proiect managementul strategic

1. Cornea Rada,
Grupa MP11M
Conducător de proiect,
conf. univ., dr. Maria OLEINIUC
Diagnosticarea strategică a competitivităţii
Liceului Teoretic “Ion Creangă” din r.Florești

2. Plan:
1.Diagnosticarea strategică a ramurii la nivel macroeconomic
2. Analiza mediului intern a întreprinderii
2.1 Înfiinţarea întreprinderii
2.2 Obiectul de activitate
2.3 Scopul şi domeniul
2.4 Organigrama liceului
2.5 Cultura organizaţională
2.6 Analiza resurselor umane
3.Analiza mediului extern a întreprinderii
3.1 Harta grupurilor strategice
3.2 Matricea PEST
3.3 Analiza mediului competițional a întreprinderii în baza modelului M.Porter
3.4 Analiza Diamant
3.5 Analiza SWOT și aplicarea altor instrumente analitice în evaluarea mediului extern
3.6 Analiza lanțului valoric
4. Strategiile eleborate de întreprindere pentru majorarea nivelului competitiv al său
5.Propuneri privind perfecționarea managementului strategic al întreprinderii

3. 1. Diagnosticarea generală a întreprinderii la nivel
macroeconomic
„ Educaţia este cea mai puternică armă care poate schimba lumea.”(Nelson Mandela)
Dezvoltarea potenţialului uman este una din priorităţile de bază ale procesului de modernizarea a sistemului educaţional din Europa,
care are ca obiectiv de bază transformarea economiei europene în una dintre cele mai puternice economii mondiale bazată pe
cunoştinţe şi dezvoltarea potenţialului uman. Valorificarea potenţialului uman este necesară în dezvoltarea economiei bazată pe
cunoştinţe, deoarece în prezent situaţia pe piaţa mondială arată că numai economiile bazate pe cunoştinţe şi înaltele tehnologii
sunt competitive.
În acest context este clară dorinţa Republicii Moldova de integrare europeană, în special în domeniul învăţământului, prin intermediul
căruia va fi educată generaţia viitoare, care va contribui la dezvoltarea şi modernizarea ţării. Pentru atingerea acestui obiectiv
Republica Moldova a întreprins mai multe măsuri de integrare europeană, cum ar fi strategii şi programe de modernizare a
învăţământului la toate treptele sale, aderarea la Procesul de la Bologna şi alţi paşi, care în ansamblu vor contribui la integrarea
europeană a sistemului educaţional din Moldova.
Educația în Republica Moldova este reglementată de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, acesta stabilește obiectivele
sistemului de învățamânt în ansamblul său, precum și obiectivele educației pe nivelui și profiluri de învățământ. Cadrul legislativ
și normativ are un spectru larg,începînd de la legi,hotărîri de guvern,regulamente,ordine și circulare,planuri,curriculum,ghiduri
de implimentare,metodologii de organizare a procesului educațional,etc.
Structura sistemului de învățămint în Republica Moldova:educație preșcolară (3,5 ani),școală primară (4 ani),gimnaziu (5 ani),liceu (3
ani),școală medie de cultură generală (2 ani),școală de meserie (1 an),școală profesională (3 ani),colegiu (2-5 ani),învățământ
superior (4-5 ani),doctorat/postdoctorat (3-4 ani).
Ca obiect de studiu am ales instituția publică Liceul Teoreti “Ion Creangă” din or.Florești,care face parte din învățămîntul secundar
din Republica Moldova.

4. În anul de studii 2019-2020 sistemul educațional din Republica Moldova cuprindea 1226 – de învățământ primar şi secundar
general instituţii de învățământ inclusiv 103 școli primare, 762 gimnazii, 348 licee și 13 şcoli pentru copii cu deficienţe în
dezvoltarea intelectuală sau fizică,dintre care 1203 instituții sunt de stat, iar numărul instituțiilor cu proprietate nestatală a
înregistrat cifra de 23 unități, toate fiind amplasate în mediul urban.
Instituții de învățământ primar și secundar general, 2015/16-2019/20,pe tipuri

5. La nivel general, efectivele de elevi în Republica Moldova sunt în scădere. Populaţia de
vârstă şcolară (7-23 ani) s-a diminuat în perioada anilor 2015-2020, constituind 333,1 mii
persoane la data de 20.09.2019 sau cu 1,0 mii mai puțini comparativ cu anul de studii
precedent, prezentând 90,2% din populația cu reședință obișnuită din grupa de vârstă de 7-18
ani.
Repartizarea elevilor din învățământul primar și secundar general pe grupe de vârste şi medii
persoane
2018/19 2019/20
Total Urban Rural Total Urban Rural
Total 334 159 169 042 165 117 333 144 172 939 160 205
inclusiv:
pînă la 7ani 4 639 2 678 1 961 4 235 2 364 1 871
7-10 ani 138 203 67 237 70 966 137 579 68 859 68 720
11-15 ani 155 588 71 556 84 032 155 768 74 282 81 486
16 ani şi peste 35 729 27 571 8 158 35 562 27 434 8 128

6. Din punctul de vedere al distribuției pe sexe și pe medii de reședință, 50,9% din elevi au fost băieți, iar
51,9% au studiat în mediul urban.Pe parcursul ultimilor 5 ani în sistemul de învățământ au fost
cuprinşi circa două treimi din populaţia de vârstă şcolară. Majoritatea elevilor din învățământul primar
și secundar general studiază în instituții publice (98,0%). Sectorul privat, deși a cuprins doar 2,0% din
numărul elevilor din învățământul primar și secundar general, a continuat să crească (cu 10,6% față de
anul de studii precedent) înregistrând cifra de 6,6 mii elevi.
Datorită faptului că, după învățământul gimnazial, mai mulți băieți se orientează către învățământul
vocațional sau piața muncii, în clasele liceale ponderea fetelor este mai mare decât ponderea băieților
(56,2%). Totodată, în învățământul primar fetele constituie 48,3%, iar în învățământul gimnazial -
48,2%. Ponderea copiilor înscriși în clasa I, care au urmat programe de educație preșcolară, a constituit
97,3%.

7. 2015/16 2016/17 2017/18 2018/19 2019/20
334 509 333 729 335 621 334 159 333 144
137 845 139 335 140 141 139 612 139 179
160 603 159 730 160 232 159 427 158 637
36 061 34 664 35 248 35 120 35 328
157 001 160 550 165 689 169 042 172 939
62 287 64 405 66 658 67 988 69 368
66 479 68 354 70 873 72 848 75 254
28 235 27 791 28 158 28 206 28 317
177 508 173 179 169 932 165 117 160 205
75 558 74 930 73 483 71 624 69 811
94 124 91 376 89 359 86 579 83 383
7 826 6 873 7 090 6 914 7 011
Clasele 5-9
Clasele 10-12
Clasele 1-4
Clasele 1-4
Clasele 5-9
Clasele 10-12
Urban
Clasele 1-4
Clasele 5-9
Clasele 10-12
Rural
Tabelul 2. Elevi în i nstituții de învățământ primar și secundar general, pe clase şi medii de reşedinţă
persoane
Total
Din totalul elevilor înscriși în învățământul primar și secundar general, 80,7% studiază în limba română – limbă de predare
oficială în sistemul național de educație.
În anul de studii 2019-2020, în nivelul primar au fost cuprinși 41,8%, 47,6% au fost înscriși în învățământul
gimnazial, iar ponderea elevilor din învățământul liceal a constituit 10,6%.

8. În anul de studii 2019-2020, în 1215 instituții de învățământ primar și secundar general se studiază
limbi străine. Limba engleză este studiată în 878 instituții de învățământ din țară, iar numărul
elevilor, care studiază această limbă, s-a majorat cu 3,4% comparativ cu anul de studii 2018/19,
înregistrând valoarea de 233,9 mii persoane. În același timp, limba franceză este studiată în 844
instituții, iar numărul elevilor, care studiază limba franceză, s-a diminuat cu 3,7% și constituie
108,4 mii persoane. Cu circa 400 persoane (cu 3,9%) s-a majorat numărul elevilor care studiază
limba germană. Ponderea elevilor, care studiază limba engleză, din total elevi ce studiază limbi
străine este majoritară atât în mediul urban - 93,2% (cu 1,0 p. p. mai mult față de anul de studii
precedent), cât și în mediul rural – 61,5% (cu 3,8 p. p. mai mult).

9. Absolvenți. În anul 2019, învățământul gimnazial a fost absolvit de către 30,1 mii elevi sau cu 1,6% mai puțini față de anul 2018.
Din total absolvenți ai gimnaziilor, 56,7% sunt din mediul rural.
În același timp, numărul de absolvenți ai liceelor s-a diminuat cu circa 1,0% față de anul precedent, înregistrând cifra de 11,1 mii
persoane. Repartizarea pe regiuni de dezvoltare relevă că, cel mai mare număr de absolvenți ai gimnaziilor s-a înregistrat în
regiunea Centru – 9,5 mii persoane, iar cel mai mare număr de absolvenți ai liceelor – în mun. Chișinău (4,5 mii).
2015 2016 2017 2018 2019
32 115 30 849 29 883 30 572 30 087
31 986 30 765 29 755 30 515 29 906
129 84 128 57 181
14 214 12 269 10 545 11 226 11 131
13 658 11 629 9 918 10 454 10 507
556 640 627 772 624
Tabelul 4. Absolvenţii gimnaziilor, şcolilor medii de cultură generală şi liceelor
persoane
Au absolvit gimnaziul
din care:
de zi
seral
din care:
de zi
seral
Au absolvit liceul
Ponderea absolvenților, care au
obținut diploma de
bacalaureat în anul 2019
(exclusiv externi), a
constituit 91,4% din
numărul total de
absolvenți ai liceelor.
Ponderea absolvenților liceeni
cu diplomă de bacalaureat
din mediul urban a
constituit 91,2%, iar a
celor din mediul rural –
92,2%.

10. Baza tehnico-materială. La începutul anului de studii 2019-2020, din 1226 instituții de învățământ
primar și secundar general, 1207 unități desfășurau procesul educațional în încăperi proprii, iar 19
instituții în încăperi arendate. Din total instituții, 1012 sunt amplasate în încăperi standardizate, iar 214 –
în încăperi reamenajate.
Nivelul de dotare a instituțiilor de învățământ diferă în funcție de tipul instituției. Astfel, 48,5% dintre
școlile primare sunt dotate cu sală sportivă, iar în cazul gimnaziilor și liceelor - 87,3% și, respectiv,
94,3% din instituții. Punctul medical este disponibil în 54,4% școli primare, 86,1% gimnazii și 97,1%
licee. De biblioteci dispun 98,6% licee, 99,1% gimnazii și 78,6% școli primare.
În instituțiile de învățământ primar și secundar general, în scopuri educaționale, sunt utilizate 28,5 mii
calculatoare, sau cu 6,7% mai mult decât în anul de studii 2018/19, din care 15,8 mii (55,3%) sunt
conectate în rețea școlară comună, iar 20,0 mii sau 70,1% au conexiune la Internet. În medie, la un
calculator revin 12 elevi, cu o diferențiere a acestui indicator de 10 elevi per calculator în mediul rural şi
până la 14 elevi per calculator – în urban.
0
5
10
15
20
2015-2016 2016-2017 2017-2018 2018-2019 2019-2020
Numărul mediu la un calculator,2015/16-2019/2020
Total Urban Rural

11. Cadre didactice. În anul de studii 2019/20, procesul educațional în instituțiile de învățământ
primar și secundar general a fost asigurat de 27,4 mii cadre didactice, inclusiv 3,4 mii persoane
cu funcții de conducere sau 12,5% din numărul total. Ponderea cadrelor didactice, care predau
în clasele 5-12, a constituit 71,0%, iar cele ce predau în clasele primare – 29,0%.
Repartizarea personalului didactic pe grupe de vârstă relevă că, din numărul total de cadre
didactice, ponderea persoanelor cu vârste sub 30 ani a constituit 9,8%, înregistrând o diminuare
cu 2,5 p.p. comparativ cu anul de studii 2015/16. În același timp, ponderea cadrelor didactice cu
vârsta de 60 ani și peste, în care sunt cuprinse toate cadrele didactice aflate în pragul
pensionării, s-a majorat cu 4,6 p.p., constituind 19,6%. Ieșirea acestor persoane din sistem riscă
să genereze un deficit de cadre didactice deloc neglijabil.
Cadrele didactice, care au vechimea în munca pedagogică de 20 ani şi peste,
au constituit 57,7% din numărul total. În același timp, 98,6% sunt cadre
calificate. Ponderea femeilor în total cadre didactice a constituit 86,9%, în
timp ce femeile la funcții de conducere au constituit 91,3% din total cadre de
conducere.