Preot iosif-trifa - minunea-dela-maglavit-și-locul-dela-matei-12-38-42-i-b-nr-34-18-aug-1935-p-1

1. 1
„Minunea” dela Maglavit - și locul dela Matei 12, 38-42
Ziarele și oamenii vorbesc mereu despre „minunea” dela Maglavit. Și oamenii se perindă
încă pe acolo, să vadă ciobanul și locul cu buturuga unde se spune că s'ar fi arătat și ar fi grăit
Dumnezeu.
Desigur pornirea religioasă a poporului care ÎL caută pe Dumnezeu și în forma aceasta -
este bună. E un semn că în sufletul oamenilor - oricât de răi ar fi - tot mai trăește dorul și fiorul
fiului perdut.
Dar, cercetat în lumina Evangheliei, Maglavitul grăește și despre puținătatea vieții
noastre religioase.
Mă gândesc la locul dela Matei 12, 38-42, unde poporul Evreu cerea de la Isus o minune,
un semn ca să creadă. Iar Isus a răspuns: „că nici o altă minune nu se va mai da oamenilor decât
minunea (semnul) prorocului Iona. Căci dupăcum Iona a stat 3 zile și 3 nopți în pântecele
chitului, tot așa și Fiul Omului va sta 3 zile și 3 nopți în pântecele pământului”...
Cam așa se întâmplă și azi. Poporul de azi, necredința de azi, cere și ea ceva „minuni”,
ceva „semne” ca să creadă. Și aleargă poporul unde aude de atare minune.
Dar aici vine cuvântul Domnului Isus care a spus și spune lămurit că nici o altă minune
nu se va mai da și arăta oamenilor, decât „minunea prorocului Iona”, adecă minunea răstignirii,
îngropării și învierii Lui pentru noi și mântuirea noastră.
Oamenii caută „minuni”, dar vremea minunilor a trecut. Golgota ne-a lăsat minunea
minunilor și sfârșitul tuturor minunilor. Cine așteaptă o minune mai mare decât asta - acela nu se
va putea mântui.
Oamenii caută minuni, dar nu caută minunea minunilor: Golgota.

2. 2
Oamenii aleargă unde se aude că ar fi grăit Dumnezeu, dar Domnul Dumnezeu ne-a grăit
- odată pentru totdeauna - prin însuși Fiul Său. Iar această grăire se află în Evanghelie, în Biblie.
Dumnezeu ne-a lăsat o Carte întreagă (Biblia) prin care ne-a spus tot ceeace a avut să ne spună.
Și totuși oamenii nu aleargă după această Carte.
Maglavitul! - este și el o mărturie despre pruncia vieții noastre religioase. la Maglavit,
ciobanul Petrache i-a jurat pe oameni „să țină poruncile”: să nu mai fure, să nu mai înșele, să nu
mia păcătuiască. Dar de sigur, cei mai mulți din cei „jurați” au și călcat deja jurământul pentrucă
mântuirea omului și lăsarea lui de păcat vine numai prin ceeace se chiamă „renaștere”; „moarte”
și „înviere” la picioarele Crucii.
Golgota, Isus cel răstignit este Minunea minunilor și cel ce n'a aflat această „minune”, nu
poate afla mântuirea.
Pr. Iosif Trifa, „<<Minunea>> dela Maglavit - și locul dela Matei 12, 38-42”, I. B. nr. 34/18 aug.
1935, p. 1