SlideShare a Scribd company logo
1 of 2
BANCHETUL<br />sau<br />DESPRE AMOR (dialog etic)<br />A.în primul rând:Apolodor , un prieten al lui Apolodor, GlauconB.înal doilea rând:SocrateAristodem,<br />Agaton Fedru Pausanias, Eriximah, Aristofan, Diotima, Alcibiade.<br />APOLODOR ŞI UN PRIETEN<br />Introducere Povestitorul Aristodem<br />APOLODOR: Sunt în stare, cred, să vă istorisesc asupra celor ce mă întrebaţi. Că doar mai ieri, venind de-acasă,din Faleros înspre oraş, un cunoscut, zărindu-mă din spate, m-a strigat de departe. Apoi, a adăugat cu ton deglumă:—Apolodor, falerianule! Hei, ce, nu te opreşti puţin? M-am oprit şi l-am aşteptat.—Ce întâmplare, Apolodor, reluă dânsul. Tocmai te căutam; voiam şi eu să ştiu ceva de la ospăţul lui Agaton,unde au fost şi Socrate şi Alcibiade şi atâţia alţii. Am auzit că s-au ţinut atunci cuvântări asupra amorului; darvezi, nu ştiu ce anume s-a spus. Mi-a povestit unul câte ceva, însă vorbea şi el... din auzite, ce-a prins de la Fenixal lui Filip. Nu era în stare să ne spună lucru lămurit; a adăugat însă că şi tu ştii ce-a fost acolo. Să-mi povesteşti,prin urmare, că tu eşti cel mai în drept să ne împărtăşeşti convingerile prietenului tău. Spune-mi, mai întâi, ai fostori nu la acel ospăţ?I-am răspuns:— Pe bună dreptate ţi s-a părut că povestitorul tău n-a fost în stare să spună ceva lămurit, de vreme ce ai rămasde la el încredinţat că172a79<br />PLATON<br />adunarea de care te interesezi a avut loc acum de curând şi c-am participat şi eu.<br />— Aşa credeam.<br />—Da de unde, Glaucon! Nu ştii că de mulţi ani Agaton n-a dat p-aici? Că nu-s nici trei ani de când am începutsă mă duc pe la Socrate şi m-am făcut ucenicul lui de fiecare zi, dorind să învăţ ce predică şi face el? Mai înaintede asta umblam şi eu la întâmplare, de colo-colo; şi eram încredinţat că fac vreo ispravă. în fapt, mă simţeam mainefericit173a ca oricine; de pildă, nu mai puţin decât tine acum, eu, care credeam că omul e mai bine să facă orice, decâtsă se îndeletnicească vreodată cu filosofia!—Lasă gluma, zise el, şi spune-mi mai bine când a fost întrunirea?I-am răspuns:—De mult. Eram copii pe vremea când a luat Agaton premiul, la cea dintâi tragedie. Ospăţul a avut loc a douazi după ce şi-a sărbătorit biruinţa şi a adus zeilor, în mijlocul coriştilor săi, prinosul de jertfe.—Pe cât se pare, zise el, lucruri vechi de tot. Dar cine ţi le-a povestit? Nu cumva însuşi Socrate?b<br />— Da de unde! Mi le-a spus tot cine i le-a istorisit şi lui Fenix,adăugai eu. Unul mic de stat, pe nume Aristodem Kydatenianul; unul care umbla totdeauna desculţ. Fusese faţăla adunare şi era, pe cât se pare, dintre cei mai aprinşi iubitori ai lui Socrate. De altminteri, l-am întrebat şi peSocrate despre unele ce auzisem de la dânsul, şi mi-a vorbit la fel.—Atunci de ce nu începi povestirea? zise el. Iată, drumul ce vom face până în oraş e potrivit unor călători canoi, atât spre a istorisi, cât şi pentru a asculta.c<br />Şi astfel, umblând, am depănat cele petrecute la banchet. De aceeaam şi spus, din capul locului, că nu mă simt incapabil să vi le povestesc. Acum iată, dacă-mi este îngăduit a văvorbi, mă supun şi-o fac. în ce mă priveşte, şi fără de asta simt o nespusă plăcere când se discută filosofie, ori căam cuvântul eu însumi, ori că ascult pe alţii... afară de folosul ce cred că-1 trag. Când, dimpotrivă, se întâmplă săv-aud vorbind te miri ce, îndeosebi când v-ascult şi pe voi discutând cu oamenii bogaţi şi încărcaţi de afaceri,atunci oftez din adânc şi vă compătimesc ca pe nişte prieteni ai lor, care socotiţi că faceţi vreo ispravă în viaţă,când de80<br />BANCHETUL<br />fapt nu faceţi nimic de seamă. Poate că şi voi credeţi despre mine că sunt nefericit. Eu chiar înclin să iau dreptadevăr părerea voastră, cu od deosebire: la mine — când vă plâng — nu-i o simplă părere, ci o ştiu sigur.PRIETENUL LUI APOLODOR: Eşti veşnic acelaşi, Apolodor! Vorbeşti rău totdeauna şi de tine şi de alţii. Pecât se pare, consideri nefericit pe orice om, începând cu tine însuţi, afară bineînţeles de Socrate! Din care faptăţi-a ieşit cândva porecla „furiosquot;
, nu ştiu; bag seamă însă că în susţinerile tale eşti pururea astfel. Te arăţi aspru şicu tine şi cu ceilalţi, afară de Socrate.APOLODOR: Preascumpe, să fie oare aşa de sigur că, judecându-mă astfel pe mine însumi ca şi pe voi, eu suntcu adevărat furios şi nebun?<br />PRIETENUL: Nu-i frumos, Apolodor, să ne hărţuim cu astfel de vorbe. Şi nu da uitării ce te-am rugat. Spune-ne<br />
Banchetul

More Related Content

Viewers also liked

Emil Cioran, despre munca
Emil Cioran, despre munca Emil Cioran, despre munca
Emil Cioran, despre munca
Cristiana Toma
 
Plutarch licurg
Plutarch   licurgPlutarch   licurg
Plutarch licurg
diogene753
 
Civilizatia greaca
Civilizatia greacaCivilizatia greaca
Civilizatia greaca
gruianul
 
Carlos castaneda 02 cealalta realitate
Carlos castaneda   02 cealalta realitateCarlos castaneda   02 cealalta realitate
Carlos castaneda 02 cealalta realitate
MIHAELA VLAS
 
Carlos castaneda 04 povestiri despre putere
Carlos castaneda   04 povestiri despre putereCarlos castaneda   04 povestiri despre putere
Carlos castaneda 04 povestiri despre putere
MIHAELA VLAS
 
Carlos castaneda 05 al doilea cerc de putere
Carlos castaneda   05 al doilea cerc de putereCarlos castaneda   05 al doilea cerc de putere
Carlos castaneda 05 al doilea cerc de putere
MIHAELA VLAS
 
Istoria artei bizantine
Istoria artei bizantineIstoria artei bizantine
Istoria artei bizantine
Craciun Ioan
 
Introducere In Semiotica
Introducere In SemioticaIntroducere In Semiotica
Introducere In Semiotica
Elida Todarita
 
Carlos castaneda 10 pase magice
Carlos castaneda   10 pase magiceCarlos castaneda   10 pase magice
Carlos castaneda 10 pase magice
MIHAELA VLAS
 
Camus, albert mitul lui sisif
Camus, albert   mitul lui sisifCamus, albert   mitul lui sisif
Camus, albert mitul lui sisif
Doinita Sarbu
 

Viewers also liked (13)

Emil Cioran, despre munca
Emil Cioran, despre munca Emil Cioran, despre munca
Emil Cioran, despre munca
 
Plutarch licurg
Plutarch   licurgPlutarch   licurg
Plutarch licurg
 
Dante alighieri-divina-comedie-infernul
Dante alighieri-divina-comedie-infernulDante alighieri-divina-comedie-infernul
Dante alighieri-divina-comedie-infernul
 
Faust, de Johann Wolfgang von Goethe
Faust, de Johann Wolfgang von GoetheFaust, de Johann Wolfgang von Goethe
Faust, de Johann Wolfgang von Goethe
 
Civilizatia greaca
Civilizatia greacaCivilizatia greaca
Civilizatia greaca
 
Cine moare (pablo neruda)
Cine moare (pablo neruda)Cine moare (pablo neruda)
Cine moare (pablo neruda)
 
Carlos castaneda 02 cealalta realitate
Carlos castaneda   02 cealalta realitateCarlos castaneda   02 cealalta realitate
Carlos castaneda 02 cealalta realitate
 
Carlos castaneda 04 povestiri despre putere
Carlos castaneda   04 povestiri despre putereCarlos castaneda   04 povestiri despre putere
Carlos castaneda 04 povestiri despre putere
 
Carlos castaneda 05 al doilea cerc de putere
Carlos castaneda   05 al doilea cerc de putereCarlos castaneda   05 al doilea cerc de putere
Carlos castaneda 05 al doilea cerc de putere
 
Istoria artei bizantine
Istoria artei bizantineIstoria artei bizantine
Istoria artei bizantine
 
Introducere In Semiotica
Introducere In SemioticaIntroducere In Semiotica
Introducere In Semiotica
 
Carlos castaneda 10 pase magice
Carlos castaneda   10 pase magiceCarlos castaneda   10 pase magice
Carlos castaneda 10 pase magice
 
Camus, albert mitul lui sisif
Camus, albert   mitul lui sisifCamus, albert   mitul lui sisif
Camus, albert mitul lui sisif
 

Similar to Banchetul

Aivanhov incercarile neasteptate ale vietii 2
Aivanhov   incercarile neasteptate ale vietii 2Aivanhov   incercarile neasteptate ale vietii 2
Aivanhov incercarile neasteptate ale vietii 2
Adrian Ionescu
 
Aryana havah cristofor, magul din carpati
Aryana havah   cristofor, magul din carpatiAryana havah   cristofor, magul din carpati
Aryana havah cristofor, magul din carpati
razvan13
 
De vorba-cu-valeriu-popa-autor-ovidiu-harbada(1)
De vorba-cu-valeriu-popa-autor-ovidiu-harbada(1)De vorba-cu-valeriu-popa-autor-ovidiu-harbada(1)
De vorba-cu-valeriu-popa-autor-ovidiu-harbada(1)
miruna dora
 
Secretul vietii
Secretul vietiiSecretul vietii
Secretul vietii
ra1965
 
Camus, albert caderea uc
Camus, albert   caderea ucCamus, albert   caderea uc
Camus, albert caderea uc
Doinita Sarbu
 
Camus Albert - Caderea uc
Camus Albert  - Caderea ucCamus Albert  - Caderea uc
Camus Albert - Caderea uc
Labusca Ana
 
Aryana havah-magul-din-carpati
Aryana havah-magul-din-carpatiAryana havah-magul-din-carpati
Aryana havah-magul-din-carpati
marinelad
 
Aryana havah cristofor, magul din carpati
Aryana havah   cristofor, magul din carpatiAryana havah   cristofor, magul din carpati
Aryana havah cristofor, magul din carpati
Nicu Barbi
 
Adrian dragan agata-si_profetul_09__
Adrian dragan agata-si_profetul_09__Adrian dragan agata-si_profetul_09__
Adrian dragan agata-si_profetul_09__
liviuciubara
 
A. e. van_vogt-cartea_lui_van_vogt_1.0__
A. e. van_vogt-cartea_lui_van_vogt_1.0__A. e. van_vogt-cartea_lui_van_vogt_1.0__
A. e. van_vogt-cartea_lui_van_vogt_1.0__
liviuciubara
 

Similar to Banchetul (20)

Constantin noica - Jurnal filozofic
Constantin noica - Jurnal filozoficConstantin noica - Jurnal filozofic
Constantin noica - Jurnal filozofic
 
Aivanhov incercarile neasteptate ale vietii 2
Aivanhov   incercarile neasteptate ale vietii 2Aivanhov   incercarile neasteptate ale vietii 2
Aivanhov incercarile neasteptate ale vietii 2
 
Aryana havah cristofor, magul din carpati
Aryana havah   cristofor, magul din carpatiAryana havah   cristofor, magul din carpati
Aryana havah cristofor, magul din carpati
 
De vorba-cu-valeriu-popa-autor-ovidiu-harbada(1)
De vorba-cu-valeriu-popa-autor-ovidiu-harbada(1)De vorba-cu-valeriu-popa-autor-ovidiu-harbada(1)
De vorba-cu-valeriu-popa-autor-ovidiu-harbada(1)
 
Secretul vietii
Secretul vietiiSecretul vietii
Secretul vietii
 
Camus, albert caderea uc
Camus, albert   caderea ucCamus, albert   caderea uc
Camus, albert caderea uc
 
Camus Albert - Caderea uc
Camus Albert  - Caderea ucCamus Albert  - Caderea uc
Camus Albert - Caderea uc
 
Papacioc arsenie despre rugaciune
Papacioc arsenie   despre rugaciunePapacioc arsenie   despre rugaciune
Papacioc arsenie despre rugaciune
 
O iluzie fara sfarsit (jurnalul unui anonim)
O iluzie fara sfarsit (jurnalul unui anonim)O iluzie fara sfarsit (jurnalul unui anonim)
O iluzie fara sfarsit (jurnalul unui anonim)
 
Aryana havah-magul-din-carpati
Aryana havah-magul-din-carpatiAryana havah-magul-din-carpati
Aryana havah-magul-din-carpati
 
Aryana havah-cristofor-magul-din-carpai
Aryana havah-cristofor-magul-din-carpaiAryana havah-cristofor-magul-din-carpai
Aryana havah-cristofor-magul-din-carpai
 
Aryana havah cristofor, magul din carpati
Aryana havah   cristofor, magul din carpatiAryana havah   cristofor, magul din carpati
Aryana havah cristofor, magul din carpati
 
Citatul zilei 2
Citatul zilei 2Citatul zilei 2
Citatul zilei 2
 
vera
veravera
vera
 
Inuaki
InuakiInuaki
Inuaki
 
Boca arsenie 800 capete
Boca arsenie   800 capeteBoca arsenie   800 capete
Boca arsenie 800 capete
 
Parintele arsenie boca
Parintele arsenie bocaParintele arsenie boca
Parintele arsenie boca
 
Pomul de craciun dupa i. al. bratescu voinesti
Pomul de craciun dupa i. al. bratescu voinestiPomul de craciun dupa i. al. bratescu voinesti
Pomul de craciun dupa i. al. bratescu voinesti
 
Adrian dragan agata-si_profetul_09__
Adrian dragan agata-si_profetul_09__Adrian dragan agata-si_profetul_09__
Adrian dragan agata-si_profetul_09__
 
A. e. van_vogt-cartea_lui_van_vogt_1.0__
A. e. van_vogt-cartea_lui_van_vogt_1.0__A. e. van_vogt-cartea_lui_van_vogt_1.0__
A. e. van_vogt-cartea_lui_van_vogt_1.0__
 

Banchetul

  • 1. BANCHETUL<br />sau<br />DESPRE AMOR (dialog etic)<br />A.în primul rând:Apolodor , un prieten al lui Apolodor, GlauconB.înal doilea rând:SocrateAristodem,<br />Agaton Fedru Pausanias, Eriximah, Aristofan, Diotima, Alcibiade.<br />APOLODOR ŞI UN PRIETEN<br />Introducere Povestitorul Aristodem<br />APOLODOR: Sunt în stare, cred, să vă istorisesc asupra celor ce mă întrebaţi. Că doar mai ieri, venind de-acasă,din Faleros înspre oraş, un cunoscut, zărindu-mă din spate, m-a strigat de departe. Apoi, a adăugat cu ton deglumă:—Apolodor, falerianule! Hei, ce, nu te opreşti puţin? M-am oprit şi l-am aşteptat.—Ce întâmplare, Apolodor, reluă dânsul. Tocmai te căutam; voiam şi eu să ştiu ceva de la ospăţul lui Agaton,unde au fost şi Socrate şi Alcibiade şi atâţia alţii. Am auzit că s-au ţinut atunci cuvântări asupra amorului; darvezi, nu ştiu ce anume s-a spus. Mi-a povestit unul câte ceva, însă vorbea şi el... din auzite, ce-a prins de la Fenixal lui Filip. Nu era în stare să ne spună lucru lămurit; a adăugat însă că şi tu ştii ce-a fost acolo. Să-mi povesteşti,prin urmare, că tu eşti cel mai în drept să ne împărtăşeşti convingerile prietenului tău. Spune-mi, mai întâi, ai fostori nu la acel ospăţ?I-am răspuns:— Pe bună dreptate ţi s-a părut că povestitorul tău n-a fost în stare să spună ceva lămurit, de vreme ce ai rămasde la el încredinţat că172a79<br />PLATON<br />adunarea de care te interesezi a avut loc acum de curând şi c-am participat şi eu.<br />— Aşa credeam.<br />—Da de unde, Glaucon! Nu ştii că de mulţi ani Agaton n-a dat p-aici? Că nu-s nici trei ani de când am începutsă mă duc pe la Socrate şi m-am făcut ucenicul lui de fiecare zi, dorind să învăţ ce predică şi face el? Mai înaintede asta umblam şi eu la întâmplare, de colo-colo; şi eram încredinţat că fac vreo ispravă. în fapt, mă simţeam mainefericit173a ca oricine; de pildă, nu mai puţin decât tine acum, eu, care credeam că omul e mai bine să facă orice, decâtsă se îndeletnicească vreodată cu filosofia!—Lasă gluma, zise el, şi spune-mi mai bine când a fost întrunirea?I-am răspuns:—De mult. Eram copii pe vremea când a luat Agaton premiul, la cea dintâi tragedie. Ospăţul a avut loc a douazi după ce şi-a sărbătorit biruinţa şi a adus zeilor, în mijlocul coriştilor săi, prinosul de jertfe.—Pe cât se pare, zise el, lucruri vechi de tot. Dar cine ţi le-a povestit? Nu cumva însuşi Socrate?b<br />— Da de unde! Mi le-a spus tot cine i le-a istorisit şi lui Fenix,adăugai eu. Unul mic de stat, pe nume Aristodem Kydatenianul; unul care umbla totdeauna desculţ. Fusese faţăla adunare şi era, pe cât se pare, dintre cei mai aprinşi iubitori ai lui Socrate. De altminteri, l-am întrebat şi peSocrate despre unele ce auzisem de la dânsul, şi mi-a vorbit la fel.—Atunci de ce nu începi povestirea? zise el. Iată, drumul ce vom face până în oraş e potrivit unor călători canoi, atât spre a istorisi, cât şi pentru a asculta.c<br />Şi astfel, umblând, am depănat cele petrecute la banchet. De aceeaam şi spus, din capul locului, că nu mă simt incapabil să vi le povestesc. Acum iată, dacă-mi este îngăduit a văvorbi, mă supun şi-o fac. în ce mă priveşte, şi fără de asta simt o nespusă plăcere când se discută filosofie, ori căam cuvântul eu însumi, ori că ascult pe alţii... afară de folosul ce cred că-1 trag. Când, dimpotrivă, se întâmplă săv-aud vorbind te miri ce, îndeosebi când v-ascult şi pe voi discutând cu oamenii bogaţi şi încărcaţi de afaceri,atunci oftez din adânc şi vă compătimesc ca pe nişte prieteni ai lor, care socotiţi că faceţi vreo ispravă în viaţă,când de80<br />BANCHETUL<br />fapt nu faceţi nimic de seamă. Poate că şi voi credeţi despre mine că sunt nefericit. Eu chiar înclin să iau dreptadevăr părerea voastră, cu od deosebire: la mine — când vă plâng — nu-i o simplă părere, ci o ştiu sigur.PRIETENUL LUI APOLODOR: Eşti veşnic acelaşi, Apolodor! Vorbeşti rău totdeauna şi de tine şi de alţii. Pecât se pare, consideri nefericit pe orice om, începând cu tine însuţi, afară bineînţeles de Socrate! Din care faptăţi-a ieşit cândva porecla „furiosquot; , nu ştiu; bag seamă însă că în susţinerile tale eşti pururea astfel. Te arăţi aspru şicu tine şi cu ceilalţi, afară de Socrate.APOLODOR: Preascumpe, să fie oare aşa de sigur că, judecându-mă astfel pe mine însumi ca şi pe voi, eu suntcu adevărat furios şi nebun?<br />PRIETENUL: Nu-i frumos, Apolodor, să ne hărţuim cu astfel de vorbe. Şi nu da uitării ce te-am rugat. Spune-ne<br />