1. TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI A COMUNICĂRII
CALCUL TABELAR CU MICROSOFT OFFICE EXCEL
FORMULE ŞI FUNCŢII
Prof. ing. Bălan Liliana Claudia Laura
Curs TIC Avansaţi
2. Cuprins
2
Definirea formulei
Definirea funcţiei
Clasificarea funcţiilor
Utilizarea funcţiilor Excel
Erorile standard asociate funcţiilor
Funcţiile matematice
Funcţii statistice
Funcţia logică IF
Funcţii pentru date calendaristice
Referinţe absolute, mixte şi relative
Bibliografie
Test
3. Formulele
3
Acesta este un curs mai amplu în care vei învaţă o mulţime de noi
cunoştinţe care urmează să fie şi aprofundate. Vei învăţa să apelezi şi
să utilizezi funcţii importante din Excel cum ar fi SUM, AND, OR,
LOOKUP, IF precum şi funcţiile financiare FV si PMT,
Formulele sunt elemente de bază ale foii de calcul şi permit
efectuarea de operaţii simple (adunare, scădere etc.) dar şi calcule
complexe de tip financiar, statistic sau știinţific. În plus, cu ajutorul lor
se pot realiza comparaţii şi se pot lansa operaţii asupra şirurilor de
caractere.
Formulele programului Excel încep întotdeauna cu semnul = şi pot
include valori numerice sau de tip text (constante), operatori
aritmetici, de comparare, funcţii, paranteze,referinţe şi nume
4. Funcţiile
4
Programul Excel foloseşte funcţii predefinite pentru a efectua
calcule matematice, financiare, statistice şi logice, prelucrări de texte
sau căutări de informaţii în foile de calcul. Funcţiile sunt mai uşor de
editat şi permit o executare mai rapidă a diverselor operaţii.
Funcţia este o formulă memorată de Excel şi este formată din
două părţi:
Numele (cuvânt rezervat precedat de semnul = ) şi argumentele
(incluse între paranteze rotunde).
Argumentele pot fi adrese de celule, nume de domenii, valori
numerice, şiruri de caractere sauchiar alte funcţii etc. Argumentele
de tip şir de caractere sunt încadrate de ghilimele. În general
argumentele sunt separate prin virgulă.
Rezultatele pot fi valori calculate, valori de tiptext, referinţe, valori
logice etc.
Separatori ai parametrilor unei funcţii: virgula (,) sau simbolul (;) –
în funcţie de setările regionale.
5. Excel - Functii
5
În Excel, funcţiile se clasifică în următoarele categorii:
financiare (Financial),
data şi oră (Date & Time),
matematice şi trigonometrice (Math & Trig),
statistice (Statistical),
de căutare şi referinţă (Lookup & Reference),
bază de date (Database), text (Text),
logice (Logical),
de informaţie (Information),
funcţii cel mai des utilizate (Most Recently Used),
categoria tuturor funcţiilor (All).
6. Excel – Introducerea unei funcţii
6
Varianta 1 pentru introducerea unei funcţii: prin utilizarea casetei de
dialog Inserare funcţie (Insert Function). Această casetă de dialog poate fi
accesată în diverse moduri:
- Tabul Formule → grupul Bibliotecă de funcţii → butonul Inserare
funcţie (tabul Formulas → grupul Function Library → butonul Insert
Function)
- Butonul Inserare funcţie Insert Function (fx) de pe bara de formule
- Tabul Pornire → grupul Editare → se deschide lista butonului
Însumare Automată → Mai multe funcţii (tabul Home → grupul Editing
→ se deschide lista butonului AutoSum → More Functions)
7. Excel – Introducerea unei funcţii
7
- Tabul Formule → grupul Bibliotecă de funcţii → se deschide lista butonului
Însumare automată → Mai multe funcţii (tabul Formulas → grupul
Function Library → se deschide lista butonului AutoSum → More
Functions)
8. Excel – Introducerea unei funcţii
8
Ordinea efectuării operaţiilor de introducere a unei funcţii în caseta de dialog
Inserare funcţie (Insert Function) este:
1. Selectarea categoriei funcţiei din lista Selectaţi o categorie (Select a
category)
2. Selectarea funcţiei din lista Selectaţi o funcţie (Select a Function), apoi clic
pe butonul OK
Notă: se poate selecta funcţia dorită şi direct din lista ce se deschide la
acţionarea butonului corespunzător categoriei aparţinătoare, din tabul
Formule → grupul Bibliotecă de funcţii (tabul Formulas → grupul Function
Library).
9. Excel – Introducerea unei funcţii
9
3. Apare caseta de dialog Argumente funcţie (Function Arguments), unde
se face introducerea argumentelor funcţiei în casetele corespunzătoare,
prin tastare sau prin selectare cu mausul din celule (referinţele celulelor
implicate în calcul, valori numerice, etichete, alte funcţii, diverşi
parametrii). Argumentele al căror nume apare scris aldin (bold) sunt
obligatorii, celelalte fiind opţionale. Pe măsura introducerii argumentelor,
rezultatul funcţiei apare în zona Rezultatul formulei (Formula Result), iar
în bara de formule se poate vizualiza expresia introdusă.
4. Confirmarea funcţiei introduse cu OK
10. Excel – Introducerea unei funcţii
10
Observaţie: butoanele Restrângere dialog (Collapse Dialog) /
Extindere dialog (Expand Dialog) din dreapta casetelor de introducere
a argumentelor permit, la clic pe ele, minimizarea, respectiv refacerea
dimensiunii casetei de dialog, astfel încât să faciliteze vizualizarea şi
selectarea datelor foii de calcul.
11. Excel – Introducerea unei funcţii
11
Varianta 2 pentru introducerea unei funcţii: prin tastarea funcţiei şi a
componentelor sale direct în celula în care va fi returnat rezultatul,
argumentele putând fi precizate prin tastare sau selectare cu mausul.
12. Excel – Introducerea unei funcţii
12
Observaţie: Aplicaţia Excel 2007 pune la dispoziţie facilitatea de
completare automată a funcţiilor în formule, facilitate care funcţionează
astfel: după tastarea în celulă a semnului „=” şi a primei/primelor litere din
numele unei funcţii, Excel afişează o listă derulantă ce conţine funcţiile al
căror nume începe cu caracterele deja introduse; din această listă se poate
alege, cu dublu clic pe numele ei, funcţia dorită.
Editarea (modificarea) unei funcţii se poate face fie direct în celulă, fie
în bara de formule, dar şi în caseta de dialog Insert Function, dacă se
selectează celula de modificat şi se dă una dintre comenzile de deschidere
a acesteia.
13. Excel – Erori standard asociate functiilor
13
#NULL! Eroarea apare în următoarele situaţii:
când se specifică o zonă formată din două serii care nu se intersectează
când se foloseşte incorect un operator de domeniu
când se omite separarea cu o virgulă a două domenii distincte într-o
funcţie sau formulă.
#DIV/0! Eroarea apare când într-o formulă se încearcă să se împartă un
număr la zero;
Observaţie. Este necesar să se verifice ca toate celulele implicate într-o
operaţie de împărţire să nu conţină valorea zero .
#VALUE!Eroarea apare când se folosesc în formulă operatori sau date
necorespunzătoare.
#REF! Eroarea apare:
când într-o anumită formulă se foloseşte o celulă care nu mai există
când o referinţă nu este valabilă.
când o celulă sau domeniu cu care alte celule sunt legate sunt şterse.
14. Excel – Erori standard asociate functiilor – cont.
14
#NAME? Eroarea apare atunci când se foloseşte într-o formulă
un nume de domeniu inexistent
nume de domeniu sau funcţie scris incorect
textul scris în formule nu este cuprins în paranteze
#NUM! Eroarea apare când într-o anumită formulă există probleme
cu diferite numere. Există două situaţii în care apare această
eroare:
atunci când un argument care necesită o valoare numerică
primeşte un alt tip de dată
atunci când un număr este mai mare decât valoarea maximă
admisă în programul Excel.
#N/A! Eroarea apare când valoarea dintr-o anumită celulă nu este
disponibilă în momentul în care se execută o formulă de calcul.
15. Excel – Functii matematice (Mat & Trig)
15
=Abs(numar) -> Returnează valoarea absolută a unui număr
=Fact(numar) -> Returnează factorialul unui număr
=Int(numar) -> Rotunjeşte numărul în jos la cel mai apropiat întreg
=Mod(numar, impartitor) -> Returnează restul împărţirii a două numere
=POWER(număr, putere) -> Returnează un număr ridicat la o putere
=POWER(număr, putere) -> Returnează un număr ridicat la o putere
=PRODUCT(număr1, număr2, ...) -> Înmulţeşte toate numerele date ca
argumente şi returnează produsul
=SQRT(număr) -> Returnează rădăcina pătrată pozitivă a unui număr
=SUM(număr1, număr2, ...) -> Adună numerele dintr-un domeniu sau din mai
multe domenii de celule
16. Excel – Functii statistice şi Funcţii
16
pentru date calendaristice
Average(number1;number2;…) -> Returnează media argumentelor
Count (value1;value2;…)-> Calculează numărul de celule ce conţin
numere din cadrul listei de argumente
Max(number1;numer2;…) -> Returnează cea mai mare valoare dintr-un
set de valori
Min(number1;number2;…) -> Returnează cel mai mic număr dintr-un set
de valori
Date(year;month;day) -> returnează numărul care reprezintă data în cod
dată-oră
Day(serial_number) -> returnează ziua din lună, un număr de la 1 la 31
Today () -> returnează data curentă formatată ca dată
Now() -> returnează data şi ora curente formatate ca dată şi oră
17. Excel – Funcţia logică IF
17
Funcţia IF , din categoria Logice (Logical), testează o condiţie şi
returnează o valoare dacă condiţia precizată este adevărată (îndeplinită)
şi o altă valoare dacă condiţia este falsă (nu este îndeplinită).
Sintaxa: IF(Logical_Test;Value_if_true;Value_if_false)
unde
Logical_Test reprezintă condiţia, testul, şi este orice expresie ce
poate fi evaluată ca adevărată sau falsă
Value_if_true reprezintă rezultatul pentru condiţie adevărată
(îndeplinită)
Value_if_false reprezintă rezultatul pentru condiţie falsă
(neîndeplinită); dacă este omisă, rezultatul pentru condiţie neîndeplinită
va fi valoarea logică FALSE.
18. Excel – Funcţia logică IF
18
În tabelul următor, Sporul se va calcula după formula:
Dacă: vechimea < 3 ani → 1%*Salariu
3< vechimea<= 5 → 3%*Salariu
vechimea >5 ani → 5%*Salariu
Pentru salariatul Popa formula poate fi:
=IF(C2<3;B2*1%;IF(C2<=5;B2*3%;B2*5%))
19. Excel – Referinţe absolute, mixte şi
19
relative
O facilitate a aplicaţiei Calc este reprezentată de posibilitatea
copierii formulelor între celule. Regulile privind copierea sunt cele
prezentate la capitolul „Copierea informaţiilor”.
Celulele sursă pot fi referite diferit, în funcţie de rezultatul aşteptat
în urma copierii formulei.
Referinţele celulelor pot fi:
Relative – acest tip de referinţă se modifică la copierea formulei.
Absolute – acest tip de referinţă nu se modifică (rămâne
constant şi numărul rândului şi litera coloanei) la copierea
formulei.
Mixte – acest tip de referinţă îşi modifică fie numărul rândului,
fie litera coloanei (rămâne constant fie litera coloanei, fie
numărul rândului) la copierea formulei.
20. Excel – Referinţe absolute, mixte şi
20
relative
Exemple de tipuri de referinţe:
Relative: A1, F22 se modifică ambele componente ale adresei.
Absolute: $A$1, $F$22 rămân constante ambele componente.
Mixte: $A1, A$1, semnul $ indicând componenta din adresă care
rămâne constantă prin copiere; rămâne constantă litera coloanei
($A1), rămâne constant numărul rândului (A$1).
Exemplu de utilizare a referinţelor:
În celula B12 a tabelului din figură s-a calculat suma blocului B5:B11
(această sumă reprezintă valoarea vânzărilor). În celula C5 s-a calculat
ponderea vânzărilor de mere din totalul vânzărilor (ponderea
reprezintă raportul dintre valoarea vânzării produsului mere şi totalul
vânzărilor).
21. Excel – Referinţe absolute, mixte şi
21
relative
Pentru a copia formula din celula C5 în blocul C6:C11 trebuie ca
referinţa celulei ce conţine valoarea produsului (B5) să fie o referinţă
relativă, iar referinţa celulei ce conţine valoarea totalului (B12) să fie
mixtă. Acest lucru este necesar deoarece prin copierea formulei
ponderii pe coloană, trebuie să rămână constant numărul rândului din
referinţa B12. Această referinţă se introduce astfel: B$12.
Observaţie: Schimbarea tipului de referinţă în timpul editării se
poate face prin apăsarea tastei funcţionale F4.
23. Excel – Bibliografie
23
Mariana Panţiru – „Tehnologia informaţiei şi a comunicăţiilor –
manual pentru clasa a 10-a”, Ed. BIC ALL, Bucureşti, 2005
Elvira Nicoleta Bîzdoacă, Sorin Matei, Nicu George Bîzdoacă –
„Iniţiere în excel”, Ed. Arves, Craiova, 2002
Adriana Gîju, Georgeta Manafu, Adriana Călinoiu – „Microsoft
Office excel – Teste şi aplicaţii”, ”, Ed. Arves, Craiova, 2003
http://office.microsoft.com/ro-ro/excel-help/ajutor-si-articole-cum-
http://www.scribd.com/doc/24285062/Excel-Programe-de-Calcul-Ta
http://www.cultura.tubefun4.com/biblioteca%20virtuala/informatic
24. 24
Excel – Recapitulare
1. Funcţia MAX():
a. întoarce cea mai mare valoare dintr-un set de valori, dar ignoră valorile de tip text sau
logice
b. întoarce cea mai mare valoare dintr-un set de valori, indiferent dacă acestea sunt
numerice, de tip text sau logice
c. întoarce cea mai mare valoare dintr-un set de valori, acestea fiind obligatoriu de tip
numeric
d. întoarce cea mai mare valoare dintr-un set de valori, acestea fiind obligatoriu de tip text
2. Care dintre următoarele ar putea calcula media aritmetică a argumentelor funcţiei?
a. =AVERAGE(5654,14,$12$A)
b. =SUM(TotalIntretinere), unde TotalIntretinere este denumirea unui interval de date din
foaia de lucru Excel
c. =AVERAGE (18,22,$A$6,-2)
d. =SUM(15,589,5,$D$12)
25. 25
Excel – Recapitulare
3. O referinţă mixtă la o celulă este de forma:
a. G9
b. $$G9
c. $G$9
d. G$9
4. Cum se poate „traduce” în Excel dacă valoarea din celula D4 este mai mare decât 3, atunci
valoarea din celula E4 este 17, astfel valoarea din celula E4 este egală cu cea din celula
C4:
a. se scrie în celula E4 următoarea funcţie =IF(E4,D4>3,17,C4)
b. nu este posibil un astfel de calcul în Excel
c. se scrie în celula E4 următoarea funcţie =IF(D4>3,17,C4)
d. se scrie în celula E4 următoarea funcţie =IF(D4>3,C4,17)
