1. .' Colectia OMUL, ACEST NECUNOSCOT IRINA HOLDEVICI ILIE P. VASILESCU
Din cuprins:
FDlTURA ALOOMARS
Bucure~ti 1991
SI•
FORTELE NELIMITATE•
ALE PSIHISMULUI
LUPTA INDELUNGA TA A ~TnNTEI CD MAGIA
SECRETELE ADEVARA1'E ALE HIPNOZEI
INDUCTIA HIPNOTICA
HIPNOTlZA 1'ORUL, UN MAGICIAN 1
CARAC1'ERIS1'ICILE S1'ARII HIPNOTICE
PROFUNZIMEA HIPNOZEI
sA pATRUNDEM IN TAINELE HIPNOZEI
FALSELE PERICOLEALE HIPNOZEI'
VALENTELE COMPENSA1'ORII ALE HIPNOZEI
CUNOA$TERE ABISURILOR FIINTEI NOAS1'RE
1'ULBURARILE ~I IMBOLNAVIRILE CARE
ASCUL TA DE PUTEREA HIPNOZEI
AUTOHIPNOZA, 0 ~ODALITA TE DE A FI
S1'APINI PE FORTEL}5:NOAS1'RE SPIRITUALE
Pret lei 67
ISBN 973-9070-08-5
2. Lector: C.pAUNESCU
Redactor: Nic PENIUC
TEHNOREDACTAREPECALCULATOR
MACINTOSH
HOLDING REPORTER - SRI.,
Tiparulexecutat la
Tipografia "LUCEAFARUV'
Sectia Buftea
IRINA HOLDEVICI ILIE P. VASILESCU
SI
FORTELE NELIMIT ATE.
ALE PSIHISMULlJI
EDITURA ALOOMARS
Bucure~ti 1991
3. •
i~"- ,:".,r •.... ~_." .,,_
-
CUPRINS
I. LUPTA tNDELUNGAT A
A STIINTEI CU MAGIA - pag. 9
H. SECRETELE ADEVARATE
ALE HIPNOZEI - pag. 16
a) Modificari ale sferei sensoriale:
iluzii, halucinatii. - pag. 17
b) Modificarile atentiei - pag. 17
c) Modifcarile amnezice (ale memoriei) - pag. 17
d) Modificari in sfera gindirii - pag. 17
e) Modificari in domeniul
activitatii motorii - pag. 17
f) Modificari inusfera afectivWltii - pag. 17
III. INDUCTIA HIPNOTICA - pag. 20
a) Faza de pregatire - pag. 20
b) TestuI oscilatiei corpului - pag. 22
c) Testul incle~tarii degetelor - pag. 23
d) Catalepsia pleoapelor - pag. 23
IV. HIPNOTIZATORUL, UN MAGICIAN? - pag.25
a) Conditille unui bun hipnotizator - pag. 25
b) Metoda de inductie hipnotica
prin fixarea privirii - pag. 27
c) Adincirea transei - pag. 30
d) Dehipnotizarea - pag. 32
V.C~CTERlSTICILE
STARrI HIPNOTICE - pag. 36
4. )
a)
b)
c)
d) Tehnica modificarii imaginii durerii - pag. 67
e) Tehnica imaginatiei dirijate
in stare de hipnoza - pag. 71
X. CUNOASTEREA ABISURILOR
. FIINTEI NOASTRE - pag. 79
a) Tehnica asociatiei libere - pag. 83
b) Inducerea visului - pag. 83
c) Tehnica scrisului automat - pag. 84
d) Desenul hipnotic - pag. 85
e) Terapia prin joc - pag. 85
f) Tehnica dramatic a - pag. 86
g) Regresia de virsta - pag. 87
h) Tehnica pdvirii in bila de cristal - pag. 88
i) Tehnica tensiunilor experimentale - pag. 89
Prmcipii ~i tehnici hipnoanalitice - pag. 90
j) Tc.hnica teatrului - pag. 92
k1 Tehnica mozaicului - pag. 93
D Tehnica serrmalului ideomotor - pag.94
XI. TULBURARILE SI tMBOLNA VIRILE CARE
ASCULTA DE PUTEREA HIPNOZEI - pag. 97
a) Stnrile anxioase ~i fobice - pag. 100
b) Starile depresive - pag. 100
c) Simptomatologia de tip isteric - pag. 100
d) Reactiile obsesive- pag. 101
XII. AUTOHIPNOZA.
o MODAUT ATE DE-A FI STAPtNI
PE FORTELE NOASTRE SPIRITUALE - pag. 105
Fi.LSELE PERI COLE ALE HIPNOZEI - pag. 57
ALENTELE COfvIPENSA TORn
ALE HIPNOZEI - pag. 62
Sugestiile terapeutice - pag. 63
Tel:mica disocierii - pag. 66
Tehnica substitutiei - pag. 67
g)
h)
i)
'II. PROFUNZIMEA ffiPNOZEI - pag. 42
a) Somn superficial - pag. 42
b) Starea somnambulic~ profunda - pag. 43
VII. sApATRUNDEM
IN TAlNELE HIPNOZEI - pag. 48
a) Teoria fluidului vital - pag. 48
b) Hipnoza, fenomen psihopatologlc - pag. 48
c) Hipnoza ~i somnul - pag. 49
d) Hipuoza ~i teoria rolului - pag. 50
e) Hipnoza ~i teotiiile inv~~nrii - pag. 51
f) Hipnoza ~i psihanaliza - pag. 51
g) Teorii eclectice ale hipnozei - pag. 52
h) Teoria comportamentului
asupra hipnozei - pag. 53
Teoria disocierii personalitatii - pag. 54
Reducerea functiei de planificare ~pag, 36
Redistribuirea atentiei - pag. 37
Capacitate a crescutli
a productiei imaginative - }lag. 38
d) Reducerea controlului - pag. 38
e) Cre~terea gradului de sugestibilitate - pag. 39
f) Accentuarea c9mportamentului
de jucare a unor roluri - pag. 39
Aparitia amneziei post-hipnotice - pag. 40
Starea de relaxare psiho-fizica - pag.,40
Scaderea a'~uitatii perceptive -"pag. 40
5. 1. LUPfA lNDELUNGATA A ~TIINTEI CU
MAGIA
PosibilWltile hipnozei au fost /cind exagerate,
a~teptindu-se de la eei care 0 praetieau adevllrate
minuni, rezolvarea unor cazuri pe care nu le puteau
rezolva alte metode medieale sau psihologice, dnd
minimalizate sau chiar negate de cMre sceptici, care
insll nu se strllduisera suficient sa cunoascll metoda
in detaliu.
Se pare ell un deserviciu insemnat I-au tacut hip-
nozei apropierea exageratll a acesteia de fenomenele
parapsihice considerindu-se ell persoanele care 0
practicll trebuie sa dispunll neaplirat de forte supra-
naturale, dt ~i performantelr.· hipnotizatorilor de es-
tradll care au indepllrtat pe multi eercetlltori serio~i
de acest domeniu.
De asemenea, multe luerari din cadrul literaturii
~tiintifico-fantastice au aeeentuat ideea ell subiectul
hipnotizat devine un fel de robot uman, controlat pe
clli paranormale de elltre eel care a indus hipnoza,
fapt ee a generat temeri nejustifieate din partea u-
nor pacienti care ar fi putut beneficia de avantajele
acestei tehnici.
Hipnoza nu este un fenomen supranatural, ci
doar 0 stare modifieatll de eon~tiinta, asemllnatoare
eu relaxarea sau eu stllrile meditative ,speeifice unor
eulturi orientale.
Fenomene asemllnlltoare eu eel hipnotic se
intilnese freevent in viata eotidianll. Astfel, cineva
9
6. poate fl. atlt de absorbit de lectum unui roman san
de vizionarea unui film la televizor, incit nu mal
aude soneria de la u~ sau poate fi atit de cufundat
in ginduri incH nu mai sesizeaz~ ceo! spune interlo-
cutor'Lll eu care tocmai discuta. Se apropie de hip-
u'oza ~i fenomenele de reverie, (i~nd,furati de pro-
priile constructii imaginative, parc~ ne transpunem
in aite locuri ~i tr~im aite stari dccit cele legate de
realitatea imediata sau cele de extaz religios pe car~
le WHesc adevaratii credindo~i.
Soferul, care conduce noaptea ~i este fascinat de
dunga luminoasa a ~oselei, care ii produce 0
ingustare a cimpului con~tiintei ce se poate uneori
solda eu accidente, este ~i el victima unei stari
aseman~,toare cu hipnoza. Aceste sUlri le denumim
in limbaj comun cu ajutorul unor ~:ermeni ca: "a te
lasa furat''' "'a fi pe alta lume" etc. Cei care tr~iesc
astfel de stllri i~i orienteaza de fapt gindurile in in-
teriorul lor. Fenomene de tip hipnotic au fost
descrise inca din' antichitate ~i se intilnesc inca
frevc.ent in practicile magice specifice culturilor
primitive.
Putem vorbi de hipnoza moderna 0 datll cu expe-
rientele medicului austriac Franz Anton Mesmer..
(1734-1815), care a descris hipnoza 1?istllrile speci-
flee acesteia sub denumirea de "magnetism animal".
Sistemu] de tratament utilizat de Mesmer a fost
ironizat de catre medicina 4in acea perioada din
cauza manierei teatrale in care aborda el pacientii.
(Pacientul era introdus intr-un fel de butoi cu apa,
fHnd inconjurat de sirme 1?itot felnl de magneti,
care aveau menirea sa puna in evidenta t1uidul de-
Dumit "magnetism animal". Adesea pacientii suges-
tionabili erau cuprin1?ide convulsii).
10
o comisie instituita in anul 1784 de cMre regele
Frantei, comisie din care a facut parte ~i Franklin,
ambasadorul Statelor Unite, a primit sarcina sa
cerceteze experimental "magnetismul animal". Co-
misia respectiva a ajuns la concluzia ca aceasta nn
era altceva decit un rezultat al imaginatiei.
De~i Mesmer a fost discreditat, teoriile sale fHnd
nefondate ~tiintific, multi pacienti continuau sa se
vindece prin rnetodele sale t?i aceasta a convins ca
de:;;iteoriile erau grer?ite, totu~i fenomenul respectiv
exista ell adevarat.
De hipnoza s-a folosit ~i abatele Johann Joseph
CJ3ssner (1717-1799), cunoscut exorcist din Elvetia,
care avea darul de a alunga "foqele negative" care
puneau stapinire pe padent.
Medioul englez John Elliotson (1791.,.1863) a re-
alizat primeIe interventii chirurgicale in stare de
transa hipnotica, iar James Esdaile, medic scotian
(1808-1859) a relatat 345 operatii de chirurgie ma-
jora realizate in India, in sornn hipnotic (cf.
E.Hilgard ~i J.Hildrad, 1975).
Termenul de hipnoza este introdus de englezul
James Braid (1795-1860), de la grecescul hipnos
care inseamnll somn, el considerind hipnoza ca pe
un '"somn nervos'".
o atentie deosebit~ este acordat~ hipnozei de
catre cele doua mari ~coli ale psihiatriei franceze,
~coala de la Salpetriere, reprezentata de Jean-Martin
Charcot (1835-1893) ~i ~coala de la Nancy, al c~rui
reprezentant de seama a fost Hippolyte Bernheim
( 1840-1919).
Daca Charcot considera hipnoza ca pe un fen.a-
men patologic, specific istericHor, dimpotriva, Bern-
heim era de parere ea hipnoza este un fenomen nOf-
11
7. mal, rezultat al sugestiei. Acesta din urma a fost in
mare masura influentat de rezultatele deosebite ale
unui mediC de tara - Liebeault (1823-1904).
Utilizarea in scopuri terapeutice a hipnozei a fost
sustinuta ~i de succesele cunosacutilor psihiatri
Breuer ~i Freud. Ulterior, Freud abandoneaza hipno-
za in favoarea propriei sale teorii ~i metode - psi-
hanaliza - ceea ce a filcut ca, pen~ru moment, inte-
resul pentru hipnoza sa inregistreze un regres.
tn 1889 a avut loc primul Congres International
de Hipnoza Terapeutica ~i Experimentala, ~i carn in
aceea~i perioada, marii teoreticieni in domeniul psi-
hologiei incep sa se intereseze de fenomenul hipnot-
ic: Wilhelm Wundt a scris 0 lucrare despre hipnoza.
William James include un capitol dedicat hipnozei
in celebra sa lucrare "Principiile psihologiei", iar
Pierre Janet abordeaza ~i el hipnoza din perspectiva
disocierilor de personalitate.
in timpul primului razboi mondial Mc Dougal a
tratat, cu ajutorul hipnozei, soldati aflati in stare de
~oc.
Un pas important in dezvoltarea hipnozei
~tiintifice il reprezinta lucrarea lui Clark Hull
(1933) - "Hipnoza ~i sugestibilitate" .
Si in timpul celui de-al doilea razboi mondial,
hipnoza a fost utilizata cu succes in tratamentul
nevrozelor de razboi. Apoi, treptat, aplicatiile ei
s-au extins in stomatologie !?iobstetrica.
in annl 1955 Asociatia Medicala Britanica ~i in
1958 Asociatia Medicala Americana au hotarit ca
hipnoza sa fie inclusa ca disciplina de invatamii:1tin
~co1iIe medicale, iar in anul 1960 Asociatia Psiholo-
gilor Americani a dat 0 recunoa~tere oficiala a uti-
lizarii terapeutice a hipnozei de catre psihologi.
12,
(
La ora actuala exista, in afarl:i. de societl:i.tile
nationale, Societatea europeana de hipnoza, Societa-
tea internationala de hipnoza ~i Societatea de hip-
noza "l1ilton Erickson", dupa numele fondatorului
ei, unul dintre cei mai talentati ~i mai creativi hip-
noterapeuti ai lumii.
tn vara anului 1990 a avut loc in Germania cel
de-al 5-lea Congres de hipnoza in psihoterapie ~i
medicina psihosomatica, la care au luat parte peste
900 de medici ~i psihologi din aproape toate larUe
lumii, incluzind ~i tara noastra.
Hipnoza are 0 serie de aplicatii practice, atit in
clinica, pentru psihoterapie, cit ~i in alte domenii
de activitate, unde se cere optimizarea perfor-
mantel or umane. Astfel, ea patrunde tot mai mult in
pregatirea psihologica a sportivilor de inalta perfor-
manta, cit ~i al cosmonautilor pentru obtinerea unui
echilibru emotional de ,nivel superior, pentru per-
fectionarea capacitatii de concentrare a atentiei, a
deprinderilor motrice, cit ~i pentru 0 mai buna auto-
reglar~ a comportamentului in. ansamblu .. De trata-
ment .liipnotic pot beneficia ~i arti~tii eu trac de
scena sau· elevii ~i studentii- hiperemotivi, care au
tendinta de a se bloca la examene si de a obtine. . '.' ..' ..
rezultate sub posibilitatile lor reale.
Cercetarile din ultimii ani au demonstrat ca ..hip-
n02i poate" contribui ~i la .cre~terea efidentei
invatarii, dt ~i la dezvQltarea unor disponibilWlti
creative latente.
tn clinica hipnoza se aplica in foarte muIte do-
menii. Astfel, ea se folose~te .eu succes in chirurgie,
pentTu realizareaunor operatii rara aneste~ie sau Cll
o cantitate mai hredusg' de anesteziee atuncf dnd ..
subiectul prezintaintolerant~la astfel de substanle
13
8. sau dnd acestea lipsesc (in conditii de izolare, de
lupta etc.). Hipnoza s-a dovedit utila ~i pentru redu-
cerea anxietatii pre-operatorii cit ~i pentru realiza-
rea unei evolutii post·,operatorii dt mai bune ~i dt
mai rapide. Un domeniu unde hipnoza poate face
foarte mult il reprezinta combaterea durerii; este
vorba atit de durerile din holile cronice, de mi-
greIie, cit ~i de cele ce apar in timpul na~terii sau
in timpul unui tratament stomatologic. In medicina
psihosomatica hipnoza se utilizeaza in terapia unar
afectiuni care vizeaza aparatele cardio-vascular, res-
pirator, digestiv sau endocrin (tahicardie, hiperten-
siune arteriala, varsaturi, colici, colite, astm
bron~ic, obezitate, tulburari sexuale etc.). Ea are, de
asemenea, aplicatii in domeniul unor afectiuni der-
matologice (prurit, psoriazis, reactii alergice, trata-
mentul negilor) ~i in recuperarea unor deficiente
motorii produse de accidente vasculare sau trauma-
tisme. Sfera cea mai larga de aplicatie 0 are trata-
mentul prin hipnoza in cazul afectiunilor nevrotice
(reactii de tip fobic, atacuri depanica, anxietate,
tulburari ale atentiei ~i meJ;Iloriei).
Cercetllri recente au evidentiat faptul ca prin hip-
noza s-ar putea influenta favorabil chiar evolutia
unorholi grave, cum ar ficancerul sau SIDA. Ast-
fel, la ultimul Congres european de hipnoza din
1990, Simonton din S.U.A, a elaborat de curind 0
Iucrare denumita "Rolul psihoneuroimunologiei -
consiliere ~i factorul psihic in cancer"; Specialistul
german Lenk (1990) a condus un seminar pracUe
dedicat utilizarii hipnozei in cancer, iar un coleg al
sl1u, tot german, Otremba (1990) a prezentat. date
clinice ~i experimentale incurajatoare obtinute pe
pacienti bolnavi de SIDA.
14
Adeptii psihoterapiei, in care includem hipnotera-
peutii, au ajuns la concluzia ca daca prescriem me-
dicamente pentru probleme de natura psihologica,
nu facem decit sl1 mascam problema reala!
Inteleptii orientali spuneau ctt dttruim cuiva un
pe~te ii Yom potoli foamea pentru citva timp, dar
dactt 11 invata,m sa pescuiasctt el va fi capabil sa-~i
procure hrana pentru tot restul zilelor.
La feI, daca ii invatam pe pacienti prin interme-
diuI hipnozei ~i apoi al autohipnozei (hipnoza reaIi-
z,ata de pacient singur, in absenta terapeutului) cum
stt se insanttto~easca ~i stt ramina sanato~i, cum sa-
S1 rezolve problemele de viattt, Ie punem la dispo-
zitie un mijloc care ii va ajuta stt-~i mentintt echili-
brul sufletesc ~i 0 stare buna tot restul vietH.
Majoritatea oamenilor nv sint con~tienti de resur-
sele interioare pe care Ie au la dispozitie, ei ig-
norind faptul ca exista 0 cale de a intra in contact
eu aceste resurse pentru a ameliora ~i mentine
sanatatea ~i pentru a se autoperfectiona fizic $i
psihic.
Mentalul con~tient al omului iI ajuta sa rezolve 0
serie de probleme, sa inteleaga diverse situatii doar
la nivel logic. Trebuie deschise~i caile pentru cu-
noa~terea intuitiva care are Ioc prin mecanisme
subcon~tiente ~i aceasta se face mai u1?or cu ajuto-
rul relaxarii, hipnozei ~i autohipnozei.
15
9. respondent in realitate), precum ~i modificarea unor
praguri senzoriale, hiperestezie - accentuarea sensi-
biHtatii, anestezie - reducerea generala a sensibi-
litatii ~i (l1]algezie .. reducerea sensibiIiti:ltii dure-
roase. DatoTita acestor afecte, este posibil~ utilizar-
ea hipnozei in combaterea durerii;
B) MODIFlCARI PROSEXlCE (ale lltenfiei):
in hipnoza se produce 0 orientare selectiva a
atentiei, care este indreptata predominant spre cele
sugerate de terapeut s.i intr-o mat mic~ rnasura spre
stimulH ambiantei.
C') MODIFlL'"'AR1 MNEZICE (ale 111emorje~,): prin
hipnoza se poate obtine 0 amnezie (ultare) total:!
sau partiala a unor obiecte, evenimente, date, dupa
cum se poate obtine 0 hipermnezie sau accentuare a
func~iei mnezke, subiectul retinind ~i redind mai
m~or8,i mai exact materialul memorat;
D) A/GDIFlCARl IN SFERA GlNVIRlI: in urma
inductiei hipnotice poate sa functioneze la unii su-
biecti ceea ce speciali~tii numesc "logica transei"~
datorita careia ei accepta ca fiind logice situatii pc
care nu le-ar considera ca atarc in stare normala.
De pilda, subiectul care, in urma sugerarii faptului
ca estepre~colar, se comporta ca un copil de 6 ani,
poate discuta in acela~i ti'mp cu sotia sa, fara ca
acest lucru sa i se para eiudat sau nepotrivit;
B) MODIFICARi iN DOMENIUL ACTIVITATII
MOTOR/i- reJaxare musculara, actiuni automate, ri-
giditatea corpului, mentinerea' timp indelungat a
unor pozitii incomode, cit ~i modificarea comporta-
mentului de ansamblu al subiectului;
F)'MODIFICARI IN SPERA AFECTlVITATII.
Aceastea cap~aa continut specific in functie de cele
sugerate de terapeut.De regula, majoritatea su-
II. SECRETELE ADEV ARATE ALE HIPNOZEI
Marcuse (1959) subliniaza faptul ca hipnoza este
o stare modificata a organismului produsa prin repe-
tarea unor stimuli ~i in care sugestia este mai efi-
eienta decit de obicei.
Majoritatea speciali~ti1or definesc l1ipnoza ca 0
stare .indusa, de regula in mod artificial,
asemanatoare cusomnul~ dar iIi acelas.i timp diferita
de,acesta din punct de vedere fiziologic, stare ca-
racterizata prin sugestibiIitate crescuta, ca rezultat
al careia pot fi induse subiectului, mai u~or decit in
stare normala, 0 serie"de modificari senzoriale, per-
ceptive, mnezice ~i motorii (dupa Weitzenhoffer,
1963).
Prin hipnoza se realizeaza deci 0 stare d,~ hiper-
sugestibilitate selectiva produs(!/ subiectului prin
anumite proceduri specifice, de natura' fiziologica
sau/~i psihologica de catre 0 alta persoana (hipnoti-
zator) sau de catre subiectul insu~i (in cazul
autohipnozei).
In timpul hipnozei, pot fi induse 0 serie de' mo-
,dificar,i spe,ctaculoase ale proceselor psihice ~iale
comportamentului, modificari ce pot ,imbraca as.;.
pecte pozitive sau negative in functie, de continutul
sugestiilor administrate (Gheorghiu, 1977). Astfel;
pot fi realizate:
A) MODIFICARI ALE SFEREI SENZORlAlE
iluzii (perceperea distorsionati:l a unor obiecte exis-
tente in realitate), halucinatii (perceptii far~ co-
16 Hipno"", - 2
17
10. biectilor care au fost hipnotizati, afirma in mod
spontan ca au trait in timpulhipnozei 0 stare afe:c-
tiva pozitiva, de calm, lini~te ~i relaxare profunda,
Frecvent hipnotizatorii profesioni~ti sugereaza
subiectilor regresia de virsta. Cind sugestiile au
actionat, subiectul se comporta ca ~i cum ar avea 0
virsta mai mica decit cea reala, el modificindu-~i
comportamentul astfel incH sa corespunda virstei su-
gerate. La subiectii foarte sugestibili se modifica
vocea, mimica ~i chiar· scrisul, caracterele utilizate
in scriere fiind specifice copilariei. Multi autori ci-
teaza cazuri in care subiectii regresati pina la virsta
copilariei ~i-au amintit 0 limba pe care 0 vorbisera
in copilarie ~i pe care 0 uitasera in prezent, con-
versind sau chiar scriind in limba respectiva.
As (1962) relateaza cazul unui subject care, re-
gresat Ii! virsta copilariei, utiliza un dialect suedez,
iar Gheorghiu (1977) pe cel al altui subiect, care
vorbea maghiara. Nici unul din ace~ti subiecti nu-~i
mai amintesc de limbile respective in stare de
veghe.
Hilard (1975), la rindul sau, dteaza cazul unui
subiect care fusese crescut in C1dna, in copilarie, ~i
care in urma regresiei de virsta !?i-ascris numele cu
caractere chineze ceea ce nu a fost capabil sa faca
in stare de veghe.
Regresia de virsta este mult folosita de catre hip-
notizatorii clinicieni pentru a "dezgropa" amintirile
psihotniumatizante uitate, care au produs la subiecti
tulburari de tip nevrotic.
Sugerarea starilor descrise mai sus, cu exceptia
regresiei de virsta, nu se utilizeaza decit rareori in
clinica ~i atunci mai mult in scopuri didactice, de-
monstrative sau pentru a verifica gradul de profun-
18
zime al hipnozei.
Trebuie facuta totu$i precizarea ca datorita posi-
bilitatilor neobi~nuite de modificare a comportamen-
tului prin hipnoza, este posibila utilizarea terapeu-
tica a acestei tehnici, prin hipnoza putindu-se
realiza vindecari ce par de domeniul miracolului.
19
11. III. INDUqIA HIPNOTICA.
Starea subiectului, denumita transa hipnotica, se
realizeaza prin procedeul denumit inductiahipno-
Hca. Aceasta presupune concentrarea pe un obiect
de dimensiuni mid (de preferat stralucitor), pe un
s imul monoton (pendul, metronom), pe 0 anurnitll
zona a corpului (de pilda, concentrare asupra pun-
ctuiui situat intre sprincene), cit ~i administrarea de
catre terapeut a unor formule sugestive de calm, re-
laxare, somnolenta.
Indicatia hipnotica consta din trei faze (Hertland,
1971): a) faza de pregatire; b) inductia propriu-zisa;
c) adincirea transei.
A) FAZA DB PREGATfRE
1n aceasta etapa i se explica sub1ectului in ce
comHi hipnoza, ce se a~teapta de la el ~i ce efecte
poate avea aplicarea metodei asupra psihicului sau,
insistindu-se asupra avantajelor pe care le are hip-
noza in inlaturarea unor simptome de care subiectul
dore~te sa se debaraseze. Se insista mai ales asupra
f:,>ptului cl.pacientul nu are de ce sa se teama ~i ea
'3 trai 0 experienta interesanta. Daca subiectul
anxios in eontinuare, el trebuie interogat in
legatura ell natura temerilor sale ~i apoi incurajat.
Astfel, de pilda, subiectilor care se tern sa nu fie
manipulati de terapeut H se spune ca ei nu-~i vor
pierde starea de con~tienta ~i crt vor putea ie~i din
hipnoza oricind vor dodo
Este bine sa i se ceara pacientului sa ramina cit
20
mai pasiv cu putinta, sa nu incearce in nici un fei
sa-l ajute pe experimentator, dar nici sa nu incerce
sa reziste sugestiiIor terapeutului. Trebuie sa i se
arate ea este in interesul s~u sa beneficieze de me-
toda pentru a scapa de problernele sale, iar daca
intentioneaza sa nu se lase hipnotizat, este mai bine
sa se adreseze altui specialist.
De asemenea, se da subiectului indicatia de a
nu-~i analiza starile, de a nu incerca sa afle ce se
petrece Cll eI, el fiind instruit sa lase sa se intimple
ce "trebuie sa se intimple", lasindu-se "dus" de in-
structiunile terapeutului. Inductia hipnotica cuprinde
aceIe comportamente pe care i Ie cere hipnotizatorul
subiectului 1a inceputul ~edintei, precum ~i ceea ce
spune ~i face hipnotizatorul. Toate tipurile de in-
ductie au in coml,ln distragerea· de la stimulii pertur-
batori externi, sugerarea relaxarii ~i somnolentei,
stimularea jocului liber al imaginatiei ~i concentra-
rea pe un obiect de dimensiuni mici (sau pe 0 parte
a corpului) ~i pe ceea ce spune hipnotizatorul.
Kubie ~i Margolin (1944) descriu inductia hipno-
tiea prin trei comportarnente: sugerarea imobilitatii,
fixarea privirii ~i administrarea unor stimuli
monotoni.
Gi1l~i Brenman (cf. Hilgard, 75) deseriu ceea ce
-face hipnotizatorul in timpul inductiei, astfeI:
-contribuie Ia sarhcirea stimularilor senzoriale
ale subiectului prin limitarea mi~carilorcorporale;
- incearca sa altereze imagineacon~tientizarii
CorporaIe a subiectului;
- sugereaza un fel de procesde disociere, foca-
lizind atentia subiectului asupra mi~carii insa~i ast-
reI incit unele mi~cari care se produc in mod nor-
mal pe cale voluntara, devin involuntare;
21
12. _ sparge tiparul relatiilor adaptative normale ale
subieetului, ereind 0 atmosfer~ magi ca.
tn timpul induetiei, hipnotizatorul are la dispo-
zitie doua strategii speciale:eea a deprivarii senzo-
riale ~i eea a dezvol~rii unui tip de relatie intern-
mana speciala, de tip simpatetic, intre terapeut ~i
pacient.
Inainte de a treee la inductia propriu-zisa, experi-
mentatorul testeaza gradul de reeeptivitate la hip-
noza al subiectului prin administrarea unor teste de
sugestibilitate in stare de veghe.
Facem precizarea ca sugestia reprezinta 0 inci-
tatie susceptibila sa declan~eze reactii spontane,
nemediate de instantele reflexive ale ratiunii
(Gheorghiu, 1982).
In .cele ce urmeazA, prezentam, pentru exemplifi-
care, eiteva din cele mai eunoscute teste de sugesti-·
bilitate directe, princare elinicienii i~i testeaza su-
bieetii pentru a vedea in ce masma ei pot beneficia
de tehnica hipn.ozei:
B) TESTAREA OSClLATJEI CORPULUl. Sub-
iectului i se cere sa stea cu spatele la experiment a-
tor ~i sa relaxeze toti mm;ehii (este indicat ca sub-
ieetul sa aiba tocuri joase). Instructajul care i se
administreaza este urmlUorul:
"Dorese sa stai in picioare, cu virfurile apropiate.
tnchide oehii ~i relaxeaza-te. In citeva momente iti
voi spune sll-ti imaginezi ea vii pe spate. Eu voi
pune miinile pe spatele tau ~i vei simti· cum miinile
mele te trag tot mai mult, vii tot mai mult pe spate.
Nu-ti fie teama. Lasa-te dus. Eu voi sta in spateIe
tau~i te voi prinde ... etc". Se considera sugestibil
acel subiect care are tendinta de a eadea in directia
sugerata.
22
C) TESTUL lNCLE$TARII DEGETELOR. I se
cere subiectului sa-~i scoata inelele !?ii se adminis-
treaza urmatorul instructaj:
"Doresc s~ prinzi degetele unele in altele (se de-
monstreaz~). Aeum uita-te in ochii mei !?i stringe
bine degetele unele intr-altele. Stringe degetele eit
poti de bine. Pe masura ce stringi degetele unele
intr-altele vei constata ca degetele tale devin tot
mai incle~tate, tot mai bine strinse unele in aIteIe,
ea !?i cum ar fi sudate. Degetele sint tot mai
inele:?tate, tot mai strinse, tot mai incle~tate, incit
nu poti sa Ie desfaci. Ti-e imposibil sa Ie desfaci.
Ineearca sa desfaci degetele, incearca!... dar nu poti!
Cu cit incerei mai mult sa desfaci degetele, eu atit
reu~e~ti mai putin". tncearca! Dar nu potU".
eu 5ubiectii care nu pot desface degetele sau Ie
desfac daar partial se paate trece la inductiahipnotiea.
D) CATALEPSIA PLEOAPELOR. Subiectului,
a~ezat intr-o pozitie comoda, i se administreaza
urmatoarele sugestii:
"Daresc sa inchizi ochii ~i sa te relaxezi. Nu te
teme, nu te voi hipnotiza inca. Hi atent la vocea
mea ~i relaxeaza-te. Pe masura ce te relaxezi, pleoa-
pele tale devin tot mai grele, din ce in ce mai
grele, grele ea de plumb. Curind vei constata ea ti-e
foarte greu sa deschizi ochii, deoarece pleoapele
tale sint greIe, foarte grele, grele ca de plumb. Iti
va fi foarte greu sa desehizi ochii dnd iti vai
spune 5-0 facio Pleoapele tale sint foarte grele.
Foarte grele ~i strins lipite. Ochii sint atit de bine
inchi~i inch nu-i poti desehide. Incearca sa deschizi
ochii. tncearca! Dar nu poti, nu poti deschideochiL.".
23
13. Ca ~i in cazul celorlalte doua teste de sugestibili-
tate, daca subiectul are dificultati in dechiderea
ochilor, terapeutul 11poate considera un bun subiect
pentru hipnoza.
24
i
IV~HlPNQTlZATORUL, UN MAGICIAN?
Iatl:1ce ne spune, referitor la aceasta problemll,
cunoscutul hipnotizator Melvin Powers (1965):
A) COND/TIlLE UNUI BUN H/PNOT/ZATOR
1. Un hipnotizator bun trebuie sa stapineasc~
foarte bine tehnica aplicata, sa fie un specialist
competent in probleme de psihologie ~i psihiatrie ~i
sa fie, in acela~i timp, 0 persoana cu integritate
morala.
2. EI trebuie sa cunoasca foarte bine particula-
ritatile psihice ~i problematica pacientului inainte
de inducerea hipnozei trebuie sa realizeze un inter-
viu clinic amanuntit ~i, daca este posibil, chiar 0
examinare psihologica a subiectului.
3. Hipnoterapeutul trebuie sa aiba rabdare,
intelegere ~i bunavointa fata de subiect, sa mani- ,
feste ·0 atitudine simpatetica fata de acesta ~i fata
de problemele lu1.
4. Personalitatea hipnotizatorului trebuie sa fie
perceputa favorabil de catre majoritatea oamenilor.
(Hipnotizatorul trebuie sa aiba forta psihica ~i far-
mec personal).
5. Hipnotizatorul trebuie sa aiba foarte multa
incredere in sine, in eficienta tehnicilor sale, sa nu
oscileze in aplicarea lor, sa se exprime cu siguranta
de sine, autoritara. El trebuie sa aiba totdeauna un
rbpuns la orice intrebare a subiectului, sa nu
raspunda niciodata "nu ~tiu~, deoarece aceasta ar
25
14. zdruncina increderea subiectului in terapeutul s~u.
6. Rareori un subiect recunoa~te c~ este hipnoti-
zabil (de regul~, el sustine c~ nu poate fi hipnoti-
zat). Dac~ acesta afirrna c~ are 0 voint~ prea puter-
nica pentru a putea fi hipnotizat, terapeutul trebuie
sa-i expIice c~ aplicarea tehnicii este in avantajul
s~u (doar pentru asta a venit la cabinet ~i a platit
consultatia), terapeutul trebuind 5a-l invete tocmai
modul in care i~i poate [olosi propria vointa pentm
a intra in hipnoz~.
7. Chiar un subiect care dore~te sincer sa fie hip-
notizat, poate sa nu raspund~ bine la sugestii, fie
pentm c~ are un grad de sugestibilitate, fie pentru
ca este prea incordat ~i anxios. In acest din urma
caz, este bine ca subiectul sa invete 0 tehnica de
relaxare, inainte de a i se induce 0 stare hipnotica.
8. Blocajele cele mai frecvente care intervin in
acceptareahipnozei tin mai ales de tearna de a nu
dezvalui ceea ce subiectul nu dore~te sa dezvaluie
sau de a nu accepta ceva ce ar parea inaccesibil.
Ond se ivesc 'astfel de probleme, terapeutul trebuie
5a-1 asigure pe padent ca el nu-~i va pierde (;ontro-
lul asupra sa ~i ca va putea ie~i' din starea indusa
atunei cind va considera necesar.
9. Terapeutul trebuie s~ ~tie ca 0 stare de transa
profunda nu este neaparat necesara pentm scopuri
terapeutice sau de reglare a compartamentului.
10. Pentru a avea a expectatie corecta, .mbiectilor
trebuie' sa Ii se atraga atentia ca nu vor adormi in
adevaratul sens al cuvintului, ci ca se vor ana mai
curind intr-o stare de relaxare mai profunda. 0 buna
stapinire a tehnicii, o. atitudine care impune pacien-
tului .,~i 0 infati~are agreabila sint suficiente. De a-
semenea, daca inainte se credea c.3, doar bl1rbatii pot
26
fi buni hipnotizatori, iar femeHe subiecti, rezultatele
obtinute astazi in domeniul hipnozei clinice ~i ex-
perimentale arata c~ ~i femeile pot fi hipnotizatori
tot atit de buni ca ~i barbatii.
Exista in Hteratura de speeialitate foarte muIte
tehniei de realizare a inductiei hipnotice.
Ne simtim obligati sa avertizam pe eititor cll uti-
lizarea de ciHre nespeciali~ti (cei care au dreptul le-
gal de practica sint medici, psihologi) este pedep-
sita prin lege. In ceea ce prive~te aplicarea acesteia
de catre reprezentanti ai profesiunilor amintite, pen-
tru a obtine rezultate pozitive este necesar un stagiu
de invatare a. tehnicii, realizat pe tinga un hipnoti-
zator experimemntat. In caz contrar, terapeutul
incepator fie nu obtine rezultate, fie poate produce
chiar unele efecte negative asupra subiectilor sai.
Prezentam in cele ce urmeazl1 doua dintre tehni-
cile de inductie care ni s-au parut mai simple:
B) METODA DE INDUC[IE HIPNOTICA PRIN
FlXAREA PRIVIRII (Hartland, 1971)
I se cere subiectului sa se a~eze cornod pe un
scaun sau fotoliu ~i i se dau urmMoarele in-
structiuni: "Dorese sa prive~ti un punct din tavan,
sa-ti fixezi atentia asupra luL Orice punct este po-
trivit. Alege un punet pe care ti-e cornod sl1-l
prive~ti. Nu-ti face probleme dac~ privirea se abate
de la punctul respectiv sau daca ai tendinta de a
clipi. Dac~ ti se intirnpJa acest lucru, readu incet
privirea inapoi la punctul fixat. Fixeaza..,l cit poti de
bine. Stai relaxat. Relaxeaza-te ~i fii atent daar la
voce a mea, la ceea ce voi spune. Corpul tau se re-
laxeaza din ce in ce mai mult, tot mai multo Pe
masura ce prive~tii punctul ales ~i asculti vocea
mea, te relaxezi tot mai mult, din ce in ce mai
27
15. mult. Re1axeaza labele picioarelor, gleznele, gam-
be1e; coapsele, bratele, miinile. !ntregul tall corp de-
vine tot mai relaxat :;;i simti· 0 stare .de "toropeala
placuta, care te cuprinde tot mai mult. Simti tot mai
mult toropeala, destindere, relaxare. E~ti tot mai to-
ropit. FH atent la vocea mea.,. ea te face sa te simti
tot mai toropit. Simti 0 greutate pillcuta care iti cu-·
prinde tot, ~orpul. Corpul devine greu, tot mai greu,
foarte grell. Bratele devin grele, foarte grele, tot
mai grele. Picioarele devin grele, foarte grele, din
ce in ce mai grele. E~ti tot mai relaxat, toropit ca
atunci dnd te pregate~ti sa dormi. 0 senzatie de
caldura placuta, adormitoare, cuprinde tot corpul.
Curind te vei cufunda intr-o stare de rela-xare
adinca, 0 stare care seamana cu un somn profund,
odihnitor. Pleoapele devin grele, tot mai grele. Iti
este tot mai somn. Pleoapele devin grele, din ce in
ce mai grele, foarte grele. Ginde~te-te la toropeala
~i sbmnolenta care te cuprinde. Vocea mea te face
tot mai toropit, tot mai relaxat, tot mai somnolent.
Nu mai poti tine ochii deschi~i. Ochii au tendinta
sa se inchida. Clipe~ti, clipes,ti tot mai des, pentru
ca nu mai poti tine ochii desehi~i. Clipe$ti tot mai
des s,i in curind nu vei mai putea tine ochii deschis,i
pentru ca pleoapele devin grele, foarte grele, grele
ca de plumb. Devii tot mai taropit, tot mai relaxat.
Pleoapele sint atit de grele, incit, in curind nu vei
mai putea deschide oehii. Pleoapele devin tot mai
grele 5,i mai strins lipite. (Dacll subiectul nu inchide
ochii in mod spontan, i se spune pe un ton ferm:
Acum inchide ochii s,i fii atent in continuare la
, ceea ce iti voi spune).
"Ochii sint inchis,i acum s,i te vei relaxa tot mai
profund, tot mai profund, vei fi tot mai relaxat, tot
28
,
~,
I·
I
mai toropit, mai relaxat, tot mai toropit. Vei fi
atent numai la vocea mea" Iti vei reveni din stare
Dumai atunci dnd iti voi spune eu s~ reviL Te vei
simti foarte lini~tit ~i relaxat. Nimie nu te va tulbu ..
ra. Te vei relaxa profund, foarte profund. Dac~ se
va intimpla cevacare te poate pune in perkol, te
vei trezi imediat $1 vei face falll ell bine situatiei.
Te relaxezi adine, profund, foarte profund".
lata ~i 0 alta tehnica de induclie propusa de
Powers (1965):
Subiectului i se cere· sia stea foarte Telaxat, sa
inchida ochii ~i apoi se vada pe sine, "ell ochii
mintii", intr-o salcl de clascl, eu 0 tabla neagr~ in
fata. Daca subiectul realizeaza imaginea, i se cere
sa se imagineze pe sine desenind un cerc eu creta
in mijlocul tablei. E d.in nou intrebat daca a izbutit.
I se sugereaza apoi ca deseneaza un X in rriijIocul
cercului. Daca a reu$it, i se ceresa-~i imagineze
cercul gol in care deseneaza litera A, apoi 0 s,terge
~i deseneaza litera B. I se cere sa continue cu pro-
cedeul pina dnd vaajunge eu numaratoarea la
sfir~itul alfabetului, sugerindu-i-se c~, atunci dnd
va ajunge la ultima literl1 a alfabetului se va afla
lntr-o stare de toropeala .~i relaxare profunda. 1n
timp ce subiectul continua s~-~i imagineze literele
alfabetului, terapeutul ii administreazl1 sugestii de
calm, relaxare, greutate in membre etc.
Autorul considera cll aceasta tehnica de~i foarte
eficienta este mai dificil~, deoarece nu toti subiectii
sint capabili sa se conccntreze suficient pentru a
ajunge intr-o stare de hipnOZllprofunda. Multi su-
biecti se piing de faptul ca IDintca lor continua sa
vagabondeze, in ciuda eforturHor pc care Ie depun
in directia concl 1trarii.
29
16. 111111f[
II''''
Sugestiile specifice inductiei hipnotice trebuiesc
date cu 0 voce calma, ferma, lipsita de stridente.
Dupa cum se poate observa din lectura instructa-
jului prezentat mai sus, ele au un caracter repetativ,
monotonia contribuind la intrarea mai rapida in
hipnoza.
Tonul poate sa fie autoritar (caracteristic hipno-
zei de tip patem) sau, dimpotriva, blind, cald, insi-
nuant (specific hipnozei de tip matem). Studiile cli-
nice au demonstrat ea hipnoza de tip matem este
mai bine tolerata de un numar mai mare de paci-
enti, comparativ eu -cea paterna, care trezel?te la
unii subiecti tendinte opozitioniste.
C) AD1NClREA TRANSEI
De regula, dupa ce a realizat inductia, terapeutul
se va stradui sa obtina 0 mai mare profunzime a
starii hipnotice pe care 0 atinge subiectul sau. Del?i,
nu totdeauna 0 transa profunda este necesara pentru
atingerea unor obiective terapeutice, totu~i pentru
explorarea unor conflicte din sfera personalitatii
subiectului este de dorit sa se obtina 0 trans a mai
adinca.
Pentru adincirea transei se procedeaza astfel
(Hartland, 1971):
"<-,,,,,,,,",, »E~ti profund relaxat, dar poti intra intr-o stare
de relaxare ~i mai adinca decit cea in care te afli
acum. Dore~ti foarte mult sa. atingi 0 stare de reia-
xare Cll mai profundft, pentru ca aceasta este 0 ex-
perienta agreabila, care iti va aduce mult bine. Te
vei relaxa tot mai profund ~i toate sugestiile pe
care ti Ie voi da vor fi foarte eficiente. Eu voi
numara acum pina la 5 (se poate numara pina la
10, 20 etc.)~i pe masura ce numar, te vei cufunda
30
intr-o stare de relaxare tot mai profunda, mai
adinca, mai placutlt Cind voi ajunge cu
numaratoarea pina la 5, vei fi profund relaxat, to-
ropit, atit de toropit, ca atunci dnd iti voi spune sa
revii nu-ti vei mai aminti nimic din cele spuse sau
facute in timpul hipnozei. Acum incep sa numar: 1
- refaxarea (toropeala) devine tot mai profunda, din
ce in ce mai profunda; 2 - relaxarea devine l?i mai
profunda ~i mai adinca; cu fiecare cuvint spus de
mine, ell fiecare expiratie, te relaxezi tot mai mult,
din ce In ce mai mult; 3 - relaxarea (toropeala)
adinca, vocea mea te relaxeaza tot mai mult, tot
mai mult, din ce in ce mai mult. Te cufunzi intr-o
stare de relaxare foarte adinca, foarte profunda, auzi
doar vocea mea care parca vine de undeva de de-
parte; 4 - continui sa te relaxezi tot mai profund pe
masura ce numar. Toate sugestiile pe care ti Ie dau
sau ti Ie voi da in viitor vor fi eficiente ~i in avan-
tajul sanatatii tale. Vei indeplini tot ceea ce iti spun
sa indepline~ti. Nu te teme de hipnoza pentru ca iti
va face numai bine. El?ti convins ca nu ti se poate
intimpla nimic rau. Vei raspunde tot mai bine la
sugestiile mele. Chiar daca iti vorbesc, e~ti tot mai
relaxat, tot mai profund relaxat. Ori de cite od iti
voi spune sa auzi, sa vezi sau sa simti ceva, vei
trai experiente vii ca -~i'cum ar fi in realitate. Vei
auzi, vei vedea ~i vei simti ca in realitate. Ori de
cite ori Iti voi spune sa simti sau sa faci ceva, vei
indeplini imediat cele cerute, pentru ca sint in avan-
tajul tau. Eu voi putea sa inlatur sau sa modific
orice comanda pe care ti-o dau. Continua sa te re-
laxezi. Cind voi ajunge cu numaratoarea la 5 vei fi
foarte, foarte profund relaxat, adinc relaxat ~i toro-
pit; 5- profund relaxat, adinc relaxat. Nu vei reveni
31
17. din relaxare decit atunci dnd iti voi spune S::l revU
sau daca mi se intimpla ceva mie, sau daca ceva te
ameninta. Altfel vei ramine foarterelaxat, adinc re-
laxat ~ivei face tot ceea ce iti voi spune eu sa fa-
ci. Cind iti voi spune sa revH nu iti vei mai aminti
de nimic, dedt de faptulca te-ai relaxat ~i te-ai
odihnit".
Odata ajuns aid, hipnotizatornl va incepe sa ad-
ministreze sugestiile terapeutice specifice pentru
care a fost indusa hipnoza.
Vom reveni Cll detalii asupra acestei etape in ca-
pitolele urmatoare.
D) DEHIPNOTIZARE4 (trezirea subiectului)
Pentru multi subiecti este suficient sa comando1m
pc ton placut, dar ferm:
"Revino! Treze~te-te!" sau: "Cind voi lovicu de-
gete1e,. vei fi pe deplin treaz, treze~te-te!".
Pentru pacientii aflati intr-o transa mai profunda
este indicat ca revenirea sa se faea gradat ea in e-
xemplul de mai jos (Iiartland, 1971):
",._""..""""Imediat voi incepe sa numllr de la 5 1a 1. Cind
voi ajunge ell numaratoarea 1a 1, vei fi complet
treaz, iti vei reveni complet. Te vei simti bine,
inviorat, odihnit, ca dupl:'lun saron bun:
5 - vei reveni curind din relaxare; 4 - revii incet
la normal; 3 - revil tot mai mult; 2 ~ dnd voi
ajunge la 1 vei reveni complet; te vei simti foarte
bine; 1 - ai revenit 'complet, e~ti pe deplin treaz; ai
mintea !impede, clara, e~ti complet treaz, vioi,
alett!'"
.Dach subiectul se mai mentine totu~i intr,:,o stare
de ameteala, nu se tine bine pe picioare, are un aer
naue, terapeutul poate lovi palmele una de alta co-
mandind pe un ton ferm: "E~ti pe deplin treaz!"sau
poate' repeta procedeul de dehipnotizare. In nici un
. caz terapeutul nu trebuie sl:'llase subiectul sl:'lpIece
pina nu. este sigur ca a revenit complet la starea
normall:'l.Este indicat ca subiectii care au intrat intr-
o transa mai profundl:1 sl:'l·fie ll:'lsati sa mai a~tepte
putin intr-o camera, inainte de a pleca, hipnotizato-
rul urmind sa mai verifice 0 data starea in care se,
atla ace~tia.
Existl:'l cazuri, foarte rare, dnd unii subiecti pot
prezenta cefalee, confuzie, ameteli sau stari de
voma la revenirea din hipnoza. Acest fenomen apare
mai ales cind pacientii nu sint de acord sa
indeplineasca sugestiile administrate de terapeut,
de~i s-au prezentat la tratament ei pot, de pilda, in
mod incon~tient sl:'lnu doreascl:1sa se lase de fumat
sau sint newotici ~i atunci fenomenul este interpre-
tat ca 0 rezistenta la psihoterapie. In astfel de cazu-
ri este indicata 0 terapie mai in profunzime, in ca-
drul careia sl:'lse abordeze contlictele din sfera per-
sonalitatii subiectului. 0 astfel de tehnicl:'l este
hipnoanaliza, la care ne vom referi mai tirziu.
Clinicienii citeaza ~i cazuri, foarte rare, cind su-
biectul refuza sl:'lrevina din hipnoza atunci dnd i se
dau comenzi in acest sens. Aeest lucru se poate
intimpla fie datorita unei erori de tehnica (terapeu-
tul i-a sugerat, fara sl:'l-~idea seama, sa nu se tre-
zeascl:'l), fie datoritl:'l unor rezistente la revenire,
care, la rindul lor, pot avea mai multe cauze, dintre
care amintim:
- existenta unor sentimente de ostilitate fata de
terapeut;
- sugestii post-hipnotice, pe care subiectul nu
dore~te sa Ie indeplineasca;
32
33
18. _ tulburari in sfera personalitatii (nevoi2. de a fi
dominat, de a evita un conflict, 'nevoia de a fugi de
'realitate );
_ transformarea hipnozei in somnambulism de tip
isteric.
Weitzenhoffer (1957) citeaza cazul unui hipnoti-
zator incepator care administreaza subiectului
urmatoarea sugestie:
"Pleoapele tale sint grele, foarte grele, grele ca
de plumb etc. Ai ochii inchi~i, uu poti deschide
ochii. tncearca sa deschizi ochii dar nu potit".
Dupa 10 minute el incearca sa trezeasca subiectul
care s-a dovedit receptiv, spunindu-i: "Deschide
ochii!". Acesta nu poate deschide ochii pentru ca nu
a fost anulata sugestia: "nu poti deschide Dchii!".
Corect ar fi fost ca terapeutul sa spuna: "Acum poti
sa deschizi ochii, poti sa deschizi ochii... Deschide
oehii!" sau sa fi dat de la ineeput 0 sugestie <Iege-
nul: "Nu vei putea desehide ochii pina cind eu nu
voi bate din palm.e!".
tn situatiilein care subieetul refuza sa revina din
hipnoza, este indicat ca el sa fie lasat lini~tit, deoa-
rece in' majoritatea cazurilor hipnoza se transforml::i.
in somn natural ~i el se treze~te singur, dupa un
timp oarecare.
o aha metoda frecvent folosita este interogarea
subiectului, aflat in stare de hipnoza, de ce refuza
sa se trezeasca. De regula, rl::i.spunsulsubiectului
sugereaza terapeutului ce sugestii trebuie sa admi-
nistreze in astfelde situatii.
o'regula defier abipl1.oterapeutilor clinicienl
este anularea sugestiilor administrate' in timpul hip-
nozei. Aceste SUgestii trebuie anulate ehiar daca
subiectul nu areactionat la 'ele in timpul hipnozei.
34
Jalowicz (cit. Weitzenhcffer, 1957) citeazl1 cazul
unui subiect caruia i s-a administrat in timpul hip-
nozei, in scopuri demonstrative, sugestia cl1 a fost
atins cu un fier inro~it ~i cl1 pe brat ii apare 0
ba~ica. tn timpul hipnozei nu se intimpla nimic,
subiectul este dehipnotizat ~i trimis acasl1. A doua
zi acesta se prezinta la medic acuzind 0 arsura pe
brat, arsurl1 a cl::i.reicauzl::i.nu 0 cunoa~te, fapt ce de-
monstreaza posibilitatea existentei unor efecte
intirziate ale hipnozei.
,tn cazul in care terapeutul a uitat sa anuleze su-
gestiile administrate, se recomanda ca subiectul sl1
fie hipnotizat din DOll ~is,aadministreze sugestiile
de la inceput, inclusiv anula.rea lor, ca !'$icum nimic
nu s-ar fi intimplat.
19. V.CARACfERISTICILE STARn IllPNOTICE
Rezultat al inductiei hipnotice, starea sau transa
hipnotica este considerata astazi ca 0 stare modifi-
cata de con~tiinta.
Hilgard ~i Gheorghiu (1977) descriu starea hip-
notica prin urmatoarele caracteristici:
A) REDUCEREA FUNCTIEI DEPLANlFICARE.
Subiectul hipnotizat pierde initiativa ~i nu mai
are dorinta de a realiza actiuni planificate pe cont
propriu.
Aflat in hipnoza, ~ubiectul actioneaza doar in
conformitate cu cele sugerate de terapeut. El poate
actiona,dar de cele mai multe ori nu simte nevoia
s-o faca. Aspectul exterior al persoanei hipnotizate
est~ al unui individ pasiv, care reactioneaza doar la
comenzi venite din afara. Acest fenomen este si mai
evident atunci cind terapeutul sugereaza subie~tului
sa mentina mai mult timp 0 pozitie incomoda pe
care nu 0 modifica decit atunci cind i se cere in
mod expres sa 0 faca.
Gill ~i Brennman (1959) au intrebat un subiect
de ce crede el ca se ana in bipnoza. (Autorii au
facut diverse experimente cu respectivul subiect
aflat in hipnoza: daca era relaxat I-au activat, daca
a afirmat ca-~i simte bratul insensibil, i-au coman-
dat revenirea sensibilitl1tii etc.). Interogat asupra
starii sale subiectul raspunde: "Stiu ca ma aflu in
hipnoza pentru cl1 fac ceea ce-mi spuneti
36
I
tt
dumneavoastrl".
B) REDISTRIBUIREA ATENJ'IEL
tn bipnoza se accentueazll selectivitatea atentiei,
atentia subiectului fiind orientatll in mod special
spre ceea ce spune ~i face hipnotizatorul. Aflat in-
tr-o hipnozl profunda, acesta poate inregistra stimu-
Iii din mediul inconjurator sau proveniti de la aIte
persoane, dar nu' reactioneaza decit la comenzile
date de hipnotizator (este cunoscut faptul cll 0 aIta
persoanl nu poate anula hipnoza indusl de catre
terapeut; daca subiectul este lilsat singur, el poate
reveni treptat la starea normalll sau poate intra din
hipnozll in somn natural).
Hilgard afirma ca interpretarea conform careia
hipnoza reprezinta 0 concentrare maxima a atentiei,
pe baza selectivitatii sale din stare a obi~nuitl1 de
veghe, teorie sustinutl de Barber (1960) ~i Leuba
(1960), nu este sustinutll de date experimentale.
Astfel, Amedeo ~i Shagass (1963) au demonstrat
cll subiectii in stare de. hipnozl1 au fost mai putin
capabili sl1rezolve 'probleme de aritmeticll decit
aflati in stare de veghe. tnregistrarea mi~cMilor ocu-
lare corelate cu performantele cognitive indicl1 mai
curiild 0 cre~terea activitlltii difuze a creierului la
subiectii hipnotizati.
Robert (1964), utilizind 0 serie de teste de
atentie nu a gllsit nici 0 corelatie intre capac ':atea
de concentrare ~i hipnotizabilitate, iar Das ()64)
afirml cll subiectii cu atentie mai sustinutl sillt nai
putin hipnotizabili.
Interpretind aceste date experimentale, Hilgard'
este de plrere cl in .hipnOZl1avem de-a face cu 0
scadere a atentiei generale, el denumind fenomenul
37
20. "inatentie selectivll". (Subiectul aude doar vocea
hipnotizatorului ~i nu aude alte voci).
C) CAPACITATEA CRESCUTA A PRODUCTI?l
IMAGINATIVE (vivacitatea repre zentlln lor
memoriei).
Din relatllrile subiectilor hipnotizati rezultll cll
reptrezenUlrile din timpul hipnozei sint deosebit de
vii. Adesea ei au adevllrate stllri halucinatorii, per-
cepind obiecte, persoane sau situatii care nu existll
in realitate. De asemenea, este cunoscutll pregnanta
~i vivacitatea viselor hipnotice.
D) REDUCEREA CONTROLULUI realitlltii ~1
toleranta crescutll pentru distorsionllri ale acesteia.
In viata cotidianll controalele pe care Ie reali-
zeazll omul asupra mediului inconjurator sint foarte
frecvente. Omul prive~te in jur, se uiUi la ceas, as-
cultll, atinge' obiectele. 1n timpul hipnozeiaceastll
reducere a controlului este produsll de sugestiile de
relaxare $i de~teptare, ea conducind la rindul sllu la
acceptarea mai facilll a distorsiunilor perceptive.
Astfel, subiectul hipnotizat acceptll amintiri false,
s~himbllri ale personalitlltii, distorsionarea perceptiei
tlmpului (cercetllrile au demonstrat cll intervalele
scu:rte sint percepute ca mai lungi, iar cele lungi ca
mal scurte), perceperea de tip halucinator a unor
persoane sau obiecte absen,te sau dimpotrivll, neper-
~eperea unor persoane sau obiecte care se aflll in
mcllpere.
. Aceste fenomene pun in evidentll 0 reducere sub
m!1~enta hipnozei a capacitlltilor 'discriminatorii ~i
entIce ale subiectului. De~i nu trebuie sa intelegem
ell toate eapacitatile logice slnt suspendate~ se ob-
18
serva 0 anumita tendinta necritica de a Iua Iucru-
rile "ad literam".
Caracterizind acest fenomen, Orne (1959)
vorbe~te de a~a-numita "Iogica a transei", conform
eareia subiectul accepta ca fiind Iogice situatii pe
care in stare normala nu Ie-ar considera ca atare.
E} CRE$TEREA GRADULUJ DE
SUGESTIBILITATE
tn hipnoza receptivitatea Ia sugestii a subiectului
cre~tc foarte mult comparativ cu stare a obi~nuita.
Stimuli sau incitatii sugestive, care in afara hipno-
zei determina reactii de intensitate foarte redusa sau
nu produe nici 0 reactie, conduc Ia modificari de
amploare daca sint administrati in urma inductiei
hipnotice. Pe aceasta se bazeaza numeroasele apIi-
catii ale hipnozei in terapie sau in optimizarea
comportamentul ui.
Hull (1933) ~i Weitzenhoffer (1953) au vazut re-
Iatia dintre sugestie ~i hipnoza atlt de strinsa, incit
au unit cei doi termeni in titlurile lor.
F) ACCENTUAREA COMPORTAMENTULUJ
DE JUCAREA UNOR ROLURI.
Subiectul aflat in hipnoza nu efectueaza numai
actiuni simple, sugerate de terapeut. EI poate intra
intr-un rol care presupune desfa~urarea unor actiuni
complexe cerute de acesta.
Subiectii prezinta in hipnoza 0 mai mare capaci-
tate de transpunere in rolurile: sugerate, comparativ
cu starea obi~nuita. AstfeI, de pilda, unui subiect
caruia i se sugereaza ca are alta virsta decit cea
reala sau ca este 0 alta persoana, va'tinde sa inter-
preteze cu multa adtenticitate rolul sugerat. Exista
39
21. I
chiar ~io teorie care tinde sa explice fenomenul
hipnotic prin jucarea unui rol (Sarbin, 1956; Sarbin
~i Anderson, 1967).
G) APARITIA AMNEZIEI POST-HIPNOTICE.
Amnezia sau uitarea celorce s-au petrecut in
timpul hipnozei reprezinta una din particularitatile
de baza ale starU hipnotice. Ac~asta amnezie poate
fi sugerata de terapeut dar ea se poate instala~i
spontan mai ales in sUirile de transa mai profunda.
,
H) STAREA DE RELAXARE PSIHO-FIZICA
Majoritatea subiectilor care au fost hipnotizati ~i
s-au dovedit receptivi la hipnoza, descriu starea pe
care au resimtit-o ca fiind caracterizata prin rela-
xare (izica ~i psihica, lipsa de interes pentru ceea
ce se petrece in jur, dorinta de a urma cu exactitate
instructiunile terapeutului, incapacitatea de a se
opune acestora, absentei de a reflecta critic, de a
actiona, dorinta ~i satisfactia de a ramine vreme
indelungata tara a intreprinde ceva. Multi subiecti
relateaza .~i prezenta unor senzatii de greutate ~i un-
eori de caldura in membre, ca in cazul relaxarii
dupa metoda antrenamentului autogen al lui Schultz.
I) SCADEREA ACUITATII PERCEPTIVE.
In stare hipnotica, stimulii ambiantei sint perce-
puti mai estompat, cu mai putina claritate ~i preci-
zie, unU dintre ace~tia nefiind perceputi de loco
Multi subiecti au descris starea traita in timpul
hipnozei .ca fiind 0 stare intermediaril intre starea
de veghe ~i cea de somn.
Hilgard a aplicat asupra unor subiecti cunoscuta
s.cala de hipnotizabilitate Standford ~i i-a solicitat
40
apoi pe ace~tia sa relateze cu privire la efectele
spontane, nesugerate ce apar in timpul hipnozei.
Majoritatea subiectilor hipnotizati relateaza ca au
simtit: lipsa dorintei de a vorbi, de a se mi~ca ~i de
a gindi, tenainta de a da curs celor sugerate de ex-
perimentator, schimbari in aparenta sau dimensiunea
unor parti ale corpului, senzatie de zbor, senzatie
de golire de ginduri, senzatie de ameteala, de virtej,
ei descriind starea ca fUnd asemanatoare cu somnu!.
Tart (1970) a interogat un subiect, foarte dotat
pentru hipnoza, asupra starii traite de acesta in tim-
pul unei transe profunde. Acesta' a caracterizat star-
ea sa astfel:
- absenta senzatiei cprpului propriu;
- absenta. senzatiilor sau evenimentelor venite din
afara; con~tientizeaza doar un fel de fluid sau flux
de energie care il inconjoara;
- nu are con~tiinta lumii exterioare, cu exceptia
vocii depersonalizate a hipnotizatorului care ii
transmite mesaje agreabile ~i amuzante care parca ii
vin din marea infinita a oceanului cosmic;
- sentimentul ca se afla in afara timpului;
- pierderea identitatii personale.
Desigur nu toti subiectii sint capabili sa atinga 0
astfel de profunzime a transei hipnotice. Interesant
este ca stari similare cu cele descrise de subiectul
investigat de Tart au fost descrise de cei care au
studiat diversele variante ale meditatiei de tip orien-
tal (Govinde, 1960; Phillipe, 1963).
41
22. VI. PROFUNZIMEA HIPNOZEI
Nu toti oamenii pot fi, hipnotizati in aceea~i
masura. Unii nu reactioneaza de fel la inductia hip-
notic~, altii reactioneaz~ moderat, 'iar altii se dove-
desc deosebit de receptivi. Susceptibilitatea hipno-
tica reprezinta capacitatea individului de a fi hipno-
tizat. Oamenii difera in privinta acestei susceptibi-
lit~ti a~a cum difera in ceea ce prive~te inteligenta
sau aptitudinile sportive.
Speciali~tii au ajuns la concluzia ca performanta
hipnotica depinde atit de susceptibilitatea hipnotica
a individului, cit ~i de atitudinea acestuia fata de
hipno~ (0 persoan~ inalt hipnotizabila poate rezista
la hipnoz~ daca i~t propune acest lucru).
Pentru m~surarea susceptibilitatii hipnotice au
fost alcatuite, inca. de la sfir~itul secolului trecut,
scale de- evaluare a gradului de profunzime al hip-
nozei pe care poate sa-l atinga un individ.
Profunzimea hipnozei, dupa Lie:beault (1889) (cf.
Hilgard, Weitzenhoffer, Lande ~i Moore, 1961).
A) SQMNSUPERFICIAL
- Ameteal~: .toropeal~, ame1:eala, senzatie de greu-
tate in cap, dificult~ti de a deschide ochii. .
- Somn u~or: semnele de mai sus, la care se
adauga catatepsie (greutate, ineqie musculara), dar
cu capacitatea de a-~i modifica pozitia membrelor.
- Somnceva mai profund: insensibilitate, catalep-
sie, automatisme motorii. Subiectul nu mai poate in-
42
terveni in desta~urarea mi~carilor automate (daca se
imprima 0 mi~care rotativa a bratului, subiectul nu
mai este capabils-o controleze).
- Stare intermediara: la catalepsie ~i automatisme
se adauga faptul ca subiectul nu mai reactioneaza la
nimic in afara de comenzile date de hipnotizator ~i
nu-~i mai aminte~te decit interesele dintre el ~i
hipnotizator.
B) STARE SOMNAMBULICA PROFUNDA.
- Somn de tip somnambulic obi~nuit.
Se caracterizeaza prin amnezie totala la trezire.
Halucinatii in timpul starii hipnotice care dispar la
trezire. Subiectul se afla sub controlul
hipnotizatorului.
- Somn de tip somnambulic profund:
Amnezie total a la trezire. Halucinatii hipnotice
~i posibile halucinatii post-hipnotice. ~ubiectul aflat'
sub controlul total al hipnotizatorului.
Cotarea susceptibilit~tii hipnotice dup~ Davis ~i
Husband (1931)
43
23. 44
45
Criteriul de notare a rezul-
tatului· dupll scala Harvard
- Capul subiectului se
apleaell in urma sugestiilor
mllcar cu 10 em.
- Oehii subiectului se inchid
in urma administrarii in-
ducpei inainte ea experi-
mentatorul sa cearA in mod
expres aces! lucru.
urma sugestiilor adminis-
trate direct, brawl subiectu-
lui' coboar! cu aproximativ
10 em., inainte de ai se
spune sll-l coboare in mod
deliberat
- Subiectului i se dau suges-
tll ell bratuI nu se paate rid-
iea; el nu ridicll bratul mai
mult de 2-3 em..
- I s~ sugereazll ell degetele
sint incle$tate unele in al-
tele. Nu reu~e~te sll desfacll
degetele atunci cind i se
:ere.
- I se sugereazll cll bratut
este rigid; nn reu~e$te sll
indoaie bratuI mai mult de
citeva grade.
Scala·
Harvard
- Idem
- Idem
- Idem
- Cllderea
capului
- Idem
- Idem
Itemi (probe) aplieate
Scala Standford
Forma A
1. Oscilatia
corpului
3. "Cooorirea
bratului
2. Inchiderea
ochilor
4. Imobilizarea
bratuhii
ocarea
degetelor
6. Rigiditatea
bratuIui
La ora actuaHi, in domeniul hipnozei eUnice ~i
experimentale se utilizeazacel mai frecvent scalele
de hipnotizabilitate Standford (autori Weitzenhoffer
~i Hilgard,' 1957; 1959; 1962) ~iHarvard (autori
Shor ~i Orne, 1962).
Redam in tabelul de mai jos itemii (probele)
comparativi ai susceptibilitatii hipnotice ale scalelor
Standford (forma A) ~i Harvard (HUard, 1971):
. _.Relaxare muscular!
_ Tremurul pleoapelor
_ lnchiderea ochilor
_ Relaxare tizicll total!
_ Catalepsia pleoapelor,
~ Catalepsia membrelor
_ Catalepsia rigida .
_ Anestezie in 'mllnU~ (anularea
sensibilitlltii numai in animite
zone ale miinilor
_ Amnezie (uitare) partial!'
_ Anestezie post-hipnoticll
_ Moditiellri in' sfera personal-
itlltii
~ Reactioneazll la sugestii post-
hipnotice simple
_ Distorsionllri perceptive (iIuzii,
halucmatii)
- Amnezie totalll
_ Capacitate de a deschide ochii
rarll a afecta trans a
_ Sugestii post-hipnotice bizare
care sint acceptate de subiect
_ Comportament de tip
somnambulic
_ Halucinatii vizuale pozitive */
post-hipnotice
_ Halucinatii auditive post-
hipnotice
_ Amnezie post-hipnoticll
sistematiell
..;Halucinatii auditive negative
_ Hiperestezii (accentuarea sensi-
bilitlltii)
21
23
25
26
27
28
29
30
13
15
17
18
20
6
7
10
11
*/ Halucinatiile pozitive se referllIa perceperea unor Qbiecte,
persoane, situatii inexistente in reaUtate, ~ timp ce halucinatiile
negative caracterizeazll situatia in care obiectele~i situatiile pre-
zente nu sint percepute de clltre subiect.
- Trans! profunda
(de tip
somnambulic)
- Transll medic
- Transl u~oarl
Profunzimea Punctajul acordat Manifestari obiective
hipnozei (Scor)
_ Non susceptibiI 0
_ Stare hipnoida 2
3
4
24. lemi (probe) aplicate ScalaCriteriul de notare a re-Harvardzultatului dupll. scala Harvard- ClI.derea capului- I se sugereazll. ca pal-mele se apropie; se co-
teazll. atunci cind palmelenu sint mai depll.rtate de10 cm. la terminarea______ ~1)ei.mu- - Inhibarea comu- - Nu poate mi~ca capu!.nicll.rii verbale
nicll.rii
ugereazll.
(i se sugereazll.
te
cll. nu poate sll.
mele)
mi$te capul in
semn d~NU!)
-- Idem- Semne evidente cu pri-vire la efect (facemi$cll.ri ca $i cum ar dorisa alunge musca).
10. Catalepsia
- Idem- Ochii rll.min inchi$ichiar cind i se sugereaza
sll. incerce sll.-i deschidll..
- Idem- Face mll.car unele(atinge glezna)mi$cll.ri observabile ca ~icum ar dori s~. atingll.glezna.- Idem_ Reproduce cel mult 3probe (sau mai putine) de
care i$i aminte$te ca ar fifost realizate in timpulhipnozei.
Scalele de testare .a gradulul'de hipnotizaoilitate
se utilizeaz~, de regul~, mai multinscopuri experi-
mentale. Clinicienii se multumesc s~ testeze .recep-
46
tivitatea la hipnoz~ a pacientilor lor utiIizind probe
izolate (teste de sugestibilitate) din cadrul acestor
scale, probe de tipul celor descrise la capitolul con-
sacrat inductiei hipnotice.
o problem~ care a preocupat mult pe speciaIi~ti
a fost in ce m~sur~ susceptibiIitatea hipnotic~ este
antrenabiI~ prin experiente repetate.
Rezultatele experimentale referitoare la aceast~
problem~ sint contradictorii. Astfel, Shor, Orne,
O'ConelI (1962) ~i Gill ~i Brenman (1959) au -ajuns
la concluzia c~ susceptibilitatea hipnotic~ este mo-
dificabil~ in mic~ m~sur~.
As, Hilgard ~i Weitzenhoffer (1963) au ales un
e~antion cu scoruri medii la scala de hipnotizabili-
tate Standford, forma A ~i au incercat prin diverse
metode s~ Ie creasc~ gradul de hipnotizabilitate
(discutii psihoterapeutice menite s~ modifice atitu-
dinea fat~ de hipnoz~ a subiectilor, utilizarea unor
diferite tehnici de inductie hipnotic~). Rezllitatele
obtinute de ace~ti autori au fost slabe, ei ajungind
la concluzia ca susceptibiIitatea hipnotic~, a~a cum
este ea masurat~ cu ajutorul scalelor standard, are 0
stabilitate relativ~.
47
25. VII. sA pATRUNDEMtN TAINELE HIPNOZEI
A) TEOR/A FLUIDULUI VITAL.
Cea mai veche incercare de explicare a hipnozei
apartine lui Mesmer care sustine c~ la paza hipno-
zei se afla "magnetismul animal", un fel de fluid
care curge din: corpul hipnotizatorului in cel al su-
biectului. Medicina timpului respectiv a infirmat
aceasta ipoteu, de~i a fost nevoita s~ accepte reali-
tatea cli~ica a fenomenului hipnotic.
Cercetarile moderne .de laborator, realizate cu
ajutorul metodei electronografice, au pus in evi-
denta existenta unui biocimp ce inconjoara organis-
mele vii ~ipe care speciali~tii il explica printr-o
concentrare masiv~ de microparticule de apa de la
nivelul pielii modificind prin prezenta sa unele ca-
racteristici ale organismului. Nu a putut fi ins~ pusa
in evidenta pin~ in ptezent vreo legatura directa
dintre existenta acestui biocimp ~i producerea fe-
nomenului hipnotic.
B) HIPNOZA - FENOMEN PSIHOPATOLOGIC -
specific isteriei ..
Cunoscutulpsihiatru francez Charcot considera
receptivitatea hipnotic~ fiind caracteristica doar per-
soanelor isterice, deci ca pe un fenomen patologic.
El presupune ca atunci cind indivizii i~i recap~t~
echilibrul, ei nu mai pot fi .hipnotizati. Studiile ul-
terioare au arMat insa ca subiectii normali sint de
cele mai multe ori mai hipnotizabili decit bohlavii
psihici.
C) HIPNOZA $1 SOMNUL.
Multi autori au sustinut ideea asem~n~rii dintre
hypnoz;;t ~i somn (chiar termenul de hipnou provine
de la termenul grecesc Hypnos = Somn).
Aceast~ teorie se baza pe faptul ca persoana hip-
notizat~ p;;trea ca ~i adormit~ (relaxat~, inactiv~, de
cele mai multe ori cu ochii inchi~i).
Cunoscutul fiziolog rus Pavlov considera ca. inhi-
bitia, somnul ~i hypnoza fac parte din aceea~i cate-
gorie de fenomene. Dupa opinia sa, in timpul hipno-
zei, pe 'scoaqa cerebral~ aflata in inhibitie se
mentin unele focare de veghe, pe baza c~rora este
posibil~ legMura dintre subiect ~i hipnotizator, su-
biectul fiind capabil s~ execute comenzile date de
acesta.
Dar nici datele cHnice, nici cele experimentale
nu au confirmat ipoteza conform, c~reia hipnoza ar
fi tot una cu somnul. Astfel, s-a demonstrat ca un
individ aflat in stare de hipnoz;;t mai profund~ poate
fi activ in functie de continutul sugestiilor care i se
administreaz~ (tine ochii deschi~i, se mi~c~, executa
diferite actiuni complexe).
Nici din punct de vedere fiziologic reactiile din
timpul hipnozei nu seam~n~ cu cele din timpul som-
nului. Undele cerebrale din timpul hipnozei sint
specifice starii de veghe relaxata (unde Alfa), in
timp ce pentru somn sint specifice unde mai lente.
Studiile E.E.G. au demonstrat c~ un individ este cu
atit mai hipnotizabil cu cit are unde Alfa mai bine
reprezentate. Pe aceste date se bazeaz~ cei care con-
sidera hipnoza ca fiind io relaxare mai profunda.
48
49
26. D) HfPNOZA $f TEORIAROLULUI.
Aceasta teorie apartine lui Sarbin (cf. Marcus,
1959), care considera fenomenul hipnotic ca inter-
pretarea unui rol (acela de persoana hipnotizata). Se
accentueaza ideea ca individul hipnotizat se com-
porta a~a cum crede el ca trebuie sa se comporte 0
persoana aflata in hipnoza, in conformitate cu pro-
priile sale idei despre hipnoza ~i cu indicatiil€;· hip-
notizatorului, abandonindu-se pe sine in rol. Aceasta
incercare de explicare psihosociala a hipnozei se ba-
zeaza in mare masura pe faptul ca a fost gasita 0
corelatie semnificativa intre hypnotizabilitate ~i ap-
ritudinile actorice~ti.
Gheorghiu (1977) arata insa ca teoria rolului
inlocuie~te 0 metafora - cea de "trans a hipnotica",
cu 0 alta meta fora - cea de "roI", fara ca prin
aceasta sa explice esenta fenomenului investigat. Nu
pot fi explicate mai ales diferentele interindividuale
in ceea ce prive~te hipnotizabilitatea ~i anume de ce
unii subiecti se transpun pina la uitare de sine in
rolul de persoana hipnotizatl, iar altii nu reu~esc
decit foarte putin sau de loc acest lucru.
Teoria rolului nu poate explica nici modul in
care se poate realiza 0 operatie de chirurgie majora
in stare de hipnozl, in absenta unor substante anes-
tezice ~i nici modul in. care se realizeaza transpu-
nerea in rol in cadrul fenollenelor de autohipnoza.
De asemenea, eu ajutorul acestei teorii nu se poate
explica nici faptul ca unii subiecti care doresc din
tot sufletul sa fie hypnotizati ~i cunosc foarte bine
rolul de persoanl hypnotizata, nu raspundtotu~i Ia
hipnoza ..
50
E) HfPNOZA $f TEORIfLE lNVArARIf
(Ha111933;Weitzenhoffer, 1953)
Aceasta teorie explica posibilitatea comportamen-
tului hypnotic pe baza invatlrii (eonditionarii) ~i
formlrii unor deprinderi de a intra in transa. Autorii
ei sustin cl deprinderile hipnotice seamana cu cele
de tipul absorbtiei in lecturl sau cu deprinderile de
a trai intens aventuri imaginare, insistind mult asu-
pra importantei imitatiei in cadrul comportamentului
hlpnotic. Dupa cum se poate lesne observa ~i
aceastl teorie este insuficienta, ea marginindu-se
mai qurind sa descrie modul in care se structureaza
comportamentul hypnotic decit sl expliee mecanis-
mele profunde ale acestuia.
F) HfP!{OZA $f PSfHANALIZA.
Au existat incercari de a explica ceea ce se
intimpll eu subiectul aflat in hipnozl ~i prin inter-
mediul conceptelor specifice psihanalizei.
Astfel, multi autori considera transa hypnotica un
fenomen regresiv, de intoareere a subiectului la
trairi specifice virstelor copilariei. In starea de
transl hipnotiel, subiectul poate obtine 0 serle de
beneficii seeundare, pe care nu Ie-ar obtine in stare
de veghe (i~i permite libertati pe care altfel nu ~i
Ie-ar putea permite).
Se subliniaza importanta raporturilor de subordo-
nare dintre subiect ~i hipnotizatpr, pe care pshana-
li~tii Ie aseamana cu cele dintre p~inte $i copil.
Astfel, conform acestei teorH in cadrul hipnozei pa-
terne, hipnotizatorul este identificat cu figura autori-
tara a tatllui, in timp ce in cadrul hipnozei ma-
terne, hipnotizatorul: preia rolul protector al mameL
51
27. Tot psihanali!?tii incearc~ s~ stabileasca 0 analogie
mtre fenomenul hipnotic !?idragostea de tip erotic,
insistindu-se pe fenomenele de tip transferential
care apar intre subiect ~i hipnotizator.
Astfel, de pild~, Gill !?iBrenman (1947) explic~
hipnoza prin intermediul regresiei !?itransferului.
Psyhanaliza modern~ considera hipno;za ca 0 re-
gresie partia1a in slujba egoului. (Kris, 1952).
Hilgard este de p~rere c~ !?iaceast~ explicatie a
manifestarilor hypnotice este insuficienm, neacope-
rind toam aria de manifestari specifice' ac~stora.
Dificil de explicat prin prisma conceptelor psiha-
nalitice ar fi !?ifenomenele de autohipnoz~. Dac~ in
ceea ce prive!?teexplicatia teoretica psihanaliza pare
sa nu' fi adus prea multe lucruri noi, imbinarea
practiea dintre hipnoz~ ~i psihanaliz~ - hipnoanalizl:l.
_ s-a dovedit metodll utila in terapie.
G) TEORII ECLECTICE ALE HIPNOZEI.
Aeeste teorH combina, in ex!~Uearea hipnozei,
elemente apartinind unor teorH diverse Astfel, Shor
(cf. Gheorghiu, 1977), autorul teoriei tridimensio-
nale a hipnozei, eonsidera ell hypnoza, ca stare
modificam de con!?tiintll,trebuie inteleas~ tinindu-se
seama de trei elemente:
_ tendinta subiectului de a juca rolul de persoana
hipnotizatll (conform teoriei rolului);
_profunzimea transei hipnotice;
_ aetualizarea unor aspeete arhaice, regresive, im-
plicate in eonduita hipnotica.
De!?i elementele apartinind mai multor orientari
se, eompleteaz~ reciproe, nici teoria tridimensional~
nu se poate spune precis cum se expliea diferentele
individuale in eeea ce prive~te profunzimea transei
52
atinse de subiect.
H) TEORM COMPORTAMENTULUI ASUPRA
HIPNOZEL
Aceasta teorie, apartinmd lui Barber ~i colabora-
torilor s~i, pune aceentul, in explicarea hipnozei, pe
comportamentul subieetului in situatia experimen-
tala, insistind asupra rolului factorului motivatie,
atitudine, expeetatie in producerea unor reactii con-
cordante cu eele sugerate. EI sustine ea subieetii
tr~iesc fenomene aseman~toare cu cele de tip hip-
notie $i in urmatoarele situatii:
- cind au atitudini, motivatii $i expeetatii favora-
bile fat~ de situatia test;
- cind Ii se spune sa-~i imagineze cele sugerate
deexperimentator.
Deci, atitudinile pozitive ar fi cele care fae su-
biectul sa raspunda bine la sugestiile
hipnotizatorului.
Barber $i Hahn (1962) au demonstrat experimen-
tal c~ analgezia sugerata prin imagini administrate
in stare de veghe a produs 0 cre!?tere a rezistentei
la durere (in situatii experimentale) asemanatoare cu
cea produsa prin hypno~, evidentiindu-se acelea!?i
reactii la masuratorile fiziologice concomitente. Ex-
perimentatorii sustin, pe baza unor date de acest
tip, faptul ca notiunile de "transa" ~i "hipnoza" 'nu
mai sint necesare in explicarea hipersugestibilitatii
!?iperformantelor a$a-zisului "comportament hipno-
tic". Raspunsurile la sugestiile directe ~i perfor
mantele asociate in mod traditional cu termenul (
hypnoza pot fi incluse in cadrul unui concept m
general pe care autorii il denumesc "motivatie peI~'
tru indeplinirea sarcinii" (Barber ~i Calverley,
53
28. 1962).
Deci, ceea ce se intelege in mod traditional prin
hypnoza., nu constituie, conform acestei teorii decit
o manifestare mai accentuata. a receptivita.tii la
sugestii.
o obiectie la aceasta interpretare ar putea-o re-
prezenta faptul ca, daca rara utilizarea unei indicatii
hypnotice se obtin fenomene asemanatoare cu cele
hypnotice, nu inseamna obligatoriu ca. avem de-a
face cu situatii identice, motivarea pentru sarcina
producind un comportamenf complezent care mi-
meaza pe cel hipnotic, dar nu se ideptifica. acestuia
(Gheorghiu, 1977). De asemenea, este greu de pre-
supus ca. 0 operatie de chirurgie majora ar putea fi
realizati fara. anestezice doar creind motivatii ~i
atitudini pozitive pacientului.
I) TEORlA DISOCIERII PERSONALITATII ~i
teoria functiona.rii diferentiate a celor doua. emisfere
cerebrale ..
In anul 1973 Hilgard se referea pentru prima
oara. la conceptul de "observator ascuns", discutind
unele fenomene .care se petrec in timpul hipnozei.
Termenul a izvorit din interpretarea unor date ex-
perimentale referitoare la controlul durerii prin hip-
noza., experimemnte in urma ca.rera a rezultat ca., in
timpul hipnozei, durerea dispare din punct de ve-
dere subiectiv, dar corelatele ei fiziologice persista.;
in acela~i timp, subiectul inregistreaza. durerea la
nivelul de care este responsabil "observatorul as-
CUDS". (Subiectului aflat in hipnozi i se cerea sa. in-
troduca mina in apa. eu gheata. ~i sa. spuna. daca. sim-
te sau nu durerea. Experimentatorul constata. cu
surpriza ca. acesta relateaza. verbal ea. nu simte du-
54
rerea, in timp ce, cu cealalta. mina., el scrie automat
ca. 0 simte) ..
o explicatie posibila. pentru acest fenomen ar fi
aceea a descrierii psihologice intre diversele sub-
structuri ale personalita.tii.
Strins legata. de aceasta. ipoteza a disocierii psi-
hice ar putea fi ~iinterpretarea care leaga. fenome-
nele hipnotice de diferentele functionale existente
intre cele doua emisfere cerebrale.
tn ultimii ani, hipnoza a fost definita. ~i ca 0 co-
mutare la nivelul emisferelor cerebrale, ea constind
in activarea emisferei drepte ~i dezactivarea celei
stingi. Aceasta. definire pare sa. aiba la baza argu-
ment~ valide, deoarece starea hipnotica este carac-
terizata prin modificari ale perceptiei spatiului ~i
timpului, a proceselor cognitive (logica ~i capacitate
de testare a realitatii mai reduse, mai multa sugesti-
bilitate, creativitate, toleranta la ambiguitate), pre-
zenta altor forme de expresie (mai mult imagini
decit cuvinte), alte procese de prelucrare a infor-
matiei (procesare simultana ~i pa:ralela in loc de
procesare lineara), toate aceste fenomene fiind ca-
racteristice functionarii prioritare a emisferei cere-
brale drepte ..
Totu~i, deoarece localizarea cerebral a exacta a
multor functii psihice este inca discutabila, Unestahl
(1987) considera ca este inca prematur sa definim
hipnoza ca 0 comutare la nivel emisferic. Autorul
citat propune in schimb utilizarea a doua modaliUlti
distincte de functionare a con~tiintt~i: modul domi-
Qant (D) ~imodul altemativ (A), (;lcesta din urma
fiind resppnsabil de fenomene ~i ma!!'.Iifestariprintre
care se pot include ~i cele de tip hipnotic (~i de
care pare sa fie mai curind responsabila
55
29. functionarea emisferei cerebrale drepte).
Modurile con~tiintei (dupa Unestlihl, 1987)
Se constata faptul ca aceasta interpretare plaseaza
fenomenele hypnotice alaturi de cele de creatie, in-
tuitie sau meditatie.
Modul dominant
(D)
LOGICA
Gindireanalitica
Testarea realitillii
Tactiel, planificare
Strategii
Evaluare
Spirit critic
Analiza detaliilor
Instrucliuni verbale
Controlul voluntar
Gindirea evenimentelor
trecute $i viitoare
Linearitate temporal!
Procese seriale
determinarea verball1 a
comenzilor
Incercari
Eforturi
Stare normall1 de
con$tiintl1
Modul alternativ
(A)
INSIGHT
Sintezl1
Automatism
Sugestibilitate
Sensibilitate
Intuilie
Evaluarea libera a infor-
maliei
feed-bach pozitiv
Apreciere globala
Vizualizare
Imagini kinestezice
Controlul prin autoprog-
ramarea scopurilor
Trlire in prezent
Procese cognitive
paralele"Inlelegere nonverbal!
Metafore
Modelare
Stare altemativl1 de
eon~tiintl1
vm. FALSELE PERICOLE ALE HIPNOZEI
Nespecialia~tii ~i mai ales scriitorii de literatura
~tiintifico-fantastica au tendinta de a exagera foarte
mult efectele negative ale hipnozei.
Teama cea mai serioasa ~i mai raspindita in
legatura cu hipnoza este aceea ca hypnoza aT slabi
vointa subiectului fl1cindu-10 unealta oarba in mina
hipnotizatorului. De~i practica a demonstrat dt, de
regula, pe masura ce parcurge mai multe ~edinte de
hipnou, individul poate deveni mai hipnotizabil, ea
nu a demonstrat ca acesta nu poate rezista hipnozei
daca i~i propune in mod serios sa 0 faca. Hipnozele
repetate nu' fac persoana sa devina dependen~ de
hipnou ca de un drog sau sa se afle total sub do-
minatia hipnotizatorului. Desigur ~i in cadrul hipno-
zei'se poate dezvolta 0 relatie afectiva, te dip trans-
ferential, relatie ce poate apare, in cadrul altor
forme de psihoterapie. Un terapeut abil ~tie acest
lucru ~i conduce astfel terapia incit relatiH" <"fi~
de tip transferential sa fie rezolvate in aV3l..'-"Ju'-
pacientului.
o alta rezerva legata de hipnoza ar fi posibiLc,
tea aparitiei unor efecte secundare, de natura psiho-
gena. tnca Schultz (1922) a atras atentia ca dacl1.
'hipnoza este practicata de nespeciali~ti, se pot insta-
la la subiecti tremuraturi, inigrene sau alte tulburari'
nevrotice.
Gill ~i Brenman(l947) sint de parere ca efectele
secundare negative ale hipnozei sint mult exagerate.
56 57
30. De regula, cei care subliniau efectele negative ale
acestui tip de tratament aveau in vedere cazuri mai
grave, tratate de nespeciali~ti.
In cazurile in care au aparut in urma practicarii
hipnozei efecte mai severe, pacientii aveau 0 istorie
mai lunga a bolii lor, motivul consultarii hipnotiza-
torului fiind doar unul din multiplele motive care
alcMuiau constelatia motivatiei patologice a pacien-
tului. Cazurile (din fericire foarte rare) in care re-
zolvarea unui simptom psihosomatic declan~eaza 0
simptomatologie psihotica nu apar dedt la acei pa-
cienti la care potentialul psihotic de~i latent, exista
deja, iar hipnologul, tara pregltire psihopatologica
nu a observat acest luctu.
Trebuie subliniat insa faptul ca un asemenea pe-
dcol exista ~i in cazul oricarei terapii orientate
doar spre tratarea simptomului. Astfel, Prenman
(1954) citeaza in cazul tratarii unor "ticuri dure-
roase" prin infiltratii de alcool, pentru anularea du-
rerii, aparitia unor simptome mai severe, iar Men-
ninger (1941) a descris cazul unui pacient, la care
gasterectomia reu~ita in cazul unui ulcer peptic a
fost urmata de suicid, pentru ca durerea (anulata)
nu a mi;li putut masca tendintele depresive ale pa-
cientului. In astfel de situatii, simptomul are rolul
de mecanism de aparare, el contribuind la
mentinerea sub control a unor tendinte psihopatolo-
gice mai severe.
Desigur, atunci dnd hipnoza este aplicata doar ca
psihoterapie centrata pe simptom, poate apare acest
risc al 'substitutiei de simptom (inlocuirea unui
simptom eu altul, uneori chiar mai gray). Hipnotera-
pia are insa avantajul ca poate fi utilizata ~i in ca-
drul unei terapE 'de profunzime, prin care se pot ex-
plora conflictele incon~tiente ale subiectului.
Aceasta varianta se nume~te hipnoanaliza ~i ea com-
bina unele elemente din cadul hypnozei cu cele
specifice psihanalizei. Vom reveni cu detalii in alt
capitol al lucrarii noastre.
Adesea, la subiecti apare teama ca nu vor putea
ie~i din hipnoza. Dificultatile de revenire fiind ~i
ele foarte rare ~i mult exagerate.
Totu~i, deoarece clinicienii s-au lovit de-a lungul
timpului de astfel de cazuri, au f6st elaborate tehni-
cile standardizate de dehipnotizare, dintre care cele
mai eficiente au fost puse la punct de Williams
(1953) ~i Weitzenhoffer (1957).
Clinicienii se refera ~i la posibilitatea reinstalarii
spontane a unor efecte tinind de unele psihotraume
mai vechi ale subiectului. In situatia hipnotica
amintirile sau deprinderile caracteristice unor peri-
oade mai timpurii pot ~i uneori chiar trebuie sa fie
reactivate. Aceasta caracteristica face posibilahi-
peramnezia ~i retrairea unor situatii conflictuale ~i a
unor experiente psihotraumatizante timpurii repri-
mate, in cadrul. tehnicii denumita regresia de virsta.
Aceasta descoperire ~i retraire a conflictelor din is-
toria pacientului este indicata in multe situatii, mai
ales in cazul comportamentelor de tip fobic. Daca
un astfel de conflict izbucne~te, terapeutul trebuuie
sa stapineasca bine situatia, sa conduca pacientul
spre retrairea de tip cathartic a acestuiconflict ~i
apoi sa-l lini~teasca, sa-l sustina psihic l?isa-i suge-
reze. ca nimic amenintator nu i se poate intimpla.
o problema mult disputata ~ste ~i aceea ase-
ductiei in stare de hipnoza, sau aceea a.!posibiHtati!
comiterii unor acte antisociale in timpul hipnozei.
Majoritatea autorilor sint de parereca in cazul
59
31. seductiei in hipnoza, hipnoza nu a reprezentat decit
o scuza convenabila pentru ceea ce subiectul ar fi
dorit sa se intimple ~i fara hypnoza (avem in ve-
dere dorinta incon~tienta a subiectului de a se lasa
sedus).
La intrebarea daca poate cineva sa fie hipnotizat
impotriva vointei sale, Marcuse (1959) este de
parere ca trebuie sa inlocuim in acest caz termenul
de vointa cu eel de motivatie sau dorinta. Or, moti-
vatiile umane (dorinte, tendinte) pot fi con~tiente
sau incon~tiente.
Daca un subiect doreste in mod constient sa fie
hipnotizat, dar nu se do're~te "hipnotizabil, se poate
spune despre el ca dore~te sa fie hipnotizat la nivel
con~tient, dar nu dore~te in mod incon~tient. Dimpo- ,>,
triva, 0 persoana care afirma ca nu vrea sa fie hip-
notizata, dar este hipnotizabila, poate fi caracte-
rizata ca nedoritoare la nivel con~tient ~i doritoare
la nivel incon~tient. Deci, daca exista 0 motivatie
incon~tienta de a fi hipnotizat, chiar daca subiectul
afirma contrariul, atunci putem spune ca el poate fi
hipnotizat "impotriva vointei sale".
La intrebarea daca cineva poate fi determinat in
stare de hipnoz~. actioneze impotriva propriului
sau cod moral, raspunsurile sint in genere
contradictorii.
Multi autori sint de parere ca principiile morale
nu sint atit de rigide cum am putea crede la prima
vedere. Ca ~i in cazul seductiei ~i comiterea altor
acte care contravin propriului cod moral, poate sa
gaseasca in' hipnoza 0 scuza convenabila pentru
ceea ce subiectul ar fi putut comite ~i inafara aces-
teia. Cei care sustin ca in stare. de hipnoza nu se
pot comite acte antisociale citeaza cazul fetei care,
care, aflata in hipnoza, refuza sa se dezbrace la CQ-
manda ~i iese spontan din hipnoza, sau al subiectu-
lui, aflat de asemenea in stare de hipnoza, care re-
fuza sa atace un om adevarat, cu un cutit adevarat,
de~i inainte atacase un manechin.
Pe de alta parte, se citeaza cazul .unor subiecti
care, in urma sugestiei hipnotice, au aruncat cu acid
sulfuric in experimentator (care era protejat de un
geam greu observabil pentru subiect). De asemenea,
in timpul celui de-al doilea razboi mondial s-a facut
un experiment prin care s-a demonstrat ca se pot
obtine de la subiectii aflati in hipnoza informatii cu
caracter secret (subieetii erau cereetatori militari ~i
hipnotizatorul le-a sugerat in stare de hipnoza ea el
este comandantullor).
Probabil ca raspunsul eel mai apropiat de adevar
la intrebarea daca un subiect poate eomite sau nu
acte antisoeiale in stare de hipnoza ar fi eel dat de
Hilgard, citind pe Barber ~i Orne, care spun ca este
putin probabil ca subiectul sa comita in stare de
hypnoza acte antisociale pe care nu le-ar fi putut
comite ~i in stare de veghe.
61
32. IX VALENTELE COMPENSATORII ALE
HIPNOZEI
Hipnoterapia reprezinta tratamentul psihoterapeu-
tic realizat cu ajutorul hypnozei. Hypnoza poate aju-
ta paeientul prin simpJa inductie, aceasta intrind
Intr-o stare de relaxare prownda cu rol benefic asu,
pra sanatatii sale fizice ~i materiale. De asemenea,
datorita cre~terii gradului de sugestibilitate ~i a pro-
duetivitatii reprezentarilor vizuale in timpul hipno-
zei, sugestiile verbale precum ~i imaginile sugerate
afecteaza mai profund psihicul pacientului compara-
tiv eu starea de veghe ~i chiar cu administrarea
acestora Intr-o simpla stare de relaxare. Pe aceasta
se bazeaza posibilitatea eliminarii unor simptome
psihiee ~i somatice prin hipnozd.
, Speciali~tii au demonstrat ca pentru sirnpla elimi-
nare de simptom nu este neaparat necesara 0 transa
prea profunda, obiec~ivele pe care ~i Ie propune te-
rapeutul putind fi atinse ~i intr-o transa medie sau
u~oara. Daca pacientul atinge un nivf':J rn~i mare de
profunzirne al hipnozei, exista posibilitatea ex-
plorarii conflictelor ascunse din sfera personalitatii
subiectului, hipnoza slabind rezistentele pacientului
la psihoterapie. In felul acesta hipnoza nu mai este
o simpla terapie centrata pe simptom, ea inscriindu-
se printre psihoterapiile de profunzime (in varianta
hipoanalizei) care i~i propun sa restructureze perso-
nalitatea subiectului ~i sa produca modificari dura-(
62
bile in psihismul acestuia.
Un avantaj important al hipnozej i1 reprezinta ~i
faptul ca aceasta metoda se poate ~ombina cu suc-
ces ~i cu alte tehnici de psihotelapie seurta, abor-
darea pacientului putindu-se realiza din unghiuri di-
ferite, ceea ce cre~te ~ansa de vindecare a acestuia.
De asemenea, hipnoza poate fi utilizata in
sustinerea oricarui pacient eu afectiuni organice, ea
contribuind la redueerea durerii ~i anxietatii bolna-
vului $i ajutind la mobilizarea resurselor de lupta
ale acestuia impotriva bolii sale.
A~a cum am mai subliniat atunci cind ne-am re-
ferit la pericolele utilizarii hipnozei, teama ca
inlaturarea simptomului va produce 0 substitutie de
simptom sau un val de anxietate pe care pacientul
nu 0 poate Qontrola, este mult exagerata. Asemenea
fenomene producindu-se in cazuri rare. Daea am
merge mai departe cu aceasta afirmatie, nu ar mai
trebui sa prescriem aspirina pentru durerile de cap,
fara 0 tomografie cornputerizata. Totu~i, cu cit ne-
voia pacientului de a avea simptomul este mai
mare, ca mecanisrn de aparare a eului, cu atit mai
rezistent va fi acesta la psihoterapie ~i in acest caz
se indica 0 abordare psihiatrica ~i hipnoanalitica
mai profunda.
Cum se realizeaza eliminarea simptomelor prin
metoda hipnozei?
Exista rnai multe tehnici dintre care <lrnintim:
A) SUGESTIlLE TERAPEUTICE.
Dupa ce hipnoza a fost indusa ~i paeientul atinge
cel putin stadiul de transa u~oara se pot 'administra
sugestii directe, vizind disparitia simptomului.
Aceste sugestii pot avea fie un caracter autoritar,
63
33. j'ie un caracter permisiv. Clinidenii sint de parere
ca sugesWle permise sint mai bineacceptate de ma-
joritatea padentilor. Practica a demonstrat ~i necesi-
tateaexprimarii acestor sugestii in termeni pozitivi,
evitindu-se negatiile. Motivul pentru care astfel de
sugestii sint mai indicate consta in aceea c~ ele
actioneaza la nivel subcon~tient, unde procesarea
psihica se realizeaza prin imagini, metafore, analo-
gii :?inu prin operatori de negare.
Astfel, este mai indicat sa spunem in loc de "nu
mai ai nevoie de somnifere' "vei putea dormi
foarte bine noaptea" sauJn loc de "nu mai simti du-
rere", "te simti din ce in ce mai bine".
De asemenea, este indicat ca sugestiile terapeu-
tice sa fie scurte, clar exprimate, sa aiba un carac-
ter repetativ ~i, in masura posibilitatilor, sa fie
insotite de imagini plastic-intuitive. Clinidenii au
ajuns ~i la concluzia ca nu este bine sa se adminis-
treze sugestii in legatura cu prea muIte probleme.
Este de dorit ca in terapie sa se lucr~ze asupra u-
nei singure probleme (cel mult doua), urmind ca
celelalte probleme ale pacientului sa fie abordate
gradat, dupa ce s-au rezolvat cele considerate
prioritare.
Pentru a evidentia felul in care se actioneaza su-
c,:stiv asupra unui simptom, yom prezenta un model
de utilizare a sugestiilor terapeutice in combaterea
durerii.
Durerea este unul dintre simptomele cele mai
raspindite, ea fHnd implicata aproape in arice sin-
drom, boala sau traumatism. Ea are formeIe de man-
ifestare cele mai variate comparativ cu alte simp-
tome. Cele mai dificile cazuri sint cele privind
simptomele migratorii (de tip cenestopat), unde nu
se evidentiaza un corespondent anatomic specific
pentru durere~ Durerile de tip psihogen reprezinta
un mod de a comunica, prin care subcon~tientul pa-
cientului i~i exprima nevoia de suport ~i ajutor
psihic. tn aceste cazuri este indicata hipnoanaliza
pentm a scoate in evidenta (la iveala) conflicte pro-
funde ale pacientului. .
Pentru durerile cu suport organic cunoscut, suges-
tiile terapeutice vizeaza:
- relaxarea musculara (cunoscut fiind faptul ca
incordarea accentueaza durerea);
- pentm procesele inflamatorii se transmit suges-
tii care se refera la trairea senzatiei de raco~e in
tesutul afectat sau sugestii directe (zona respectiva
se simte tot mai bine);
- mesaje sugestive pentni reducerea suferintei se-
cundare produse de accident sau boala, care
impiedica desta~urarea activitatii normale (de pilda,
o fractura la un picior impiedica pe padent sa se
deplaseze ~i sa··~irezolve problemele);
- mesaje pentm reducerea iritabilitatii, depresiei
~i anxietatii legate de durerea suferita.
De~i pentru padent este importanta inlaturarea
durerii, nu trebuie sa neglijam importanta functiei
de comunicare a durerii care actioneaza ca semnal
de alarma pentru organism.
Pentru a se evita pericolul ca in absenta durerii
procesele patologice sa progreseze necontrolat, se
poate sugera pacientului aflat in hipnoza, un mesaj
de tipul: "vei simti durerea doar atunci dnd e im-
portant pentru tine sa 0 simti, pentru ca ea trebuie
sa iti comunice ceva".
Se poate sugera pacientului sa reduca durerea
daar pin~ la un anumit prag de semnalizare, tara s~
64
65
34. III!I
,
o inHtture eomplet.
Hipnotizatorul trebuie sa tin a seama !?ide faptul
ea unii paeienti se a!?teapta sa aiba dureri pentru ea
a!?a le-a spus medieul, in timp ee altii se pot teme
in mod ineon!?tient ea daea nu au dureri nu vor fi
erezuti de eeilalti easint bolnavi.
Controlul durerii incepe prin sugestii de relaxare
museulara. Cind se dau sugestii de· inlaturare a du-
rerii este de dorit ea terapeutul sa ofere pacientului
!?i 0 motivatie logiea pentru disparitia durerii ea in
exemplul:
"De eele mai multe oJi durerea este produsa !?i
agravata de supraineordare. Deci, eu cit te relaxezi
mai mult, eu atit devii mai destins, mai putin ten-
sionat !?i eu atit te simti mai bine. Cu cit devine
mai profunda, eu atit durerea devine mai suporta-
bila, desere!?te tot mai mult. Te simti tot mai rela-
xat din ee in ee mai relaxat. eu cit te simti mai
profund relaxat, eu atit durerea seade, seade tot mai
mult, pina cind dispare eomplet".
Dintre tehnieile de inlaturare pe eale sugestiva a
durerii mentionam (Hunter, 1987):
B) TEHNICA DISOCIER/l.
Se refera la sugerarea separarii persoand dt: du-
rerea sa. Indivizii sever accidentati reaIizeaza acest
lucru in mod spontan. Aeest fenomen se observa
frecvent la camerele de garda ale spitale lor de ur-
genta cind multi pacienti accidentati afirma ca nu
au simtit durerea ~i ca mai eurind ei s-au privit din
afara, ea ~i cum ceea ee Ii se intimpla s-a intimplat
altei persoane.
tn cadrul tehnicii disocierii se pot administra su-
gestii de tipul:
66
"Aeum da-mi bratuL·sa ti-l pun in ghips, iar tu,
in timpul asta imagineaza-ti ea faei altceva".
Subieetilor Ii se poate sugera deasemenea, ell
parasesc eorpul pe care il lasa sit lucreze automat,
ea in timpul na~terii, de pilda.
C) TEHNICASUBSTITUTIEl
Se sugereaza paeientului 0 alta senzatie in zona
afeetata, senzatie care se substituie celei dureroase:
amorteall1, raeeall1, cl1ldura; se dau astfel de
sugestii:
"Degetul tau se race~te, se raee~te tot mai mult,
atit de mult incit nu-l mai simti".
o varianta in cadrul tehnicii mentionate poate fi
mutarea durerii dintr-o zona in alta a eorpului (de
pilda, se sugereaza mutarea durerii de la cap la
ealcii).
tn unele cazuri este utila ~i tehnica aminarii du-
rerii; sportivii traumatizati 0 realizeaza adesea in
mod spontan, ei continuind sa joace fara sa simta
durerea, pe care 0 vor resimti dupa ineheierea
meciului.
D) TEHNICA MODIFICARII lMAGINII
DURERIl
Pacientul este intH interogat cum i~i reprezinta
durerea proprie, eerindu-i-se 5-0 descrie C'e ea un
bolovan care ma apasa pe piept" sau "e ca un fier
inro~it").
Odata identificata imaginea durerii, terapeutul ad-
ministreazl1 sugestii prin care senzatia neplacuta
este inloeuita cu una agreabila. De pilda Ewen (cf.
Hunter, 1987) sugera pacientilor sl1i cu arsuri, ea
trupul lor este reee~i se simte bine. Pacientilor
67
35. care sustin ca durerea s-a intensificat dupa aplicarea
hipnozei este bine sa li se spuna:"E perfect!
tnseamna ca incepi sa influentezi durerea daca ai
facut-o sa sporeasca; hai sa vedem acum daca n-o
putem face sa scada.!".
tn ceea ce prive~te durerea cronica, aceasta face
parte din viata cotidiana a pacientului. Durerea
cronica presupune anxietate, anticiparea durerii cit
~i amintiri psihotraumatizante legate de aceasta. Su-
gestiile terapeutice trebuie sa aiba in vedere toate
aceste aspecte. 0 atentie deosebita trebuie acordata
acelor cazuri in care durerea cronica aduce un bene-
ficiu secundar pacientului (de pi1dl1~in familia unui
artritic, totul se invirte$te in jurul infirmitl1tii pa-
cientului; daca acesta ·s-ar simti mai bine, rolul sau
in constelatia familiala s-ar modifica $i din acest
motiv ~ pentru pacient~ mentinerea sU1rii prezente
reprezinta 0 manevra de tip incon$tient).
Inlaturarea simptomului va fi mult mai eficienta
daca se dau subiectului inainte de sugestiile directe,
sugestii cu caracter mai general, de intarire a eului
de reducere a anxietatii $i de cre$tere a increderii
in sine (Hartland, 1965).
i"utorul citat subliniaza faptul ca reactiile psiho-
logice la boala se impart in doua categorii:
_ reactii propriu-zise la starea de boala - anxie-
tate~ depresie, teama, agitatie, tensiune, su-
praincordare;
_ reactii care reprezinta consecinta unor tulburari
ale personalitatii: lipsa de incredere in forte Ie pro-
prii, dependenta, dezadaptare etc ..
Eficienta terapiei cre$te foarte mult daca se com-
bina sugestiile genera Ie de intarire a eului cu suges-
tiile terapeutice propriu-zise, care au ca obiectiv
68
inlaturarea simptomului. Hartland :este de pllrere ell
in construirea sugestiilor de intllrire a eului trebuie
sa se punll un accent 'deosebit pe ritm, repetitie,
pauze $i pe aceentuarea unor elemente speeifiee.
De$i speciali$tii afirma ell profunzimea nu conteaza~
se poate totu$i afirma ell cu cit transa e mai adincll~
cu atit tratamentul este mai rapid $i mai efieient.
Prezentllm mai jos un model de saugestii de
intarire a eului (dupll Hartland~ 1965):
Odatll ce pacientul a intrat in transll hipnotiCl1~i
se administreaza urmatoarele sugestii:
'-.,,,,,,",",,'"E$ti atit de destins, de relaxat~ de profund rela-
xat~ incit psihicul tau devine tot mai receptiv la
ceea ce iti spun. Tot ceea ee iti spun va intra adinc
in incon$tientul tl1u, se va intipari acolo $i va lllsa
o urmll adincll~ pe care nimeni nu 0 va putea $terge.
Ceea ce se va intipari in subcon$tientul tllu va exer-
cita 0 mare influenta asupra ta~ asupra: modului in
care te simti~ ginde$ti~ actionezi. Ideile pe care ti Ie
sugerez $i care se vor intipari in subcon$tientul
tau, vor actiona asupra gindurilor, sentimentelor $i
modului tl1u de a actiona $i atunei cind nu te afli in
prezenta mea, cind e$ti la servieiu~ acasl1 sau in alta
parte. Aceste ginduri vor actiona asupra ta tot atit
de putemic ca atunci cind e$ti la mine in cabinet.
E$ti profund relaxat $i tot ceea ce iti spun ti se
va intimpla $i aceasta este spre binele tau~ spre
intarirea $i vindecarea ta. Tot ceea ce iti voi spune
ti se va intimpla $i vei continua sa ginde$ti, sl1
simti $i sa actionezi a$a cum iti voi spune eu.
Aceste ginduri vor actiona cu putere asupra ta atit
aici, cit $i in alta parte. tn timpul acestei relaxari te
vei simti tot mai puternic, tot mai eficient, cu tot
mai multa incredere in fortele proprii. Te vei simti
69
36. mai vioi, tot mai alert, mai energic, tot mai efi-
cient. Vei fi tot mai putin obosit, tot mai putin des-
curajat, tot mai putin depresiv. Zi dup~ zi vei deve-
ni tot mai interesat de ceea ce se inimpl~ in jur,
astfel incit mintea ta va fi distras~ de la propria
persoan~, de la propriile probleme !?i necazuri. Te
vei gindi tot mai putin la tine insuti, la dificult~tile
tale, vei fi tot mai putin preocupat de propria per-
soan~, de propriile tr~Hri.Zi de zi, nervii Ui vor de-
veni tot mai tari, mintea va deveni tot mai limpede,
tot mai c1ar~, vei fi tot mai adunat, mai lini~tit, tot
mai calm. Vei deveni tot mai putin ingrijorat, tot
mai putin agitat, tot mai putin anxios, tot mai putin
deprimant. Vei fi capabil sa ginde~ti tot mai c1ar,
sa te concentrezi tot mai bine. hi vei concentra tot
mai mult atentia asupra a ceea ce facio In conse-
cint~, memoria ta se va imbunat~ti, vei deveni capa-
bi! s~ vezi lucrurile din perspectiva lor realll, farll a
amplifica in mod subiectiv dificulUltile, farll a Ie
permite s~ ia proportii. Zi de zi, devii tot mai calm,
tot mai relaxat, te enervezi tot mai putin. Devii ~i
ramii tot mai relaxat, eu tot mai multa incredere in
fortele proprii, in posibilitatile tale de a face fatll la
ceea ce ai de filcut. Vei avea tot mai multa
ineredere in tine, vei aetiona tara anxietate, farll
ineordare, f~ra teama de a gre~i. Zi dupa zi te vei
simti tot mai independent, maJ stllpin pe tine, vei fi
capabil s~ stai pe propriile t~le picioare, vei putea
face cu bine fata oricarei dificult~ti. Zi dupa zi te
vei simti tot mai bine, tot mai increzator in tine, in
posibilitMile tale, vei avea un sentiment de sigu-
rant~ ~i bunastare personala. Cu fiecatre ~edintll de
hipnoz~ aceste ginduri vor punestllpinire pe tine,
vor actiona asupra ta. Cu fiecare ~edinta de hipnoz~
70
te vei simti tot mai fericit, tot mai increzator, mai
multumit, mai optimist. Vei fi tot mai capabil sa te
bazezi doar pe tine insuti, sll-ti sustii parerile ~i ju-
declltile, sa stai pe propriile tale picioare. Vei simti
tot mai putin nevoia sa te bazezi pe alti oameni, sll
depinzi de altcineva ... ".
Dupll administrarea acestor sugestii de intllrire a
eului este indicata administrarea sugestiilor speci-
£ice, orientate spre inlaturarea simptomului.
B) TEHNICA lMAGINATIEI DIRIJATE iN
STARE DE HIPNOzA
Exista mia multe variante ale acestei tehnici, pe
care majoritatea clinicienilor 0 considera ca 0 teh-
nica de desensibilizare. In lucrarea' prezenta vom de-
scrie aceasta tehnica dupa Hall (1982) ~i Hunter
(1987).
Anat in stare de transa hipnotica subiectul este
instruit sa repete mental 0 anumita situatie, de re-
gulll anxiogena, imaginindu-~i ca ii va face fata cu
bine, fUnd ~i controlat.
Aceasta tehnica s-a dovedit utila in tratamentul
fobiilor, a anxietatii, a tracului competitional ~i
chiar in sustinerea psihoterapeutica a unor pacienti
suferind de afectiuni psihosomatice.
De pilda, in cazul claustrofobiei (teama de spatH
inchise) se poate sugera subiectului anat in hipnoza
ca intra intr-o incllpere larga ~i se a~eaza ehiar
lingll. u~a, rilminind in incapere doar citeva minute.
Treptat cre~te durata ~i se mic~oreaza dimensiunile
spatiului unde imagineaza subieetul Cll.sta.
Hunter (1987) relateazll. cazul unei paciente care
face reactia depresiva dupa 0 endocardita. De~i me-
dicii au asigurat-o ca mu~chiul cardiac este pe de-
plin refacut, pacienta nu mai poate lucra, are insom-
71
37. nii, dureri de piept, ~i incepe sa consume alcool in
exces. In hipnoza se releva faptul ca pacientei i-a
intrat in cap ideea ca 0 parte a ei a fost· distrusa in
timpul bolii ~i ca tara aceasta, corpul ei nu mai
poate functiona corespunzator. Autoarea a utilizat in
cazul acestei paciente telmica imaginatiei dirijate,
descriindu-i-se acesteia, cu ajutorul unor imagini,
procesul de vindecare ~i cicatrizare a tesutului car-
diac. I se sugereaza ca cicatricile devin "puIiti" vii
intre tesuturile normale ~i ca ele nu contin celule
moarte.
Prin metoda imaginatiei dirijate se pot programa
diverse sisteme ale organismului sa lucreze in fa-
voarea pacientului. Aceea~i autoare instruie~te 0 pa-
cienta care suferea de 0 hipotiroidie severa sa-~i
imagineze ca actioneaza psihic asupra neuro-
transmitatorilor care transmit informatii glandei pi-
tuitare (epifiza), care la rindul ei va trimite hormo-
ni care vor stimula celelalte glande endocrine. Se
poate comanda ~i direct glandei tiroide sa produca 0
cantitate sporita de hormoni sau se poate sugera tu-
turar organelor ~i tesuturilor influentate de glanda
tiroida sa reactioneze pozitiv, chiar atunci dnd pri-
mesc 0 cantitate mai mica de hormoni tiroidieni.
Pentru a influenta favorabil hipertensiunea arteri-
ala subiectul aflat in hipnoza i~i imagineaza ca in-
fluenteaza forta cu care inima pompeaza singele ~i
indirect presiunea cu care aceasta intra in artere.
Tot in cazurile de hipertensiune se poate sugera ca
arterele devin mai elastice chid singele intra in ele
(se vizualizeaza imaginea peretilor arteriali care de-
vin tot mai flexibili, tot mai elastici ~i vor putea sa
se acomodeze fortei cu care singele Ie strabate).
Unei paciente cu trac la examen i se poate suge-
72
ra ca se afla in ziua examenului, ca intra in sala·~i
se a~eaza in banca fiind calma, relaxata, stapina pe
situatie. tn continuare i se cere sa-~i imagineze ca
in momentul in care prime~te subiectele, este cu-
prinsa de un fel de inspiratie care 0 ajuta sa-~i
aminteasca precis cele invatate (Holdevici, 1986).
De~i hipnot~rapia poate rezolva. multe probleme
psihice somatice ~i psihosomatice, ea se love~te de
o serie de dificultati. Acestea tin de nurnarul insufi-
cient de hipnoterapeuti, dt ~i de gradul diferit de
sugestibilitate al subiectilor.
tn acela~i timp, persoanele care vin la cabinetele
de psihoterapie solicitind hipnoza se pot imparti in
mai multe categorii:
- persoane disperate, Cll afectiuni severe, care
cauta prin hipnoza 0 salvare pentru problemele lor
~i care, pina la aceasta au incercat, fara succes,
multe alte tehnici chimioterapeutice ~i
psihoterapeutice;
- persoane care se trateaza cu medicamente ~i
care ar dori sa scape de dependenta lor fata de
acestea;
- persoane care doresc realmente sa scape de
simptolllUl lor ~i sa-~i imbuniUateasca stilul de
viata.
Este lesne de ghicit ca printre pacientii din ulti-
ma categorie se vor numara cele mai multe per-
soane care pot beneficia de pe urma hipnoterapiei.
In ceea ce prive~te situatia persoanelor din pri-
mul grup, este mai dificH ca ele sa poata fi ~utate,
deoarece hipnoza este 0 tehnica pSihoterapeuica ~i
nu una de magie. Blum (1963) a lucrat cu trei sub·
iecti: unul cu scor scazut, altul cu scor mediu ~i al-
tul cu scor ridicat la scala de hipnotiubilitate
73
