1. COLEGIUL TEHNIC ”ANGHEL SALIGNY”
BUCURESTI- SECTOR 3
PROIECT DE ABSOLVIRE
SCOALA DE MAISTRI
TEMA: ECHIPAREA TEHNICA A CLADIRILOR CU
INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA RECE
PENTRU COMBATEREA INCENDIILOR
Calificarea: Maistru instalator in constructii
Profesor indrumator: Elev: Lucian Zaharia
Ing. Mihaela Hutter An scolar: 2011-2012
2012
-1-
2. CUPRINS
Cap. I – Argument.
Cap. II – Elemente fundamentale privind siguranta la foc a constructiilor si instalatiilor
aferente.
Cap. II.1 – Prescriptii fundamentale privind siguranta la foc a constructiilor in
ansamblu si a principalelor parti componente ale acestora.
Cap. II.2 – Materiale si elemente de constructii care se incadreaza de catre
laboratoarele autorizate (INCERC si CS-P.S.I.) din punct de vedere al combustibilitatii.
Cap. II.3 – Preintampinarea incendiilor.
Cap. II.4 – Categoria de pericol de incendiu.
Cap. II.5 – Compartimente de incendiu, pereti artificiali, pereti si plansee rezistente la
foc si explozie.
Cap. III – Material si elemente specific instalatiilor de alimentare cu apa rece pentru
combaterea incendiilor.
Cap. III.1 – Detectoare de incendii.
Cap. III.1.1 – Detectoare conventionale.
Cap. III.1.2 – Detectoare adresabile.
Cap. III.1.3 – Detectoare combinate.
Cap. III.1.4 – Centale de detectie si semnalizare a incendiilor.
Cap. III.2 – Instalatii cu hidranti interiori pentru combaterea incendiilor.
Cap. III.2.1 – Hidranti interiori.
Cap. III.2.2 – Amplasarea hidrantilor.
Cap. III.3 – Instalatii automate cu spinklere pentru combaterea incendiilor.
Cap. III.3.1 – Echiparea tehnica a cladirilor cu instalatii automate cu sprinklere.
Cap. III.3.2 – Solutii si scheme pentru instalatii cu sprinkler.
Cap. III.3.3 – Sprinklere.
Cap. III.4 – Echiparea tehnica a cladirilor cu instalatii cu drencere.
Cap. III.4.1 – Sisteme si scheme de instalatii cu drencere.
Cap. III.4.2 – Drencere.
Cap. III.5 – Instalatii fixe de stingere a incendiului cu apa pulverizata.
Cap. III.5.1 – Solutii si scheme pentru instalatii fixe cu apa pulverizata.
Cap. IV – Instalatia de stins incendiu cu apa pulverizata din galeriile de cable si
canalele de cable din cadrul UH Lotru-Ciunget.
Cap. V – Managementul productiei si al calitatii.
Cap. V.1 – Planificarea calitatii.
Cap. V.2 – Organizarea activitatilor referitoare la calitate.
Cap. V.3 – Coordonarea activitatilor referitoare la calitate.
Cap. VI – Tehnologia montarii instalatiilor de stingere a incendiilor.
Cap. VI.1 – Tevi, fitinguri, armaturi.
Cap. VI.2 – Montarea instalatiilor interior de alimentare cu apa rece pentru combatere
incendiilor.
Cap. VI.2.1 – Montarea instalatiilor cu hidranti interiori.
Cap. VI.2.2 – Montarea instalatiilor cu sprinklere.
Cap. VI.2.3 – Montarea instalatiilor cu drencere.
Cap. VII – Exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor de prevenire si stingere a
incendiilor. -2-
3. Cap. VII.1 – Instalatii de semnalizare a incendiilor.
Cap. VII.2 – Instalatii de stingere cu apa pulverizata si echipamentele aferente acestei
instalari.
Cap. VII.3 – Instalatii de hidranti interiori.
Cap. VII.4 – Instalatiile de drencere si sprinklere.
Cap. VIII – Norme de tehnici a securitatii muncii si puncte de stingere a incendiilor.
Cap. VIII.1 – Norme si tehnici a securitatii muncii.
Cap. VIII.2 – Norme privind stingerea incendiilor.
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
-3-
4. CAPITOLUL I – ARGUMENT
Instalaţiile de alimentare cu apă din ansamblurile de clădiri se compun din reţele
exterioare, inclusiv instalaţiile de ridicare a presiunii apei reci, racordate la conductele
publice ale sistemului de alimentare cu apă a localităţii sau la sursele proprii, prin
conducte de branşament şi instalaţii din interiorul clădirilor.
Pentru combaterea incendiilor care pot surveni la cladirile civile si industriale se
prevad instalatii de distributie a apei reci, dotate cu anumite dispozitive si armaturi
pentru formarea, dirijarea si imprastierea jetului de apa, cum sunt: hidrantii interiori,
sprinklerele si drencerele.
Apa sub forma de jet sau pulverizata, absorbind o mare cantitate de caldura, se
evapora si raceste corpurile care ard, duand la stingerea incendiului.
Dotarea tehnică a clădirilor, cu obiecte sanitare, armături şi accesorii, se face în
funcţie de destinaţie, caracteristicile şi gradul de confort al clădirilor, precum şi de
cerinţele investitorilor.
Perfecţionarea continuă a produselor destinate instalaţiilor în construcţii este în
corelaţie cu cerinţele tot mai exigente ale beneficiarilor.
Volumul vânzărilor tehnologiilor moderne în ţara noastră este mult inferior faţă
de media vânzărilor în ţările europene, dar tendinţa de creştere anuală ne arată că
instalatorii încep să se familiarizeze cu noile variante constructive, iar vis-a-vis, de
beneficiari un rol hotărâtor pe lângă calitatea deosebită a diferitelor materiale şi
accesorii îl are şi aspectul estetic.
Igiena şi sănătatea personală devin astfel, din ce în ce mai importante, iar noile
instalaţii, dispozitive accesorii vin să îmbine necesitatea, precauţia, confortul,
comoditatea.
Administratorii si utilizatorii constructiilor, uzinelor, inteprinderilor mari si mici
au obligatia sa exploateze instalatii de stingere cu apa a incendiilor, avand instructiunile
de functionare si verificare a instalatiilor pentru stingerea incendiilor.
Proiectare si executarea, echiparea si dotarea minima obligatorie cu instalatii de
stingere cu apa a incendiilor la cladiri, vor trebui sa corespunda prezentului normativ si
standardelor in vigoare, indeplinind principiile si cerintele din normele generale de
protectie impotriva incendiului.
Investitorul poate solicita dotarea suplimentara si cu alte instalatii sau elemente de
instalatii de stins incendiu. Aceste instalatii trebuie sa cuprinda scheme de principiu,
parametrii proiectati (debite, presiune, rezerve), descrierea, modul de utilizare si
intretinere a instalatiilor in situatiile normale, cat si in caz de incendiu.
Componentele specifice instalatiilor de stingere a incendiilor utilizate in prezent din
tara sau strainatate vor fi de tipul celor avizate de Inspectoratul General al Corpului
Pompierilor Militari in conformitate cu STAS 8373 si STAS 4369, precum si cei intrati
in uzul curent.
Este interzis a se face modificari la instalatiile de combaterea incendiilor fara
acordul proiectantului. Pentru stabilirea conceptiei generale privind siguranta la foc se tine
seama de principiile de organizare pentru apararea impotriva incendiilor, cerintele de
proiectare si executare a constructiilor si instalatiilor de combatere a incendiilor si
criteriile de performanta cu factorii care determina aceste criterii. De asemenea, trebuie
-4-
5. sa se tina seama de efectele negative care pot interveni asupra constructiilor si
instalatiilor precum si asupra utilizatorilor.
Prezentul proiect se ocupa de echiparea tehnica a cladirilor cu instalatii de apa
rece pentru combaterea incendiilor, tinand cont de dotarea prezenta a cladirilor atat cu
instalatii clasice (cladirile vechi) cat si cu instalatii moderne, actuale, in cladirile
construite recent.
-5-
6. CAPITOLUL II – ELEMENTE FUNDAMENTALE PRIVIND SIGURANTA LA
FOC A CONSTRUCTIILOR SI INSTALATIILOR AFERENTE
Principiile de organizare, desfasurare si conducere a activitatii de aparare
impotriva incendiilor au in vedere:
• respectarea reglemantarilor in vigoare, definirea prioritatiilor, dimensionarea
optima;
• colaborarea, conlucrarea si dialogul deschis cu factorii interesati.
Cerintele de proiectare si executarea constructiilor si instalatiilor de combatere a
incendiilor pentru utilizatori cuprinde:
• protectia si evacuarea utilizatorilor; preintampinarea propagarii incendiilor;
• protectia pompierilor si altor forte.
Criteriile de performanta privind cerinta de calitate si siguranta a focului
cuprinde:
• riscul de incendiu;
• rezistenta, comportarea si stabilitatea la foc;
• propagarea incendiilor;
• degajarile de fum, gaze nocive si fierbinti;
• propagarea flacarilor;
• etanseitatea la fum si flacari;
• rezistenta fatadelor si acoperisurilor la vecinatati;
• caile de acces, evacuare si interventie.
Principalii factori care determina criteriile de performanta:
• clasele de combustibilitate sau periculozitate;
• densitatea sarcinii termice si contributia la foc;
• sursele potentiale de aprindere;
• alcatuirea si geometria constructiilor;
• fluxul;
• echiparea cu instalatii de avertizare si mijloace de prevenire si stingere a
incendiilor;
• distante de siguranta;
• conditiile atmosferice.
Efectele negative ale agentilor termici, chimici, electromagnetici si biologici care
pot preveni in caz de incendiu se manifesta asupra:
• constructiilor instalatiilor prin depunerea de funingine;
• utilizatorilor prin reducerea vizibilitatii intoxicarii cu fum, arsuri, rani sau alte
traumatisme;
In categoria utilizatorilor intra si pompierii.
Factorii de timp utilizati in proiectare si executarea constructiilor si instalatiilor:
• timpi pentru aprecierea nivelurilor unor criterii de performanta;
• timpi de siguranta la foc;
• timpi operativi de interventie.
Planurile de protectie impotriva incendiilor cuprind:
• planuri de evacuare, depozitare a materialelor periculoase si planurile de
interventie;
• caracteristicile constructiei; - 6 -
7. • echiparea cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor;
• concluzii si masuri tehnico-organizatorice.
Planul de interventie in caz de incendiu la agentii economici in institutii cuprinde:
• date de identificare;
• planul general al unitatii;
• conceptia de organizare si desfasurare a interventiei;
• forte de interventie;
• surse exterioare unitatii de alimentare cu apa si energie electrica;
• planul fiecarei instalatii, constructii sau platforme de depozitare, cu risc de
incendiu de reglementare de persoane.
CAPITOLUL II.2. - PRESCRIPTII FUNDAMENTALE PRIVIND SIGURANTA
LA FOC A CONSTRUCTIILOR IN ANSAMBLU SI A PRINCIPALELOR
PARTI COMPONENTE ALE ACESTORA
Tipuri caracteristice de cladiri:
• cladiri monobloc: sunt cele inchise cu aria cuprinsa cel putin 20000 m², cu
latimea mai mare de 72cm;
• cladiri blindate: sunt cladirile in care activitatea se desfasoara numai la lumina
artificiala cu aria mai mare de 700 m²;
• cladiri inalte la care pardoseala ultimului se afla la 28 m fata de interventia
vehiculelor de pompieri;
• cladiri care nu sunt destinate sa adaposteasca oameni;
• blocuri de locuinte care au cel mult P+11 etaje;
• cladiri foarte inalte care depasesc 45m.
Materialele si elementele de constructii se incadreaza de catre laboratoarele
autorizate (INCERC SI CS-P.S.I.) din punct de vedere al combustibilitatii in:
• incombustibile – cele care sub actiunea focului nu ard;
• combustibile – sub actiunea focului ard.
Materialele combustibile se clasifica in functie de capacitatea de aprindere – usor
sau greu – participand la dezvoltarea incendiului, acestea se impart in patru grupe:
• C1 – practic neinflamabile;
• C2 – dificil inflamabile;
• C3 – mediu inflamabile;
• C4 – usor inflamabile.
Elementele de constructii sunt incombustibile sau combustibile in functie de
caracteristicile materialelor din care sunt executate.
Masurile constructive de protectie se asigura in functie de: degajarile de fum,
gaze fierbinti, produse nocive, etanseitatea de fum si flacari, propagarea flacarilor si
fumului, rezisenta fatadelor si acoperisurilor la foc.
Categoria de pericol de incendiu se stabileste pe zone si incaperi independente
pentru fiecare compartiment de incendiu, in parte mentionandu-se obligatoriu in
documentatia tehnico-economica. Zonele de pericol de incendiu sunt: incaperile,
sectiile si cladirile de productie si depozitare, cladirile de locuit, administrative, social-
-7-
8. culturale si civile, ateliere de productie si intretinere, laboratoarele.
CAPITOLUL II.2. - COMPARTIMENTE DE INCENDIU, PERETI
ARTIFICIALI, PERETI SI PLANSEE REZISTENTE LA FOC SI EXPLOZIE
Compartimentele de incendiu sunt portiunile de cladire separate prin pereti
antifoc sau cladiri independente, amplasate si alcatuite astfel incat sa nu permita propagarea
incendiului al vecinatatii. Peretii antifoc sunt elemente de constructii verticale alcatuite si
dimensionate corespunzator pentru a separa intre ele compartimente de incendiu. Peretii si
planseele rezistente la foc sunt elemente care se prevad in interiorul compartimentului de
incendiu si are rolul de a intarzia incendiul. Peretii si planseele rezistente la explozie
sunt elemente de separare de restul constructiei , a compartimentelor cu pericol de
explozie.
-8-
9. CAPITOLUL III – MATERIALE SI ELEMENTE SPECIFICE
INSTALATIILOR DE ALIMENTARE CU APA RECE PENTRU
COMBATEREA INCENDIILOR
CAPITOLUL III.1. - DETECTOARE DE INCENDIU
Detectoarele de incendiu sunt elemente traductoare in sistemul automat de
detectare, semnalizare si actionare a instalatiilor electrice de stingere a incendiilor.
Detectoarele produse de firmele straine sunt:
• Natifier – produse de SUA;
• Apollo – Fire Detectors LTD – produse de Anglia; se clasifica din punct de
vedere constructiv si funcional in doua grupe:
• conventionale
• adresabile
Aceste detectoare trebuie sa fie compatibile cu centralele de detectie si semnalizare a
incendiilor. De exemplu: detectoarele Apollo sunt compatibile cu centralele SESAM.
Aceste detectoare in general sunt compuse dintr-o carcasa alba demontabila din
material care nu intretine arderea si protejate impotriva prafului si a insectelor putand fi
curatate la interior. Componentele traductoare depind de tipul detectorului.
Capitolul III.1.1. - Detectoare conventionale
Din aceasta grupa fac parte detectoarele:
• de fum cu camera de ionizare atat pentru incendiile cu ardere cu flacara, cat si cu
ardere mocnita, rezistente la rafale de vant si curenti de aer fara a da alarme false;
• de fum fotoelectrice, contin un circuit de memorare si prelucrare a semnalului si
reduce alarmele false;
• duale de fum si temperatura fotoelectrice;
• de temperatura fixa declansand alarma de la 80º C in sus;
• de gradient care detecteaza cresterea brusca a temperaturii printr-un element
static reglat la 60º C;
• de fum fotoelectric cu iesire pe retea atat pentru centrale de protectie a
incendiului cat si pentru cele cu efractie.
Capitolul III.1.2. - Detectoare adresabile
Sunt detectoare inteligente care folosesc o combinatie de tehnici digitale si
analogice de semnalizare raportand analogic nivelul de fum catre centrala de detectie.
Principalele tipuri de detectoare adresabile sunt: detectoare de fum – cu camera de
ionizare; fotoelectrice; cu fascicul proiectat, care emite radiatii infrarosii catre un
receptor aflat la o distanta maxim de 100 m.
Un alt tip de detectoare sunt: monitoarele de incendiu analogice, adresabile cu
camera de ionizare, optice, de temperatura.
Capitolul III.1.3. - Detectoare combinate
-9-
10. Sunt acele detectoare care inglobeaza mai multe principii de detectie printr-un
microprocesor , iar semnalul de incendiu este interconditionat.
Exemplu: Detectoare independente se utilizeaza separat avand sursa de semnalizare
si energie proprie.
Analizoare de gaze de ardere sunt aparate care analizeaza si detecteaza produsele pe
baza de combustitie (ex. CO2), analizeaza concentratia si semnalizeaza.
Capitolul III.1.4. - Centrale de detectie si semnalizare a incendiului
Exemplu:
• centrala analogica adresabila pentru detectarea si semnalizarea incendiului (tip
ID200 NOTIFIER);
• centrale conventionale cu doua zone pentru detectarea si semnalizarea
incendiului (tip MINICALE, NOTIFIER);
• sistem interactiv multisenzor – multicriteriu de detectie a incendiului ALGOREX
– CERBERUS (firma UTI SECURITY SYSTEM).
CAPITOLUL III.2. - INSTALATII CU HIDRANTI INTERIORI PENTRU
COMBATEREA INCENDIILOR
Fiecare cladire sau grup de cladiri dintr-o incinta, prevazuta cu instalatii de stins
incendiul va fi alimentata de regula printr-un singur bransament. Totodata este
obligatorie prevederea cu doua sau mai multe bransamente in cazul retelelor de
incendiu alimentate din reteaua publica care asigura direct debitul, presiunea, continuitatea in
alimentarea cu apa. in cazul prevederii mai multor bransamente, pe fiecare din ele se
vor monta armaturi de inchidere, precum si ventil de retinere, astfel incat sa fie scoase din
functiune separat in caz de avarii si sa se impiedice circulatia apei in sens invers prin
contor.
Capitolul III.2.1. - Hidranti interiori
Echiparea cu hidranti de incendiu interiori a constructiilor, compartimentelor de incendiu
si a spatiilor, potrivit scenariilor de siguranta la foc elaborate, se asigura dupa caz la :
• constructiile inchise din categoriile de o importanta exceptionala si deosebita (A si B)
incadrate conform legislatiei in vigoare indiferent de aria si numarul de niveluri;
• constructii publice, administrative si sociale, cu aria construita de cel putin 600 m² si mai
mult de patru nivele;
• cladiri inalte, foarte inalte cu sali aglomerate indiferent de aria constructiei si numarul de
nivele cu exceptia locuintelor;
• constructii de productie sau depozite din categoria A, B sau C de pericol de incendiu cu arii
minime 600 m² si stive de 4 m inaltime;
• constructii sau spatii publice, administrative, sociale si de productie, depozite subterane cu
aria mai mare de 600 m²;
• parcaje sau garaje subterane pentru mai mult de 20 autoturisme si celor supraterane cu mai
mult de doua nivele.
- 10 -
11. In cazul cladirilor cu mai multe compartimente de incendiu, modul de echipare cu
hidranti interiori se va stabili pentru fiecare compartiment in parte, iar gospodaria de apa se
va dimensiona pentru compartimentul cel mai defavorabil.
Hidrantii interior se pot monta aparent sau ingropat, marcandu-se conform STAS
297/1. Exemplu: - hidrant interior, figura 2 si cei produsi in strainatate, figura 3.
Capitolul III.2.2. - Amplasarea hidrantilor
Se face astfel incat fiecare punct din interiorul incaperilor sa fie protejat de cel putin:
• doua jeturi in incaperi sau grupuri de incaperi industriale ce comunica intre ele
prin goluri neprotejate atunci cand acestea se incadreaza in categoriile A, B, C de
pericol si cu un volum mai mare de 1000 m³ si inaltime de 45 m;
• la salile de spectacole, sala, scena, depozite material, functioneaza doua sau mai
multe jeturi;
• cu un jet in celelalte incaperi, inclusiv cele prevazute cu instalatie de stingere
automata.
Aceste jeturi trebuie obtinute din hidranti situati pe acelasi palier si in acelasi
compartiment de incendiu. Instalatiile se protejeaza asfel incat sa se poata actiona
imediat la izbucnirea incendiului. Hidrantii interiori se amplaseaza in locuri vizibile si
usor de manevrat. La cladirile cu inaltimi mai mari de 28 mhidrantii se amplaseaza numai
pe coridoare sau incaperi tampon pe casa scarii. Robinetii hidrantilor se monteaza la o
inaltime cuprinsa intre 0,8 m si 1,5 m de la pardosea. Nisele hidrantilor nu trebuie sa
patrunda peretii antifoc pe cei care despart incaperi cu pericol de incendiu sau pe cei
care delimiteaza cai de evacuare.
Hidrantii interiori se echipeaza cu furtun tip C (Ø50 mm) flexibil sau tip B (Ø75 mm)
flexibil cu o lungime de 20 m, cu dispozitive de refulare a apei sub forma de jet
compact, pulverizat sau mixt. Presiunea minima la teava de refulare in cazul
dispozitivelor de pulverizare este de 2,5 bari.
Exemple:
• tevi de refulare a apei, figura 4.
• tevi de refulare a apei cu robinet cu perdea de protectie (tip C), figura 5;
• determinarea razei de actiune a unui hidrant, figura 6.
CAPITOLUL III.3. - INSTALATII AUTOMATE CU SPRINKLERE PENTRU
COMBATEREA INCENDIILOR
Capitolul III.3.1. - Echiparea tehnica a cladirilor cu instalatii automate cu
sprinklere
Au rolul de a detecta, semnaliza, localiza si stinge incendiul, folosind apa ca agent
de stingere. Superioritatea acestor instalatii fata de celelalte sisteme automate de protectie cu apa
este determinata, in special, de faptul ca sprinklerele se declanseaza individual si
actioneaza numai asupra ariei incendiate, evitand astfel, udarea inutila a zonelor necuprinse
de incendiu. Instalatiile cu sprinklere trebuie sa fie oportune in timp real, adica sa intre
automat in functiune, la parametrii necesari pentru a limita (localiza) focarul si a
- 11 -
12. actiona suficient la stingerea incendiului.
De asemenea, temperatura de declansare a sprinklerelor trebuie sa fie mai mare decat
temperatura mediului in care sunt montate. Echiparea tehnica a cladirilor,
compartimentelor de incendiu si incaperilor, cu instalatii automate de sprinklere potrivit
scenariilor de siguranta la foc elaborat, se face in conformitate cu legislatia actuala in
acest domeniu:
• constructii inchise din categoriile (ASIB) incadrate conform legislatiei in vigoare
cu densitatea sarcinii termice mai mare de 420MJ/m²;
• cladirilor inalte si foarte inalte cu densitatea sarcinii maxime termice peste 420
MJ/m² cu exceptia locuintelor;
• platouri de filmare cu arii mai mari de 150 m²;
• platforme, garaje pentru 50 autoturisme si trei nivele.
In general sprinklerele se prevad in cladiri cu pericol de incendiu, in care se afla un
numar mare de persoane, depozite, materiale de valoare.
Nu este indicata instalatia de stingere cu sprinkler in cazul in care apa nu este indicata si se
stinge cu alte substante (spuma chimica, gaze inerte, abur).
Capitolul III.3.2. - Solutii si scheme pentru instalatii cu sprinkler
Instalatiile cu sprinklere se compun din urmatoarele elemente principale:
• sprinklere pentru detectarea si stingerea incendiilor;
• retele de conducte ramificate sau inelare pe care sunt montate sprinklere;
• aparate de control si semnalizare (ACS);
• conducte principale cu apa;
• surse alimentare cu apa compuse din: bransamente, rezervoare de acumulare;
• statii de pompare a apei in retele sau in statii de ridicat presiunea (hidrofoare).
Instalatiile de sprinklere trebuie sa fie mereu sub presiune si se poate realiza in
urmatoarele moduri:
• cu apa – antigel;
• cu apa;
• cu aer comprimat;
• cu apa – aer.
Exemplu de instalatie de stins incendiu cu sprinklere apa-apa, figura 7:
Capitolul III.3.3. - Sprinklere
Sunt dispozitive care au o dubla functie; de detectare de incendiu si de dispersare a
jetului de apa asupra suprafetei protejate sub forma de picaturi.
Sprinklerul este compus din trei parte principale:
• corpul sprinklerului prevazut cu un filet exterior destinat montarii la reteaua de
conducte cu un ajutaj interior pentru debitarea apei prevazut cu scaun de etansare;
• deflectorul, alcatuit dintr-o forma speciala (rozeta, paleta, etc.) fixat de corp
printr-un brat sau cadru la o distanta fata de refularea apei. Are rolul de dispersa apa in
mod regulat si de aceeasi marime a picaturii de apa in mod egal pe toata suprafata
protejata;
• dispozitivul de inchidere compus dintr-un ventil tinut fortat de scaunul de
- 12 -
13. etansare a orificiului de refulare a apei de un element de declansare.
Diferite tipuri de sprinklere dupa modul de deschidere:
• prin topirea unui aliaj usor fuzibil la temperatura;
• prin topirea unei substante chimice usor fuzibile la temperatura;
• prin spargerea unui tub de sticla in urma dilatarii unui lichid din interiorul lui la
cresterea temperaturii.
Exemplu de sprinklere standard productie romaneasca INOX, au diametrele
orificiilor de 12,7 mm (tip standard), figura 9.
Exemplu de sprinkler cu bulb, figura 10.
Temperatura de declansare a sprinklerelor este temperatura la care ajunge
ambiant si la care dispozitivul de blocare (caliajul fuzibil) al sprinklerului se desface si
permite curgerea apei prin orificiul acestuia.
CAPITOLUL III.4. - INSTALATII CU DRENCERE PENTRU COMBATEREA
INCENDIILOR
Capitolul III.4.1. - Echiparea tehnica a cladirilor cu instalatii cu drencere
Aceste instalatii pot fi utilizate pentru stingerea incendiilor sau protectia impotriva
incendiilor cu perdele de apa.
Instalatiile cu drencere se prevad la incaperi cu pericol mare de incendiu, platouri
de filmare, hangare pentru avioane, garaje mari, unde din cauza propagarii rapide a
focului sau din alte cauze, nu pot fi utilizate cu destula eficacitate alte metode si
mijloace de stingere: depozite de materiale sau substante combustibile cu degajari mari
de caldura (cauciuc, alcool).
Perdelele de apa pentru protectie folosind drencere se prevad pentru protejarea:
• elementelor de inchidere a golurilor (usi, ferestre) pentru a impiedica focul sa
patrunda de la o incapere la alta;
• cortinelor, usilor, obloanelor din peretii antifoc;
• portiunilor cu pericol de incendiu;
• golurile scarilor rulante;
• cladirilor din exterior;
• coloanelor inalte din industria chimica si petrochimica.
Capitolul III.4.2. - Sisteme si scheme de instalatii cu drencere
Instalatiile cu drencere se compun din:
• drencere;
• retele de conducte;
• robinete (vane) si dispozitive de actionare;
• racorduri pentru cuplarea pompelor mobile de incendiu;
• surse de alimentare cu apa, bransamente, rezervoare pentru stocarea apei si statii
de hidrofori.
Intrucat drencerele sunt tot corpuri de sprinklere, ele se deosebesc prin faptul ca nu
au ventil si sunt mereu cu artificiul deschis. Se utilizeaza in instalatii fixe ale caror
- 13 -
14. caracteristici principale sunt pline cu apa numai partial si anume numai de la sursa pana
la dispozitivul de actionare cu drencere.
Sistemele de actionare cu drencere pot fi automate sau manuale, cele automat se
recomanda in toate cazurile. O instalatie cu drencere automata este prezentata in figura 11.
Schema de functionare a instalatiei cu drencere cu actionare manuala este prezentata
in figura 12.
Capitolul III.4.3. - Drencere
Drencerele sunt dispozitive asemanatoare cu sprinklerele cu deosebirea ca nu au
dispozitive de inchidere avand orificiul permanent deschis. Drencerele fabricate in tara au
orificiile de 8,10; 10,5; 12,5 si 4 mm, iar drencerul pentru perdeaua de apa are diametrul
de 12,5 mm.
Exemplu de drencere standard in figura 13. in functie de cerintele de stingere,
drencerele se monteaza de regula in grupe de maximum 72 de capete care au conducte
de alimentare cu vane de actionare separata pentru fiecare grupa. Alegerea tipului de
drencer, forma deflectorului pentru dispersarea apei, precum si montajul se stabilesc conform
indicatiilor producatorului, avand in vedere scopul urmarit. Calculul si executarea
retelelor, durata de functionare a sistemului de alimentare se face conform STAS1478.
Exemplu de montare a drencerelor, figura 14.
Exemplu de montare a drencerului cu paleta pentru perdea de apa, figura 15.
CAPITOLUL III.5. - INSTALATII FIXE DE STINGERE A INCENDIULUI CU
APA PULVERIZATA
Pulverizarea apei se realizeaza in scopul cresterii raportului intre suprafata
exterioara a picaturilor si masa lor, pentru a obtine un contact mai bun intre apa si
mediul ambiant. in zona focarului, intensificarea transferului de caldura si in consecinta
stingerea mai rapida a incendiului.
In comparatie cu instalatiile de sprinklere si drencere, instalatia de pulverizare
necesita presiuni mari ale apei (500 –700 k Pa).
Instalatiile fixe de stins incendiu cu apa pulverizata se prevad pentru:
• stingerea incendiului de materiale solide combustibile (lemn, hartie, textile,
materiale plastice);
• protejarea obiectelor, structuri si echipamente ale instalatiilor tehnologice,
recipiente pentru lichide combustibile cu inflamabilitate mai mare de 60º C;
• gaze inflamabile, motoare termice;
• pentru incaperi cu numar mare de cabluri electrice cu izolatie combustibila;
• limitarea posibilitatilor de propagare rapida a incendiului prin stropirea zonei de
ardere;
• protectie impotriva incalzirii excesive prin racirea intensa a materialelor;
• neutralizarea unor agenti agresivi asupra mediului.
Capitolul III.5.1. - Solutii si scheme pentru instalatii fixe cu apa pulverizata
Schema de functionare a instalatiei de apa pulverizata (folosita, in special pentru
- 14 -
15. protectia contra incendiului din tunelurisi subsoluri de cabluri electrice), figura 16.
Retele de conducte (1), pe care se monteaza pulverizare (2), racordurile (3), laconducta
(1), la conducta principala (4) de alimentare cu apa. Pe fiecare din racorduri (3) se
monteaza vane (5) de actionare individuala, manuala, locala sau de la distanta pentru
pulverizarea apei pe tronsonul respectiv si manometru (6) pentru
verificarea presiunii apei la intrare in conducta respectiva si manometrul (7) pentru
conducta de alimentare principala. Pompele (8) pentru ridicarea presiunii apei care se
folosesc in cazul in care reteaua nu are presiunea necesara, rezervor tampon(9) cu rol de
acumulare a apei si racord pentru pompe mobile (10).
Distribuitorul instalatiei va fi prevazut cu manaometru. Instalatiile de apa
pulverizata se prevad cu comanda manuala sau automata. Actionarea manuala se admite
numai in cazul in care se face in timp util. Pentru instalatia automata sunt trase scheme
de functionare electrica atat la serviciul de pompieri cat si la camerade comanda.
Schema de semnalizare si actionare a instalatiei de stins incendiu cu apa pulverizata
figura 17. La aparitia semnalului de incendiu dat de detectoarele termice de incendiu si
receptionat de camera de comanda, se pornesc pompele de incendiu si se urmareste prin
lampile de pozitie daca acestea au pornit. Se verifica la fata locului si se stabileste fix
zona afectata. Daca semnalul a fost real se controleaza presiunea la manometrul
distribuitorului si se deschide vana aferenta sectorului de incendiu.
Tipul si numarul de pulverizare se stabileste in functie de parametrii hidraulici
indicati de producator si intensitatea minima de stingere a incendiului. Se prevede o
rezerva de 4-10% din numarul total de pulverizatoare montate pentru inlocuirea celor in
revizie, deteriorate sau infundate. Distanta dintre pulverizatoare nu trebuie sa fie mai mare de
1,5–2m. Directia de stropire a duzelor este de sus in jos. in tunelele de cabluri si
subsoluri se monteaza in pozitie inclinat.
Exemplu de duza pulverizatoare tip ER (Ø 7mm) figura 18. Dimensionarea
instalatiilor fixe de stingere a incendiilor cu apa pulverizata se va face conform STAS
12.260.
- 15 -
16. CAPITOLUL IV – INSTALATIA DE STINS INCENDIU CU APA
PULVERIZATA DIN GALERIILE DE CABLE SI CANAL CABLE DIN
CADRUL UH LOTRU CIUNGET
Descrierea instalatiei
Galeria cablelor tronson orizontal este amplasata desupra transformatorilor de
190 MVA la cota 513,20. Galeria a fost prevazuta cu instalatii fixe de stins incendiu cu
apa pulverizata si hidranti interiori conform normelor in vigoare.
Alimentarea cu apa a instalatiilor de pulverizare se va face din rezervorul de 2000 de m³
amplasat la cota 526 in punctul orb din galeria de acces secundar, prin intermediul unei
statii de hidrofoare amplasata la cota 494,80. De la hidrofor este condusa la galeria de
cabluri de la cota 513,20 prin intermediul unei conducte din otel pentru instalatii STAS
403 – 65.
Instalatia de stins incendiu din galeria de cabluri cota 513,20 a fost prevazuta cu
duze de pulverizare ZR 7 Ø 7 mm si unghiul conului de stropire de 2x450. Instalatia de
pulverizare a fost dimensionata pentru presiunea de lucru la duze de 6 kgf/cm² si un debit de
circa 0,671/s.
Instalatia de pulverizare este impartita pe sectoare cu lungime maxima de 100 m.
Fiecare sector s-a prevazut sa fie actionat automat sau manual cu vana electromecanica
(V1) si respectiv manuala (V2) in caz de avarie. Deasupra s-a mai prevazut o vana (V3)
care se va sigila in pozitia deschisa si care se va inchide atunci in caz de avarie.
Instalatia a fost prevazuta cu manometre cu contact electric MC-1 cu presiune de lucru
de la 0 – 10 kgf/cm² confectionate de ANC care au rolul sa indice la tabloul de comanda
din camera de comanda a centralei, functionarea manuala la presiunea de lucru a sectorului
respectiv in caz de incendiu.
Instalatia de incendiu a fost prevazuta cu statia de hidrofor in scopul ca reteaua de
stins incendiu sa aiba in permanenta sub presiune pana la vana electromagnetica a fiecarui
sector astfel incat in caz de incendiu, drumul parcurs de apa pana la ultima duza a
hidroforului respectiv sa fie cat mai scurt (10 – 158). Pentru verificarea presiunilor din
reteaua sub presiune s-au prevazut manometre simple cu P-0-10 kgf/cm² in amonte de
fiecare vana electromagnetica.
ICNERG, urmeaza sa experimenteze si duzele de pulverizare tip
PROTKOTOSPRAY care conform studiului "Cercetari privind combaterea si
stingerea incendiilor in gospodariile de cabluri" au urmatoarele avantaje:
• unghiul mare al jetului de stropire;
• evitarea pericolului de infundare;
• uniformitatea buna a stropirii.
In acest sens statia de hidrofoare urmeaza sa se predea ulterior pentru a se putea fixa
presiunea de lucru a statiei de hidrofoare.
Galeria de cabluri de la cota 513,20 a fost prevazuta conform NPCI – 1970 cu
hidranti interiori de incendiu cu debite de 2,51/s. Hidrantii au fost prevazuti cu furtun
de tip C Ø 50 mm in lungime de 20.
Scurgerea apelor in caz de incendiu se va face prin intermediul unor sifoane de
200 mm amplasate in fiecare compartiment si conduce prin conducta de fonta Ø 125
mm la rigola de la cota 504,70.
• Galeria cablelor tronsor inclinat si orizontal cota 513,20-617,00 au fost prevazute
- 16 -
17. cu instalatii de stins incendiu cu apa pulverizata alimentate din doua puncte si anume:
Galeria cablelor tronson orizontal si trei sectoare din tronsonul inclinat sunt
alimentate dintr-o statie de hidrofor care va fi amplasata la suprafata tronsonului in
centrala dizelelectrica cota 517.
Tronsonul inclinat in lungime de 60 m care porneste de la cota 513,20 va fi alimentat
din aceeasi retea punct 4 cu galeria de cabluri orizontala, cota 513,20.
Galeria inclinata cota 513,20 – 617 a fost impartit in patru sectoare, cu lungimi
cuprinse intre 50-60 m. Galeria orizontala cota 617 a fost impartita in cinci sectoare cu
lungimi de 90-100 m fiecare. Fiecare sector a fost prevazut cu vane electromagnetice
V1, manuale V2, V3 si manometre cu contact electric MC-1 si simple cu P-0-
10kgf/cm².
Canalul de cabluri de la cota 617,00 din statia de 220 KV a fost de asemenea
prevazut cu instalatii de stins incendiu cu apa pulverizata. Alimentarea instalatiei de
pulverizare s-a prevazut sa se faca din aceeasi statie de hidrofoare care se va prevedea
pentru alimentare cu apa a galeriei inclinate si orizontale.
Statia de hidrofoare urmeaza sa faca obiectul altui proiect din motivul aratat la
punctul 1.
Canalul de cablu a fost prevazut cu elemente de actionare si duze identice cu galeria de
cabluri si presiunea de lucru de 5,5 kgf/cm². Scurgerea apelor in caz de incendiu se va face
prin rigola prevazuta de constructor.
Canalul de cabluri nu a fost prevazut cu hidranti de incendiu deoarece a fost
prevazut cu guri de acces din exterior prin care se poate intervani cu hidranti exteriori.
Conductele din canalul de cabluri si galeriile de cabluri se vor grundui si se vor vopsi
cu ulei.
S-a prevazut de asemenea documentatia economica separata pentru incercarea
unui sector de loc a instalatiei de stins incendiu cu duze la suprafata terenului in prezenta
proiectantului pentru verificarea corecta a instalatiei.
Exemple de amplasare a instalatiei in galeria de cable in figurile 19, 20, 21, 22.
- 17 -
18. CAPITOLUL V – MANAGEMENTUL PRODUCTIEI SI AL CALITATII
CAPITOLUL V.1. - PLANIFICAREA CALITATII
Prin planificare se stabilesc obiectivele organizatiei in domeniul calitatii, precum
si resursele umane, financiare si materiale necesare pentru realizarea lor. Importanta
deosebita a acestei functii deriva din faptul ca, in prezent, circa 70-80% din deficientele
privind calitatea produselor comercializate sunt cauzate de desfasurarea
necorespunzatoare a activitatilor de planificare si de proiectare.
Planificarea calitatii reprezinta ansamblul proceselor prin intermediul carora se
determina principalele obiective ale organizatiei in domeniul calitatii, precum si
resursele si mijloacele necesare realizarii lor.
Planificarea calitatii presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
• diagnosticul calitatii;
• analiza previzionala;
• stabilirea obiectivelor referitoare la calitate;
• determinarea resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor;
• stabilirea actiunilor optime de intreprins, prin planul calitatii.
Diagnosticul calitatii reprezinta o examinare metodica a tuturor proceselor
intreprinderii, cu implicatii asupra calitatii produselor pe care le realizeaza. Aceasta
examinare se realizeaza in scopul evaluarii performantelor intreprinderii, in domeniu
calitatii, in raport cu rezultatele obtinute intr-o perioada anumita sau comparativ cu
performantele concurentilor.
Eficacitatea diagnosticului calitatii depinde foarte mult de competenta
persoanelor care-l efectueaza si de metodologia utilizata. Se recomanda, de aceea, ca
intreprinderea sa apeleze la experti cu o foarte buna pregatire si experienta in domeniu.
Analiza previzionala este o analiza efectuata pentru evaluarea evolutiei probabile a
performantelor intreprinderii in domeniul calitatii, in conditiile modificarilor de mediu
preconizate.
In aceasta analiza pot fi luate in considerare urmatoarele elemente:
• aparitia, in perspectiva, a unui nou concurent sau disparitia altuia;
• aparitia unui nou furnizor de materii prime sau materiale cu care se
aprovizioneaza intreprinderea;
• perfectarea, in perspectiva apropiata a unor noi contracte importante cu clientii
actuali sau cu clientii noi;
• lansarea iminenta pe piata a unui produs nou, de catre concurenti, similar cu cel
realizat de intreprindere sau care ar putea fi un substituent.
Pentru asigurarea eficientei activitatilor de planificare, se impune fundamentarea
riguroasa a obiectelor referitoare la calitatea produselor si proceselor intreprinderii. Punctul
de plecare il reprezinta, in acest sens, identificarea cerintelor clientiilor, prin studii de
marketing, cerinte care trebuie transpuse cat mai exact in caracteristici de calitate a
produselor, cuprinse in specificatiile tehnice. Dupa stabilirea obiectivelor referitoare la
calitate, sunt eleborate planurile calitatii.
Planul calitatii este un document care prevede practicile, resursele, activitatile si
responsabilitatile stabilite pentru realizarea obiectivelor calitatii. Planul calitatii poate sa
faca parte dintr-un plan mai general al intreprinderii sau poate fi elaborat pentru anumite produse
sau procese. - 18 -
19. CAPITOLUL V.2. - ORGANIZAREA ACTIVITATILOR REFERITOARE LA
CALITATE
Pentru realizarea eficienta a obiectivelor stabilite prin planificare, este necesara
organizarea corespunzatoare a tuturor activitailor referitoare la calitate.
Organizarea activitatilor referitoare la calitate se refera la determinarea structurii organizatorice,
definirea responsabilitatilor, alocarea resurselor si aplicarea metodelor care vor permite
realizarea obiectivelor stabilite.
• Evolutia sistemelor de organizare a activitatilor referitoare la calitate.
In acord cu schimbarile aparute, sub impactul progresului tehnic, in productia si
comercializarea marfurilor, au intervenit modificari in ceea ce priveste structura
organizatorica aferenta functiunii calitate a intreprinderii. Pe masura dezvoltarii
atelierelor manufacturiere, coordonatorul productiei a preluat sarcina de control a
produselor. Cu timpul, activitatile de control nu au mai putut fi acoperite de maestrii,
fiind incredintate unor “inspectori”, aflati in subordinea lor directa. Inspectia a devenit
din ce in ce mai mult o problema tehnica, presupunand o calificare speciala.
In conditiile productiei de serie mare, activitatile de inspectie pe fluxul tehnologic au
devenit mai complexe. Pentru asigurarea desfasurarii lor corespunzatoare, a fost
infiintat un compartiment de control al calitatii, condus de un inspector sef, subordonat
sefului productiei.
Corespunzator diversificarii activitatilor efectuate de compartimentul de control al
calitatii, in cadrul acestuia au fost create ulterior unitati functionale distincte, cu
atributii specifice: proiectarea incercarilor, laboratoare de metrologie, inspectia
proceselor tehnologice, asistenta tehnica etc.
Tendinte actuale privind sistemul de organizare a activitatilor referitoare la calitate.
In prezent, se manifesta doua tendinte principale, in ceea ce priveste structura
organizatorica a functiunii calitate a intreprinderii: centralizarea si descentralizarea acesteia.
Centralizarea functiunii calitate presupune regruparea, in cadrul aceluiasi
compartiment, a persoanelor care desfasoara activitatiile corespunzatoare acestei
functiuni.
Avantaje:
• faciliteaza comunicarea;
• reduce necesitatea unor activitati de integrare si coordonare;
Dezavantaje:
• persoanele din compartimentul calitate nefiind direct implicate in desfasurarea
activitatilor curente, pot rezulta decizii si actiuni inadecvate.
Descentralizarea functiunii calitate: responsabilitatea planificarii, organizarii
tinerii sub control si asigurarii calitatii este incredintata fiecarui sector al intreprinderii. In
cazul delimitarii unor compartimente de felul cercetare/dezvoltare, marketing, aprovizionare,
productie etc., sunt stabilite atributii specifice in domeniul calitatii, pentru fiecare dintre
acestea.
Avantaje:
• persoanele fiind direct implicare in desfasurarea activitatilor curente, deciziile si
actiunile referitoare la calitate pot fi bine fundamentate;
- 19 -
20. • pot fi luate, cu mai multa operativitate, masurile necesare pentru rezolvarea
problemelor identificate.
Dezavantaje:
• presupune eforturi mari de integrare si coordonare a activitatilor referitoare la
calitate. Integrarea si coordonarea se pot realiza in moduri diferite: prin comitete, grupe
de lucru, coordonari.
Formalizarea structurii organizatorice a functiunii calitate.
In toate documentele de formalizare a structurii organizatorice a intreprinderii se pot
regasi atributiile, sarcinile si responsabilitatile stabilite in domeniul calitatii.
Organigrama este reprezentarea grafica a structurii organizatorice formale a
intreprinderii.
Matricea responsabilitatilor este un instrument utilizat pentru a determina, atunci
cand mai multi agenti intervin simultan intr-o activitate, cine raspunde de luarea
deciziilor (D), cine participa (P), cine este consultat (C) si cine este informat (I).
Pentru fiecare decizie nu poate fi decat un singur decident, dar pot fi stabilite mai multe
persoane care sa fie consultate, informate in legatura cu activitatea hotarata sau care sa
participe la realizarea acesteia.
Decidentul (D) este singurul careia ii revine responsabilitatea deciziei referitoare la activitatea in
cauza. Participantii (P) au obligatia de a-si exprima opinile, decidentului. Acesta trebuie sa ia in
considerare opinile respective sau sa justifice de ce nu o face. Cei consultati (C) isi reprezinta
punctul de vedere, dar decidentul nu este obligat sa-l ia in considerare. Este evident ca cei
informati nu participa la procesul luarii deciziei.
Organizarea compartimentului calitate si rolul acestuia.
In functie de natura si complexitatea activitatilor pe care le desfasoara
intreprinderea, compartimentul calitate poate fi organizat pe tipuri de activitati, produse
sau procese.
Prima varianta este predominanta, ea presupunand luarea inconsiderare a unor activitati
de planificare, asigurare, control al activitatii, proiectare a mijloacelor de testare,
activitati de metrologie, urmarire a produselor in utilizare etc.
Compartimentul de asigurare a calitatii are, in general, urmatoarele atributii:
• implementarea politicii calitatii declarate de conducere;
• coordonarea activitatilor de tinere sub control a documentelor sistemului de management al
calitatii;
• coordonarea activitatilor de analiza a neconformitatilor;
• coordonarea auditurilor interne ale calitatii;
• coordonarea activitatilor de instruire in domeniul calitatii.
In unele intreprinderi a fost adoptata solutia descentralizarii functiunii calitate, stabilindu-se
“coordonatori pentru asigurarea calitatii” in cadrul fiecarui compartiment.
CAPITOLUL V.3. - COORDONAREA ACTIVITATILOR REFERITOARE LA
CALITATE
Functia de coordonare a managementului calitatii poate fi definita luand in considerare
continutul acestei functii, in cazul managementului intreprinderii, in general.
Coordonarea se refera la ansamblul proceselor prin care se armonizeaza deciziile si
actiunile organizatiei si ale subsistemelor sale, referitoare la calitate, in scopul realizarii
- 20 -
21. obiectivelor stabilite in acest domeniu. Asigurarea unei coordonari eficiente este conditionata de
existenta unei comunicari adecvate in toate procesele corespunzatoare managementului calitatii.
Comunicarea reprezinta transmiterea unui mesaj sau un schimb de informatii intre
persoane care utilizeaza un sistem comun de simboluri.
Necesitatea comunicarii in managementul calitatii deriva din urmatoarele considerente:
• obiectivele referitoare la calitate, pe baza carora se desfasoara toate activitatile in acest
domeniu, trebuie comunicate in intreaga intreprindere, dar si in exteriorul acesteia;
• realizarea calitatii presupune o comunicare corespunzatoare intre compartimentele
intreprinderii;
• verificarea calitatii este urmata de comunicarea rezultatelor, pentru a se putea stabili
masurile corective si de imbunatatire necesare.
- 21 -
22. CAPITOLUL VI – TEHNOLOGIA MONTARII
CAPITOLUL VI.1. - TEVI, FITINGURI SI ARMATURI
Coloanele de alimentare cu apa a hidrantilor interiori se executa cu tevi din otel zincat
constant de 2” , iar cele exterioare pentru apa menajera sau hidranti interiori se executa cu tevi din
otel zincat sau din mase plastice, (polietilene, PVC tip G) cu conditia ca retelele interioare de
distributie sa se execute din otel zincat pentru hidrantii de incendiu si cu mase plastice pentru
consumul menajer si sa se faca inchiderea retelei menajere din exterior in caz de incendiu.
Sprinklerele, drencrele, duzele pulverizatoare ER se confectioneaza din materiale
neoxidante pentru a impiedica coroziunea lor. Acestea se monteaza pe o retea separata de cea a
hidrantilor sau apei menejere. si reteaua este confectionata tot din tevi de otel negre sau zincate.
Conductele intre ele se monteaza prin aceleasi tipuri de armaturi sau fitinguri ca la reteaua de apa
potabila.
In schimb la capatul coloanelor de sprinklere, drencere sau pulverizatoare sunt prevazute
armaturi pentru spalarea instalatiei periodic. Ca materiale de imbinare a tevilor, armaturilor,
fitingurilor folosim fuior de canepa, minum de plumb, ulei de in si materiale izolante pentru a
intampina coroziunea lor.
Conductele se protejeaza atat in pamant cat si in exterior cu materiale anticorozive.
Instalatiile de stins incendiu se vopsesc in culoare rosie. Armaturile de la capatul coloanei
hidrantilor sunt din fonta maleabila, otel sau aluminiu. tevile de la capatul furtunurilor de incendiu
cat si armaturilor de imbinare sunt din aluminiu sau PVC tip G, iar etansarea se face prin inel de
cauciuc. Montare conductelor, a fitingurilor, a armaturilor se face cu chei speciale (mox) si cu
cheie lant.
CAPITOLUL VI.2. - MONTAREA INSTALATIILOR INTERIOR DE ALIMENTARE
CU APA RECE PENTRU COMBATEREA INCENDIILOR
Capitolul VI.2.1. - Montarea instalatiilor cu hidranti interiori
Hidrantii interiori se monteaza in nise amenajate special in grosimea
peretilor, prevazute cu rama metalica si usa cu geam mat. Daca grosimea
peretilor nu permite executarea niselor,hidranti i interiori se pot monta in cutii
metalice asezate pe pereti, prevazute, de asemenea, cu usa metalica si geam mat.
Hidrantii se racordeaza direct la coloane, prin teuri prevazute la 1,50 m de la
pardoseala. Partea de jos a firidei hidrantului trebuie sa se afle la o inaltime de 1,10 m
de lapardoseala.
In nisa, pe un tambur metalic 3 se infasoara furtunul, cu lungimea de 20 m, caruia i
se monteaza la un capat teava cuajutajul de stropire, care se fixeaza cu ajutorul unor
cleme 4.
Capitolul VI.2.2. – Montarea instalatiilor cu sprinklere
Succesiunea operatiilor tehnologice de menaj a instalatiilor cu sprinklere este urmatoarea:
- 22 -
23. • se insurubeaza teul pe tronsonul prefabricat al conductei de alimentare cu apa, iar in locul
sprinklerului se insurubeaza in teu un dop prevazut cu filet exterior;
• se monteaza bratara metalica in elementul de constructie si se prinde de bratara, tronsonul
prefabricat de conducta;
• se ansambleaza o ramura a instalatiei formata din doua sau mai multe tronsoane
prefabricate;
• se efectueaza proba de presiune introducand apa sub presiune in conducta;
• se goleste conducta de apa, se scot dopurile din teuri si in locul lor se monteaza sprinklerele
prin insurubare;
• se introduce apa in conducta si se probeaza functionarea sprinklerelor incalzind
dispozitivul de declansare de la flacara unui chibrit. Aceasta proba se efectueaza la cateva
sprinklere amplasate in diferite puncte, pentru a se putea trage o concluzie generala asupra
functionarii intregii instalatii. Cu aceasta ocazie se verifica si functionarea sistemului de
semnalizare acustica si optica a intrarii in functiune a instalatiei cu sprinklere.
Sprinklerele se pot monta cu bataia jetului in jos la cladiri din beton in care se urmareste numai
protejarea materialelor din incaperi, sau in sus spre tavan, ori in dreptul grinzilor la o distanta de
cel putin 2,5 cm sub partea inferioara a acestora.
Capitolul VI.2.3. - Montarea instalatiilor cu drencere
Instalatiile cu drencere se prefabrica in ateliere. Tronsoanele de teava, avand
executate orificiile de iesire si montate capetele de drencer, se transporta in santier si se
monteaza in bratarile pregatite din timp.
Distantele dintre drencere se stabilesc in functie de unghiul de atac al jetului si de
diametrul orificiului decurgere. Se recomanda ca distanta dintre doua drencere sa fie
cuprinsa intre 1,50 m si 2,50 m, iar distanta intre randul de drencere si spatiul protejat
sa fie intre 0,25 m si 1,20 m. Instalatia de drencere se monteaza in grupe de maximum
72 de capete, fiecare grupa fiind prevazuta cu conducta principala de alimentare si cu
robinete de actionare.
CAPITOLUL VII – EXPLOATAREA, INTRETINEREA SI REPARAREA
INSTALATIILOR DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR.
CAPITOLUL VII.1. - INSTALATII DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR.
Se mentin in permanenta in stare de functionare. Executia, exploatarea, intretinerea si
raportarea acestora se vor face de catre personal autorizat, respectandu-se prevederile de executie,
instructiunile furnizorului si normele de prevenire si stingere a incendiilor. La fiecare centrala de
avertizare a incendiilor se vor afisa schemele circuitelor de avertizare (detectoarelor) precum si
instructiunilor de folosire. Centrele de avertizare a incendiilor vor fi in permanenta supravegheate.
Pentru fiecare tip de instalatie este obligatoriu sa se asigure avertizarea si detectarea de
rezerva. Este interzisa blocarea acestora cu material. Pe timpul cat acestea sunt in revizie sau
defecte se vor lua masuri suplimentare de securitate. Constructiile facute cu prilejul acestor
operatii, masurile luate, cauzele acestora se vor mentiona in registrul instalatiilor de semnalizare.
- 23 -
24. CAPITOLUL VII.2. - INSTALATIILE DE STINGERE CU APA PULVERIZATA SI
ECHIPAMENTELE AFERENTE ACESTEI INSTALATII
Se va face conform normelor in vigoare. Starea exterioara a instalatiei se va face vizual la
fiecare schimb. Controlul saptamanal se va face riguros si se va mentiona in registru. Lunar se vor
porni pompele si se va pune sub presiune reteaua de distribuire. Semestrial, primavara si toamna
se va pune in functiune toata instalatia.
CAPITOLUL VII.3. - INSTALATII DE HIDRANTI INTERIORI
Hidrantii de interior se vor controla vizual la fiecare schimb si se va constata daca are in
componenta tevi de refulare, furtun, racorduri si daca sunt in stare de functionare. Verificarea
presiunii la cel mai inalt punct de distribuire a apei pentru incendiu pe manometrul de control si
pornirea pompelor in treapta II, daca este cazul acesta se face saptamanal.
CAPITOLUL VII.4. - INSTALATIILE DE DRENCERE SI SPRINKLERE
Aceste instalatii de stins incendii necesita o supraveghere speciala si permanenta pentru a fi
mentinute in stare de functionare. Supravegherea, intretinerea si repararea acestor instalatii
trebuiesc incredintate unui personal calificat si pregatit special pentru a cunoaste bine modul lor de
functionare.Verificarile saptamanale planificate si executate se consemneaza in registrul de
control al instalatiei. Instalatiile de drencere si cele de apa pulverizata cu actionare in grup se
verifica in fiecare saptamana prin deschiderea robinetelor de actionare manuala.
Beneficiarul este obligat odata la cinci ani sa trimita 3% din capetele de sprinklere la
verificare. Pe timpul reparatiilor, capatele drencerelor, sprinklerelor si duzelor pulverizatoare se
vor acoperi cu pungi de plastic.
Cel putin trei luni se va verifica si corecta functionarea manometrelor cu ajutorul
manometrului de control. Pentru a asigura o exploatare corecta a instalatiei se vor lua urmatoarele
masuri:
• toate vanele vor fi numerotate pentru identificare avand totodata marcaje distincte, indicand
ramura pe care o controleaza;
• pe fiecare vana se va marca sensul de deschidere;
• se va asigura accesul permanent la fiecare vana, inclusiv cele montate la inaltime prin
prevederea unor scari de acces.
Fiecare vana se va controla prin manevrarea tijei de actionare pentru a se constata daca este
complet deschisa. Ori de cate ori se constata defectiuni, vor fi luate neintarziat masuri de reparare
sau inlocuire a pieselor uzate sau defecte. Pentru aceasta trebuie asigurata o rezerva suficienta de
piese de schimb (manometre, robinete, garnituri etc.).
- 24 -
25. CAPITOLUL VIII – NORME SI TEHNICI A SECURITATII MUNCII SI PUNCTE DE
STINGERE A INCENDIILOR
CAPITOLUL VIII.1. - NORME SI TEHNICI A SECURITATII MUNCII
Posturile de incendiu pentru materiale si accesoriile din apropierea hidrantilor vor fi
complete cu intreaga dotatie (chei hidranti, chei capace, garnituri de rezerva, role de furtun, tevi
refulare etc.). Dupa folosirea furtunurilor, vor fi bine uscate pentru reasezarea la posturi.
Amplasamentul fiecarui post de incendiu, hidrant, aparat de semnalizare si control, sprinkler etc.,
se vor stabili pe baza proiectului si se va marca cu indicatoare conform STAS 297-2.
Inaintea perioadei de inghet se va controla buna functionare a ventilului interior, a
orificiului de golire de la baza hidrantului si nivelul apelor freatice fata de orificiul de golire pentru
a se asigura ca hidrantul nu e plin cu apa. Sifoanele de pardosea, rigolele de scurgere si legaturile
lor cu canalizarea se vor pastra curate, pentru a se asigura buna scurgere a apei in caz de incendiu.
Lucrarile ce se executa la retelele de apa interioara pentru stingerea incendiilor, se vor face
cu avizul comisiei tehnice PSI pe baza unui plan de masuri care precizeaza sarcinile, masurile de
siguranta si durata.
Pe timpul lucrarilor se vor lua masuri pentru a nu patrunde pamant sau alte impuritati care
ar putea bloca ventilele, capetele de sprinklere. La receptia lucrarilor de retele, se va controla in
mod special starea de curatenie din interiorul conductelor, mentionandu-se in procesul verbal de
receptie.
Este strict interzis:
• sa se foloseasa utilajele, materialele tehnice si instalatiile de stingere a incendiilor in alte
scopuri;
• sa se descompleteze mijloacele de la posturile de incendiu, echipamentele de hidranti si
orice alte instalatii de avertizare si stingere a incendiilor.
• Sa se blocheze in orice fel accesul liber la mijloacele de stingere sau accesul liber al
pompierilor.
Instalatiile de drencere si echipamentele aferente trebuie intretinute in mod corespunzator
de catre un responsabil care cunoaste intreaga instalatie, defectiunile curente ce pot interveni si sa
intervina pentru lichidarea lor.
La instalatiile de stingere cu apa pulverizata trebuie sa se tina cont de:
• starea perfecta a pompelor destinate instalatiei;
• etanseitatile conductelor;
• desfundarile duzelor de pulverizare;
• starea ventilului de deschidere a apei in circuit;
• starea inghetului in anotimpul rece.
La instalatiile de avertizare, periodic se va verifica functionarea fiecarui detector, iar in
cazul defectiunii acestora se va demonta, se va curata de praf si se va tine intr-un loc uscat pentru
indepartarea eventualei umiditati la care este sensibil. Nu se mentine instalatia in stare de
nefunctionare. Scoaterea partiala, temporara din functiune a acesteia sau a unei linii de detectoare
se face numai cu aprobarea conducatorului tehnic al unitatii. Personalul de exploatare va fi instruit
periodic cu privire la interpretarea semnalizarilor.
Pentru controlul starii tehnice a instalatiei si verificarea ei, conducerea unitatii va numi un
tehnician specializat in intretinerea acestei instalatii. La proba functionala vor participa seful
- 25 -
26. formatiei PSI si un reprezentant al unitatii care o are in dotare.
CAPITOLUL VIII.2. - NORME PRIVIND STINGEREA INCENDIILOR
Prezentele norme reglementeaza obligativitatea pe care o au obiectivele care detin lucrari
de prevenire si substante pentru stingere, de a verifica periodic calitatea acestora.
Vopsea ignifuga pentru interior, exterior si termospumanta.
In vederea receptionarii lucrarilor de ignifugare sau pentru verificarea mentinerii eficacitatii
in timp a ignifugarii se vor executa incercari de laborator, conform STAS 652, de catre
un laborator dotat cu utilajul necesar.
Epruvetele pentru incercari, in numar de trei, vor avea dimensiunile prevazute in
STAS 652 si se vor ignifuga concomitent si in aceleasi conditii cu ignifugarea
obiectivului, sub supravegherea beneficiarului lucrarii. Aceste probe (epruvete) se vor
pastra pana la incercare, in podul constructiei, asezate liber.
Ulterior aplicarii tratamentului de ignifugare, epruvetele sub forma de placi pot fi scoase
si din sarpanta acoperisului, insa din locuri care nu pericliteaza rezistenta constructiei.
Epruvetele care se trimit pentru incercare se vor lua in prezenta reprezentantului intreprinderii
executante a lucrarilor de ignifugare, din locurile indicate de responsabilul administrativ
al constructiei. Epruvetele in stare zvantata se ambaleaza in hartie pentru evitarea indepartarii
ignifugatului, dupa care se leaga cu sfoara, se sigileaza si se eticheteaza.
In documentele de expediere a epruvetelor la laboratoarele de incercare si pe etichete se vor
specifica:
• produsul ignifugat utilizat;
• intreprinderea producatoare;
• data aplicarii produsului ignifug;
• intreprinderea executanta a lucrarii de ignifugare.
In documentul de expediere a epruvetelor se vor mentiona acceptul de plata a
incercarilor si contul de virament. In cazul incercarilor de placi, pierderea din masa
initiala in valoare medie nu poate depasi 35%.
Beneficiarul lucrarii trebuie sa urmareasca eficacitatea produselor ignifuge aplicate,
care odata cu ignifugarea obiectivului executa si tratarea epruvetelor necesare
incercarilor periodice (la 6 luni, 1 an si dupa 2 ani), aplicand acelasi consemn specific.
Epruvetele ignifugate concomitent si in aceleasi conditii cu ignifugarea obiectivului se
vor pastra pana la incercarea in podul constructiilor, asezate liber.
La aceste incercari, pierderile din masa initiala pot fi majore cu maximum 5% dupa 6
luni si 10 % dupa un an. Dupa 2 ani, pierderea totala nu trebuie sa depaseasca 50% din
masa initiala. In cazul in care se depaseste pierderea de 50% din masa initiala, lucrarea
de ignifugare trebuie refacuta.
Ignifug textil.
Receptionarea lucrarilor de ignifugare si verificarea mentinerii eficacitatii in timp a
ignifugarii se fac prin incercari de laborator, care vor fi efectuate in laboratoare dotate cu utilajul
necesar.
Epruvetele pentru incercari vor avea dimensiunea de 50x60 cm si vor fi scoase din
materialul ignifugat sau ignifugate concomitent si in aceleasi conditii odata cu executarea lucrarii
- 26 -
27. de ignifugare, sub supravegherea beneficiarului. Epruvetele scoase pentru incercarile de laborator
se ambaleaza in hartie, se sigileaza si se eticheteaza.
In documentul de expediere a probelor la laboratorul de incercari si pe eticheta se vor
specifica:
• produsul ignifug utilizat;
• intreprinderea producatoare;
• data ignifugarii;
• metoda impregnarii (fulardare, stropire);
• intreprinderea executanta a lucrarii de ignifugare.
In documentele de expediere a epruvetelor se vor mentiona si acceptul de plata a
incercarilor efectuate si contul de virament.
- 27 -
28. ANEXE
Proiectat
Desenat ZAHARIA LUCIAN Pl.
Verificat HUTTER MIHAELA 1
Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:
Aprobat Masa neta Nr. inventar:
COLEGIUL TEHNIC Detector de incendiu
ANGHEL SALIGNY
BUCURESTI Data:
- 28 -
29. Proiectat
Desenat ZAHARIA LUCIAN Pl.
Verificat HUTTER MIHAELA 2
Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:
Aprobat Masa neta Nr. inventar:
COLEGIUL TEHNIC Hidrant interior pentru cladiri
ANGHEL SALIGNY
BUCURESTI Data:
- 29 -
30. Proiectat
Desenat ZAHARIA LUCIAN Pl.
Verificat HUTTER MIHAELA 3
Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:
Aprobat Masa neta Nr. inventar:
COLEGIUL TEHNIC Hidranti interiori pentru stingerea incendiilor produsi in
ANGHEL SALIGNY strainatate
BUCURESTI Data:
- 30 -
31. Proiectat
Desenat ZAHARIA LUCIAN Pl.
Verificat HUTTER MIHAELA 4
Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:
Aprobat Masa neta Nr. inventar:
COLEGIUL TEHNIC Tevi de refulare de mana, simple
ANGHEL SALIGNY
BUCURESTI Data:
- 31 -
32. Proiectat
Desenat ZAHARIA LUCIAN Pl.
Verificat HUTTER MIHAELA 5
Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:
Aprobat Masa neta Nr. inventar:
COLEGIUL TEHNIC Tevi de refulare de mana, cu robinet cu perdea de protectie
ANGHEL SALIGNY tip C
BUCURESTI Data:
- 32 -
33. Proiectat
Desenat ZAHARIA LUCIAN Pl.
Verificat HUTTER MIHAELA 6
Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:
Aprobat Masa neta Nr. inventar:
COLEGIUL TEHNIC Schema pentru determinarea razei de actiune a unui hidrant
ANGHEL SALIGNY
BUCURESTI Data:
- 33 -
34. Proiectat
Desenat ZAHARIA LUCIAN Pl.
Verificat HUTTER MIHAELA 7
Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:
Aprobat Masa neta Nr. inventar:
COLEGIUL TEHNIC Schema de functionare automata a instalatiei cu sprinklere in
ANGHEL SALIGNY sistem de apa-apa
BUCURESTI Data:
- 34 -
35. Proiectat
Desenat ZAHARIA LUCIAN Pl.
Verificat HUTTER MIHAELA 8
Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:
Aprobat Masa neta Nr. inventar:
COLEGIUL TEHNIC Schema instalatiei automate cu sprinklere in sistem cu aer
ANGHEL SALIGNY comprimat
BUCURESTI Data:
- 35 -
36. Proiectat
Desenat ZAHARIA LUCIAN Pl.
Verificat HUTTER MIHAELA 9
Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:
Aprobat Masa neta Nr. inventar:
COLEGIUL TEHNIC Sprinkler de tip standard
ANGHEL SALIGNY
BUCURESTI Data:
- 36 -
37. Proiectat
Desenat ZAHARIA LUCIAN Pl.
Verificat HUTTER MIHAELA 10
Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:
Aprobat Masa neta Nr. inventar:
COLEGIUL TEHNIC Sprinkler cu bulb
ANGHEL SALIGNY
BUCURESTI Data:
- 37 -
38. Proiectat
Desenat ZAHARIA LUCIAN Pl.
Verificat HUTTER MIHAELA 11
Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:
Aprobat Masa neta Nr. inventar:
COLEGIUL TEHNIC Schema de functionare a instalatiei cu drencere, cu actionare
ANGHEL SALIGNY automata
BUCURESTI Data:
- 38 -
39. Proiectat
Desenat ZAHARIA LUCIAN Pl.
Verificat HUTTER MIHAELA 12
Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:
Aprobat Masa neta Nr. inventar:
COLEGIUL TEHNIC Schema de functionare a instalatiei cu drencere, cu actionare
ANGHEL SALIGNY manuala
BUCURESTI Data:
- 39 -
40. Proiectat
Desenat ZAHARIA LUCIAN Pl.
Verificat HUTTER MIHAELA 13
Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:
Aprobat Masa neta Nr. inventar:
COLEGIUL TEHNIC Drencere
ANGHEL SALIGNY
BUCURESTI Data:
- 40 -
41. Proiectat
Desenat ZAHARIA LUCIAN Pl.
Verificat HUTTER MIHAELA 14
Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:
Aprobat Masa neta Nr. inventar:
COLEGIUL TEHNIC Pozitii de montare a drencerelor
ANGHEL SALIGNY
BUCURESTI Data:
- 41 -
42. Proiectat
Desenat ZAHARIA LUCIAN Pl.
Verificat HUTTER MIHAELA 15
Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:
Aprobat Masa neta Nr. inventar:
COLEGIUL TEHNIC Pozitia de montare a drencerului cu paleta pentru perdea de
ANGHEL SALIGNY protectie cu apa
BUCURESTI Data:
- 42 -
43. Proiectat
Desenat ZAHARIA LUCIAN Pl.
Verificat HUTTER MIHAELA 16
Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:
Aprobat Masa neta Nr. inventar:
COLEGIUL TEHNIC Schema instalatiei fixe de stins incendiu cu apa pulverizata
ANGHEL SALIGNY
BUCURESTI Data:
- 43 -
44. Proiectat
Desenat ZAHARIA LUCIAN Pl.
Verificat HUTTER MIHAELA 17
Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:
Aprobat Masa neta Nr. inventar:
COLEGIUL TEHNIC Schema instalatiei de semnalizare si actionare a instalatiei de
ANGHEL SALIGNY stins incendiu cu apa pulverizata
BUCURESTI Data:
- 44 -
45. Proiectat
Desenat ZAHARIA LUCIAN Pl.
Verificat HUTTER MIHAELA 18
Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:
Aprobat Masa neta Nr. inventar:
COLEGIUL TEHNIC Duze de pulverizare tip ER (Ø7mm)
ANGHEL SALIGNY
BUCURESTI Data:
- 45 -
46. Proiectat
Desenat ZAHARIA LUCIAN Pl.
Verificat HUTTER MIHAELA 19
Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:
Aprobat Masa neta Nr. inventar:
COLEGIUL TEHNIC Sectiune in plan
ANGHEL SALIGNY
BUCURESTI Data:
- 46 -
