COLEGIUL TEHNIC ”ANGHEL SALIGNY”                       BUCURESTI- SECTOR 3 PROIECT DE ABSOLVIRE  SCOALA DE MAISTRITEMA: EC...
CUPRINSCap. I – Argument.Cap. II – Elemente fundamentale privind siguranta la foc a constructiilor si instalatiiloraferent...
Cap. VII.1 – Instalatii de semnalizare a incendiilor.Cap. VII.2 – Instalatii de stingere cu apa pulverizata si echipamente...
CAPITOLUL I – ARGUMENT        Instalaţiile de alimentare cu apă din ansamblurile de clădiri se compun din reţeleexterioare...
sa se tina seama de efectele negative care pot interveni asupra constructiilor siinstalatiilor precum si asupra utilizator...
CAPITOLUL II – ELEMENTE FUNDAMENTALE PRIVIND SIGURANTA LA      FOC A CONSTRUCTIILOR SI INSTALATIILOR AFERENTE       Princi...
•     echiparea cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor;•     concluzii si masuri tehnico-organizatoric...
culturale si civile, ateliere de productie si intretinere, laboratoarele.     CAPITOLUL II.2. - COMPARTIMENTE DE INCENDIU,...
CAPITOLUL III – MATERIALE SI ELEMENTE SPECIFICE         INSTALATIILOR DE ALIMENTARE CU APA RECE PENTRU                    ...
Sunt acele detectoare care inglobeaza mai multe principii de detectie printr-unmicroprocesor , iar semnalul de incendiu es...
In cazul cladirilor cu mai multe compartimente de incendiu, modul de echipare cuhidranti interiori se va stabili pentru fi...
actiona suficient la stingerea incendiului.       De asemenea, temperatura de declansare a sprinklerelor trebuie sa fie ma...
etansare a orificiului de refulare a apei de un element de declansare.   Diferite tipuri de sprinklere dupa modul de desch...
caracteristici principale sunt pline cu apa numai partial si anume numai de la sursa panala dispozitivul de actionare cu d...
protectia contra incendiului din tunelurisi subsoluri de cabluri electrice), figura 16.Retele de conducte (1), pe care se ...
CAPITOLUL IV – INSTALATIA DE STINS INCENDIU CU APA     PULVERIZATA DIN GALERIILE DE CABLE SI CANAL CABLE DIN              ...
cu instalatii de stins incendiu cu apa pulverizata alimentate din doua puncte si anume:      Galeria cablelor tronson oriz...
CAPITOLUL V – MANAGEMENTUL PRODUCTIEI SI AL CALITATIICAPITOLUL V.1. - PLANIFICAREA CALITATII       Prin planificare se sta...
CAPITOLUL V.2. - ORGANIZAREA ACTIVITATILOR REFERITOARE LA                             CALITATE      Pentru realizarea efic...
•        pot fi luate, cu mai multa operativitate, masurile necesare pentru rezolvareaproblemelor identificate.          D...
obiectivelor stabilite in acest domeniu. Asigurarea unei coordonari eficiente este conditionata deexistenta unei comunicar...
CAPITOLUL VI – TEHNOLOGIA MONTARII                  CAPITOLUL VI.1. - TEVI, FITINGURI SI ARMATURI        Coloanele de alim...
•       se insurubeaza teul pe tronsonul prefabricat al conductei de alimentare cu apa, iar in loculsprinklerului se insur...
CAPITOLUL VII.2. - INSTALATIILE DE STINGERE CU APA PULVERIZATA SI            ECHIPAMENTELE AFERENTE ACESTEI INSTALATII    ...
CAPITOLUL VIII – NORME SI TEHNICI A SECURITATII MUNCII SI PUNCTE DE                     STINGERE A INCENDIILOR         CAP...
formatiei PSI si un reprezentant al unitatii care o are in dotare.         CAPITOLUL VIII.2. - NORME PRIVIND STINGEREA INC...
de ignifugare, sub supravegherea beneficiarului. Epruvetele scoase pentru incercarile de laboratorse ambaleaza in hartie, ...
ANEXEProiectatDesenat       ZAHARIA LUCIAN                                                            Pl.Verificat     HUT...
ProiectatDesenat       ZAHARIA LUCIAN                                                                   Pl.Verificat     H...
ProiectatDesenat       ZAHARIA LUCIAN                                                                       Pl.Verificat  ...
ProiectatDesenat       ZAHARIA LUCIAN                                                                  Pl.Verificat     HU...
ProiectatDesenat       ZAHARIA LUCIAN                                                                     Pl.Verificat    ...
ProiectatDesenat       ZAHARIA LUCIAN                                                                    Pl.Verificat     ...
ProiectatDesenat       ZAHARIA LUCIAN                                                                     Pl.Verificat    ...
ProiectatDesenat       ZAHARIA LUCIAN                                                                    Pl.Verificat     ...
ProiectatDesenat       ZAHARIA LUCIAN                                                               Pl.Verificat     HUTTE...
ProiectatDesenat       ZAHARIA LUCIAN                                                              Pl.Verificat     HUTTER...
ProiectatDesenat       ZAHARIA LUCIAN                                                                     Pl.Verificat    ...
ProiectatDesenat       ZAHARIA LUCIAN                                                                     Pl.Verificat    ...
ProiectatDesenat       ZAHARIA LUCIAN                                                     Pl.Verificat     HUTTER MIHAELA ...
ProiectatDesenat       ZAHARIA LUCIAN                                                                  Pl.Verificat     HU...
ProiectatDesenat       ZAHARIA LUCIAN                                                                     Pl.Verificat    ...
ProiectatDesenat       ZAHARIA LUCIAN                                                                      Pl.Verificat   ...
ProiectatDesenat       ZAHARIA LUCIAN                                                                       Pl.Verificat  ...
ProiectatDesenat       ZAHARIA LUCIAN                                                                 Pl.Verificat     HUT...
ProiectatDesenat       ZAHARIA LUCIAN                                                             Pl.Verificat     HUTTER ...
ProiectatDesenat       ZAHARIA LUCIAN                                                             Pl.Verificat     HUTTER ...
ProiectatDesenat       ZAHARIA LUCIAN                                                             Pl.Verificat     HUTTER ...
ProiectatDesenat       ZAHARIA LUCIAN                                                                          Pl.Verifica...
BIBLIOGRAFIE•      "Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor in unitatiile din ramuraenergiei electric...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Lucian zaharia

3,087 views

Published on

proiect

0 Comments
2 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
3,087
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
3
Actions
Shares
0
Downloads
44
Comments
0
Likes
2
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Lucian zaharia

  1. 1. COLEGIUL TEHNIC ”ANGHEL SALIGNY” BUCURESTI- SECTOR 3 PROIECT DE ABSOLVIRE SCOALA DE MAISTRITEMA: ECHIPAREA TEHNICA A CLADIRILOR CU INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA RECE PENTRU COMBATEREA INCENDIILOR Calificarea: Maistru instalator in constructiiProfesor indrumator: Elev: Lucian ZahariaIng. Mihaela Hutter An scolar: 2011-2012 2012 -1-
  2. 2. CUPRINSCap. I – Argument.Cap. II – Elemente fundamentale privind siguranta la foc a constructiilor si instalatiiloraferente.Cap. II.1 – Prescriptii fundamentale privind siguranta la foc a constructiilor inansamblu si a principalelor parti componente ale acestora.Cap. II.2 – Materiale si elemente de constructii care se incadreaza de catrelaboratoarele autorizate (INCERC si CS-P.S.I.) din punct de vedere al combustibilitatii.Cap. II.3 – Preintampinarea incendiilor.Cap. II.4 – Categoria de pericol de incendiu.Cap. II.5 – Compartimente de incendiu, pereti artificiali, pereti si plansee rezistente lafoc si explozie.Cap. III – Material si elemente specific instalatiilor de alimentare cu apa rece pentrucombaterea incendiilor.Cap. III.1 – Detectoare de incendii.Cap. III.1.1 – Detectoare conventionale.Cap. III.1.2 – Detectoare adresabile.Cap. III.1.3 – Detectoare combinate.Cap. III.1.4 – Centale de detectie si semnalizare a incendiilor.Cap. III.2 – Instalatii cu hidranti interiori pentru combaterea incendiilor.Cap. III.2.1 – Hidranti interiori.Cap. III.2.2 – Amplasarea hidrantilor.Cap. III.3 – Instalatii automate cu spinklere pentru combaterea incendiilor.Cap. III.3.1 – Echiparea tehnica a cladirilor cu instalatii automate cu sprinklere.Cap. III.3.2 – Solutii si scheme pentru instalatii cu sprinkler.Cap. III.3.3 – Sprinklere.Cap. III.4 – Echiparea tehnica a cladirilor cu instalatii cu drencere.Cap. III.4.1 – Sisteme si scheme de instalatii cu drencere.Cap. III.4.2 – Drencere.Cap. III.5 – Instalatii fixe de stingere a incendiului cu apa pulverizata.Cap. III.5.1 – Solutii si scheme pentru instalatii fixe cu apa pulverizata.Cap. IV – Instalatia de stins incendiu cu apa pulverizata din galeriile de cable sicanalele de cable din cadrul UH Lotru-Ciunget.Cap. V – Managementul productiei si al calitatii.Cap. V.1 – Planificarea calitatii.Cap. V.2 – Organizarea activitatilor referitoare la calitate.Cap. V.3 – Coordonarea activitatilor referitoare la calitate.Cap. VI – Tehnologia montarii instalatiilor de stingere a incendiilor.Cap. VI.1 – Tevi, fitinguri, armaturi.Cap. VI.2 – Montarea instalatiilor interior de alimentare cu apa rece pentru combatereincendiilor.Cap. VI.2.1 – Montarea instalatiilor cu hidranti interiori.Cap. VI.2.2 – Montarea instalatiilor cu sprinklere.Cap. VI.2.3 – Montarea instalatiilor cu drencere.Cap. VII – Exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor de prevenire si stingere aincendiilor. -2-
  3. 3. Cap. VII.1 – Instalatii de semnalizare a incendiilor.Cap. VII.2 – Instalatii de stingere cu apa pulverizata si echipamentele aferente acesteiinstalari.Cap. VII.3 – Instalatii de hidranti interiori.Cap. VII.4 – Instalatiile de drencere si sprinklere.Cap. VIII – Norme de tehnici a securitatii muncii si puncte de stingere a incendiilor.Cap. VIII.1 – Norme si tehnici a securitatii muncii.Cap. VIII.2 – Norme privind stingerea incendiilor.ANEXEBIBLIOGRAFIE -3-
  4. 4. CAPITOLUL I – ARGUMENT Instalaţiile de alimentare cu apă din ansamblurile de clădiri se compun din reţeleexterioare, inclusiv instalaţiile de ridicare a presiunii apei reci, racordate la conductelepublice ale sistemului de alimentare cu apă a localităţii sau la sursele proprii, princonducte de branşament şi instalaţii din interiorul clădirilor. Pentru combaterea incendiilor care pot surveni la cladirile civile si industriale seprevad instalatii de distributie a apei reci, dotate cu anumite dispozitive si armaturipentru formarea, dirijarea si imprastierea jetului de apa, cum sunt: hidrantii interiori,sprinklerele si drencerele. Apa sub forma de jet sau pulverizata, absorbind o mare cantitate de caldura, seevapora si raceste corpurile care ard, duand la stingerea incendiului. Dotarea tehnică a clădirilor, cu obiecte sanitare, armături şi accesorii, se face înfuncţie de destinaţie, caracteristicile şi gradul de confort al clădirilor, precum şi decerinţele investitorilor. Perfecţionarea continuă a produselor destinate instalaţiilor în construcţii este încorelaţie cu cerinţele tot mai exigente ale beneficiarilor. Volumul vânzărilor tehnologiilor moderne în ţara noastră este mult inferior faţăde media vânzărilor în ţările europene, dar tendinţa de creştere anuală ne arată căinstalatorii încep să se familiarizeze cu noile variante constructive, iar vis-a-vis, debeneficiari un rol hotărâtor pe lângă calitatea deosebită a diferitelor materiale şiaccesorii îl are şi aspectul estetic. Igiena şi sănătatea personală devin astfel, din ce în ce mai importante, iar noileinstalaţii, dispozitive accesorii vin să îmbine necesitatea, precauţia, confortul,comoditatea. Administratorii si utilizatorii constructiilor, uzinelor, inteprinderilor mari si miciau obligatia sa exploateze instalatii de stingere cu apa a incendiilor, avand instructiunilede functionare si verificare a instalatiilor pentru stingerea incendiilor. Proiectare si executarea, echiparea si dotarea minima obligatorie cu instalatii destingere cu apa a incendiilor la cladiri, vor trebui sa corespunda prezentului normativ sistandardelor in vigoare, indeplinind principiile si cerintele din normele generale deprotectie impotriva incendiului. Investitorul poate solicita dotarea suplimentara si cu alte instalatii sau elemente deinstalatii de stins incendiu. Aceste instalatii trebuie sa cuprinda scheme de principiu,parametrii proiectati (debite, presiune, rezerve), descrierea, modul de utilizare siintretinere a instalatiilor in situatiile normale, cat si in caz de incendiu. Componentele specifice instalatiilor de stingere a incendiilor utilizate in prezent dintara sau strainatate vor fi de tipul celor avizate de Inspectoratul General al CorpuluiPompierilor Militari in conformitate cu STAS 8373 si STAS 4369, precum si cei intratiin uzul curent. Este interzis a se face modificari la instalatiile de combaterea incendiilor faraacordul proiectantului. Pentru stabilirea conceptiei generale privind siguranta la foc se tineseama de principiile de organizare pentru apararea impotriva incendiilor, cerintele deproiectare si executare a constructiilor si instalatiilor de combatere a incendiilor sicriteriile de performanta cu factorii care determina aceste criterii. De asemenea, trebuie -4-
  5. 5. sa se tina seama de efectele negative care pot interveni asupra constructiilor siinstalatiilor precum si asupra utilizatorilor. Prezentul proiect se ocupa de echiparea tehnica a cladirilor cu instalatii de aparece pentru combaterea incendiilor, tinand cont de dotarea prezenta a cladirilor atat cuinstalatii clasice (cladirile vechi) cat si cu instalatii moderne, actuale, in cladirileconstruite recent. -5-
  6. 6. CAPITOLUL II – ELEMENTE FUNDAMENTALE PRIVIND SIGURANTA LA FOC A CONSTRUCTIILOR SI INSTALATIILOR AFERENTE Principiile de organizare, desfasurare si conducere a activitatii de aparareimpotriva incendiilor au in vedere:• respectarea reglemantarilor in vigoare, definirea prioritatiilor, dimensionareaoptima;• colaborarea, conlucrarea si dialogul deschis cu factorii interesati. Cerintele de proiectare si executarea constructiilor si instalatiilor de combatere aincendiilor pentru utilizatori cuprinde:• protectia si evacuarea utilizatorilor; preintampinarea propagarii incendiilor;• protectia pompierilor si altor forte. Criteriile de performanta privind cerinta de calitate si siguranta a foculuicuprinde:• riscul de incendiu;• rezistenta, comportarea si stabilitatea la foc;• propagarea incendiilor;• degajarile de fum, gaze nocive si fierbinti;• propagarea flacarilor;• etanseitatea la fum si flacari;• rezistenta fatadelor si acoperisurilor la vecinatati;• caile de acces, evacuare si interventie. Principalii factori care determina criteriile de performanta:• clasele de combustibilitate sau periculozitate;• densitatea sarcinii termice si contributia la foc;• sursele potentiale de aprindere;• alcatuirea si geometria constructiilor;• fluxul;• echiparea cu instalatii de avertizare si mijloace de prevenire si stingere aincendiilor;• distante de siguranta;• conditiile atmosferice. Efectele negative ale agentilor termici, chimici, electromagnetici si biologici carepot preveni in caz de incendiu se manifesta asupra:• constructiilor instalatiilor prin depunerea de funingine;• utilizatorilor prin reducerea vizibilitatii intoxicarii cu fum, arsuri, rani sau altetraumatisme;In categoria utilizatorilor intra si pompierii. Factorii de timp utilizati in proiectare si executarea constructiilor si instalatiilor:• timpi pentru aprecierea nivelurilor unor criterii de performanta;• timpi de siguranta la foc;• timpi operativi de interventie. Planurile de protectie impotriva incendiilor cuprind:• planuri de evacuare, depozitare a materialelor periculoase si planurile deinterventie;• caracteristicile constructiei; - 6 -
  7. 7. • echiparea cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor;• concluzii si masuri tehnico-organizatorice. Planul de interventie in caz de incendiu la agentii economici in institutii cuprinde:• date de identificare;• planul general al unitatii;• conceptia de organizare si desfasurare a interventiei;• forte de interventie;• surse exterioare unitatii de alimentare cu apa si energie electrica;• planul fiecarei instalatii, constructii sau platforme de depozitare, cu risc deincendiu de reglementare de persoane.CAPITOLUL II.2. - PRESCRIPTII FUNDAMENTALE PRIVIND SIGURANTA LA FOC A CONSTRUCTIILOR IN ANSAMBLU SI A PRINCIPALELOR PARTI COMPONENTE ALE ACESTORA Tipuri caracteristice de cladiri:• cladiri monobloc: sunt cele inchise cu aria cuprinsa cel putin 20000 m², culatimea mai mare de 72cm;• cladiri blindate: sunt cladirile in care activitatea se desfasoara numai la luminaartificiala cu aria mai mare de 700 m²;• cladiri inalte la care pardoseala ultimului se afla la 28 m fata de interventiavehiculelor de pompieri;• cladiri care nu sunt destinate sa adaposteasca oameni;• blocuri de locuinte care au cel mult P+11 etaje;• cladiri foarte inalte care depasesc 45m. Materialele si elementele de constructii se incadreaza de catre laboratoareleautorizate (INCERC SI CS-P.S.I.) din punct de vedere al combustibilitatii in:• incombustibile – cele care sub actiunea focului nu ard;• combustibile – sub actiunea focului ard. Materialele combustibile se clasifica in functie de capacitatea de aprindere – usorsau greu – participand la dezvoltarea incendiului, acestea se impart in patru grupe:• C1 – practic neinflamabile;• C2 – dificil inflamabile;• C3 – mediu inflamabile;• C4 – usor inflamabile. Elementele de constructii sunt incombustibile sau combustibile in functie decaracteristicile materialelor din care sunt executate. Masurile constructive de protectie se asigura in functie de: degajarile de fum,gaze fierbinti, produse nocive, etanseitatea de fum si flacari, propagarea flacarilor sifumului, rezisenta fatadelor si acoperisurilor la foc. Categoria de pericol de incendiu se stabileste pe zone si incaperi independentepentru fiecare compartiment de incendiu, in parte mentionandu-se obligatoriu indocumentatia tehnico-economica. Zonele de pericol de incendiu sunt: incaperile,sectiile si cladirile de productie si depozitare, cladirile de locuit, administrative, social- -7-
  8. 8. culturale si civile, ateliere de productie si intretinere, laboratoarele. CAPITOLUL II.2. - COMPARTIMENTE DE INCENDIU, PERETI ARTIFICIALI, PERETI SI PLANSEE REZISTENTE LA FOC SI EXPLOZIE Compartimentele de incendiu sunt portiunile de cladire separate prin peretiantifoc sau cladiri independente, amplasate si alcatuite astfel incat sa nu permita propagareaincendiului al vecinatatii. Peretii antifoc sunt elemente de constructii verticale alcatuite sidimensionate corespunzator pentru a separa intre ele compartimente de incendiu. Peretii siplanseele rezistente la foc sunt elemente care se prevad in interiorul compartimentului deincendiu si are rolul de a intarzia incendiul. Peretii si planseele rezistente la exploziesunt elemente de separare de restul constructiei , a compartimentelor cu pericol deexplozie. -8-
  9. 9. CAPITOLUL III – MATERIALE SI ELEMENTE SPECIFICE INSTALATIILOR DE ALIMENTARE CU APA RECE PENTRU COMBATEREA INCENDIILORCAPITOLUL III.1. - DETECTOARE DE INCENDIU Detectoarele de incendiu sunt elemente traductoare in sistemul automat dedetectare, semnalizare si actionare a instalatiilor electrice de stingere a incendiilor.Detectoarele produse de firmele straine sunt:• Natifier – produse de SUA;• Apollo – Fire Detectors LTD – produse de Anglia; se clasifica din punct devedere constructiv si funcional in doua grupe:• conventionale• adresabile Aceste detectoare trebuie sa fie compatibile cu centralele de detectie si semnalizare aincendiilor. De exemplu: detectoarele Apollo sunt compatibile cu centralele SESAM.Aceste detectoare in general sunt compuse dintr-o carcasa alba demontabila dinmaterial care nu intretine arderea si protejate impotriva prafului si a insectelor putand ficuratate la interior. Componentele traductoare depind de tipul detectorului.Capitolul III.1.1. - Detectoare conventionale Din aceasta grupa fac parte detectoarele:• de fum cu camera de ionizare atat pentru incendiile cu ardere cu flacara, cat si cuardere mocnita, rezistente la rafale de vant si curenti de aer fara a da alarme false;• de fum fotoelectrice, contin un circuit de memorare si prelucrare a semnalului sireduce alarmele false;• duale de fum si temperatura fotoelectrice;• de temperatura fixa declansand alarma de la 80º C in sus;• de gradient care detecteaza cresterea brusca a temperaturii printr-un elementstatic reglat la 60º C;• de fum fotoelectric cu iesire pe retea atat pentru centrale de protectie aincendiului cat si pentru cele cu efractie.Capitolul III.1.2. - Detectoare adresabile Sunt detectoare inteligente care folosesc o combinatie de tehnici digitale sianalogice de semnalizare raportand analogic nivelul de fum catre centrala de detectie.Principalele tipuri de detectoare adresabile sunt: detectoare de fum – cu camera deionizare; fotoelectrice; cu fascicul proiectat, care emite radiatii infrarosii catre unreceptor aflat la o distanta maxim de 100 m. Un alt tip de detectoare sunt: monitoarele de incendiu analogice, adresabile cucamera de ionizare, optice, de temperatura.Capitolul III.1.3. - Detectoare combinate -9-
  10. 10. Sunt acele detectoare care inglobeaza mai multe principii de detectie printr-unmicroprocesor , iar semnalul de incendiu este interconditionat. Exemplu: Detectoare independente se utilizeaza separat avand sursa de semnalizaresi energie proprie. Analizoare de gaze de ardere sunt aparate care analizeaza si detecteaza produsele pebaza de combustitie (ex. CO2), analizeaza concentratia si semnalizeaza.Capitolul III.1.4. - Centrale de detectie si semnalizare a incendiului Exemplu:• centrala analogica adresabila pentru detectarea si semnalizarea incendiului (tipID200 NOTIFIER);• centrale conventionale cu doua zone pentru detectarea si semnalizareaincendiului (tip MINICALE, NOTIFIER);• sistem interactiv multisenzor – multicriteriu de detectie a incendiului ALGOREX– CERBERUS (firma UTI SECURITY SYSTEM). CAPITOLUL III.2. - INSTALATII CU HIDRANTI INTERIORI PENTRU COMBATEREA INCENDIILOR Fiecare cladire sau grup de cladiri dintr-o incinta, prevazuta cu instalatii de stinsincendiul va fi alimentata de regula printr-un singur bransament. Totodata esteobligatorie prevederea cu doua sau mai multe bransamente in cazul retelelor deincendiu alimentate din reteaua publica care asigura direct debitul, presiunea, continuitatea inalimentarea cu apa. in cazul prevederii mai multor bransamente, pe fiecare din ele sevor monta armaturi de inchidere, precum si ventil de retinere, astfel incat sa fie scoase dinfunctiune separat in caz de avarii si sa se impiedice circulatia apei in sens invers princontor.Capitolul III.2.1. - Hidranti interiori Echiparea cu hidranti de incendiu interiori a constructiilor, compartimentelor de incendiusi a spatiilor, potrivit scenariilor de siguranta la foc elaborate, se asigura dupa caz la :• constructiile inchise din categoriile de o importanta exceptionala si deosebita (A si B)incadrate conform legislatiei in vigoare indiferent de aria si numarul de niveluri;• constructii publice, administrative si sociale, cu aria construita de cel putin 600 m² si maimult de patru nivele;• cladiri inalte, foarte inalte cu sali aglomerate indiferent de aria constructiei si numarul denivele cu exceptia locuintelor;• constructii de productie sau depozite din categoria A, B sau C de pericol de incendiu cu ariiminime 600 m² si stive de 4 m inaltime;• constructii sau spatii publice, administrative, sociale si de productie, depozite subterane cuaria mai mare de 600 m²;• parcaje sau garaje subterane pentru mai mult de 20 autoturisme si celor supraterane cu maimult de doua nivele. - 10 -
  11. 11. In cazul cladirilor cu mai multe compartimente de incendiu, modul de echipare cuhidranti interiori se va stabili pentru fiecare compartiment in parte, iar gospodaria de apa seva dimensiona pentru compartimentul cel mai defavorabil. Hidrantii interior se pot monta aparent sau ingropat, marcandu-se conform STAS297/1. Exemplu: - hidrant interior, figura 2 si cei produsi in strainatate, figura 3.Capitolul III.2.2. - Amplasarea hidrantilor Se face astfel incat fiecare punct din interiorul incaperilor sa fie protejat de cel putin:• doua jeturi in incaperi sau grupuri de incaperi industriale ce comunica intre eleprin goluri neprotejate atunci cand acestea se incadreaza in categoriile A, B, C depericol si cu un volum mai mare de 1000 m³ si inaltime de 45 m;• la salile de spectacole, sala, scena, depozite material, functioneaza doua sau maimulte jeturi;• cu un jet in celelalte incaperi, inclusiv cele prevazute cu instalatie de stingereautomata. Aceste jeturi trebuie obtinute din hidranti situati pe acelasi palier si in acelasicompartiment de incendiu. Instalatiile se protejeaza asfel incat sa se poata actionaimediat la izbucnirea incendiului. Hidrantii interiori se amplaseaza in locuri vizibile siusor de manevrat. La cladirile cu inaltimi mai mari de 28 mhidrantii se amplaseaza numaipe coridoare sau incaperi tampon pe casa scarii. Robinetii hidrantilor se monteaza la oinaltime cuprinsa intre 0,8 m si 1,5 m de la pardosea. Nisele hidrantilor nu trebuie sapatrunda peretii antifoc pe cei care despart incaperi cu pericol de incendiu sau pe ceicare delimiteaza cai de evacuare. Hidrantii interiori se echipeaza cu furtun tip C (Ø50 mm) flexibil sau tip B (Ø75 mm)flexibil cu o lungime de 20 m, cu dispozitive de refulare a apei sub forma de jetcompact, pulverizat sau mixt. Presiunea minima la teava de refulare in cazuldispozitivelor de pulverizare este de 2,5 bari. Exemple:• tevi de refulare a apei, figura 4.• tevi de refulare a apei cu robinet cu perdea de protectie (tip C), figura 5;• determinarea razei de actiune a unui hidrant, figura 6. CAPITOLUL III.3. - INSTALATII AUTOMATE CU SPRINKLERE PENTRU COMBATEREA INCENDIILORCapitolul III.3.1. - Echiparea tehnica a cladirilor cu instalatii automate cusprinklere Au rolul de a detecta, semnaliza, localiza si stinge incendiul, folosind apa ca agentde stingere. Superioritatea acestor instalatii fata de celelalte sisteme automate de protectie cu apaeste determinata, in special, de faptul ca sprinklerele se declanseaza individual siactioneaza numai asupra ariei incendiate, evitand astfel, udarea inutila a zonelor necuprinsede incendiu. Instalatiile cu sprinklere trebuie sa fie oportune in timp real, adica sa intreautomat in functiune, la parametrii necesari pentru a limita (localiza) focarul si a - 11 -
  12. 12. actiona suficient la stingerea incendiului. De asemenea, temperatura de declansare a sprinklerelor trebuie sa fie mai mare decattemperatura mediului in care sunt montate. Echiparea tehnica a cladirilor,compartimentelor de incendiu si incaperilor, cu instalatii automate de sprinklere potrivitscenariilor de siguranta la foc elaborat, se face in conformitate cu legislatia actuala inacest domeniu:• constructii inchise din categoriile (ASIB) incadrate conform legislatiei in vigoarecu densitatea sarcinii termice mai mare de 420MJ/m²;• cladirilor inalte si foarte inalte cu densitatea sarcinii maxime termice peste 420MJ/m² cu exceptia locuintelor;• platouri de filmare cu arii mai mari de 150 m²;• platforme, garaje pentru 50 autoturisme si trei nivele. In general sprinklerele se prevad in cladiri cu pericol de incendiu, in care se afla unnumar mare de persoane, depozite, materiale de valoare. Nu este indicata instalatia de stingere cu sprinkler in cazul in care apa nu este indicata si sestinge cu alte substante (spuma chimica, gaze inerte, abur).Capitolul III.3.2. - Solutii si scheme pentru instalatii cu sprinkler Instalatiile cu sprinklere se compun din urmatoarele elemente principale:• sprinklere pentru detectarea si stingerea incendiilor;• retele de conducte ramificate sau inelare pe care sunt montate sprinklere;• aparate de control si semnalizare (ACS);• conducte principale cu apa;• surse alimentare cu apa compuse din: bransamente, rezervoare de acumulare;• statii de pompare a apei in retele sau in statii de ridicat presiunea (hidrofoare). Instalatiile de sprinklere trebuie sa fie mereu sub presiune si se poate realiza inurmatoarele moduri:• cu apa – antigel;• cu apa;• cu aer comprimat;• cu apa – aer. Exemplu de instalatie de stins incendiu cu sprinklere apa-apa, figura 7:Capitolul III.3.3. - Sprinklere Sunt dispozitive care au o dubla functie; de detectare de incendiu si de dispersare ajetului de apa asupra suprafetei protejate sub forma de picaturi. Sprinklerul este compus din trei parte principale:• corpul sprinklerului prevazut cu un filet exterior destinat montarii la reteaua deconducte cu un ajutaj interior pentru debitarea apei prevazut cu scaun de etansare;• deflectorul, alcatuit dintr-o forma speciala (rozeta, paleta, etc.) fixat de corpprintr-un brat sau cadru la o distanta fata de refularea apei. Are rolul de dispersa apa inmod regulat si de aceeasi marime a picaturii de apa in mod egal pe toata suprafataprotejata;• dispozitivul de inchidere compus dintr-un ventil tinut fortat de scaunul de - 12 -
  13. 13. etansare a orificiului de refulare a apei de un element de declansare. Diferite tipuri de sprinklere dupa modul de deschidere:• prin topirea unui aliaj usor fuzibil la temperatura;• prin topirea unei substante chimice usor fuzibile la temperatura;• prin spargerea unui tub de sticla in urma dilatarii unui lichid din interiorul lui lacresterea temperaturii. Exemplu de sprinklere standard productie romaneasca INOX, au diametreleorificiilor de 12,7 mm (tip standard), figura 9. Exemplu de sprinkler cu bulb, figura 10. Temperatura de declansare a sprinklerelor este temperatura la care ajungeambiant si la care dispozitivul de blocare (caliajul fuzibil) al sprinklerului se desface sipermite curgerea apei prin orificiul acestuia. CAPITOLUL III.4. - INSTALATII CU DRENCERE PENTRU COMBATEREA INCENDIILORCapitolul III.4.1. - Echiparea tehnica a cladirilor cu instalatii cu drencere Aceste instalatii pot fi utilizate pentru stingerea incendiilor sau protectia impotrivaincendiilor cu perdele de apa. Instalatiile cu drencere se prevad la incaperi cu pericol mare de incendiu, platouride filmare, hangare pentru avioane, garaje mari, unde din cauza propagarii rapide afocului sau din alte cauze, nu pot fi utilizate cu destula eficacitate alte metode simijloace de stingere: depozite de materiale sau substante combustibile cu degajari maride caldura (cauciuc, alcool). Perdelele de apa pentru protectie folosind drencere se prevad pentru protejarea:• elementelor de inchidere a golurilor (usi, ferestre) pentru a impiedica focul sapatrunda de la o incapere la alta;• cortinelor, usilor, obloanelor din peretii antifoc;• portiunilor cu pericol de incendiu;• golurile scarilor rulante;• cladirilor din exterior;• coloanelor inalte din industria chimica si petrochimica.Capitolul III.4.2. - Sisteme si scheme de instalatii cu drencere Instalatiile cu drencere se compun din:• drencere;• retele de conducte;• robinete (vane) si dispozitive de actionare;• racorduri pentru cuplarea pompelor mobile de incendiu;• surse de alimentare cu apa, bransamente, rezervoare pentru stocarea apei si statiide hidrofori. Intrucat drencerele sunt tot corpuri de sprinklere, ele se deosebesc prin faptul ca nuau ventil si sunt mereu cu artificiul deschis. Se utilizeaza in instalatii fixe ale caror - 13 -
  14. 14. caracteristici principale sunt pline cu apa numai partial si anume numai de la sursa panala dispozitivul de actionare cu drencere. Sistemele de actionare cu drencere pot fi automate sau manuale, cele automat serecomanda in toate cazurile. O instalatie cu drencere automata este prezentata in figura 11. Schema de functionare a instalatiei cu drencere cu actionare manuala este prezentatain figura 12.Capitolul III.4.3. - Drencere Drencerele sunt dispozitive asemanatoare cu sprinklerele cu deosebirea ca nu audispozitive de inchidere avand orificiul permanent deschis. Drencerele fabricate in tara auorificiile de 8,10; 10,5; 12,5 si 4 mm, iar drencerul pentru perdeaua de apa are diametrulde 12,5 mm. Exemplu de drencere standard in figura 13. in functie de cerintele de stingere,drencerele se monteaza de regula in grupe de maximum 72 de capete care au conductede alimentare cu vane de actionare separata pentru fiecare grupa. Alegerea tipului dedrencer, forma deflectorului pentru dispersarea apei, precum si montajul se stabilesc conformindicatiilor producatorului, avand in vedere scopul urmarit. Calculul si executarearetelelor, durata de functionare a sistemului de alimentare se face conform STAS1478. Exemplu de montare a drencerelor, figura 14. Exemplu de montare a drencerului cu paleta pentru perdea de apa, figura 15. CAPITOLUL III.5. - INSTALATII FIXE DE STINGERE A INCENDIULUI CU APA PULVERIZATA Pulverizarea apei se realizeaza in scopul cresterii raportului intre suprafataexterioara a picaturilor si masa lor, pentru a obtine un contact mai bun intre apa simediul ambiant. in zona focarului, intensificarea transferului de caldura si in consecintastingerea mai rapida a incendiului. In comparatie cu instalatiile de sprinklere si drencere, instalatia de pulverizarenecesita presiuni mari ale apei (500 –700 k Pa). Instalatiile fixe de stins incendiu cu apa pulverizata se prevad pentru:• stingerea incendiului de materiale solide combustibile (lemn, hartie, textile,materiale plastice);• protejarea obiectelor, structuri si echipamente ale instalatiilor tehnologice,recipiente pentru lichide combustibile cu inflamabilitate mai mare de 60º C;• gaze inflamabile, motoare termice;• pentru incaperi cu numar mare de cabluri electrice cu izolatie combustibila;• limitarea posibilitatilor de propagare rapida a incendiului prin stropirea zonei deardere;• protectie impotriva incalzirii excesive prin racirea intensa a materialelor;• neutralizarea unor agenti agresivi asupra mediului.Capitolul III.5.1. - Solutii si scheme pentru instalatii fixe cu apa pulverizata Schema de functionare a instalatiei de apa pulverizata (folosita, in special pentru - 14 -
  15. 15. protectia contra incendiului din tunelurisi subsoluri de cabluri electrice), figura 16.Retele de conducte (1), pe care se monteaza pulverizare (2), racordurile (3), laconducta(1), la conducta principala (4) de alimentare cu apa. Pe fiecare din racorduri (3) semonteaza vane (5) de actionare individuala, manuala, locala sau de la distanta pentrupulverizarea apei pe tronsonul respectiv si manometru (6) pentruverificarea presiunii apei la intrare in conducta respectiva si manometrul (7) pentruconducta de alimentare principala. Pompele (8) pentru ridicarea presiunii apei care sefolosesc in cazul in care reteaua nu are presiunea necesara, rezervor tampon(9) cu rol deacumulare a apei si racord pentru pompe mobile (10). Distribuitorul instalatiei va fi prevazut cu manaometru. Instalatiile de apapulverizata se prevad cu comanda manuala sau automata. Actionarea manuala se admitenumai in cazul in care se face in timp util. Pentru instalatia automata sunt trase schemede functionare electrica atat la serviciul de pompieri cat si la camerade comanda. Schema de semnalizare si actionare a instalatiei de stins incendiu cu apa pulverizatafigura 17. La aparitia semnalului de incendiu dat de detectoarele termice de incendiu sireceptionat de camera de comanda, se pornesc pompele de incendiu si se urmareste prinlampile de pozitie daca acestea au pornit. Se verifica la fata locului si se stabileste fixzona afectata. Daca semnalul a fost real se controleaza presiunea la manometruldistribuitorului si se deschide vana aferenta sectorului de incendiu. Tipul si numarul de pulverizare se stabileste in functie de parametrii hidrauliciindicati de producator si intensitatea minima de stingere a incendiului. Se prevede orezerva de 4-10% din numarul total de pulverizatoare montate pentru inlocuirea celor inrevizie, deteriorate sau infundate. Distanta dintre pulverizatoare nu trebuie sa fie mai mare de1,5–2m. Directia de stropire a duzelor este de sus in jos. in tunelele de cabluri sisubsoluri se monteaza in pozitie inclinat. Exemplu de duza pulverizatoare tip ER (Ø 7mm) figura 18. Dimensionareainstalatiilor fixe de stingere a incendiilor cu apa pulverizata se va face conform STAS12.260. - 15 -
  16. 16. CAPITOLUL IV – INSTALATIA DE STINS INCENDIU CU APA PULVERIZATA DIN GALERIILE DE CABLE SI CANAL CABLE DIN CADRUL UH LOTRU CIUNGET Descrierea instalatiei Galeria cablelor tronson orizontal este amplasata desupra transformatorilor de190 MVA la cota 513,20. Galeria a fost prevazuta cu instalatii fixe de stins incendiu cuapa pulverizata si hidranti interiori conform normelor in vigoare. Alimentarea cu apa a instalatiilor de pulverizare se va face din rezervorul de 2000 de m³amplasat la cota 526 in punctul orb din galeria de acces secundar, prin intermediul uneistatii de hidrofoare amplasata la cota 494,80. De la hidrofor este condusa la galeria decabluri de la cota 513,20 prin intermediul unei conducte din otel pentru instalatii STAS403 – 65. Instalatia de stins incendiu din galeria de cabluri cota 513,20 a fost prevazuta cuduze de pulverizare ZR 7 Ø 7 mm si unghiul conului de stropire de 2x450. Instalatia depulverizare a fost dimensionata pentru presiunea de lucru la duze de 6 kgf/cm² si un debit decirca 0,671/s. Instalatia de pulverizare este impartita pe sectoare cu lungime maxima de 100 m.Fiecare sector s-a prevazut sa fie actionat automat sau manual cu vana electromecanica(V1) si respectiv manuala (V2) in caz de avarie. Deasupra s-a mai prevazut o vana (V3)care se va sigila in pozitia deschisa si care se va inchide atunci in caz de avarie.Instalatia a fost prevazuta cu manometre cu contact electric MC-1 cu presiune de lucrude la 0 – 10 kgf/cm² confectionate de ANC care au rolul sa indice la tabloul de comandadin camera de comanda a centralei, functionarea manuala la presiunea de lucru a sectoruluirespectiv in caz de incendiu. Instalatia de incendiu a fost prevazuta cu statia de hidrofor in scopul ca reteaua destins incendiu sa aiba in permanenta sub presiune pana la vana electromagnetica a fiecaruisector astfel incat in caz de incendiu, drumul parcurs de apa pana la ultima duza ahidroforului respectiv sa fie cat mai scurt (10 – 158). Pentru verificarea presiunilor dinreteaua sub presiune s-au prevazut manometre simple cu P-0-10 kgf/cm² in amonte defiecare vana electromagnetica. ICNERG, urmeaza sa experimenteze si duzele de pulverizare tipPROTKOTOSPRAY care conform studiului "Cercetari privind combaterea sistingerea incendiilor in gospodariile de cabluri" au urmatoarele avantaje:• unghiul mare al jetului de stropire;• evitarea pericolului de infundare;• uniformitatea buna a stropirii. In acest sens statia de hidrofoare urmeaza sa se predea ulterior pentru a se putea fixapresiunea de lucru a statiei de hidrofoare. Galeria de cabluri de la cota 513,20 a fost prevazuta conform NPCI – 1970 cuhidranti interiori de incendiu cu debite de 2,51/s. Hidrantii au fost prevazuti cu furtunde tip C Ø 50 mm in lungime de 20. Scurgerea apelor in caz de incendiu se va face prin intermediul unor sifoane de200 mm amplasate in fiecare compartiment si conduce prin conducta de fonta Ø 125mm la rigola de la cota 504,70.• Galeria cablelor tronsor inclinat si orizontal cota 513,20-617,00 au fost prevazute - 16 -
  17. 17. cu instalatii de stins incendiu cu apa pulverizata alimentate din doua puncte si anume: Galeria cablelor tronson orizontal si trei sectoare din tronsonul inclinat suntalimentate dintr-o statie de hidrofor care va fi amplasata la suprafata tronsonului incentrala dizelelectrica cota 517. Tronsonul inclinat in lungime de 60 m care porneste de la cota 513,20 va fi alimentatdin aceeasi retea punct 4 cu galeria de cabluri orizontala, cota 513,20. Galeria inclinata cota 513,20 – 617 a fost impartit in patru sectoare, cu lungimicuprinse intre 50-60 m. Galeria orizontala cota 617 a fost impartita in cinci sectoare culungimi de 90-100 m fiecare. Fiecare sector a fost prevazut cu vane electromagneticeV1, manuale V2, V3 si manometre cu contact electric MC-1 si simple cu P-0-10kgf/cm². Canalul de cabluri de la cota 617,00 din statia de 220 KV a fost de asemeneaprevazut cu instalatii de stins incendiu cu apa pulverizata. Alimentarea instalatiei depulverizare s-a prevazut sa se faca din aceeasi statie de hidrofoare care se va prevedeapentru alimentare cu apa a galeriei inclinate si orizontale. Statia de hidrofoare urmeaza sa faca obiectul altui proiect din motivul aratat lapunctul 1.Canalul de cablu a fost prevazut cu elemente de actionare si duze identice cu galeria decabluri si presiunea de lucru de 5,5 kgf/cm². Scurgerea apelor in caz de incendiu se va faceprin rigola prevazuta de constructor. Canalul de cabluri nu a fost prevazut cu hidranti de incendiu deoarece a fostprevazut cu guri de acces din exterior prin care se poate intervani cu hidranti exteriori.Conductele din canalul de cabluri si galeriile de cabluri se vor grundui si se vor vopsicu ulei. S-a prevazut de asemenea documentatia economica separata pentru incercareaunui sector de loc a instalatiei de stins incendiu cu duze la suprafata terenului in prezentaproiectantului pentru verificarea corecta a instalatiei. Exemple de amplasare a instalatiei in galeria de cable in figurile 19, 20, 21, 22. - 17 -
  18. 18. CAPITOLUL V – MANAGEMENTUL PRODUCTIEI SI AL CALITATIICAPITOLUL V.1. - PLANIFICAREA CALITATII Prin planificare se stabilesc obiectivele organizatiei in domeniul calitatii, precumsi resursele umane, financiare si materiale necesare pentru realizarea lor. Importantadeosebita a acestei functii deriva din faptul ca, in prezent, circa 70-80% din deficienteleprivind calitatea produselor comercializate sunt cauzate de desfasurareanecorespunzatoare a activitatilor de planificare si de proiectare. Planificarea calitatii reprezinta ansamblul proceselor prin intermediul carora sedetermina principalele obiective ale organizatiei in domeniul calitatii, precum siresursele si mijloacele necesare realizarii lor. Planificarea calitatii presupune parcurgerea urmatoarelor etape:• diagnosticul calitatii;• analiza previzionala;• stabilirea obiectivelor referitoare la calitate;• determinarea resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor;• stabilirea actiunilor optime de intreprins, prin planul calitatii. Diagnosticul calitatii reprezinta o examinare metodica a tuturor proceselorintreprinderii, cu implicatii asupra calitatii produselor pe care le realizeaza. Aceastaexaminare se realizeaza in scopul evaluarii performantelor intreprinderii, in domeniucalitatii, in raport cu rezultatele obtinute intr-o perioada anumita sau comparativ cuperformantele concurentilor. Eficacitatea diagnosticului calitatii depinde foarte mult de competentapersoanelor care-l efectueaza si de metodologia utilizata. Se recomanda, de aceea, caintreprinderea sa apeleze la experti cu o foarte buna pregatire si experienta in domeniu. Analiza previzionala este o analiza efectuata pentru evaluarea evolutiei probabile aperformantelor intreprinderii in domeniul calitatii, in conditiile modificarilor de mediupreconizate. In aceasta analiza pot fi luate in considerare urmatoarele elemente:• aparitia, in perspectiva, a unui nou concurent sau disparitia altuia;• aparitia unui nou furnizor de materii prime sau materiale cu care seaprovizioneaza intreprinderea;• perfectarea, in perspectiva apropiata a unor noi contracte importante cu clientiiactuali sau cu clientii noi;• lansarea iminenta pe piata a unui produs nou, de catre concurenti, similar cu celrealizat de intreprindere sau care ar putea fi un substituent. Pentru asigurarea eficientei activitatilor de planificare, se impune fundamentareariguroasa a obiectelor referitoare la calitatea produselor si proceselor intreprinderii. Punctulde plecare il reprezinta, in acest sens, identificarea cerintelor clientiilor, prin studii demarketing, cerinte care trebuie transpuse cat mai exact in caracteristici de calitate aproduselor, cuprinse in specificatiile tehnice. Dupa stabilirea obiectivelor referitoare lacalitate, sunt eleborate planurile calitatii. Planul calitatii este un document care prevede practicile, resursele, activitatile siresponsabilitatile stabilite pentru realizarea obiectivelor calitatii. Planul calitatii poate safaca parte dintr-un plan mai general al intreprinderii sau poate fi elaborat pentru anumite produsesau procese. - 18 -
  19. 19. CAPITOLUL V.2. - ORGANIZAREA ACTIVITATILOR REFERITOARE LA CALITATE Pentru realizarea eficienta a obiectivelor stabilite prin planificare, este necesaraorganizarea corespunzatoare a tuturor activitailor referitoare la calitate. Organizarea activitatilor referitoare la calitate se refera la determinarea structurii organizatorice,definirea responsabilitatilor, alocarea resurselor si aplicarea metodelor care vor permiterealizarea obiectivelor stabilite.• Evolutia sistemelor de organizare a activitatilor referitoare la calitate. In acord cu schimbarile aparute, sub impactul progresului tehnic, in productia sicomercializarea marfurilor, au intervenit modificari in ceea ce priveste structuraorganizatorica aferenta functiunii calitate a intreprinderii. Pe masura dezvoltariiatelierelor manufacturiere, coordonatorul productiei a preluat sarcina de control aproduselor. Cu timpul, activitatile de control nu au mai putut fi acoperite de maestrii,fiind incredintate unor “inspectori”, aflati in subordinea lor directa. Inspectia a devenitdin ce in ce mai mult o problema tehnica, presupunand o calificare speciala. In conditiile productiei de serie mare, activitatile de inspectie pe fluxul tehnologic audevenit mai complexe. Pentru asigurarea desfasurarii lor corespunzatoare, a fostinfiintat un compartiment de control al calitatii, condus de un inspector sef, subordonatsefului productiei. Corespunzator diversificarii activitatilor efectuate de compartimentul de control alcalitatii, in cadrul acestuia au fost create ulterior unitati functionale distincte, cuatributii specifice: proiectarea incercarilor, laboratoare de metrologie, inspectiaproceselor tehnologice, asistenta tehnica etc.Tendinte actuale privind sistemul de organizare a activitatilor referitoare la calitate. In prezent, se manifesta doua tendinte principale, in ceea ce priveste structuraorganizatorica a functiunii calitate a intreprinderii: centralizarea si descentralizarea acesteia.Centralizarea functiunii calitate presupune regruparea, in cadrul aceluiasicompartiment, a persoanelor care desfasoara activitatiile corespunzatoare acesteifunctiuni. Avantaje:• faciliteaza comunicarea;• reduce necesitatea unor activitati de integrare si coordonare; Dezavantaje:• persoanele din compartimentul calitate nefiind direct implicate in desfasurareaactivitatilor curente, pot rezulta decizii si actiuni inadecvate. Descentralizarea functiunii calitate: responsabilitatea planificarii, organizariitinerii sub control si asigurarii calitatii este incredintata fiecarui sector al intreprinderii. Incazul delimitarii unor compartimente de felul cercetare/dezvoltare, marketing, aprovizionare,productie etc., sunt stabilite atributii specifice in domeniul calitatii, pentru fiecare dintreacestea. Avantaje:• persoanele fiind direct implicare in desfasurarea activitatilor curente, deciziile siactiunile referitoare la calitate pot fi bine fundamentate; - 19 -
  20. 20. • pot fi luate, cu mai multa operativitate, masurile necesare pentru rezolvareaproblemelor identificate. Dezavantaje:• presupune eforturi mari de integrare si coordonare a activitatilor referitoare lacalitate. Integrarea si coordonarea se pot realiza in moduri diferite: prin comitete, grupede lucru, coordonari. Formalizarea structurii organizatorice a functiunii calitate. In toate documentele de formalizare a structurii organizatorice a intreprinderii se potregasi atributiile, sarcinile si responsabilitatile stabilite in domeniul calitatii. Organigrama este reprezentarea grafica a structurii organizatorice formale aintreprinderii. Matricea responsabilitatilor este un instrument utilizat pentru a determina, atuncicand mai multi agenti intervin simultan intr-o activitate, cine raspunde de luareadeciziilor (D), cine participa (P), cine este consultat (C) si cine este informat (I). Pentru fiecare decizie nu poate fi decat un singur decident, dar pot fi stabilite mai multepersoane care sa fie consultate, informate in legatura cu activitatea hotarata sau care saparticipe la realizarea acesteia. Decidentul (D) este singurul careia ii revine responsabilitatea deciziei referitoare la activitatea incauza. Participantii (P) au obligatia de a-si exprima opinile, decidentului. Acesta trebuie sa ia inconsiderare opinile respective sau sa justifice de ce nu o face. Cei consultati (C) isi reprezintapunctul de vedere, dar decidentul nu este obligat sa-l ia in considerare. Este evident ca ceiinformati nu participa la procesul luarii deciziei. Organizarea compartimentului calitate si rolul acestuia. In functie de natura si complexitatea activitatilor pe care le desfasoaraintreprinderea, compartimentul calitate poate fi organizat pe tipuri de activitati, produsesau procese. Prima varianta este predominanta, ea presupunand luarea inconsiderare a unor activitatide planificare, asigurare, control al activitatii, proiectare a mijloacelor de testare,activitati de metrologie, urmarire a produselor in utilizare etc. Compartimentul de asigurare a calitatii are, in general, urmatoarele atributii:• implementarea politicii calitatii declarate de conducere;• coordonarea activitatilor de tinere sub control a documentelor sistemului de management alcalitatii;• coordonarea activitatilor de analiza a neconformitatilor;• coordonarea auditurilor interne ale calitatii;• coordonarea activitatilor de instruire in domeniul calitatii. In unele intreprinderi a fost adoptata solutia descentralizarii functiunii calitate, stabilindu-se“coordonatori pentru asigurarea calitatii” in cadrul fiecarui compartiment. CAPITOLUL V.3. - COORDONAREA ACTIVITATILOR REFERITOARE LA CALITATE Functia de coordonare a managementului calitatii poate fi definita luand in considerarecontinutul acestei functii, in cazul managementului intreprinderii, in general. Coordonarea se refera la ansamblul proceselor prin care se armonizeaza deciziile siactiunile organizatiei si ale subsistemelor sale, referitoare la calitate, in scopul realizarii - 20 -
  21. 21. obiectivelor stabilite in acest domeniu. Asigurarea unei coordonari eficiente este conditionata deexistenta unei comunicari adecvate in toate procesele corespunzatoare managementului calitatii. Comunicarea reprezinta transmiterea unui mesaj sau un schimb de informatii intrepersoane care utilizeaza un sistem comun de simboluri. Necesitatea comunicarii in managementul calitatii deriva din urmatoarele considerente:• obiectivele referitoare la calitate, pe baza carora se desfasoara toate activitatile in acestdomeniu, trebuie comunicate in intreaga intreprindere, dar si in exteriorul acesteia;• realizarea calitatii presupune o comunicare corespunzatoare intre compartimenteleintreprinderii;• verificarea calitatii este urmata de comunicarea rezultatelor, pentru a se putea stabilimasurile corective si de imbunatatire necesare. - 21 -
  22. 22. CAPITOLUL VI – TEHNOLOGIA MONTARII CAPITOLUL VI.1. - TEVI, FITINGURI SI ARMATURI Coloanele de alimentare cu apa a hidrantilor interiori se executa cu tevi din otel zincatconstant de 2” , iar cele exterioare pentru apa menajera sau hidranti interiori se executa cu tevi dinotel zincat sau din mase plastice, (polietilene, PVC tip G) cu conditia ca retelele interioare dedistributie sa se execute din otel zincat pentru hidrantii de incendiu si cu mase plastice pentruconsumul menajer si sa se faca inchiderea retelei menajere din exterior in caz de incendiu. Sprinklerele, drencrele, duzele pulverizatoare ER se confectioneaza din materialeneoxidante pentru a impiedica coroziunea lor. Acestea se monteaza pe o retea separata de cea ahidrantilor sau apei menejere. si reteaua este confectionata tot din tevi de otel negre sau zincate.Conductele intre ele se monteaza prin aceleasi tipuri de armaturi sau fitinguri ca la reteaua de apapotabila. In schimb la capatul coloanelor de sprinklere, drencere sau pulverizatoare sunt prevazutearmaturi pentru spalarea instalatiei periodic. Ca materiale de imbinare a tevilor, armaturilor,fitingurilor folosim fuior de canepa, minum de plumb, ulei de in si materiale izolante pentru aintampina coroziunea lor. Conductele se protejeaza atat in pamant cat si in exterior cu materiale anticorozive.Instalatiile de stins incendiu se vopsesc in culoare rosie. Armaturile de la capatul coloaneihidrantilor sunt din fonta maleabila, otel sau aluminiu. tevile de la capatul furtunurilor de incendiucat si armaturilor de imbinare sunt din aluminiu sau PVC tip G, iar etansarea se face prin inel decauciuc. Montare conductelor, a fitingurilor, a armaturilor se face cu chei speciale (mox) si cucheie lant.CAPITOLUL VI.2. - MONTAREA INSTALATIILOR INTERIOR DE ALIMENTARE CU APA RECE PENTRU COMBATEREA INCENDIILORCapitolul VI.2.1. - Montarea instalatiilor cu hidranti interiori Hidrantii interiori se monteaza in nise amenajate special in grosimeaperetilor, prevazute cu rama metalica si usa cu geam mat. Daca grosimeaperetilor nu permite executarea niselor,hidranti i interiori se pot monta in cutiimetalice asezate pe pereti, prevazute, de asemenea, cu usa metalica si geam mat. Hidrantii se racordeaza direct la coloane, prin teuri prevazute la 1,50 m de lapardoseala. Partea de jos a firidei hidrantului trebuie sa se afle la o inaltime de 1,10 mde lapardoseala. In nisa, pe un tambur metalic 3 se infasoara furtunul, cu lungimea de 20 m, caruia ise monteaza la un capat teava cuajutajul de stropire, care se fixeaza cu ajutorul unorcleme 4.Capitolul VI.2.2. – Montarea instalatiilor cu sprinklere Succesiunea operatiilor tehnologice de menaj a instalatiilor cu sprinklere este urmatoarea: - 22 -
  23. 23. • se insurubeaza teul pe tronsonul prefabricat al conductei de alimentare cu apa, iar in loculsprinklerului se insurubeaza in teu un dop prevazut cu filet exterior;• se monteaza bratara metalica in elementul de constructie si se prinde de bratara, tronsonulprefabricat de conducta;• se ansambleaza o ramura a instalatiei formata din doua sau mai multe tronsoaneprefabricate;• se efectueaza proba de presiune introducand apa sub presiune in conducta;• se goleste conducta de apa, se scot dopurile din teuri si in locul lor se monteaza sprinklereleprin insurubare;• se introduce apa in conducta si se probeaza functionarea sprinklerelor incalzinddispozitivul de declansare de la flacara unui chibrit. Aceasta proba se efectueaza la catevasprinklere amplasate in diferite puncte, pentru a se putea trage o concluzie generala asuprafunctionarii intregii instalatii. Cu aceasta ocazie se verifica si functionarea sistemului desemnalizare acustica si optica a intrarii in functiune a instalatiei cu sprinklere. Sprinklerele se pot monta cu bataia jetului in jos la cladiri din beton in care se urmareste numaiprotejarea materialelor din incaperi, sau in sus spre tavan, ori in dreptul grinzilor la o distanta decel putin 2,5 cm sub partea inferioara a acestora.Capitolul VI.2.3. - Montarea instalatiilor cu drencere Instalatiile cu drencere se prefabrica in ateliere. Tronsoanele de teava, avandexecutate orificiile de iesire si montate capetele de drencer, se transporta in santier si semonteaza in bratarile pregatite din timp. Distantele dintre drencere se stabilesc in functie de unghiul de atac al jetului si dediametrul orificiului decurgere. Se recomanda ca distanta dintre doua drencere sa fiecuprinsa intre 1,50 m si 2,50 m, iar distanta intre randul de drencere si spatiul protejatsa fie intre 0,25 m si 1,20 m. Instalatia de drencere se monteaza in grupe de maximum72 de capete, fiecare grupa fiind prevazuta cu conducta principala de alimentare si curobinete de actionare.CAPITOLUL VII – EXPLOATAREA, INTRETINEREA SI REPARAREAINSTALATIILOR DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR.CAPITOLUL VII.1. - INSTALATII DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR. Se mentin in permanenta in stare de functionare. Executia, exploatarea, intretinerea siraportarea acestora se vor face de catre personal autorizat, respectandu-se prevederile de executie,instructiunile furnizorului si normele de prevenire si stingere a incendiilor. La fiecare centrala deavertizare a incendiilor se vor afisa schemele circuitelor de avertizare (detectoarelor) precum siinstructiunilor de folosire. Centrele de avertizare a incendiilor vor fi in permanenta supravegheate. Pentru fiecare tip de instalatie este obligatoriu sa se asigure avertizarea si detectarea derezerva. Este interzisa blocarea acestora cu material. Pe timpul cat acestea sunt in revizie saudefecte se vor lua masuri suplimentare de securitate. Constructiile facute cu prilejul acestoroperatii, masurile luate, cauzele acestora se vor mentiona in registrul instalatiilor de semnalizare. - 23 -
  24. 24. CAPITOLUL VII.2. - INSTALATIILE DE STINGERE CU APA PULVERIZATA SI ECHIPAMENTELE AFERENTE ACESTEI INSTALATII Se va face conform normelor in vigoare. Starea exterioara a instalatiei se va face vizual lafiecare schimb. Controlul saptamanal se va face riguros si se va mentiona in registru. Lunar se vorporni pompele si se va pune sub presiune reteaua de distribuire. Semestrial, primavara si toamnase va pune in functiune toata instalatia. CAPITOLUL VII.3. - INSTALATII DE HIDRANTI INTERIORI Hidrantii de interior se vor controla vizual la fiecare schimb si se va constata daca are incomponenta tevi de refulare, furtun, racorduri si daca sunt in stare de functionare. Verificareapresiunii la cel mai inalt punct de distribuire a apei pentru incendiu pe manometrul de control sipornirea pompelor in treapta II, daca este cazul acesta se face saptamanal. CAPITOLUL VII.4. - INSTALATIILE DE DRENCERE SI SPRINKLERE Aceste instalatii de stins incendii necesita o supraveghere speciala si permanenta pentru a fimentinute in stare de functionare. Supravegherea, intretinerea si repararea acestor instalatiitrebuiesc incredintate unui personal calificat si pregatit special pentru a cunoaste bine modul lor defunctionare.Verificarile saptamanale planificate si executate se consemneaza in registrul decontrol al instalatiei. Instalatiile de drencere si cele de apa pulverizata cu actionare in grup severifica in fiecare saptamana prin deschiderea robinetelor de actionare manuala. Beneficiarul este obligat odata la cinci ani sa trimita 3% din capetele de sprinklere laverificare. Pe timpul reparatiilor, capatele drencerelor, sprinklerelor si duzelor pulverizatoare sevor acoperi cu pungi de plastic. Cel putin trei luni se va verifica si corecta functionarea manometrelor cu ajutorulmanometrului de control. Pentru a asigura o exploatare corecta a instalatiei se vor lua urmatoarelemasuri:• toate vanele vor fi numerotate pentru identificare avand totodata marcaje distincte, indicandramura pe care o controleaza;• pe fiecare vana se va marca sensul de deschidere;• se va asigura accesul permanent la fiecare vana, inclusiv cele montate la inaltime prinprevederea unor scari de acces. Fiecare vana se va controla prin manevrarea tijei de actionare pentru a se constata daca estecomplet deschisa. Ori de cate ori se constata defectiuni, vor fi luate neintarziat masuri de repararesau inlocuire a pieselor uzate sau defecte. Pentru aceasta trebuie asigurata o rezerva suficienta depiese de schimb (manometre, robinete, garnituri etc.). - 24 -
  25. 25. CAPITOLUL VIII – NORME SI TEHNICI A SECURITATII MUNCII SI PUNCTE DE STINGERE A INCENDIILOR CAPITOLUL VIII.1. - NORME SI TEHNICI A SECURITATII MUNCII Posturile de incendiu pentru materiale si accesoriile din apropierea hidrantilor vor ficomplete cu intreaga dotatie (chei hidranti, chei capace, garnituri de rezerva, role de furtun, tevirefulare etc.). Dupa folosirea furtunurilor, vor fi bine uscate pentru reasezarea la posturi.Amplasamentul fiecarui post de incendiu, hidrant, aparat de semnalizare si control, sprinkler etc.,se vor stabili pe baza proiectului si se va marca cu indicatoare conform STAS 297-2. Inaintea perioadei de inghet se va controla buna functionare a ventilului interior, aorificiului de golire de la baza hidrantului si nivelul apelor freatice fata de orificiul de golire pentrua se asigura ca hidrantul nu e plin cu apa. Sifoanele de pardosea, rigolele de scurgere si legaturilelor cu canalizarea se vor pastra curate, pentru a se asigura buna scurgere a apei in caz de incendiu. Lucrarile ce se executa la retelele de apa interioara pentru stingerea incendiilor, se vor facecu avizul comisiei tehnice PSI pe baza unui plan de masuri care precizeaza sarcinile, masurile desiguranta si durata. Pe timpul lucrarilor se vor lua masuri pentru a nu patrunde pamant sau alte impuritati carear putea bloca ventilele, capetele de sprinklere. La receptia lucrarilor de retele, se va controla inmod special starea de curatenie din interiorul conductelor, mentionandu-se in procesul verbal dereceptie. Este strict interzis:• sa se foloseasa utilajele, materialele tehnice si instalatiile de stingere a incendiilor in altescopuri;• sa se descompleteze mijloacele de la posturile de incendiu, echipamentele de hidranti siorice alte instalatii de avertizare si stingere a incendiilor.• Sa se blocheze in orice fel accesul liber la mijloacele de stingere sau accesul liber alpompierilor. Instalatiile de drencere si echipamentele aferente trebuie intretinute in mod corespunzatorde catre un responsabil care cunoaste intreaga instalatie, defectiunile curente ce pot interveni si saintervina pentru lichidarea lor. La instalatiile de stingere cu apa pulverizata trebuie sa se tina cont de:• starea perfecta a pompelor destinate instalatiei;• etanseitatile conductelor;• desfundarile duzelor de pulverizare;• starea ventilului de deschidere a apei in circuit;• starea inghetului in anotimpul rece. La instalatiile de avertizare, periodic se va verifica functionarea fiecarui detector, iar incazul defectiunii acestora se va demonta, se va curata de praf si se va tine intr-un loc uscat pentruindepartarea eventualei umiditati la care este sensibil. Nu se mentine instalatia in stare denefunctionare. Scoaterea partiala, temporara din functiune a acesteia sau a unei linii de detectoarese face numai cu aprobarea conducatorului tehnic al unitatii. Personalul de exploatare va fi instruitperiodic cu privire la interpretarea semnalizarilor. Pentru controlul starii tehnice a instalatiei si verificarea ei, conducerea unitatii va numi untehnician specializat in intretinerea acestei instalatii. La proba functionala vor participa seful - 25 -
  26. 26. formatiei PSI si un reprezentant al unitatii care o are in dotare. CAPITOLUL VIII.2. - NORME PRIVIND STINGEREA INCENDIILOR Prezentele norme reglementeaza obligativitatea pe care o au obiectivele care detin lucraride prevenire si substante pentru stingere, de a verifica periodic calitatea acestora.Vopsea ignifuga pentru interior, exterior si termospumanta. In vederea receptionarii lucrarilor de ignifugare sau pentru verificarea mentinerii eficacitatiiin timp a ignifugarii se vor executa incercari de laborator, conform STAS 652, de catreun laborator dotat cu utilajul necesar. Epruvetele pentru incercari, in numar de trei, vor avea dimensiunile prevazute inSTAS 652 si se vor ignifuga concomitent si in aceleasi conditii cu ignifugareaobiectivului, sub supravegherea beneficiarului lucrarii. Aceste probe (epruvete) se vorpastra pana la incercare, in podul constructiei, asezate liber. Ulterior aplicarii tratamentului de ignifugare, epruvetele sub forma de placi pot fi scoasesi din sarpanta acoperisului, insa din locuri care nu pericliteaza rezistenta constructiei.Epruvetele care se trimit pentru incercare se vor lua in prezenta reprezentantului intreprinderiiexecutante a lucrarilor de ignifugare, din locurile indicate de responsabilul administratival constructiei. Epruvetele in stare zvantata se ambaleaza in hartie pentru evitarea indepartariiignifugatului, dupa care se leaga cu sfoara, se sigileaza si se eticheteaza. In documentele de expediere a epruvetelor la laboratoarele de incercare si pe etichete se vorspecifica:• produsul ignifugat utilizat;• intreprinderea producatoare;• data aplicarii produsului ignifug;• intreprinderea executanta a lucrarii de ignifugare. In documentul de expediere a epruvetelor se vor mentiona acceptul de plata aincercarilor si contul de virament. In cazul incercarilor de placi, pierderea din masainitiala in valoare medie nu poate depasi 35%. Beneficiarul lucrarii trebuie sa urmareasca eficacitatea produselor ignifuge aplicate,care odata cu ignifugarea obiectivului executa si tratarea epruvetelor necesareincercarilor periodice (la 6 luni, 1 an si dupa 2 ani), aplicand acelasi consemn specific.Epruvetele ignifugate concomitent si in aceleasi conditii cu ignifugarea obiectivului sevor pastra pana la incercarea in podul constructiilor, asezate liber. La aceste incercari, pierderile din masa initiala pot fi majore cu maximum 5% dupa 6luni si 10 % dupa un an. Dupa 2 ani, pierderea totala nu trebuie sa depaseasca 50% dinmasa initiala. In cazul in care se depaseste pierderea de 50% din masa initiala, lucrareade ignifugare trebuie refacuta.Ignifug textil. Receptionarea lucrarilor de ignifugare si verificarea mentinerii eficacitatii in timp aignifugarii se fac prin incercari de laborator, care vor fi efectuate in laboratoare dotate cu utilajulnecesar. Epruvetele pentru incercari vor avea dimensiunea de 50x60 cm si vor fi scoase dinmaterialul ignifugat sau ignifugate concomitent si in aceleasi conditii odata cu executarea lucrarii - 26 -
  27. 27. de ignifugare, sub supravegherea beneficiarului. Epruvetele scoase pentru incercarile de laboratorse ambaleaza in hartie, se sigileaza si se eticheteaza. In documentul de expediere a probelor la laboratorul de incercari si pe eticheta se vorspecifica:• produsul ignifug utilizat;• intreprinderea producatoare;• data ignifugarii;• metoda impregnarii (fulardare, stropire);• intreprinderea executanta a lucrarii de ignifugare. In documentele de expediere a epruvetelor se vor mentiona si acceptul de plata aincercarilor efectuate si contul de virament. - 27 -
  28. 28. ANEXEProiectatDesenat ZAHARIA LUCIAN Pl.Verificat HUTTER MIHAELA 1Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:Aprobat Masa neta Nr. inventar: COLEGIUL TEHNIC Detector de incendiu ANGHEL SALIGNY BUCURESTI Data: - 28 -
  29. 29. ProiectatDesenat ZAHARIA LUCIAN Pl.Verificat HUTTER MIHAELA 2Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:Aprobat Masa neta Nr. inventar: COLEGIUL TEHNIC Hidrant interior pentru cladiri ANGHEL SALIGNY BUCURESTI Data: - 29 -
  30. 30. ProiectatDesenat ZAHARIA LUCIAN Pl.Verificat HUTTER MIHAELA 3Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:Aprobat Masa neta Nr. inventar: COLEGIUL TEHNIC Hidranti interiori pentru stingerea incendiilor produsi in ANGHEL SALIGNY strainatate BUCURESTI Data: - 30 -
  31. 31. ProiectatDesenat ZAHARIA LUCIAN Pl.Verificat HUTTER MIHAELA 4Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:Aprobat Masa neta Nr. inventar: COLEGIUL TEHNIC Tevi de refulare de mana, simple ANGHEL SALIGNY BUCURESTI Data: - 31 -
  32. 32. ProiectatDesenat ZAHARIA LUCIAN Pl.Verificat HUTTER MIHAELA 5Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:Aprobat Masa neta Nr. inventar: COLEGIUL TEHNIC Tevi de refulare de mana, cu robinet cu perdea de protectie ANGHEL SALIGNY tip C BUCURESTI Data: - 32 -
  33. 33. ProiectatDesenat ZAHARIA LUCIAN Pl.Verificat HUTTER MIHAELA 6Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:Aprobat Masa neta Nr. inventar: COLEGIUL TEHNIC Schema pentru determinarea razei de actiune a unui hidrant ANGHEL SALIGNY BUCURESTI Data: - 33 -
  34. 34. ProiectatDesenat ZAHARIA LUCIAN Pl.Verificat HUTTER MIHAELA 7Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:Aprobat Masa neta Nr. inventar: COLEGIUL TEHNIC Schema de functionare automata a instalatiei cu sprinklere in ANGHEL SALIGNY sistem de apa-apa BUCURESTI Data: - 34 -
  35. 35. ProiectatDesenat ZAHARIA LUCIAN Pl.Verificat HUTTER MIHAELA 8Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:Aprobat Masa neta Nr. inventar: COLEGIUL TEHNIC Schema instalatiei automate cu sprinklere in sistem cu aer ANGHEL SALIGNY comprimat BUCURESTI Data: - 35 -
  36. 36. ProiectatDesenat ZAHARIA LUCIAN Pl.Verificat HUTTER MIHAELA 9Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:Aprobat Masa neta Nr. inventar: COLEGIUL TEHNIC Sprinkler de tip standard ANGHEL SALIGNY BUCURESTI Data: - 36 -
  37. 37. ProiectatDesenat ZAHARIA LUCIAN Pl.Verificat HUTTER MIHAELA 10Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:Aprobat Masa neta Nr. inventar: COLEGIUL TEHNIC Sprinkler cu bulb ANGHEL SALIGNY BUCURESTI Data: - 37 -
  38. 38. ProiectatDesenat ZAHARIA LUCIAN Pl.Verificat HUTTER MIHAELA 11Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:Aprobat Masa neta Nr. inventar: COLEGIUL TEHNIC Schema de functionare a instalatiei cu drencere, cu actionare ANGHEL SALIGNY automata BUCURESTI Data: - 38 -
  39. 39. ProiectatDesenat ZAHARIA LUCIAN Pl.Verificat HUTTER MIHAELA 12Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:Aprobat Masa neta Nr. inventar: COLEGIUL TEHNIC Schema de functionare a instalatiei cu drencere, cu actionare ANGHEL SALIGNY manuala BUCURESTI Data: - 39 -
  40. 40. ProiectatDesenat ZAHARIA LUCIAN Pl.Verificat HUTTER MIHAELA 13Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:Aprobat Masa neta Nr. inventar: COLEGIUL TEHNIC Drencere ANGHEL SALIGNY BUCURESTI Data: - 40 -
  41. 41. ProiectatDesenat ZAHARIA LUCIAN Pl.Verificat HUTTER MIHAELA 14Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:Aprobat Masa neta Nr. inventar: COLEGIUL TEHNIC Pozitii de montare a drencerelor ANGHEL SALIGNY BUCURESTI Data: - 41 -
  42. 42. ProiectatDesenat ZAHARIA LUCIAN Pl.Verificat HUTTER MIHAELA 15Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:Aprobat Masa neta Nr. inventar: COLEGIUL TEHNIC Pozitia de montare a drencerului cu paleta pentru perdea de ANGHEL SALIGNY protectie cu apa BUCURESTI Data: - 42 -
  43. 43. ProiectatDesenat ZAHARIA LUCIAN Pl.Verificat HUTTER MIHAELA 16Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:Aprobat Masa neta Nr. inventar: COLEGIUL TEHNIC Schema instalatiei fixe de stins incendiu cu apa pulverizata ANGHEL SALIGNY BUCURESTI Data: - 43 -
  44. 44. ProiectatDesenat ZAHARIA LUCIAN Pl.Verificat HUTTER MIHAELA 17Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:Aprobat Masa neta Nr. inventar: COLEGIUL TEHNIC Schema instalatiei de semnalizare si actionare a instalatiei de ANGHEL SALIGNY stins incendiu cu apa pulverizata BUCURESTI Data: - 44 -
  45. 45. ProiectatDesenat ZAHARIA LUCIAN Pl.Verificat HUTTER MIHAELA 18Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:Aprobat Masa neta Nr. inventar: COLEGIUL TEHNIC Duze de pulverizare tip ER (Ø7mm) ANGHEL SALIGNY BUCURESTI Data: - 45 -
  46. 46. ProiectatDesenat ZAHARIA LUCIAN Pl.Verificat HUTTER MIHAELA 19Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:Aprobat Masa neta Nr. inventar: COLEGIUL TEHNIC Sectiune in plan ANGHEL SALIGNY BUCURESTI Data: - 46 -
  47. 47. ProiectatDesenat ZAHARIA LUCIAN Pl.Verificat HUTTER MIHAELA 20Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:Aprobat Masa neta Nr. inventar: COLEGIUL TEHNIC Sectiune longitudinala ANGHEL SALIGNY BUCURESTI Data: - 47 -
  48. 48. ProiectatDesenat ZAHARIA LUCIAN Pl.Verificat HUTTER MIHAELA 21Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:Aprobat Masa neta Nr. inventar: COLEGIUL TEHNIC Sectiune transversala ANGHEL SALIGNY BUCURESTI Data: - 48 -
  49. 49. ProiectatDesenat ZAHARIA LUCIAN Pl.Verificat HUTTER MIHAELA 22Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:Aprobat Masa neta Nr. inventar: COLEGIUL TEHNIC Pozitia de montare a duzinelor de tip pluvia ANGHEL SALIGNY BUCURESTI Data: - 49 -
  50. 50. BIBLIOGRAFIE• "Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor in unitatiile din ramuraenergiei electrice si termice" ICEMENERG, Bucuresti, 1982;• "Normative si reglementari in constructiile instalatiilor" I9 – 1994; I9 – 1997, Bucuresti.• "Agenda instalatorului" Aurel Simonetii, Bucuresti, 1960.• Manual "Instalatii sanitare" AGIR – editura ARTENCO, Bucuresti, 2002. - 50 -

×