Fișă de lucru Tema: Jurnal & Memorii

1. Fișă de lucru
Text suport 1
21 iunie [1949]
Solstițiul de vară și noaptea de Sânziene își păstrează, pentru mine, toate farmecele și
toate prestigiile. Se întâmplă ceva – și ziua aceasta mi se pare nu numai cea mai lungă, ci pur și
simplu, alta decât cea de ieri sau cea de mâine. Cândva, în Portugalia, imaginasem un fel de
poveste cu miracolul regenerării și tinereții veșnice dobândite într-o noapte de Sânziene.
Imaginasem, e puțin spus. Multe zile de-a rândul am trait parcă sub vraja acestui mister. Trăiam
așteptând: să ni se întâmple ceva, să mi se dezvăluie ceva.
3 iulie [1949]
Am înterupt cartea despre șamanism și lucrez tot timpul la Noaptea de Sânziene. Mi-am
cumpărat adineaori acest stylo-bille, căci în ultimele zile consumasem trei creioane. Încerc
astfel să-mi salvez manuscrisele, care deveneau ilizibile în câteva luni.
Mulțumit de ce-am lucrat. Peste treizeci de pagini mari. M-am oprit la tehnica din acel
capitol al Huliganilor care îi plăcea atât de mult lui Mihail Sebastian: scene extreme de
concentrate, aproape fragmente. Numai așa aș putea parcurge doisprezece ani în șapte-opt sute
de pagini. Primejdie să mă las antrenat de frânturi dialogate cu „sens filosofic”. Trebuie să fac
efortul de a părea mediocru, trecând pe lângă „subiectele grase”, fără să le adâncesc.
Altminteri, mi-ar trebuie două mii de pagini.
5 iunie [1949]
Îmi aduc deodată aminte că exact acum douăzeci de ani, pe teribilele călduri din
Calcutta, scriam capitolul „Visul unei nopți de vară” din Isabel. Același vis solstițial, cu altă
structură și desfășurându-se pe alte niveluri se află și în centrul Nopții de Sânziene. Să fie oare
numai o coincidență? Mitul și simbolul solstițiului mă obsedează de foarte mulți ani. Uitasem,
însă că mă urmărea de la Isabel…
Mircea Eliade, Jurnal, vol. I, 1992, pp. 150-153

2. Text suport 2
Îmi puteam îngădui o odihnă de patru, cinci luni, timpul necesar, socoteam eu, redactării
părții a II-a. Dar, ca de obicei, eram solicitat de obligații neprevăzute și urgente. /…/
Din fericire, la sfârșitul lui noiembrie, Delia și René Laforgue ne-au pus din nou la
dispoziție apratamentul lor până în aprilie. Ca să regăsesc universurile imaginației literare, am
scris îm câteva zile, schița 12.000 capete vită. Apoi am recitit și corectat din nou (pentru a câta
oară?) partea I a Nopții de Sânziene, iar în preajma Crăciunului mă aflam pe de-antregul
cufundat în povestea atâtor personaje zbătându-mă să supraviețuiesc „evenimentelor istorice”.
Închis până seara târziuîn biroul doctorului Laforgue, scriam exaltat, aproape cu furie, deși
uneori, mă copleșea tristețea: unul câte unul, o bună parte din eroii romanului meu se pregăteau
să-și împlinească destinul, apropiindu-se de moarte. Niciodată n-am simțit mai précis ca în acea
iarnă 1953 analogia între moartea inițiatică, adică symbolic-rituală, și suferințele sau
evenimentele neașteptate și enigmatice care pregătesc, în universal imaginației literare, moartea
unui personaj important.
Mircea Eliade, Memorii, vol. II, 1991, p.141
Text suport 3
Pe nesimțite, deasupra lor, cerul își domolise sclipirea. O stea răsărise din senin,
stingheră, în creștetul pădurii. „S-ar putea întâmpla fel de fel de miracole, continuase el fără s-o
privească. Dar trebuie să te învețe cineva cum să le privești, ca să știi că sunt miracole.
Altminteri, nici nu le vezi. Treci pe lângă ele și nu știi că sunt miracole. Nu le vezi…” „Îmi pare
rău că nu le pot urmări, vorbise ea târziu. Mi-ar fi plăcut să le pot înțelege…” „Unii spun că în
noaptea aceasta, exact la miezul nopții, se deschid cerurile. Nu prea înțeleg cum s-ar putea
deschide, dar așa se spune: că în noaptea de Sânziene se deschid cerurile. Dar probabil că se
deschid numai pentru cei care știu cum să le privească” „Nu înțeleg nimic, spuse ea. Nu
înțeleg…”
Mircea Eliade, Noaptea de Sânziene, vol. I, 1991, pp.5-6

3. Sarcini didactice comune grupelor A şi B
I. Sarcini individuale
Citiți cu atenție textul suport 1 oferit spre interpretare apoi rezolvați următoarele sarcini
de lucru:
1. Ce amintiri evocă autorul jurnalului?
2. Identificați câmpul lexical dominant în text.
3. Formulați tema centrală a textului.
4. Susțineți cu argumente (2/3/4) apartenența acestui text la un jurnal.
5. Rezumați în tot atâtea fraze câte alineate are fragmentul conținutul textului dat,
păstrând trăsăturile textului memorialistic.
6. Încadrați textul într-una din tipologiile: fictional, nonfictional, sau de graniță.
Sarcini didactice diferențiate:
Pentru Grupa B – moderniștii, la exerciuțiul 6, încadrarea textului într-una din
tipologiile: fictional, nonfictional, sau de graniță s-a lucrat în echipe.
Sarcini de lucru în echipă
Echipa I – identifică aspectele specific textului nonliterar
1. Căutați în text argumente care să susțină caracterul de document.
2. Ce evenimente/ stări sunt consemnate în text?
3. Exprimarea spontană, rapidă, neelaborată și consemnarea zilnică a evenimentelor, cu
precizarea datei, este specifică jurnalului. Precizați ce tip de informații sunt
înregistrate în text și specificul particularităților lingvistice.
4. Identificați în text trăsături ca fac posibilă înadrarea textului în sfera nonliterarului.
5. Ce se poate spune despre referentul textului? Este real sau imaginar?
6. Ce se poate spune despre emițătorl textului? dar despre destinatarul său?
Echipa II – identifică aspectele specifice textului literar
1. Identificați în text mărcile subiectivității.

4. 2. Căutați în text elemente de expresivitate.
3. Raportul particular – general/ realitate – ficțiune.
4. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă,
intenții etc.)?
5. Completați grila de lectură pentru receptarea jurnalului.
Lucrați în perechi pentru a extrage, din text, informațiile necesare completării coloanelor din
tabelul de mai jos:
Jurnalul
Principiul calendarului
Mărcile subiectivității
Timpul verbelor
Exprimarea spontană
Contractul sincerității
Încărcătura afectivă