Studiu privind incidenţa şi etiologia în dezlipirea prematură de placentă normal inserată

1. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN TÂRGU MUREŞ
FACULTATEA DE MEDICINĂ GENERALĂ - DISCIPLINA OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE
Studiu privind incidenţa şi etiologia în
Dezlipirea prematură de placentă normal inserată
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: Prof. Dr. Szabó Béla
ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC: Dr. Bereczky L. Katalin
ABSOLVENT: Kraft Hunor-Norbert
TÂRGU MUREŞ
2009

2. Introducere
Ce este Dezlipirea prematură de placentă normal inserată (DPPNI)?
Reprezintă separarea prematură a unei placente normal implantate la sfârşitul gestaţiei,
dar înainte de naşterea fătului, cu formarea unui hematom între placentă şi peretele
uterin.
DPPNI complică aproximativ 1% din naşteri, incidenţa sa fiind în creştere.
Este responsabilă de 6% din mortalitatea maternă,
iar rata mortalităţii fetale este aproximativ 15%.

3. Introducere
Simptomatologie
Apare în ultimul trimestru de sarcină sau în travaliu, debutând brusc, în plină sănătate aparentă.
Clasic debutul este marcat de:
- sângerare vaginală (80% din cazuri) - sângele este negru
- durere abdominală sau lombară (70 %)
- contracţii uterine dureroase (hipertonie, hiperchinezie)
- tonus uterin crescut (tetanie uterină,„uter de lemn”)
- modificări ale stării generale materne (semne clinice ale şocului hemoragic)
- distres fetal (60%), la auscultaţie se constată dispariţia bătăilor cardiace fetale sau
alterarea acestora.

4. Introducere
Evoluţie şi complicaţii
Complicaţii materne:
hemoragie şoc grav,
ruptură uterină,
CID difuz, moarte
Complicaţii fetale:
hipoxie făt prematur, regresie în dezvoltare,
anomalii sistemului nervos central,
făt mort

5. Introducere, Scopul lucrării
Etiologie
Etiologia sindromului nu este încă foarte bine cunoscută.
Printre factorii favorizanţi ai decolării premature de placentă normal inserată se citează:
- multiparitatea
- rasa afro-americană
- vârsta mai mică de 16 ani şi mai mare de 35 de ani
- traumatismele abdominale (în urma accidentelor rutiere, cădere, agresiune)
- hipertensiunea arterială (incriminată ca factor etiologic încă din 1845 de Blot)
- consumul de alcool şi cocaină
- fumatul
- ruperea prematură a membranelor
- cordon ombilical scurt
- leiomiomul uterin
Scopul lucrării
În lucrarea de faţă s-a căutat răspuns la următoarele întrebări:
1. Care este incidenţa de dezlipire prematură de placentă normal inserată în Clinica de
Obstetrică – Ginecologie I. din Târgu Mureş?
2. Care factori etiologici pot fi identificate ca fiind responsabili pentru decolarea prematură
a placentei ?

6. Material şi metodă
Material şi metodă
S-au prelucrat statistic cazurile de DPPNI pe o perioadă de 5 ani (01. Ianuarie 2004 – 31.
Decembrie 2008) din cazuistica Clinicii de Obstetrică – Ginecologie I. din Târgu Mureş,
folosind foile de observaţie respectiv buletinele de externare a pacienţilor.
S-a analizat:
La mamă:
- vârsta mamei
- vârsta gestaţională
- starea socială
- gestaţia
- paritatea
- boli asociate sarcinii
- simptoamele la internare
La nou-născut:
- greutate
- sexul
- maturitatea
- scorul Apgar la 1 şi 5 minute

7. Rezultate
Numărul naşterilor şi numărul total de DPPNI
În perioada urmărită în Clinica de Obstetrică – Ginecologie I. din Târgu Mureş au avut
loc în total 12125 de naşteri, din care numărul total de DPPNI este 80 (0,66%).
Anul Nr. naşteri Nr. cazuri DPPNI Procentaj
2004 2345 17 0,72%
2005 2493 16 0,64%
2006 2457 22 0,90%
2007 2478 10 0,40%
2008 2351 15 0,64%
Total 12125 80 0,66%

8. Rezultate
Distribuţia cazurilor DPPNI pe grupe de vârstă
25
23
22 vârsta medie maternă: 27,54 ani
valoarea minimă: 15
20 valoarea maximă: 42
mediana: 27,5
15
15
13
10
6
5
1
0
15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani 35-39 ani 40-44 ani

9. Rezultate
Distribuţia cazurilor DPPNI după starea socială a mamei
27; 33,8%
53; 66,3%
St. socială precară St. socială adecvată

10. Rezultate
Distribuţia cazurilor DPPNI după avorturi în antecedente
37; 46,3%
22; 27,5%
21; 26,3%
0 1 2 sau mai multe

11. Rezultate
Distribuţia cazurilor DPPNI după paritate
37; 46,3%
21; 26,3%
22; 27,5%
Primipară Secundipară Mare multipară

12. Rezultate
Distribuţia cazurilor DPPNI după bolile asociate sarcinii
20
18
18
16 22,50%
14
12
12
10 15,00%
8
6
6
4 7,50% 3
2 3,75%
0
HTA Inf. genitală Alte inf. Politraumatism

13. Rezultate
Distribuţia cazurilor DPPNI după simptomele la internare
70
60 58
50 72,50%
45
40 56,25%
30
20
10
4 3
0
5,00% 3,75%
Sângerare vaginală TBU crescut Scurgere l. amniotic Stare după acc.

14. Rezultate
Distribuţia cazurilor DPPNI după maturitatea nou-născutului
49; 61,25%
31; 38,75%
făt născut la termen făt prematur

15. Rezultate
Distribuţia cazurilor DPPNI după starea nou-născutului la naştere
18; 22,5%
62; 77,5%
făt viu făt mort

16. Rezultate
Distribuţia cazurilor DPPNI după scorul Apgar la 1 minut
20
18
18
16 15
14
12
10 10
10
8
6
6 5 5
4 3 3 3
2
2
0
Apgar 0 Apgar 1 Apgar 2 Apgar 3 Apgar 4 Apgar 5 Apgar 6 Apgar 7 Apgar 8 Apgar 9 Apgar 10

17. Concluzii
N.B.
■ În studiul nostru incidenţa DPPNI-ului este 0,66%.
■ Multiparitatea şi avorturile în antecedente sunt factori
favorizanţi ai bolii.
■ Este mai frecvent între vârstele 20 şi 35.
■ Hipertensiunea arterială, infecţiile genitale şi traumatismele
abdominale sunt cele mai frecvente boli asociate sarcinii care
duc la DPPNI.

18. Vă mulţumesc pentru atenţie!