cultura arbuştii fructiferi……….…..34910.13. Grafic de eşalonare a investiţiilor la cultura zmeur…………………..…..35010.14. Grafic de eşalonare a investiţiilor la cultura mur………………………….351
  12. 12. MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ŞI DEZVOLTĂRII RURALE AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ PROIECT TIP Pomi şi arbuşti fructiferi 2006
  13. 13. CAPITOLUL I. GENERALITĂŢI 1. Cerinţele pomilor faţă de condiţiile de mediu Cerinţele pomilor şi arbuştilor fructiferi faţă de factorii de mediu variază foarte mult înraport cu specia, soiul şi portaltoiul, vârsta pomilor, faza de vegetaţie sau repaus, prezenţasau absenţa rodului,etc. Creşterea şi fructificarea pomilor au loc sub influenţa a două categorii de factori:ereditari şi ecologici. Factorii ecologici cu efect direct asupra creşterii şi fructificării sunt grupaţi in mai multecategorii: - factori climatici: lumina, temperatura, apa şi aerul; - factori edafici ( pedologici ), care cuprind proprietăţile fizico-chimice ale solului, gradul de asigurare al acestuia cu substatanţe nutritive, apă, aer şi activitatea microbiologică ; - factori organici; - factori biotici. 1.1. Cerinţele faţă de lumină. Rolul luminii în viaţa pomilor este foarte important,deoarece în prezenţa ei, are loc procesul de fotosinteză. Lumina condiţionează viteza de creştere şi de formare a organelor aeriene ale plantei,influenţează respiraţia şi transpiraţia frunzelor şi determină direcţia de creştere a lăstarilor. Cerinţele speciilor pomicole faţă de lumină sunt diferite. Mai puţin pretenţioşi sunt arbuştiifructiferi: zmeurul, coacăzul şi agrişul. Cei mai pretenţioşi faţă de lumină sunt : nucul,piersicul, cireşul şi caisul. Mărul, părul, prunul, şi vişinul ocupă o poziţie intermediară întreprimele două grupe. Lumina, măsurată sub aspectul intensităţii (număr de lucşi) cât şi a duratei acesteia(număr de ore de strălucire a soarelui ) este, pentru ţara noastră, suficientă pentru cerinţeletuturor speciilor pomicole cultivate, cu condiţia asigurării unor condiţii tehnologice optime. Cunoaşterea cerinţelor speciilor şi soiurilor de pomi şi de arbuşti fructiferi faţă de luminăeste necesară la amplasarea lor pe terenurile în pantă, în raport cu punctele cardinale, lastabilirea distanţelor optime de plantare, a desimii şi formei coroanei etc. 1.2. Cerinţele faţă de căldură. Căldura este un factor de vegetaţie deosebit deimportant, care condiţionează desfăşurarea proceselor de asimilaţie, respiraţie şi transpiraţie,parcurgerea fenofazelor, postmaturaţia seminţelor, viaţa latentă a pomilor în timpul repausuluide iarnă. Nevoile de căldură ale pomilor şi arbuştilor fructiferi sunt foarte variate. Cei maipretenţioşi faţă de căldură sunt în ordine descrescândă migdalul, caisul, piersicul şi apoigutuiul, cireşul, alunul, castanul şi nucul. Mai puţin pretenţioşi sunt: părul, prunul european,vişinul, şi mărul, iar în urmă se plasează căpşunul, coacăzul, agrişul şi zmeurul. Cunoaşterea comportării speciilor şi soiurilor de pomi şi arbuşti fructiferila acţiunea temperaturilor scăzute are o mare importanţă pentru procesul de producţiepomicolă din zona temperată. Rezistenţa la ger a pomilor depinde de însuşirile ereditare alegenotipului, de vârsta pomilor, faza de vegetaţie, portaltoi, agrotehnica aplicată etc. Îngheţurile timpurii din toamnă provoacă căderea prematură a frunzelor şi degerareavârfurilor lăstarilor, împiedicând maturarea ţesuturilorşi pregătirea pomilor pentru iarnă. Capacitatea de rezistenţă la ger a speciilor pomicole este redată în tabelul următor: 2
  14. 14. Temperaturile minime de rezistenţă la ger a pomilor Specia ºC Specia ºC Măr -35…-36 Piersic -24…-26 Păr -32…-33 Cireş -29…-32 Gutui -28…-30 Vişin -30…-32 Prun -30…-32 Căpşun -22…-24 Cais -26…-28 Smochin -16 Ingheţurile de primăvară pot provoca pagube importante atunci când mugurii floriferi auajuns într-un anumit stadiu în care devin sensibili. Limitele de rezistenţă în acest stadiu fenologic se redau în tabelul următor: Limitele de rezistenţă la ger a pomilor în primele faze de vegetaţie la câteva specii pomicole Specia Butoni florali ºC Inflorit ºC Fructe mici ºCMăr -2,8…-4,9 -1,7…-3,2 -1,1…-2,7Păr -1,7…-4,9 -1,7…-3,2 -1,7…-2,1Piersic -1,7…-4,9 -1,1…-3,8 -1,1…-2,1Cireş -1,7…-3,2 -1,1…-3,2 -1,1…-2,1Prun -1,1…-4,2 -0,6…-3,2 -0,6…-2,1Cais -1,1…-4,9 -0,6…-3,2 -0,0…-1,5 1.3. Cerinţele faţă de apă. Se cunoaşte că apa ca factor de vegetaţie are rol hotărâtorîn viaţa pomilor. Apa intră în compoziţia tuturor organelor, în proporţie de până la 75% înfrunze, ramuri şi rădăcini şi de circa 85% în fructe. Cele mai mari cerinţe faţă de apă (peste700 mm precipitaţii anual) le au arbuştii fructiferi. Pe locul al doilea se plasează gutuiul,alunul, mărul, şi prunul, care necesită peste 650-700 mm precipitaţii anual. Părul, nucul,cireşul, şi vişinul dau rezultate bune în centre cu peste 600 mm precipitaţii anual. Exigenţemai mici faţă de apă (peste 500 mm anual ) au piersicul, caisul şi migdalul. Necesităţile faţă de apă variază în funcţie de vârsta pomului, dimensiunile coroanei şi asistemului radicular, de concentraţia soluţiilor nutritive din sol, de structura şi de umiditateasolului, de cantitatea precipitaţiilor atmosferice, viteza vântului, intensitatea luminii, mărimearecoltelor şi alţi factori, panta terenului. În prima jumătate a perioadei de vegetaţie, nevoia de apă a pomilor este în general, maimare decât spre sfârşitul verii şi toamna. În timpul înfloritului pomii au nevoie de mai puţinăapă, de asemenea în timpul coacerii fructelor şi la căderea frunzelor. Dimpotrivă, în timpulcreşterii intense a lăstarilor şi a fructelor nevoia de apă este cea mai mare. Insuficienţa apei din sol reduce creşterea lăstarilor, dezvoltarea frunzelor, mărimea şicalitatea fructelor şi scurtează durata de viaţă a rădăcinilor active sau frânează creşterea detoamnă a acestora. În consecinţă, vigoarea pomilor scade, regularitatea producţiei şi mărimearecoltelor nu mai sunt asigurate, pomii îmbătrânesc prematur, iar durata lor de viaţă estescurtată. Rezistenţa la secetă a pomilor este destul de ridicată. Cu toate că cerinţele lor faţă deumiditate sunt mai ridicate decât la cele mai multe culturi agricole, pomii rezistă la insuficienţaumidităţii mai mult şi vreme mai îndelungată decât culturile agricole, datorită sistemuluiradicular foarte dezvoltat. Totuşi, în condiţii de secetă puternică şi persistentă se produce şi lapomi o scădere cantitativă şi calitativă a producţiei, uneori şi compromiterea totală a acesteiasau chiar uscarea în masă a plantelor. 3
  15. 15. Excesul de umiditate în sol şi atmosferă nu este favorabil, întrucât duce la înrăutăţireaaeraţiei în sol, determinând încetinirea activităţii normale a rădăcinilor pomilor, este dereglatăabsorbţia apei, hidratarea ţesuturilor, provoacă scăderea concentraţiei de zahăr în fructe şichiar alterarea lor prematură. 1.4. Cerinţele faţă de aer. În viaţa pomilor, ca şi a celorlalte plante, aerul are un rolimportant, mai ales prin bioxidul de carbon, folosit în asimilaţie şi prin oxigenul necesar pentrurespiraţia organelor aeriene şi a celor subterane. În plantaţiile de pomi şi mai ales în coroanele pomilor, este necesar să se menţină omişcare permanentă a aerului, pentru a preveni excesul de umiditate atmosferică. Din acestpunct de vedere, terenurile în pantă sunt cele mai favorabile, pentru că aici are loc o mişcarea maselor de aer chiar în absenţa vântului. După ele vin terenurile plane şi platourile, undemişcarea aerului se face destul de uşor, la cea mai mică adiere de vânt. Mai puţin favorabilesunt depresiunile şi locurile joase închise. Astfel se explică de ce în aceste locuri, dinregiunile mai ploioase, bolile criptogamice atacă mai puternic, iar rădăcinile pomilor cresc maislab şi în consecinţă pomii rodesc mai puţin. Mişcarea prea puternică a aerului, mai ales când acesta este uscat, este defavorabilăpomilor. Aerul uscat influenţează negativ pomii prin aceea că provoacă pierderea apei dinţesuturi şi mai ales din sol, unde în frecvente cazuri apa se găseşte în deficit. În plus, aeruluscat, aflat în mişcare, produce uscarea secreţiei de pe stigmate şi deci defavorizeazăpolenizarea. În zilele cu vânt, albinele nu părăsesc stupii şi nu se poate realiza polenizareaîncrucişată. În zonele cu viituri puternice are loc căderea masivă a fructelor. Vânturile slabe au efect favorabil prin aceea că după ploi usucă repede frunzişul de apăşi împiedică dezvoltarea bolilor criptogamice; în timpul îngheţurilor împrăştie aerul răcit şimicşorează efectul lui dăunător; în perioadele cu arşiţe mari de vară produc adieri răcoritoare. 1.5. Cerinţele faţă de sol. Solul este principalul factor de mediu de care depindeproducţia de fructe in cazul în care condiţiile cerute de specie, de soi, şi portaltoi suntasigurate. Fertilitatea naturală a unui sol, respectiv potenţialul de producţie pe care îl posedă,depinde de însuşirile fizico-chimice şi biologice ale lui. Dintre însuşirile fizice ale solului deprimă importanţă sunt:textura, grosimea stratului penetrabil pentru rădăcini, structura şiadâncimea apei freatice. După textură solurile pot fi clasificate în următoarele grupe mari:soluri nisipoase, lutoase şi argiloase. Solurile nisipoase au în general o fertilitate naturală redusă, sunt lipsite de structură, aupermeabilitate mare pentru apă şi aer, se încălzesc uşor şi pierd uşor apa prin evapo-transpiraţie şi infiltraţie. În regiunile cu precipitaţii normale şi cu pânza freatică la adâncimi nu prea mari, 1,5-4m, pe nisipurile semimobile, slab humifere, cu un conţinut de 0.6 -1% humus şi peste 5%argilă, reuşesc aproape toate speciile pomicole cultivate în ţara noastră: mărul, părul, prunul,piersicul, vişinul, cireşul, coacăzul negru, asigurând producţii mari şi constante de la an la an(solurile nisipoase din Oltenia şi nord-vestul ţării) În general aceste soluri necesită aplicareafrecventă a îngrăşămintelor organice, iar pe nisipurile uscate este obligatorie irigareaculturilor. Solurile lutoase sunt cele mai potrivite pentru cultura pomilor şi arbuştilor, prin faptul căpermit o bună dezvoltare a sistemului radicular, pot înmagazina şi păstra apa , permiţând înacelaşi timp infiltrarea excesului de apă, sunt bine aerate, se încălzesc uşor şi conţinsuficiente substanţe nutritive. 4
  16. 16. Solurile argiloase au un conţinut de argilă de peste 45%, sunt compacte, greupermeabile pentru apă, aerate, de regulă mai acide, umede şi reci. Deşi mai bogate însubstanţe nutritive, sunt greu penetrabile pentru rădăcini, necorespunzătoare pentru culturaspeciilor pomicole. Ele prezintă multe neajunsuri printre care creşterea slabă a rădăcinilor,recolte mici şi nesigure şi prelungirea perioadei de vegetaţie până toamna târziu, ceea ceatrage după sine micşorarea rezistenţei la ger. De regulă astfel de soluri sunt caracteristicedealurilor subcarpatice. Printre tipurile de sol din ţara noastră, cele situate în zona stejarului şi fagului, solurileslab podzolice, cum sunt: brune de pădure, brune roşcate de pădure şi aluviunile, sunt:favorabile pentru cultura pomilor şi arbuştilor fructiferi. În zonele de silvostepă sunt bune pentru cultura pomilor şi arbuştilor fructifericernoziomurile levigate şi aluviunile. În zona de stepă, pe lângă cernoziomuri şi aluviuni, corespund pentru pomicultură şisolurile nisipoase dacă subsolul este mai compact şi dispune de surse de apă pentru irigare. Pentru cultura pomilor nu corespund terenurile mlăştinoase, sărăturoase, pietroase şicele calcaroase cu un conţinut de peste 8 -10% calcar activ. Însuşirile chimice ale solului. Conţinutul în humus influenţează negativ creşterea şirodirea pomilor atunci când scade sub 2%. Cele mai echilibrate creşteri ale pomilor seînregistrează pe soluri cu 2-3% humus, atunci când şi însuşirile fizice şi hidrofizice suntfavorabile. Solurile slab humifere, cele puternic erodate, solurile podzolice, argilo-iluviale, caşi cele cu conţinut prea ridicat de materie organică, negre de fâneţe şi altele, nu asigură ocreştere şi dezvoltare echilibrată a pomilor. Pentru cultura pomilor o importanţă deosebită o prezintă reacţia solului şi conţinutul înelemente minerale : azot, fosfor, potasiu, calciu, fier, bor, magneziu, zinc, sulf, cupru, etc.precum şi prezenţa unor săruri nocive mai ales cloruri . Reacţia solului. Pomii şi arbuştii fructiferi au o toleranţă destul de largă faţă devaloarea pH-ului, aşa cum rezultă din tabelul următor: Cerinţele speciilor pomicole faţă de reacţia solului Valoare pH Specia Acid Minim Optim MaximMăr 4,7 5,7-7,6 8,0Păr 5,5 6,2-8,2 8,5Cireş 5,5 6,2-8,2 8,5Vişin 5,5 6,2-8,2 8,5Prun 5,5 6,2-8,2 8,5Cais 6,0 6,2-8,3 8,7Piersic 6,0 6,8-8,3 9,0Nuc 5,5 6,2-8,2 8,5 Deşi pomii prezintă o mare plasticitate şi rezistenţă la diferite reacţii ale solului, laalegerea terenurilor pentru plantaţiile pomicole se va avea în vedere ca acestea să fie cât maicorespunzătoare speciei, soiului şi portaltoiului. Corectarea reacţiei solului se face prin fertilizarea cu îngrăşăminte organice, chimice şiprin amendamente. 5
  17. 17. 2. Organele pomilor şi funcţiile acestora Pomicultorul este interesat de cunoaşterea organelor pomilor pentru ca intervenţiilesale asupra acestora să nu se facă la întâmplare ci în cunoştinţă de cauză: toate lucrărileagrotehnice pot fi astfel aplicate raţional, având ca efect creşterea şi fructificarea echilibrată apomilor şi în final obţinerea de producţii mari şi fructe de calitate. Organele pomilor se împart în două categorii: - organe vegetative: rădăcina, tulpina, ramurile, mugurii şi frunzele; - organe reproductive: florile, fructele, seminţele Fig. Organele principale ale unui pom: a- rădăcini verticale; b- rădăcini orizontale; c- coletul; d- trunchiul; e- axul coroanei; f-săgeata; g- ramură de schelet; h- ramură de semischelet;2.1 RădăcinaSistemul radicular al pomilor altoiţi este constituit de fapt din rădăcinile portaltoiului, fiindalcătuit din: - rădăcini de schelet puternice, cu rol principal în fixarea pomului de sol, conducerea sevei şi depozitarea substanţelor de rezervă; 6
  18. 18. - rădăcini de semischelet sunt ramificaţii de ordin superior, de dimensiuni mai mici, cu acelaşi rol ca cele de schelet; - rădăcini fibroase sau tranzitorii, inserate pe rădăcini de semischelet, sunt purtătoare de rădăcini absorbante; - rădăcini absorbante, sunt cele mai tinere, au culoare albă, 1mm în grosime, 3,5 mm în lungime, se regenerează permanent, fiind practic vârful de creştere şi dezvoltare al sistemului radicular. Sunt purtătoare ale perişorilor absorbanţi care sunt practic prelungiri ale celulelor epidermice din zona piliferă, foarte numeroşi. Aproape întreaga cantitate de apă şi săruri minerale necesare funcţiilor metabolice este preluată de către pomi prin perişorii absorbanţi. Amplasarea în sol a sistemului radicular Este elementul cel mai important pe care cultivatorul trebuie să-l cunoască, pe aceastăbază urmând a se aplica corect lucrările solului, fertilizarea, udarea etc.De exemplu, la un măr în vârstă de 15 ani altoit pe sălbatic, rădăcinile pătrund în sol până laadâncimea de 1,6 m. Pe orizontală, ultimile ramificaţii s-au găsit la distanţa de 6 m detrunchiul pomului, depăşind de 2 ori raza proiecţiei coroanei pomilor. Masa mare a rădăcinilorsubţiri însă (cu diametrul de 0 - 4 mm), care sunt în directă corelaţie cu perii absorbanţi seaflă la adâncimea de 18 – 60 cm, reprezentând 58,2% din masa totală a rădăcinilor. Peorizontală, 76,6% din masa rădăcinilor subţiri se află sub proiecţia coroanei atingând unmaximum cantitativ în raza de 1,5 – 2 m, de la trunchi, cu excepţia arbuştilor fructiferi şi aplantelor altoite pe portaltoi cu vigoare redusă. 2.2. Tulpina Tulpina este partea aeriană fiind alcătuită din: trunchi, ramuri, muguri, frunze (organevegetative) şi flori, fructe şi seminţe (ca organe reproductive). Trunchiul este partea aeriană ce se găseşte între nivelul solului ( punctul de altoire saucolet) şi ramificaţiile primului etaj al coroanei.Ramurile sunt: - vegetative de schelet ( şarpante, semişarpante) şi semischelet; - de rod sau fructificare care sunt diferite în funcţie de specie. Ramurile de rod la speciile sâmburoase (cais, prun, cireş şi vişin) sunt: - ramuri mixte - ramuri buchet - salbă - pleată Ramurile mixte poartă un mugur vegetativ normal în vârf, iar lateral muguri florali şivegetativi, aşezaţi fie solitari pe noduri (cireş), dar de cele mai multe ori asociaţi pe nod,florali şi vegetativi, constituind grupurile de muguri caracteristice prunului, caisului, piersicului(fig. 2). La piersic, ramurile mixte sunt lungi de 25-60-70 cm şi poartă pe noduri totdeauna grupuridin 3 muguri care pot fi: toţi florali, cel din mijloc vegetativ şi cei laterali florali sau unul lateralfloral şi ceilalţi vegetativi. La baza ramurii se găsesc 1-2-3 muguri vegetativi slab dezvoltaţi(fig 3) care pot evolua dacă ramura se scurtează, dacă se arcuieşte sau dacă se fac operaţiiîn verde. 7
  19. 19. Ramurile mixte ale piersicului asigură fructe de calitate numai în primul an de formare alor, motiv pentru care se elimină prin tăiere după prima fructificare, înlocuindu-se cu altele nouformate pe ramurile de schelet şi semischelet. Prunul şi caisul formează ramuri mixte lungi de 7-20 cm, cu grupuri de 2-3 muguri de rodla prun şi 5-6-8 la cais, în majoritate florali (fig. 3). Sunt ramuri de bază pentru fructificareaacestor specii şi asigură fructe de calitate, chiar după ramificări multiple, 4-6 ani. Ramura mixtă la cireş şi vişin, lungă de 7-30 cm, chiar mai lungă la unele soiuri, areparticularitatea că pe nod se formează un singur mugur de obicei floral; mai rar se întâlnescaxilar şi muguri vegetativi. Ca atare, ramifică puţin sau chiar deloc. Evoluează în acest caznumai prin mugurele vegetativ din vârf, făcând imposibilă regenerarea. Ramurile buchet, numite şi buchete de mai, deoarece în această lună sunt deja conturatemorfologic la unele specii. Ele poartă un singur mugur vegetativ în vârf, iar axilar în jurulacestuia strâns grupaţi (la cireş, vişin, prun şi piersic) sau mai deşiraţi (cais) sau 3-7 muguriflorali (fig.4). La unele specii pot fi axilari şi câte 1-2 muguri vegetativi, care conduc la ramuribuchet ramificate (prun, cais). În general, buchetele de mai sunt ramuri foarte scurte, 1-12 cmşi au o durată de viaţă variabilă cu specia şi soiul de la 1-2 ani până la 10-12 ani. Evoluândnumai prin mugurele vegetativ, neavând nici o rezervă laterală de muguri vegetativi, ramurilebuchet nu pot fi regenerate prin tăieri. Durata economică a ramurilor buchet la prun şi cais este relativ scurtă, 3-4 ani. Ramurile salbă poartă în vârf un mugur vegetativ, iar lateral numai muguri florali; foarte rarse pot întâlni în poziţie axilară 1 – 2 muguri vegetativi. Sunt foarte subţiri, cu lungimi de 15-60cm. Sub greutatea frunzelor şi a fructelor se arcuiesc, se degarnisesc total, rămânând săevolueze numai prin mugurele terminal. Nu pot fi regenerate prin tăieri, decât 1-2 mugurivegetativi care, de obicei în anul următor evoluează în buchete de mai. La piersic sunt înnumăr restâns de regulă şi o durată de viaţă economică de 1-2 an, iar fructele sunt de calitatemediocră. Din aceste motive, dacă fructificarea este asigurată de ramurile mixte, ramurilesalbă se suprimă. Pleata este o ramură de organizare morfologică identică cu salba şi se întâlneşte lanumeroase soiuri de vişin, unde aceste ramuri sunt foarte numeroase, constituind bazafructificării. Durata economică poate fi de 5-7 ani, dar alungindu-se an de an provoacă oputernică îndesire a coroanelor. Ca şi salba la piersic, pleata nu poate fi regenerată decât rarprin tăieri (fig. 5).Ramurile de rod la speciile seminţoase (fig. 6)- pintenul (ramură prefloriferă) are 1-3 cm lungime şi poartă în vârf un singur mugurevegetativ, fără muguri axilari evidenţi. În 1-2 ani evoluează în ţepuşă;- smiceaua (ramură) prefloriferă) are 15 -20 cm lungime, poartă muguri vegetativi axilarişi mugur terminal de asemenea vegetativ şi evoluează în nuieluţă sau mlădiţă; - ţepuşa , ramură de rod propriu-zisă, de 1-10 cm lungime, cu mugur florifer (mixt) în vârf;- nuieluşa – 15 – 30 cm lungime, poartă un singure mugur de rod în vârf, restul mugurilorrămânând vegetativi ;- mlădiţa are aceleaşi caracteristici ca nuieluşa, având în plus faţă de aceasta muguri derod axilari, amplasaţi de la vârf către bază;- vatra de rod este o formaţiune realizată din ramificarea burselor purtătoare de pinteni şiţepuşe care se extinde anual şi care trebuie regenerată periodic;- bursa-pungă, o formaţiune de 1-1,5 cm lungime, constituie îngroşarea bazeiinflorescenţei pe care cresc şi se formează fructele iar lateral alături de fructe, se formează 1-2 muguri din care iau naştere noi ramuri fructifere, motiv pentru care mai sunt denumite punţide rod. 8
  20. 20. 2.3. Frunza Este organul cu cea mai mare importanţă în creşterea, dezvoltarea şi fructificareapomului. În frunză au loc cele mai importante procese biochimice şi fiziologice pentru viaţă,iar structura anatomică este extrem de complexă, fiind purtătoarea unor substanţe specifice(clorofilă) importante pentru principala sa funcţie, fotosinteza, proces în care cu ajutorulluminii solare şi în prezenţa clorofilei, substanţele organice, apa, sărurile minerale şi bioxidulde carbon sunt transformate în substanţe organice primare (glucoza), care prin transformăriulterioare realizează toată gama de substanţe organice (glucide, lipide, proteine). Pentru asigurarea condiţiilor de realizare a fotosintezei în limite optime, în beneficiuldeopotrivă al pomului, dar şi al pomicultorului, aparatul foliar trebuie menţinut într-o perfectăstare de sănătate, menţinerea frunzişului în integritatea sa, realizându-se prin măsurile defitoprotecţie pe care pomicultorul trebuie să le cunoască.De reţinut este faptul că, „porţile de intrare” în mezofilul frunzei al numeroaselor boli se facprin stomate, acestea găsindu-se pe partea inferioară a frunzei, de unde necesitatea ca laefectuarea tratamentelor soluţiile să acopere cu prioritate această zonă. 2.4. Muguri – Floarea – Fructul Pentru a interveni eficace în constatarea numeroaselor boli şi insecte care atacă acesteorgane în diferite stadii, este necesar să se cunoască dinamica, fazele creşterii şi dezvoltării(fenofazele), începând din primăvară. La înflorire, odată cu maturarea staminelor, acestea eliberează polenul care, prin transferpe stigmatele florii, realizează polenizarea. Agenţii polenizatori sunt reprezentaţi de insecte,între care rolul dominat revine albinelor. Polenizarea este urmată de fecundarea ovulelor decătre gametul mascul, purtat către ovul de tubul polinic. La plantele unisexuate dioice ca nucul, alunul şi castanul polenizarea se face cuajutorul vântului (anemofilă) şi de aceea este foarte important să se aleagă corect soiurilepolenizate. Polenizarea, fecundarea şi legarea fructelor sunt influenţate de factorii naturali, în sensul căvremea însorită, cu temperaturi de peste 15 ºC, zilele lipsite de vânt, favorizează zborulalbinelor, secreţia sucului zaharat pe stigmate, germinarea polenului şi dezvoltarea tubuluipolinic. 9
  21. 21. CAPITOLUL II. ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIILOR 1. Alegerea şi pregătirea terenului 1.1. Alegerea terenului Amplasrea plantaţiilor se face în zonele destinate pomiculturii. Pentru o alegerecorectă a locului de plantare a unei specii trebuie respectate cu stricteţe, condiţiile demicrozonare. Noile plantaţii se vor realiza numai în acele zone, bazine şi centre de cultură unde speciasau soiul vor întâlni maximum de condiţii naturale pentru creştere şi rodire: - se vor alege terenurile cu soluri fertile, de preferat cu textura mijloci, lutoasă, luto- nisipoasă şi chiar nisipoasă, permeabile, mijlocii până la profunde, cu pH cuprins între 4,7 şi 9,3; - din punct de vedere al pantei sunt foarte bune terenurile cu panta uşoară 3-6% ce permit o bună întreţinere a solului cât şi un transport uşor al fructelor ; - livezile de pomi pot fi amplasate în condiţii bune şi pe terenul cu panta de 6-12%, cu orientarea rândurilor pe direcţia curbelor de nivel şi chiar pante până la 18-20%, cu condiţia ca acestea să fie uniforme; - condiţia prioritară la înfiinţarea unei livezi o constituie sursa de apă necesară la stropiri şi la udatul pomilor, mai ales în zonele cu precipitaţii reduse în timpul anului; - se va căuta ca zona respectivă să fie ferită pe cât posibil de brumele târzii de primăvară şi îngheţurile timpurii de iarnă; - trebuie de avut în vedere, ca în pomicultură greşelile mari se manifestă după 4-5 ani de plantare, atunci când pe remedieri este prea târziu; - sunt excluse de la plantare, terenurile excesiv de umede şi fără drenaj, ca şi cele cu nivel freatic sub 1,5 m. - plantaţiile de pomi pot fi de interes industrial (ferme de peste 2-5 ha –la 100-200 ha) şi de interes familial (0,1-1,0 ha). Pentru livezile de măr şi prun care se pretează în sisteme de cultură moderne se vorprefera în primul rând terenurile cu soluri fertile, mecanizabile sau cu posibilităţi certe deîmbunătăţire a proprietăţilor agro-productive. Asigurarea apei necesare pentru stropiri, cât şipentru irigaţii, sunt condiţii indispensabile plantaţiilor, îndeosebi pentru cele de dimensiuneaunei ferme sau microferme pomicole. Terenul destinat plantării pomilor la micii producători poate fi în incinta gospodăriilor sau înafara acestora. În incinta gospodăriei pe spaţii reduse ca suprafaţă se pot planta, de preferinţă, pomi detalie mică, altoiţi pe portaltoi de vigoare slabă. În afara perimetrului construibil se pot organiza plantaţii pomicole în masiv înfiinţate dupătehnica modernă, cu posibilitatea mecanizării lucrărilor specifice pomiculturii. În cazul în care nu toate terenurile dispun de condiţii corespunzătoare şi posibilităţi demecanizare, pentru mărirea capacităţii de producţie sunt necesare măsuri care constau din: - executarea de drenaje, când nivelul apei freatice este la mică adâncime sau există porţiuni de băltiri sau infiltraţii de apă; - crearea unor canale colectoare în zone cu precipitaţii abundente şi cu pericol de inundare; - executarea de lucrări antierozionale, pe terenurile în pantă, dar supuse erodării; - pe terenurile în pantă pot fi executate terase individuale cu diametru de 2-3 cm. Solurile uşoare, nisipo-lutoase şi luto-nisipoase sunt favorabile pentru cultura căpşunului,solurile lutoase şi luto-argiloase nu sunt favorabile pentru cultura pomilor, cele mai bune soluri 10
  22. 22. sunt cernoziomurile, bogate în humus, solurile brun-roşcate de pădure. Pe solurile mai puţinfertile, se recomandă utilizarea unei culturi premergătoare (lucerna) care fertilizează naturalterenul. Solurile trebuie să fie permeabile pentru a se evita băltirea apei, pânza de apăfreatică trebuie să fie la peste 2-3 m adâncime. Reacţia solului este de preferat să fie neutră, slab acidă sau slab alcalină, cu pH-ulcuprins între 5-8, terenurile vor fi expuse la soare, orientarea preferată a rândurilor fiind N-S,se vor evita expoziţiile nordice. Nu se recomandă plantarea în văile înguste, cu curenţi de aer,precum şi zonele cu frecvente îngheţuri târzii de primăvară. În zonele cu frecvenţă mare avânturilor sunt obligatorii perdelele de protecţie cu arbori înalţi (stejar, frasin, arţar, salcâm),de nuci în combinaţie cu specii de talie mai redusă (alun sau alţi arbuşti). 1.2. Zonarea speciilor pomicole Zonarea se va face în funcţie de pretenţiile fiecărei specii şi chiar a soiurilor faţă de luminăşi căldură, precum şi de rezistenţa la geruri, oscilaţii de temperatură şi alte accidenteclimatice. Speciile: măr, păr, gutui, prun, cireş, vişin, se pot cultiva în zona dealurilorsubcarpatice, în zonele calde de câmpie se vor planta mai ales: cais, piersic, nectarin, migdal,fără a exclude celelalte specii, în zonele înalte şi reci se pot cultiva doar arbuştii fructiferi, cucompletarea deficitului de apă. Deşi în cadrul tuturor speciilor s-au creat soiuriautocompatibile, se recomandă folosirea a cel puţin 2-3 soiuri, pentru o mai bună polenizare.Este recomandat ca soiurile să fie amplasate în funcţie de epoca de coacere, astfel încât săfie uşurate tratamentele fitosanitare, irigarea şi recoltarea. Având la bază lucrările de zonare şi microzonare, dezvoltarea pomiculturii în ultimii 20-25 deani a fost concentrată în cele mai favorabile zone, astfel sub aspectul suprafeţelor şi anumărului total de pomi cultivati, cele mai mari concentrări s-au realizat în judeţele din zonasubcarpatică a Olteniei şi Munteniei, mai ales în judeţele Argeş, Vâlcea, Prahova, Buzău,Dâmboviţa, Olt şi Dolj. Mai nou au apărut noi amplasamente pomicole în Câmpia Română. De asemenea trebuie pusă în evidenţă şi concentrarea realizată în partea de nord-est aTransilvaniei (judeţele Bistriţa Năsăud, Sălaj, Satu - Mare, Maramureş şi Bihor). Pe specii, zonarea culturii se prezintă astfel:- Mărul - în zona subcarpatică meridională ( Argeş, Vâlcea, Dâmboviţa, Prahova), în nord-vestul ţării (Bistriţa, Maramureş, Sălaj, Cluj, Satu-Mare, Bihor) şi în nordul Moldovei : conditţibune pentru cultură gaseşte şi în judeţele: Mureş, Sibiu, Bacău, Iaşi, Buzău, Dolj, CaraşSeverin, Timişoara şi Arad, precum şi Hunedoara, Alba, Gorj, Mehedinţi, Olt, Braşov,Harghita, Botoşani, Vaslui şi Vrancea; în celalalte judeţe cultura mărului este slabreprezentată, dar întâlneşte condiţii dintre cele mai favorabile (Ilfov, Giurgiu, Călăraşi). Seconsideră că cele mai favorabile pentru cultura mărului zonele cu temperatura medie anualăde 8-9°C şi cu 700-800 mm precipitaţii anuale.- Părul - deşi este mult mai slab reprezentat în cultura, cele mai favorabile zone suntacelea în care temperatura maximă în lunile iulie şi august este de 24-26°C, iar mediatemperaturii minime din luna iulie este de 10-12 °C, cultura este cantonată în judeţele Argeş,Prahova, Buzău, Dâmboviţa, Vâlcea, Dolj, Mehedinţi, Caraş-Severin, Timişoara, Arad, Bihor,precum şi în judeţele din nord-est Neamţ, Bacău, Suceava, Botoşani, Iaşi şi în centrul ţării,judeţul Mureş.- Prunul - desi este bine reprezentat în majoritatea zonelor ţării, el dă cele mai bunerezultate în zonele cu temperatura medie anuala 9-10 °C şi cu precipitaţii de peste 650-700mm anual, zonele de cultură sunt : Argeş, Vâlcea, Olt, Prahova, Buzău, Caraş Severin,Hunedoara, Dâmboviţa, Mehedinţi, Arad, Bihor, Cluj s.a. 11
  23. 23. - Cireşul si vişinul se întâlnesc pe toate formele de relief, cea mai mare pondere o deţinjudeţele : Iaşi, Vaslui, Botoşani, Bacău, Neamţ, Vrancea, precum şi Argeş, Giurgiu şi Dolj.- Caisul este specia cea mai pretenţioasă faţă de factorii climatici şi mai ales faţă detemperatură. Zonele cele mai favorabile sunt în sudul ţării ( Dolj, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa,Ialomiţa, Tulcea, Olt, Teleorman) şi partea de vest (Bihor, Arad).- Piersicul – se cultivă în zonele de sud şi vest ale ţării, în judeţele Dolj, Constanta,Giurgiu, Olt, Mehedinţi, zona Bucureştiului, precum şi judeţele Bihor, Satu Mare, Arad,Timişoara.- Celalalte specii pomicole cum sunt: nucul, alunul, castanul, arbuştii fructiferi şi căpşunulsunt reprezentate pe întreg cuprinsul ţării, cu anumite concentrări în unele microzone ( exp.nucul în zona Tg.Jiu şi Geoagiu, Vâlcea, Bacău, castanul în zona Gorj şi Baia Mare, Vâlcea,alunul ( zona Olteniei, Muntenia, Banat, Maramureş, Dobrogea) căpşunul în Satu Mare, Olt,Vâlcea etc.) 1.3. Pregătirea terenului Pentru plantarea pomilor, pregătirea terenului constă din defrişare, modelare, timp depauză (dacă este cazul), fertilizare şi desfundare. Defrişarea se face în cazul când se înfiinţează plantaţii pe locul ocupat de vechile plantaţiipomicole sau de vegetaţie forestieră. La plantarea imediată după defrişarea unei livezi vechieste recomandat să nu se planteze aceeaşi specie. Lucrarea de defrişare se execută cuajutorul tractoarelor grele dotate cu instalaţii speciale pentru extirparea totală a rădăcinilorgroase şi adunatul lor, sau după posibilităţi, cu alte mijloace. Modelarea terenului este obligatorie şi se execută în aşa fel încât să nu existe băltiri deapă care influienţează negativ asupra vegetaţiei pomilor.Un teren bine modelat uşurează multşi asigură efectuarea celorlalte lucrări tehnologice: deplasarea pompelor de stropit, aşezareaşi manipularea lăzilor şi a containerelor, cositul sau tocatul ierburilor etc. Lucrarea se executăimediat după defrişare şi se evită mişcarea unui volum prea mare de sol, care ar ajunge peunele porţiuni de teren nivelat la roca-mamă.În situaţia când prin nivelare a rămas lasuprafaţă un sol mai sărac în elemente nutritive, se recomandă cultivarea cu leguminoasefurajere în amestec cu ierburi perene şi apoi fie plantarea pomilor după 2-3 ani, fie o fertilizareputernică. Efectele oboselii solului Efectele cele mai păgubitoare sunt semnalate în special în cazul replantării pe acelaşiteren a speciilor: măr, cireş, piersic; simptome mai puţin evidente sunt semnalate în cazulreplantării pe acelaşi teren a speciilor: prun, păr, căpşuni. În urma defrişării vechilor plantaţii şia desfundării terenului, se recomandă scoaterea şi strângerea rădăcinilor care pot săconstituie sursă de infecţie pentru noile plante. Practicarea timp 2-3 ani a unor culturi agricole,pentru refacerea structurii şi a fertilităţii solului, cât şi pentru a stinge focarele unor bolivirotice, bacteriene, fungice, etc, este de preferat când este posibil. Desfundarea asigură afânarea structurilor inferioare mai compacte şi cele gleiceimpermeabile şi totodată cu această lucrare se încorporează îngrăşămintele organice înadâncime. Adâncimea optimă de desfundare este de 60-70 cm. Cu cât solul este mai greu cuatât este nevoie de o mobilizare mai adâncă. Desfundatul se execută mecanizat cu ajutorulplugurilor şi tractoarelor speciale pentru livezile intensive şi superintensive, pe suprafeţe maimari. Perioada optimă de executare a lucrărilor de desfundare este: în cazul terenurilor libere, 12
  24. 24. iunie – august; în cazul celor ocupate de culturi premergătoare, iulie – septembrie. Perioadade desfundare trebuie să asigure aşezarea solului şi acumularea unei umidităţicorespunzătoare din ploi, precum şi executarea în condiţii optime a celorlalte lucrăripremergătoare plantării ( nivelarea, pichetarea, executarea gropilor). Înainte de pichetare şi plantarea propriu-zisă, se impune executarea lucrării de nivelare desuprafaţă , prin care se urmăreşte eliminarea denivelărilor rezultate în urma desfundării,inclusiv a şanţului rezultat de la ultima brazdă a plugului. Lucrarea se execută de regulă cudiscul şi cu cât este mai bine executată, cu atât mai uşor se vor executa pichetarea, aliniereapomilor pe rând şi lucrările ulterioare de exploatare a plantaţiei. Îmbunătăţirea proprietăţilor chimice are ca scop modificarea reacţiei solurilor puternicacide cu pH sub 5,0 prin administrarea de amendamente calcaroase în doze de cel puţin 5t/ha (pe bază de analiză). Excepţie face terenul destinat culturii afinului. Îmbunătăţirea stării de aprovizionare cu fosfor şi potasiu pe toată adâncimea derăspândire a sistemului radicular se realizează prin administrarea unor cantităţicorespunzătoare de îngrăşăminte, odată cu desfundatul (de preferat pe baza unui studiuagro-chimic realizat de o instituţie de specialitate). Fertilizarea de fond cu îngrăşăminte organice şi minerale se aplică pe întreaga suprafaţăla înfiinţarea plantaţiilor intensive şi superintensive şi la groapă pentru pomii plantaţi ladistanţe mai mari. Orientativ, la înfiinţarea plantaţiilor, pentru un ha se administrează pe soluricu fertilitate mijlocie 50-60 tone gunoi de grajd, 600-800 kg superfosfat şi sare potasică. Cantitatea de îngrăşăminte chimice, organice şi amendamente se împrăştie în moduniform pe terenul nivelat pe toată suprafaţa şi se încorporează în sol prin lucrarea dedesfundare. Dacă terenul nu se desfundă peste tot, gropile de plantare se fac cât mai mari(1,0/1,0/0,6 m) în aceeaşi perioadă recomandată pentru desfundat. Cantitatea deîngrăşăminte organice este de 15-20 kg pentru fiecare groapă, şi câte 150-200 g superfosfatşi sare potasică, care se amestecă cu pământul de plantare la fiecare pom. Va urma mărunţirea solului prin discuire, nivelarea terenului apoi mărunţirea şi tasareasolului cu combinatorul, după plantare. Ca dimensionare, exploataţia pomicolă devine rentabilă începând de la 1 ha şi până la 20-30 ha, chiar şi mai mult. 1.4. Parcelarea terenului În vederea uşurării lucrărilor de întreţinere din livadă, a recoltării şi transportului fructelor,terenul se împarte în parcele. Parcelele sunt necesare la suprafeţele de peste 5 ha sau cândsunt cultivate mai multe specii. Trebuie reţinut faptul că, la plantare, atât cât este posibil, lungimea rândurilor de pomi săfie orientată pe direcţia nord-sud pentru a asigura o cantitate mare de lumină pe tot timpulzilei, întregii plantaţii şi a evita fenomenul de umbrire. În cazul terenurilor în pantă, orientarearândurilor se va face de-a lungul curbelor de nivel, pentru a evita degradarea solului. Forma unei parcele este de regulă dreptunghiulară iar lăţimea reprezintă aproximativjumătate din lungimea acesteia. În vederea transportului fructelor şi nu numai, trebuie avutăîn vedere amenajarea de drumuri, de preferat perpendiculare pe lungimea parcelelor. La parcelarea terenului trebuie avut în vedere şi stabilirea locurilor unde se va depozitaproducţia în aşa numitele construcţii de producţie. Odată cu parcelarea terenului, trebuie avutîn vedere şi împrejmuirea viitoarei livezi. 13
  25. 25. Stabilirea distanţelor de plantare şi pichetatul terenului Distanţele dintre rândurile de pomi şi pe rând se stabilesc în funcţie de combinaţiasoi-portaltoi, fertilitatea solului, sistemul de cultură şi se materializează în teren conform uneischeme de pichetaj.Distanţele de plantare la pomi şi arbuşti fructiferi pentru plantaţiile intensive în funcţie de portaltoii utilizaţi Specia Portaltoiul Soiul Distanţa de plantare Densitatea /ha Intre Pe rând Min Max rânduri 1 2 3 4 5 6 7 Măr MM 106, M4 Standard 4,0-4,5 2,5-3,0 740 1000 Spur 3,5-4,0 2,0-2,5 1000 1428 Franc Standard 4,5-5,0 3,0-4,0 500 740 Spur 4,0-5,0 2,5-3,0 740 1000 Păr Gutui A, BN 70 Standard 4,0-4,5 2,0-3,5 634 1250 Franc Standard 4,0-4,5 3,0-4,0 500 833 Gutui Gutui A, BN 70 Standard 4,5-5,0 3,0-4,0 500 740 Prun Mirobolan, Standard 5,0-5,5 4,0-,4,5 404 500 Miroval Oteşani 8, Pixy Standard 4,0-4,5 2,5-3,0 740 1000 Cais Mirobolan, zarzăr Standard 5,0-5,5 4,0-5,0 364 500 Oteşani 8 Standard 4,5-5,0 4,0-4,5 444 555 Piersic Mirobolan Standard 4,5-5,0 3,0-3,5 571 740 Franc Standard 4,0-4,5 2,5-3,0 740 1000 Cireş Franc sau Standard 5,5-6,5 4,0-5,0 307 454 vegetativ Vişin Franc sau Standard 4,0-5,5 2,5-4,0 454 1000 vegetativ Nuc J. regia Standard 8,0-10,0 8,0-10,0 100 156 (altoit) J. nigra Standard 8,0-9,0 8,0-9,0 110 156 Alun Rădăcini proprii Standard 5,0-6,0 3,0-4,0 416 666 Castan C. sativa Standard 10,0-12,0 8,0-10,0 83 125Soc negru Rădăcini proprii Standard 4,0-5,0 3,0-4,0 500 800 Zmeur Rădăcini proprii Standard 2,0-2,5 0,5 8000 10000 Mur Rădăcini proprii Standard 2,5-3,0 1,0-1,2 2777 4000 Afin Rădăcini proprii Standard 2,5-3,0 1,0-1,2 2777 4000 Cătină Rădăcini proprii Standard 3,0-3,5 2,0-2,5 1142 1666 Coacăz Rădăcini proprii Standard 2,5-3,0 1,0 3333 4000 14
  26. 26. Distanţele de plantare şi densităţi folosite în plantaţiile superintensiveSpecia Portaltoiul Soiul Distanţa (m) Densitatea/ha Între Pe rând Minimă Maximă rânduri Măr M9,M27,M26, Standard 3,0-3,5 1,25 2283 2666 P22 Spur 2,5-3,0 0,8-1,0 3333 5000Piersic Franc Dwarf,semi- 3,0-3,5 1,0-1,5 1904 3333 dwarf Nuc J.regia Spur 6,0-7,0 5,0-6,0 238 333 15
  27. 27. Pichetarea terenului constă în marcarea pe teren a locului unde se va planta fiecare pomiar direcţia rândurilor va fi paralelă cu latura lungă a parcelei şi pe cât posibil pe direcţia N-S.După marcarea primului rând, pe toată lungimea lui, considerat linie de bază, se marcheazăcu ţăruşi capetele rândurilor următoare la distanţa stabilită. Pentru alinierea picheţilor sefolosesc jaloane înalte de 1,5-2,0 m, vizibile de la distanţă pentru a trasa liniile careîncadrează terenul într-o figură geometrică (dreptunghi, pătrat etc). Locul fiecărui pom se determină prin întinderea unei sârme marcate între picheţii dincapătul rândului, şi se fixează cu un ţăruş, la distanţa stabilită. La plantarea pomilor se întindedin nou aceeaşi sârmă gradată, pentru a determina locul fiecărui pom. Pe suprafeţe mai micise folosesc obligatoriu scândura de plantare, care are lungimea de 1,50 m, cu crestături lacele două capete şi una la mijloc. Scândura de plantare se aşează cu crestătura de la mijlocpe pichetul care marchează locul pomului şi se mai bat doi picheţi la ambele capete alescândurii, când se sapă groapa, cei doi picheţi de la capetele scândurii rămân şi la plantareapomului . Sistemul de pichetat ales este dat de figura geometrica, ce se realizeaza pe teren cuajutorul a 3-4 picheti şi care poate fi: un pătrat, un dreptunghi sau un triunghi. Denumireaacestor forme este atribuită şi sistemelor de pichetat: 16
  28. 28. - Pichetatul în pătrat, la care distanţele dintre rânduri sunt egale cu cele dintre pomi pe rând.Acest tip de pichetat se foloseste în general, pentru înfiinţarea plantaţiilor clasice şi peterenuri plane;- Pichetatul în dreptunghi, cu distanţele mai mari între rânduri şi mai mici între pomi pe rând,se utilizează mai mult pe terenurile plane şi cu pantă uşoara pentru toate tipurile de livezi;- Pichetatul în triunghi, oferă pomilor condiţii mai bune de captare a luminii directe şi dedistributţe a rădăcinilor în spaţiul de nutriţie. Pe terenurile în pantă, pomii constituie obstacolepentru apa care se scurge la vale şi erodează solul.Pentru executarea unui pichetat sunt necesare: • jaloane de 2 m vopsite cu roşu şi alb, pentru a fi vizibile; 17
  29. 29. • ruleta sau panglica de oţel de circa 50 m lungime; • sârmă cu noduri marcată din metru în metru de circa 50 m lungime; • picheţi, ţăruşi şi maiuri din lemn (0,5 lungime); • triunghi compas cu deschidere reglabilă (2 - 2,5) Pe terenurile plane pichetatul începe cu jalonarea laturii lungi, luându-se ca aliniament fixun drum, un gard, o perdea de copaci etc, care există şi nu poate fi mutat usor. In zonele colinare, unde majoritatea terenurilor sunt framântate şi au diferite expoziţii şipante, orientarea şi pichetarea rândurilor solicită o atenţie şi o pricepere deosebită. Pe versanţii scurţi, cu pante mici şi uniforme, pichetatul rândurilor de pomi se face paralelcu curbele de nivel, plecându-se de la un aliniament jalonat la baza pantei sau de-a lungulpotecilor făcute de animale în timpul păşunatului. Pe versanţii lungi ai dealurilor înalte, pichetatul constituie o lucrare mai complexă, care seexecută de către cadre calificate cu ajutorul aparatelor de măsurat. 18
  30. 30. Stabilirea polenizatorilor Intâlnim deseori în livada de langă casă sau în plantatţile cu scop comercial, pomi care deşi au beneficiat de cele mai bune condiţii climatice, agrotehnice, îngrijiţi cu multă migală şi măiestrie de bunul gospodar, au înflorit dar nu au legat fructe. Aceşti pomi care sunt din anumite specii şi soiuri au nevoie să se polenizeze cu polen străin (fiind autosterile), de la alte soiuri pentru ca fructele lor să lege. Un factor deosebit de important pentru asigurarea unor recolte mari şi de calitate, care trebuie avut în vedere chiar de la înfiinţarea livezii, este distribuirea soiurilor în livadă, pentru a asigura polenizarea reciprocă. Toate soiurile de măr sunt autosterile, adică nu leagă fructe prin polenizare cu polenul propriu. Ele au nevoie de polen de la un alt soi. Prin cercetări s-a stabilit care este cel mai bun polenizator pentru fiecare soi şi care este efectul polenizării cu unul sau altul dintre polenizatori. Lista cu principalii polenizatori va fi prezentata la fiecare specie pomicolă în următoarele capitole. Pentru asigurarea unui efect maxim al polenizării dintre soiuri, trebuie respectate câteva reguli şi anume: - soiurile să prezinte compatibilitate la polenizare ; - soiurile să aibă aceeasi perioadă de înflorire; - distanţa dintre soiul de bază şi soiul polenizator să nu fie prea mare; - polenizarea se face cu ajutorul albinelor şi al vântului(nuc, alun, castan);- pentru o bună polenizare sunt necesare minimum două familii de albine la hectar;- pentru protejarea albinelor în perioada înfloritului, se recomandă să nu se efectueze stropiricu insecticide, iar dacă acestea se execută, se vor folosi insecticidele care nu omoarăalbinele;- aşezarea stupilor în livada pentru polenizare, se va face în imediata apropiere a livezii sauchiar in mijlocul acesteia şi neapărat la începutul înfloritului; 2. Plantarea pomilor 2.1. Epoca de plantare Cele mai bune rezultate dau plantările de toamnă, începând cu 15 octombrie şi până lavenirea primului îngheţ, deoarece până în primăvară rădăcinile pomilor realizează un contactstrâns cu pământul, rănile se calusează, uneori emit chiar rădăcini noi, iar în groapă seacumulează umiditate care se păstrează şi în perioadele mai secetoase din timpul primăverii.Pomii pornesc în vegetaţie cu 10-15 zile mai devreme decât cei plantaţi primăvara şirealizează creşteri mai mari cu 20-30%. În situaţia în care plantarea nu s-a făcut în toamnă,aceasta se realizează primăvara cât mai devreme posibil, imediat după dezgheţarea şizvântarea solului, înainte de pornirea pomilor în vegetaţie, când solul are umiditate ridicată. 19
  31. 31. Plantările de primăvară executate cu întârziere pot să compromită plantaţia şi să întârzieintrarea pe rod a pomilor. Se mai pot planta pomi şi în „ferestrele iernii”, cu condiţia catemperaturile din timpul plantării să nu scadă sub 0 °C. 2.2. Executarea gropilor Săpatul gropilor. In teren desfundat gropile se fac cu putţn timp înainte de plantare, sau înziua plantării, pentru a nu se pierde umezeala acumulată în sol, cu dimensiunile de 50 / 50 /60 cm, în cazul plantaţiilor intensive şi superintensive, iar la cele clasice de 80/80/60cm. Pe terenurile nedesfundate dimensiunile gropilor trebuie să fie de 80 / 80 cm şi adânci de70 cm şi se efectuează cu 2-3 luni înainte de plantare. După săparea gropilor se trage 2/3 dinpământ în groapa de plantare după ce în prealabil s-a adăugat gunoiul de grajd binefermentat. În teren desfundat, gropile se fac înainte de plantare sau chiar în ziua plantării,pentru a nu se pierde umezeala acumulată în sol, cu dimensiunile reduse în aşa fel încât săîncapă cât mai bine sistemul radicular. În cazul arbuştilor fructiferi gropile cu dimensiuni de40/40/30 cm. Gropile se execută manual cu hârleţul, sau mecanic cu burghiul. Pământul rezultat lasăparea manuală a gropilor în teren nedesfundat se separă, urmând ca umplerea gropilor, laplantare, în zona rădăcinilor pomilor, să se facă cu pământul cel mai fertil. 2.3. Pregătirea materialului săditor Materialul săditor se procură de la pepinierele pomicole şi până la plantarea acestora sestratifică în şanţuri adânci de 50-60 cm. Scoaterea de la stratificare, repartizarea în teren şiplantarea trebuie să se realizeze cât mai operativ pe măsura plantării pentru a evitadeshidratarea. Trebuie multă atenţie la transportul, manipularea şi plantarea pomilor, pentru anu vătăma mugurii, în special din zona de proiecţie a coroanei (50 – 80 cm). Materialul săditor admis la plantare este cel certificat (eticheta albastră) sau cel C.A.C.(eticheta galbenă). Orice altfel de material săditor folosit la plantare rămâne înresponsabilitatea celui care îl foloseşte. Un astfel de material săditor este bine să fie evitat laplantare. La plantare rădăcinile pomilor se fasonează prin scurtare, eliminarea celor rupte, rănite şimucegăite. Rădăcinile principale se lasă cât mai lungi, rădăcinile secundare se scurtează cucca 1/3 din lungime iar cele subţiri la 1-2 cm sau rămân intacte. Tăierile se executăperpendicular pe axul rădăcinilor pentru a provoca răni cât mai mici. După fasonare, pomii se mocirlesc cu un amestec de apă, pământ galben şi balegăproaspătă de vită (3 părţi pământ, 2 părţi balegă de vită şi apă până se obţine o pastă deconsistenţa smântânii). Mocirlirea asigură o mai bună aderenţă a particulelor de pământ înjurul rădăcinilor pentru a menţine o umiditate mai ridicată în zona rădăcinilor. Până la plantarematerialul saditor se stratifica in santuri cu adancimea de 50-60 cm, unde se asigură condiţiipentru menţinerea în stare normală fiziologică (fără deshidratare). 2.4 Tehnica de plantare Pomii trebuie plantaţi cu punctul de altoire la nivelul solului, asezându-se pe un muşuroide pământ, făcut în mijlocul gropii de plantare. Plantatul pomilor se face de către o echipăformată de obicei, din două persoane. Una fixează şi ţine pomul în poziţie verticală în mijloculgropii de plantare şi la adâncimea corespunzătoare iar cealaltă trage pământ provenit dinstratul fertil al solului, bine marunţit şi reavăn în jurul rădăcinilor. Se scutură uşor pomul, capământul să patrundă printre rădăcini, astfel încât să nu existe spaţii goale. După ce s-au 20
  32. 32. acoperit rădăcinile cu un strat de 5-10 cm de pământ, se tasează uniform pământul în jurulpomului, începând de la marginea gropii spre interior. Tasarea se face prin călcarea cu piciorul (cu cizma), de 2-3 ori până când se terminăplantarea. Pe fundul gropii şi în amestec cu solul din groapă se administrează 20-30 kg,gunoi de grajd fermentat. Pe timp secetos, în special primăvara, pomii plantaţi se udă cu 15-20 litri de apă. In final, se face un muşuroi pe suprafaţa gropii de plantare, cu restul pământului râmas, fără a se mai tasa. Proiectarea coroanei pomilor. Pomii sub forma de vargă se scurtează la 60-70 cm de la nivelul solului în cazul plantaţiilor intensive, respectiv la 80 cm în cazul coroanelor globuloase, utilizate în sistemul semiintensiv. Scurtarea pomilor este bine să se execute primavara, inclusiv la pomii plantaţi toamna. ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIILOR Lucrarea Perioada de Parametrii lucrării Speciile la care se executare aplică 0 1 2 3 A. PREGĂTIREA TERENULUI ÎN VEDEREA PLANTĂRIIa)Amendarea solului pe Inainte de 4-8 t/ha (doza care să La toate speciile, cuterenurile cu aciditate desfundare ridice pH la 6, încât excepţia plantaţiilorpronunţată ( cu pH sub 5,5 saturarea în baze să de castan şi afin careşi cu saturare în baze sub fie de 80% pe reuşesc bine pe60%) orizontul până la 4° solurile acide. La cm adâncime) afin, pentru acidifierea solului se recomandă folosirea turbei ca îngrăşamânt organic.b) Fertilizarea în funcţie de Inainte de gunoi 40-50 t/ha Pomi si arbuştistarea de aprovizionare a desfundare fosfor 150-200 fructiferisolului cu elemente nutritive: kg/ha s.a.- pe terenuri care se In groapă, potasiu 150-200desfundă, la plantare kg/ha s.a. Pomi In groapă, 20-30 kg gunoi Arbuşti fructiferi la plantare 5-10 kg gunoi- pe terenuri care nu se 40-50 kg gunoidesfundă. 250-300 g fosfor Pomi 21

×