Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Cartea antreprenorilor - EY Entrepreneur Of The Year 2015

137 views

Published on

Vă invităm să îi cunoașteți în paginile care urmează pe
oamenii din spatele unora dintre cele mai remarcabile afaceri
românești, antreprenorii care au participat în anul 2015 la cea de a doua ediție a competiției EY Entrepreneur Of The Year™
din România.

Published in: Leadership & Management
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Cartea antreprenorilor - EY Entrepreneur Of The Year 2015

  1. 1. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 1 ntrepreneurs change ould be different. The heir dreams a reality t benefits us all. We r. Where others have e only risk, they see spire others, to powe start-up to market l ial people have creat d successful compani of them on their jour d celebrates their ext 2015 România Cartea Antreprenorilor Founded and produced by 2015
  2. 2. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 2 Cartea Antreprenorilor 2015
  3. 3. Cuprins 2 4 8 10 212 213 214 Cuvânt înainte | Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România Competiţia EY Entrepreneur Of The Year™ în România, ediția 2014 Competiţia EY Entrepreneur Of The Year™ în România Candidaţii EY Entrepreneur Of The Year™ România 2015 Programul EY World Entrepreneur Of The Year™ 2016 Liderii EY România Echipa de proiect
  4. 4. În acest an steagul României a fost pentru prima dată arborat alături de cele ale altor 60 de țări afiliate la programul EY World Entrepreneur Of The Year™ și pentru prima dată un antreprenor român s-a luptat pentru marele titlu dedicat celui mai bun antreprenor la nivel mondial. Mircea Tudor, Președinte MB Telecom și câștigătorul primei ediții naționale EY Entrepreneur Of The Year™ a asigurat României o reprezentare de mare nivel, încă de la prima noastră prezență în finala internațională. Indicatorii de performanţă, modelele de business şi valorile pe care antreprenorii români le aduc deja pentru al doilea an în acest program demonstrează maturitatea şi anvergura antreprenoriatului românesc. Fapt ce este dovedit și de cifrele care reprezintă afacerile antreprenorilor de la ediția 2015. Companiile celor 48 de antreprenori eligibili totalizează venituri de 1,2 miliarde EUR și 9.000 de angajați, cu venituri medii de 27 milioane EUR la nivel de companie și un număr mediu de 200 de angajați în 2014. Anvergura deosebită la care a ajuns antreprenoriatul românesc se poate vedea și în accentul deosebit al candidaților din acest an pe dorința de a vedea România pusă pe harta antreprenoriatului mondial. Cei mai mulți dintre antreprenori au crescut organic, prin propriile forțe, ca jucători naționali, și ne bucurăm să observăm un interes din ce în ce mai mare în rândul antreprenorilor înscriși pentru afirmarea pe piețele externe - la nivel regional, european sau chiar mondial. De aproape 30 de ani, această competiţie globală coagulează comunitatea celor mai de succes antreprenori din 60 de ţări şi le oferă ocazia de a inspira o lume întreagă prin poveștile lor. Programul a evoluat de la an la an, ajungând astăzi ca mai mult de jumătate dintre top 100 companii listate la bursa americană NASDAQ să fi câştigat premiul Entrepreneur Of The Year. Este timpul ca antreprenorii români să facă încă un pas înainte pentru a-şi ocupa locul firesc în rândurile acestei elite. Cuv ânt înainte Cartea Antreprenorilor 2015 România | 3 Bogdan Ion Country Managing Partner EY România Vă invităm să îi cunoașteți în paginile care urmează pe oamenii din spatele unora dintre cele mai remarcabile afaceri românești, antreprenorii care participă în acest an la cea de a doua ediție a competiției EY Entrepreneur Of The Year™ din România. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 2
  5. 5. Date agregate finaliști: Antreprenorii finaliști la ediția 2014 12 finaliști 500 mil EUR cifră de afaceri agregată în 2013 7500 angajați în medie în 2013 Date medii per finalist: 42 mil EUR cifră de afaceri în 2013 per companie 600 angajați în 2013 per companie companiile finaliste au peste 12 ani vechime Prima ediție a EY Entrepreneur Of The Year™ România, 2014 Din 2014, competiţia EY Entrepreneur Of The Year™, singura competiţie antreprenorială care se organizează la nivel global, are loc şi în România. Așadar, în 2014, România și-a trimis pentru prima oară un finalist la gala EY World Entrepreneur Of The Year™, din Monte Carlo, care a avut loc în luna iunie 2015. Pe de altă parte, cursa pentru Monte Carlo 2016 a început deja și avem misiunea de a-l găsi pe cel de-al doilea reprezentat al României la finala EY World Entrepreneur Of The Year™. Câștigătorii ediției 2014 EY Entrepreneur of the Year Mircea Tudor MB Telecom Emerging Entrepreneur of the Year Cristi Badea MavenHut Social Entrepreneur of the Year Istvan Mar Asociația Fructul Secuiesc
  6. 6. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 7Cartea Antreprenorilor 2015 România | 6 Prima ediție a EY Entrepreneur Of The Year™ România, 2014
  7. 7. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 9Cartea Antreprenorilor 2015 România | 8 Mircea Tudor Președinte MB Telecom şi Preşedintele Juriului Cornel Marian Managing Partner Oresa Ventures Marius Ștefan CEO Autonom Rent a Car Omer Tetik Director General Banca Transilvania Mihai Marcu Director General Medlife Jurizarea Metodologia de înscriere, calificare şi evaluare a competiţiei Entrepreneur Of The Year™ din România este cea care se aplică la nivel global în toate ţările care participă la acest program. Juriul concursului Entrepreneur Of The Year™ este complet independent şi constă în lideri de business şi profesionişti dedicaţi antreprenoriatului. Misiunea lor este să evalueze diferenţele mici, dar semnificative, care separă candidaţii buni de cei foarte buni. Juriul va evalua aplicaţia finaliştilor în mod voluntar şi complet independent de EY. Suntem foarte recunoscători faţă de angajamentul arătat de către membrii juriului Pentru selectarea câştigătorului, juraţii vor examina fiecare aplicaţie pe baza a şase criterii importante pentru un antreprenor de succes. Acestea sunt clar definite, pentru a oferi câştigătorilor din fiecare ţară şanse egale de a concura la titlul World Entrepreneur of The Year™: Spiritul antreprenorial: determinarea, viziunea şi riscurile calculate şi asumate pentru a obţine succesul, dar şi capacitatea de a depăşi dificultăţile şi eşecurile. Performanţa financiară: venituri, profitabilitate şi rate de creştere care indică sustenabilitate pe termen lung; istoricul în obţinerea de finanţare şi eficacitatea deciziilor de investiţii din trecut. Direcţia strategică: capacitatea antreprenorului de a crea şi transforma o viziune de business în realitate; demonstrarea maturităţii antreprenoriale prin construirea de alianţe strategice, dar şi prin atragerea de persoane valoroase şi talentate ca angajaţi sau în Consiliul de Administraţie. Impact global şi asupra comunităţii: generarea de locuri de muncă și implicarea în comunitate, efectul asupra stării generale economice a comunităţii; activităţi de export sau prezenţă în mai multe pieţe. Inovaţia: capacitatea de a dezvolta abordări sau tehnologii noi; crearea unei culturi a inovaţiei şi abilitatea de a anticipa schimbările din mediul competitiv. Integritatea personală: măsura în care antreprenorul trăieşte propriile valori, dobândind respectul angajaţilor, competitorilor, familiei şi comunităţii. Programul EY Entrepreneur Of The Year™, singura competiţie antreprenorială globală, are loc în acest an pentru a doua oară în România. Prima ediție națională a avut loc în anul 2014. EY selectează Entrepreneur Of The Year™ în mai mult de 145 de oraşe din 60 de ţări, acoperind peste 94% din economia globală. Câştigătorii la nivel naţional intră în selecţia mondială, titlul World Entrepreneur of the Year™ fiind acordat anual la Monte Carlo în cadrul unei ceremonii de gală cu participare internaţională. Antreprenorii schimbă lumea. Ei au curajul şi pasiunea de a-şi realiza visele, de a construi ceva care va dăinui în timp şi de care vom beneficia cu toţii. Premiile acordate în România: • Social Entrepreneur of the Year • Emerging Entrepreneur of the Year • Entrepreneur of the Year Competiţia EY Entrepreneur Of The Year™ în România Sponsori EY Entrepreneur Of The Year™ România, 2015 Avem nevoie de antreprenori mai mult ca niciodată. Abilităţile lor de a inova, de a-i inspira pe ceilalţi şi de a conduce afaceri de la faza de start-up până la cea de lider de piaţă sunt cu adevărat extraordinare. Programul EY Entrepreneur Of The Year™ recunoaşte excepţionalul și premiază realizările lor cu cea mai prestigioasă distincție din lumea business-ului. Astfel, începând cu 2014, EY oferă antreprenorilor români oportunitatea de a participa la cel mai amplu şi apreciat proiect global de business, dedicat antreprenorilor. Suntem în căutarea oamenilor care inspiră prin viziunea, leadership-ul şi realizările lor. Sponsor principal Sponsori
  8. 8. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 11Cartea Antreprenorilor 2015 România | 10 1 Daniel Panaite 14Agroindustriala Bucium 2 Ioan Istrate 18Alpin 57 Lux 3 Teia Ciulacu (Gavrilescu) 22Atelierul de Pânză 4 Dan Pitic 26Ax Perpetuum Impex 5 Andrei Crețu și Iulian Cîrciumaru 30Benefit Seven 6 Vasile Armenean 34Betty Ice 7 Horațiu Țepeș 40Bilka Steel 8 Florin Scarlat 44Bit Solutions 9 Neal Barber 48Blue Projects 10 Bogdan Georgescu 52Bookster 11 Victor Ioan Deleanu 56Casa de Vinuri Cotnari 12 Mihai Anghel 60Cerealcom, Domeniul Coroanei Segarcea 13 Claudia Chirciu 64Chihlimbar 14 Adrian Bădescu 68Clinicile Medicis 15 Philip Cox 72Cramele Recaș 16 Dragoș Iulian Matei 78Dăruiesc.ro 17 Octavian Bădescu 82Delivery Solutions 18 Marian Pantazescu 86Direct One 19 Gheorghe Manole 90Eximprod Grup 20 Octavian Radu 94Flaro Prod 21 Bogdan Pițigoi 98Grupul de firme Tester 22 Tudor Maxim 102Hostels United 23 Florin Pleșca 106Icelandia 24 Genoveva Hossu 110Ingeno Premium 17 18 Candidaţii EY Entrepreneur Of The Year™ România 2015 1 2 3 54 6 7 8 9 1110 12 13 14 15 16 19 20 21 2322 24 pagina
  9. 9. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 13Cartea Antreprenorilor 2015 România | 12 25 Caroline Fernolend 114Mihai Eminescu Trust 26 Cristian Ispas 118Motivation 27 Dumitru Popescu 122Natural și Pop Industry 28 Marcel Borodi 126Net Brinel 29 Thomas Knobel 130Nobel Grup 30 Loredana Preda 134Noblesse Group 31 Iosif Oniță 138Onelia 32 Dan Georgescu 142Palatul Vechiturilor 33 Marinela și Ion Drăgoi 146Pet Star Holding 34 Bogdan Herea 150Pitech+Plus Grup 35 Nicu Plai 154Play Solutions 36 Cătălin Ceposu 158Rampad Construct 37 Eliza Rogalski 162Rogalski Damaschin Public Relations 38 Mihai Miron 166Ropharma 39 Dan Isai 170Salad Box 40 Piersante Savini 174Savini Due 41 Lorand Soares-Szasz 178Soares Consulting 42 Adrian Blidăruș 182Softelligence 43 Levente Hugo Bara 186Supremia Grup 44 Doina Cepalis 190Te-Rox Prod 45 Florin Madar 196Temad Grup 46 Alin Copîndeanu 200Tudor Tailor Invest 47 Jean Valvis 204Valvis Holding Grup 48 Monica Cadogan 208Vivre Deco Candidaţii EY Entrepreneur Of The Year™ România 2015 25 26 27 2928 30 31 32 33 3534 36 37 38 39 4140 42 43 44 45 4746 48 pagina
  10. 10. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 15Cartea Antreprenorilor 2015 România | 14 Agroindustriala Bucium, producător de vinuri cu tradiție din zona Moldovei, a fost preluată prin privatizare de antreprenorul Daniel Panaite în anul 2003. Activitatea sa a fost complet restructurată, iar în următoarea perioadă se urmărește modernizarea liniei de îmbuteliere și a cramei prin investițiile realizate din fonduri proprii și fonduri europene. În 2014 cifra de afaceri s-a ridicat la 2,4 milioane EUR. Din același an Bucium a început să exporte licorile valoroase în Statele Unite ale Americii și în Germania. De la vinuri de masă la vinuri “premium” pentru piața românească din ce în ce mai sofisticată Agroindustriala Bucium Daniel Panaite „Vom continua să creștem prin tenacitate, deschidere și încredere în oameni.” Daniel Panaite Director al Consiliului de Administrație Agroindustriala Bucium
  11. 11. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 17Cartea Antreprenorilor 2015 România | 16 A fost pus în practică un proiect de educare a consumatorilor în direcția înțelegerii și aprecierii calității vinului. Prin traseul turistic “Traseul vinului de Bucium” vizitatorii beneficiază de expuneri specializate susținute de oenologi, somelieri și ghizi specializați în industria vinului. Pentru a asigura succesul rețelei proprii de magazine, Bucium a investit în noul design al acestora. De asemenea, pentru a susține reorientarea de piață, Bucium a investit în marketing-ul sticlelor de vin, spumante, distilate (ambalaje, etichete, dopuri) și a încheiat un parteneriat strategic cu unul dintre cei mai renumiți designeri români, Cătălin Botezatu, pentru noua gamă de vinuri Bote D’Amore, dedicată cluburilor, teraselor și sezonului estival de pe litoral. Pentru următoarea perioadă se urmărește modernizarea liniei de îmbuteliere și a cramei. Investițiile planificate vor fi finanțate din fonduri proprii și din fonduri europene. Agroindustriala Bucium a câștigat 3 proiecte europene pentru plantarea de viță-de-vie, pentru marketing- ul online al produselor podgoriei și pentru modernizarea laboratorului. Daniel Panaite încheie: “Avem un impact mare în comunitate, în primul rând prin taxele și impozitele pe care le plătim lună de lună la Bugetul de Stat și Bugetul Asigurărilor Sociale. Ne implicăm și în activități desfășurate în comunitatea noastră, sponsorizând unele ONG-uri precum și inițiative variate. Încercăm să rămânem unul dintre producătorii care contribuie la pregătirea forței de muncă din zonă, prin specializarea acesteia în meseriile din industria vinului. Lucrăm îndeaproape cu AJOFM Iași pentru a găsi proiecte de atragere a forței de muncă în cadrul acestei industrii atât de frumoase.” Daniel Panaite Director al Consiliului de Administrație Numele companiei Agroindustriala Bucium Fondată 1949 Industrie Industria vinului Număr curent angajați 65 Cu un istoric atestat documentar încă din 1469 – când Ștefan cel Mare dona Mitropoliei din Suceava o suprafață de vie din dealul Socola –, Bucium este una dintre cele mai importante podgorii din zona Moldovei, așezată pe patru dintre cele șapte coline ale Iaşiului: Dealul Bucium, Dealul Vișani, Dealul Tomești şi Dealul Pietrăria. Oficial, bazele podgoriei s-au pus în anul 1949, iar în 1970 - 1980 societatea avea în exploatare 1050 ha de viță-de-vie și 400 ha de pomi fructiferi, fiind una dintre cele mai mari din Moldova. Adăugând la calitățile soiurilor autohtone, Fetească Albă, Fetească Regală, Fetească Neagră, pe cele ale soiurilor Aligote, Muscat Ottonel, Merlot, vinurile obținute au o tipicitate specifică Podgoriei Bucium și, mai nou, au fost adăugate portofoliului Cabernet Sauvignon și renumitul soi Busuioacă de Bohotin (chiar din zona Bohotin). Dacă înainte de 1989, podgoria producea vinuri în special pentru export, în general pentru Rusia și Germania, după Revoluție aceasta a încercat să își dezvolte vânzările pe piața românească, în condițiile în care legăturile comerciale cu exteriorul au scăzut. În 2003, compania a fost preluată prin privatizare de Daniel Panaite care a continuat efortul de marketizare a vinurilor de Bucium și a reorganizat compania pe principii de eficiență. Daniel a fost întotdeauna conectat cu tot ceea ce înseamnă roadele pământului, motivat în același timp de realizarea de activități profitabile. De mic a crescut iepuri, în vacanțe mergea la legat de vie și cules vișine în livadă – toate munci bine plătite pentru un adolescent care își dorea să aibă propriile venituri. Vântul schimbărilor din perioada de tranziție a României l-a făcut să deschidă o consignație, un magazin de piese auto, o clădire de birouri și o stație peco. Dorindu-și o diversificare a portofoliului, Daniel Panaite a investit în Agroindustriala Bucium, atunci când aceasta a fost privatizată. Din acel moment, în anul 2003, și-a dedicat întreaga pricepere și putere de muncă podgoriei. Din structura de peste 200 de oameni a păstrat 60-70 și a investit în reorganizare și retehnologizare. Bucium, cunoscut la export mai ales pentru vinurile spumante și pentru vinurile de masă, vânzând în fiecare an milioane de litri de vin, a început să își diversifice portofoliul de produse, astfel că astăzi acesta cuprinde sortimente foarte apreciate pe piața naţională: gama de spumante cu renumitul Spumant Muscat Ottonel, o variată gamă de vinuri liniștite, Rameros, rachiu de pere Williams. În cei 10 ani care au urmat modelul de business al companiei a fost schimbat, iar produsele au fost adaptate la noile nevoi ale pieței. În 2014 cifra de afaceri s-a ridicat la 2,4 milioane EUR. Aproximativ 4-5% din cifra de afaceri reprezintă exporturi. Din anul 2014 Bucium a început să exporte licorile valoroase în Statele Unite ale Americii și în Germania. De asemenea, se află în discuții pentru a începe livrările și pe alte piețe. În ultimii 2 ani Bucium a demarat un al doilea proces de reinventare, pentru a include game de produse pentru segmentele de mijloc și premium ale pieței. Astfel, Bucium valorifică superior materia primă, strugurii recoltați de pe dealurile din apropierea Iașiului. “Obiectivul nostru este ca în 2015 să atingem o creștere cu peste 30% a cifrei de afaceri și 10% a profitabilității prin reorganizarea unor procese, schițarea unei organigrame mai eficiente și flexibile, dar și atragerea de noi angajați valoroși sau chiar externalizarea unor activități pentru a crește calitatea rezultatelor, dar și viteza de reacție la cerințele pieței”, spune Daniel Panaite, Director al Consiliului de Administrație Agroindustriala Bucium. Strategia de dezvoltare a companiei în următorii ani se bazează pe creșterea vânzărilor din rețeaua proprie de magazine, dar și pe implementarea unui sistem de franciză. De asemenea, a fost schimbat sistemul de distribuție și vânzare, fiind înlocuit cu un sistem de distribuție directă, ceea ce a însemnat angajarea unei echipe noi, o flotă nouă de mașini, instalarea unui sistem IT necesar comunicării și monitorizării activității, proceduri noi de lucru și training pentru forța de vânzări.
  12. 12. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 19 Cu o cifră de afaceri de 15,7 milioane EUR anul trecut, Alpin se situează în topul producătorilor de înghețată din România. În urma unor investiții de 20 milioane EUR, Alpin operează o fabrică modernă de înghețată, dotată cu utilaje de ultimă generație, spații de depozitare și o flotă auto de peste 250 mașini. Capacitatea de producție este de 100 tone de înghețată pe zi, numărul de sortimente de înghețată comercializate ridicându-se la 100. Alpin 57 Lux Când de fiecare dată socoteala de acasă se potrivește cu cea din piață Ioan Istrate „Prin cercetare de piață și inovând constant ne atingem sau chiar depășim în fiecare an obiectivele.” Ioan Istrate Director General Alpin 57 Lux
  13. 13. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 21Cartea Antreprenorilor 2015 România | 20 De asemenea, ca răspuns la schimbările ce au loc în gusturile consumatorilor, Alpin propune în fiecare an 5-6 sortimente noi de înghețată. Folosind cercetarea de piață și inovând constant prin produse noi, Ioan Istrate se declară cu adevărat mulțumit de faptul că întotdeauna și-a atins sau chiar depășit bugetele anuale: “Anul acesta am crescut cu 30%, mai ales pe fondul unei veri foarte călduroase, dar și anul trecut am crescut, cu 7%“. Compania a creat și creează locuri de muncă în cadrul comunității, angajând personal atât din mediul urban, cât și din mediul rural. Pe perioada de extrasezon, o parte din angajați sunt transferați la fabrica de produse de patiserie. Chiar dacă nu au o sezonalitate certă, în perioada iernii consumul de astfel de produse crește. Compania are un impact pozitiv asupra comunității nu numai prin crearea de locuri de muncă, ci și prin susținerea diverselor evenimente cu caracter sportiv (cupa de golf Alpin - Paul Tomiță – 15 ediții) sau educative (Olimpiada de matematică - faza județeană, Săptămâna altfel, Ziua copilului etc.). “Un aport deosebit la susținerea comunității îl avem prin contribuțiile substanțiale la bugetele locale, participand astfel indirect la dezvoltarea orașului Sebeș”, conchide antreprenorul Ioan Istrate. Ioan Istrate Director General Numele companiei Alpin 57 Lux Fondată 1993 Industrie Industria alimentară Număr curent angajați 500 „Cum știm cu toții, după Revoluție, toată lumea era oarecum bulversată. Atunci fiecare a încercat să facă ceva. Eu am fost foarte hotărât să îmi construiesc o societate, mai ales că și în timpul lui Ceaușescu am lucrat în mediul privat. Părinții mei au fost meseriași, și atunci am avut atitudinea potrivită pentru a începe pe cont propriu. Pur și simplu am înființat o societate comercială în 1993”, își amintește despre începuturile Alpin 57 Lux antreprenorul Ioan Istrate. Primul obiect de activitate a fost producția de înghețată. Deși a terminat școala comercială și liceul economic, Ioan Istrate nu și-a dorit să înceapă o activitate comercială, ci să propună consumatorilor un produs realizat de compania sa. Ioan Istrate și-a urmat visul în contextul în care, în perioada respectivă, marjele comerciale erau semnificative și mulți antreprenori s-au orientat către distribuția de produse. A început cu 2 aparate stradale, vânzând înghețată la cornet, inspirat de gelateriile pe care îi făcea plăcere să le admire atunci când mergea în străinătate. În timp, a ajuns la 10 aparate, ca apoi să demareze producția în propria casă, unde și-a creat un laborator. Alpin producea în laboratorul propriu 10 sortimente de înghețată, într-un regim semi-industrial, în 3 schimburi, cu 15-20 de angajați în fiecare schimb. Avantajul unei piețe libere a condus la o creștere accelerată a business-ului, mai ales în urma investițiilor în utilaje performante, achiziționate din banii proprii, în leasing sau cu resurse obținute de la bănci. De asemenea, deși creșterea s-a făcut mai ales organic, merită menționat faptul că Alpin a încheiat și achiziții de competitori mici care i-au alimentat dezvoltarea. În 2000, când activitatea nu mai putea fi susținută ca amploare în laboratorul inițial, Alpin s-a mutat într-o nouă fabrică, iar actuala capacitate de producție a fost construită pe o platformă de 30.000 metri pătrați. Ca și canale de distribuție, antreprenorul utilizează toate mijloacele puse la dispoziție de piață, de la supermarket-uri și hipermarket-uri, la magazine mici de cartier. Ioan Istrate povestește despre nivelul de dezvoltare atins de Alpin: “Am investit peste 20 mil EUR în afacere, investiții concretizate într-o fabrică modernă de înghețată, dotată cu utilaje de ultimă generație, spații de depozitare și o flotă auto de peste 250 mașini. La ora actuală avem o capacitate de producție de 100 tone de înghețată/zi și comercializăm peste 100 de sortimente de înghețată. Societatea a dezvoltat o rețea proprie de distribuție, înființând 25 de puncte de lucru, acoperind întreaga suprafață a țării”. Cu o cifră de afaceri de 15,7 milioane EUR anul trecut, atinsă din vânzarea sub brand-urile proprii, dar și a mărcilor proprii Carrefour și Profi, cu care colaborează de peste 12 ani, Alpin se situează în topul producătorilor de înghețată din România. Numărul de angajați din grup se ridică la 700 de persoane, din care în Alpin sunt angajați aproximativ 500. În paralel cu producția de înghețată, Alpin Lux este specializată în realizarea de produse de patiserie proaspete sau congelate. Pentru folosirea logisticii de frig și pentru menținerea personalului pe perioada iernii, având în vedere sezonalitatea înghețatei pe piața românească, unde este percepută nu ca un desert, ci ca o răcoritoare, în anul 2001 familia Istrate a decis să pună bazele unei fabrici de patiserie congelată în cadrul căreia se realizează produse cum ar fi: foietajul franțuzesc, minipateurile și minirulourile Romcherie, acestea fiind comercializate vrac și ambalate.
  14. 14. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 23 “Atelierul de Pânză” este un proiect creat de Asociația ViitorPlus în 2009, ca un spaţiu de producţie inovator, care se ghidează după principiul consumului responsabil. Funcţionează ca o întreprindere socială, ce desfăşoară activitate economică pentru a putea susţine misiunea de mediu şi pe cea socială: găsirea unei alternative la pungile din plastic, utilizând materiale textile prelucrate cât mai puțin posibil, creând locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi. Încurajarea consumului responsabil, ajutând persoanele defavorizate sau cu dizabilități Atelierul de Pânză Teia Ciulacu (Gavrilescu) „Oferim consumatorului satisfacţia că a contribuit într-un mod responsabil la protecţia mediului.” Teia Ciulacu (Gavrilescu) Președinte Atelierul de Pânză
  15. 15. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 25Cartea Antreprenorilor 2015 România | 24 De asemenea, Atelierul își propune să acționeze responsabil și ecologic și să recicleze cât mai mult. Industria de textile este un foarte mare poluator, de aceea 5% din producția de anul trecut a Atelierului a fost realizată în mod programatic din deșeuri textile reutilizate. Obiectivul pentru următorii 5 ani este însă ca acest procent să crească la 50%. Un alt obiectiv al Atelierului se referă la 0% deșeuri în cadrul companiei, pentru o dezvoltare durabilă și responsabilă. Atelierul de Pânză este membru în Reţeaua Întreprinderilor Sociale de Inserţie din România (RISE), al cărei obiectiv principal este promovarea economiei sociale, în primul rând prin crearea cadrului legal de implementare a acesteia. „Mai este foarte mult drum de parcurs până la o schimbare profundă a societăţii şi este oricum un demers în care e nevoie de mulţi oameni şi multe instituţii. Eu m-am înarmat cu răbdare şi multă pasiune, pe care încerc să le transmit şi persoanelor din jurul meu. Şi nu atât prin vorbe, cât prin exemple concrete, prin proiecte care sunt făcute altfel, integrând principii de sustenabilitate. Îmi doresc enorm să ajung să extind la o scară şi mai mare proiectele pilot şi bunele practici create până acum, iar la asta oricine poate contribui.” Teia Ciulacu, Preşedinte Atelierul de Pânză Contribuția Atelierului de Pânză în domeniul economiei sociale de la nivelul României a fost recunoscută prin numeroase premii, acesta fiind de asemenea câștigător a mai multe grant-uri: premiul NESsT, premiu special Gala Societății Civile, grant-uri oferite de The Body Shop Foundation, premiul Antreprenorul lunii aprilie 2015, oferit de Ambasada Statelor Unite. Teia Ciulacu Președinte Numele companiei Atelierul de Pânză Fondată 2009 Industrie Industria textilă Număr curent angajați 13 Teia Ciulacu (Gavrilescu) este fondatoare şi Preşedinte al Asociaţiei pentru dezvoltare durabilă ViitorPlus și iniţiatoare a întreprinderii sociale Atelierul de Pânză. Teia a început să se implice intens în proiecte de voluntariat încă din facultate, alături de asociaţia studenţească AIESEC. A coordonat proiecte, a fost trainer, a strâns fonduri, şi a lucrat în ţări diferite timp de mai mult de patru ani. Drumul său dedicat implementării dezvoltării durabile a început în 2004, în zona corporatistă, unde a fost implicată în strategia de implementare a “neutralităţii în carbon” în cadrul unei instituţii bancare internaţionale. După trei ani a făcut o încercare şi în sistemul public, cu obiectivul de a revizui strategia naţională pentru dezvoltare durabilă. Piedicile din sistem au determinat-o însă curând să revină în sectorul ONG, unde a găsit libertatea de acţiune şi gândire pentru a schimba ceva, chiar dacă la scară mică. „Am găsit oameni pasionaţi de acelaşi domeniu şi am înfiinţat ViitorPlus – asociaţia pentru dezvoltare durabilă. De atunci pot spune că trăiesc o viaţă cu adevărat împlinită. În fiecare zi lucrez la realizarea unui vis care va ţine o viaţă întreagă, pentru că este un efort continuu, unde rezultatele vin doar în timp, iar nevoile sunt extrem de diverse şi complexe.” Teia Ciulacu, Preşedinte ViitorPlus și Atelierul de Pânză. “Atelierul de Pânză” este un proiect creat de ViitorPlus, care a debutat în 2009 cu un minim de investiții, ca un spaţiu de producţie inovator, care creează noi valori, noi şanse, noi produse și care se ghidează după principiul consumului responsabil. Funcţionează ca o întreprindere socială, ce desfăşoară activitate economică pentru a putea susţine misiunea de mediu şi pe cea socială: găsirea unei alternative la pungile din plastic, utilizând materiale textile prelucrate cât mai puțin posibil. Atelierul este un exemplu concret în ceea ce priveşte producţia şi consumul durabil, dar şi crearea unor locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi. În acest sens, Atelierul a obținut în mai 2014 avizarea funcționării ca și Unitate Protejată. În cadrul Atelierului de Pânză, printre cele 22 de persoane angajate de la înființarea atelierului s-au numărat 6 persoane cu dizabilități și 6 persoane cu probleme sociale, 3 dintre acestea beneficiind de reinserție socio-profesională care le-a permis angajarea în continuare și în alte entități. Din 2009 și până la sfârșitul anului 2014, Atelierul a produs mai mult de 88.000 de sacoșe de pânză, ceea ce înseamnă înlocuirea a 13,8 milioane de pungi de plastic (dacă se consideră că o sacoșă de bumbac înlocuiește 3 pungi de plastic pe săptămână). Față de anul 2014, când Teia a aplicat prima dată cu proiectul Atelierul de Pânză pentru premiul Social Entrepreneur Of The Year, Atelierul a reușit, pe lângă atingerea break-even-ului, să își schimbe o parte din echipamentele tehnologice în cadrul unui proiect POSDRU și a reușit să diversifice portofoliul de produse (penare, genți de laptop etc.). În proiect sunt angajate acum 13 persoane din care 4 persoane cu dizabilități și 3 persoane cu probleme sociale. Teia Ciulacu a conceput Atelierul ca o afacere socială care să genereze veniturile necesare pentru auto-susţinere doar din activitatea economică derulată, având drept obiectiv pe termen lung obţinerea autonomiei financiare și susţinerea altor proiecte ale organizaţiei din surplusul obţinut. În prezent, produsele sunt achiziţionate de companii, care le personalizează pentru diferite evenimente şi ocazii. Dar se găsesc şi în reţele de distribuţie, precum librării, ceainării sau băcănii. „Concurenţa puternică vine din partea preţurilor mici pe care le au sacoşele care provin din zona Asiei. Facem faţă acestei presiuni oferind un alt tip de sacoşă. Oferim ceea ce le lipseşte produselor importate, o bună calitate a materialelor, a lucrăturii şi flexibilitate în realizarea de modele noi şi personalizate. În plus, oferim consumatorului satisfacţia că a contribuit într-un mod responsabil la protecţia mediului”, spune Teia Ciulacu. Obiectivele Asociaţiei pe termen lung sunt extinderea proiectului prin crearea unor noi locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi, precum şi creşterea impactului pozitiv asupra mediului, prin diversificarea materiilor prime utilizate în procesul de producţie (deşeuri textile – pânză naturală de in şi cânepă).
  16. 16. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 27Cartea Antreprenorilor 2015 România | 26 Ax Perpetuum Impex este una dintre cele mai mari companii românești din domeniul producției și distribuţiei de articole pentru amenajări interioare şi exterioare. În 2014, Grupul Perpetuum, alcătuit din 21 de companii, organizate în 8 divizii, a generat afaceri de 22,7 milioane EUR, cu o rată de profitabilitate de 5%. Echipa este formată din 230 de angajați, care acoperă integral teritoriul României. În ultimii ani compania s-a extins și regional, prin intrarea pe piețele din Cehia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria și Republica Moldova. Antreprenor de succes prin diversificare continuă Ax Perpetuum Impex Dan Pitic „Ne place competiția; cu cât e mai prezentă, cu atât noi devenim mai buni și trebuie să ne dezvoltăm mai repede.” Dan Pitic Președinte Ax Perpetuum Impex
  17. 17. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 29Cartea Antreprenorilor 2015 România | 28 Dan Pitic este recunoscut pentru sprijinul acordat inițiativelor antreprenoriale pentru tineri, fiind implicat activ în cadrul a diferite programe de mentorat, prin oferirea de suport în drumul spre construirea unei afaceri. El este încă din 2012 mentor în cadrul Fabricii de Antreprenori, unul dintre cele mai ambițioase proiecte de mentorat din România. Sprijinul său nu s-a oprit însă doar la a oferi sfaturi tinerilor antreprenori, el susținând financiar de-a lungul timpului lansarea mai multor afaceri prezentate de tineri în cadrul Fabricii de Antreprenori. Acest tip de implicare în activitățile comunității a fost impus de către Dan Pitic la nivelul întregii companii. Perpetuum este de asemenea unul dintre partenerii tradiționali ai TIFF, cel mai mare festival de film din România. Pentru viitor, Dan Pitic și-a propus creșterea cifrei de afaceri la 50 milioane EUR, prin extinderea gamei de produse, diversificarea canalelor de vânzări, extinderea activităților de cercetare și producție și intrarea pe noi piețe, unde experiența managementului Perpetuum și platforma logistică prezintă un avantaj considerabil. „Treaba mea este să îmi dau seama ce se va întâmpla peste 3-5 ani. Acesta e principalul meu rol. Și să reușesc să transmit colegilor mei ce au de făcut pentru a fi pregătiți pentru acel moment. Ca și manager general trebuie să ai o viziune pe termen lung.” Dan Pitic concluzionează: “Tind să cred că societatea românească suferă de un complex de inferioritate; considerăm că nu ne ridicăm suficient de sus raportat la așteptările noastre. Asta se întâmplă și pentru că de multe ori avem un etalon foarte ridicat, de exemplu spunem că aici nu e ca în Germania. Trebuie să conștientizăm că nu suntem în Germania, dar cred că suntem în primii 10% la nivel global. Cred că putem să generăm produsele noastre, putem să fim creativi, să visăm, să ne ducem visurile la bun sfârșit. Această schimbare de mentalitate îmi doresc să o văd în echipele pe care le coordonez, pentru că această mentalitate îți dă puterea de a crede că poți să faci mai mult și că produsele noastre pot ajunge cu succes nu doar în România, ci ne putem extinde și în străinătate. Acesta este și obiectivul nostru în momentul de față. Vreau să construiesc o organizație care să demonstreze că merităm o poziție cel puțin regională, dacă nu mondială.” Dan Pitic Președinte Numele companiei Ax Perpetuum Impex Fondată 1994 Industrie Producție și distribuție articole amenajări interioare și exterioare Număr curent angajați 230 În 1991, când Dan Pitic era student în cadrul Universității Tehnice Cluj Napoca, programatorii nu erau recrutați de pe băncile facultății și nici nu creau propriile start-up-uri de tehnologie, așa cum este cazul în ultimii ani. În ciuda lipsei de perspective a domeniului ales, Dan Pitic, împreună cu câțiva colegi, a perseverat și la momentul 1991 a construit un prototip pentru un ceas de taximetre. Răspunsul companiei - potențial client a venit însă sec: “sunteți prea tineri, nu vă pricepeți voi la așa ceva”. “Țin minte când am început, eram foarte tineri și cu aproape nici un ban în buzunar, pasionați de programare și informatică, dar din păcate nu era momentul potrivit în care să încercăm să ne afirmăm în acel domeniu. Atunci mi-a apărut totuși în cale o ocazie: proprietarul unei fabrici de pateuri își căuta un distribuitor. Am reușit să îi cucerim încrederea și primele afaceri le-am făcut pe credit furnizor”, își amintește Dan Pitic. În timp, Dan a demarat distribuția în domenii diverse, concentrându-se într-o primă fază pe papetărie și echipamente de birou și ajungând în timp record cel mai important jucător regional pe acest segment. Chiar dacă ulterior Perpetuum a părăsit sectorul de birotică, oferta a continuat să se diversifice atât pe orizontală, cât și pe verticală: producție și distribuție de mobilier pentru birou, furnizor de mochetă și distribuitor de sticle, capace și borcane. În ultimii ani, Ax Perpetuum Impex a început și producția de accesorii pentru vinificație și a dezvoltat o divizie de textile. Într-un cuvânt, Dan Pitic a ocupat fiecare nișă de piață unde a observat o oportunitate, dezvoltare alimentată prin capital propriu, fonduri europene, credite comerciale și bancare. În acest moment Perpetuum este una dintre cele mai mari companii românești din domeniul producției și distribuţiei de articole pentru amenajări interioare şi exterioare. “Ne place competiția; cu cât e mai prezentă, cu atât noi devenim mai buni, trebuie să ne dezvoltăm mai repede, să alergăm mai repede. Suntem în primii 3 jucători de pe piață în fiecare din diviziile Ax Perpetuum.” Ax Perpetuum Impex oferă servicii profesionale de amenajare către persoanele juridice și instituțiile din cele mai diverse domenii: HORECA, baze sportive, spitale, clinici, școli. Focusul companiei este de a oferi servicii complete pentru fiecare etapă a proiectelor de amenajări interioare și exterioare: consultanță, soluții financiare, instalare și montaj, garanție și post-garanție. Cu ajutorul unei echipe dedicate de peste 30 de specialiști în domeniul amenajărilor, care asigură acoperire la nivel național, Perpetuum oferă siguranța lucrului bine făcut. De asemenea, compania livrează articole pentru amenajări interioare și exterioare către marea majoritate a rețelelor DYI și în toate hipermarket-urile din România. Grupul Perpetuum, alcătuit din 21 de companii, organizate în 8 divizii, a generat în 2014 afaceri de 22,7 milioane EUR, cu o rată de profitabilitate de 5%. Echipa este formată din 230 de angajați, care acoperă integral teritoriul țării noastre. În ultimii ani Perpetuum s-a extins și regional, prin intrarea pe piețele din Cehia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria și Republica Moldova. Lărgirea sferei de acțiune pe piețele internaționale este un obiectiv permanent pentru Dan Pitic, fie prin extinderea comercializării în străinătate a unor categorii de produse cu care Perpetuum este deja prezent pe piața românească, fie prin intrarea pe piețe noi. În următorii 5 ani, Perpetuum vizează pentru extindere Cehia, Polonia și Ucraina. Ambițiile companiei nu se limitează la aceste piețe externe, obiectivul Perpetuum fiind extinderea în toate țările din regiune, pe o rază de 1.000 km. Creșterea capacităților de producție are loc în paralel cu activitatea de cercetare prin intermediul căreia sunt evaluate diferitele tendințe de pe piață și sunt proiectate produse care să corespundă așteptărilor acesteia. Activitățile de cercetare și proiectare au loc în cadrul unui parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj, lucru care contribuie atât la menținerea proceselor de cercetare la un standard cât mai înalt, cât și la crearea unei culturi a inovației continue în cadrul Perpetuum. Prin extinderea afacerii, Dan își dorește să transmită un mesaj către generația viitoare: “Pentru mine obiectivul dincolo de business este generația care va veni. Sunt tinerii cărora trebuie să li se spună că au voie să viseze, că este legitim să își imagineze că vor fi niște învingători, că au toate premisele pentru a reuși și merită să fie învățați cel puțin primii pași. De aceea mă implic în pregătirea viitorilor antreprenori, de exemplu prin proiectul „Fabrica de antreprenori”.
  18. 18. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 31 Drumul de la consultanță la antreprenoriat trece prin sala de fitness 7card, produsul principal oferit de Benefit Seven, este primul agregator al pieței de fitness din România. Prin acest card, companiile pot pune la dispoziția angajaților ca beneficiu extra-salarial accesul la peste 200 de săli de fitness, aerobic, școli de dans etc. În prezent, 9.000 de abonați din peste 300 de companii sunt clienți ai serviciului și pot accesa mai mult de 200 de săli de sport din rețeaua 7card. Serviciul este disponibil în 7 orașe din România, urmând ca acoperirea serviciului să crească la 10 orașe până la sfârșitul anului 2015. În 2014, Benefit Seven a atins o cifră de afaceri de 1 milion EUR. Benefit Seven Andrei Crețu și Iulian Cîrciumaru „Am gândit o soluție inovatoare care oferă companiilor o unealtă de motivare și retenție a angajaților prin sport, cât și un imbold pentru aceștia către o viață mai activă și mai sănătoasă.” Andrei Crețu și Iulian Cîrciumaru Fondatori Benefit Seven
  19. 19. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 33Cartea Antreprenorilor 2015 România | 32 Dar succesul nu a venit de la sine. “Am funcționat mai mult de un an de zile cu cifră de afaceri zero, nu am emis nici o factură, modelul depinzând de efectul de rețea (network effect). Timp de un an am încercat să convingem fiecare sală de fitness în parte să adere la conceptul nostru, dar amânau decizia pentru momentul în care portofoliul de săli și clienți ar fi fost mai mare. După ce am atins o masa critică de aproximativ 25 de săli, clienții au început să vină mult mai repede. Datorită conceptului inovator, primii doi ani de activitate au reprezentat de fapt un efort semnificativ de promovare și educare a partenerilor de business, atât a clienților, cât mai ales a furnizorilor - sălile de sport. Acum echipa numără 20 de persoane și planificăm să o dublăm, deoarece ritmul de creștere este foarte mare. Sunt zile în care câștigăm 400 de noi abonați.”, povestesc cei doi fondatori ai Benefit Seven. Acest card este proprietatea Benefit Seven. Cardul nu este valabil fără semnătura. Cardul este valabil exclusiv cu prezentarea unui document de identitate. Acest card poate fi utilizat numai de către persoana nominalizată pe avers, cu respectarea condițiilor stipulate la emitere. Regulamentul de utilizare a cardului se află pe www.7card.ro Info suplimentar: office@benefitseven.ro SEMNATURA iulianCretu BENEFITSEVEN 21877777 Produsul 7card este în acest moment fără concurență pe piața românească, reprezentând o inovație atât ca model de business, dezvoltat specific pentru piața locală, cât și ca abordare comercială, infrastructură IT, organizare și aspecte tactice. În acest moment, 7card este unicul furnizor de servicii fitness integrate către piața corporate. Andrei Crețu și Iulian Cîrciumaru Fondatori Numele companiei Benefit Seven Fondată 2011 Industrie Fitness Număr curent angajați 20 Andrei și Iulian au urmat încă din 2006 o carieră în consultanță de management unde s-au specializat în proiecte de strategie. Ideea proiectului 7card a luat naștere la sfârșitul lui 2011, iar primii pași antreprenoriali au fost făcuți în paralel cu job-ul din Big Four, prin întâlniri seara și în week-end cu cei doi angajați. “Deși am lucrat în consultanță de management, nu cred că am avut niciodată un plan complet de afaceri, ci pur și simplu ne-am apucat de treabă. Întotdeauna am vrut să facem ceva, să inițiem un business aliniat valorilor noastre, ne gândeam la educație, la sport. Pe de altă parte am vrut să venim cu ceva nou, să inovăm. Eram mari fani ai business-urilor care consolidează un anumit sector. Acum 4 ani când am început să discutăm despre idee, de abia începea să se audă de modele de business care consolidează oferta. Business-ul Benefit Seven este unul inovator, bazându-se pe o industrie extrem de fragmentată. Asta e ceea ce am căutat noi”, declară Andrei Crețu, co-fondator Benefit Seven, alături de Iulian Cârciumaru. 7card este un agregator al pieței de fitness din România. Prin acest card, companiile pot pune la dispoziția angajaților ca beneficiu extra-salarial accesul la peste 200 de săli de fitness, aerobic, școli de dans etc. În prezent, 9000 de abonați din peste 300 de companii sunt clienți ai serviciului oferit de Andrei și Iulian și pot accesa mai mult de 200 de săli de sport din rețeaua 7card. Serviciul este disponibil în 7 orașe din România, urmând ca acoperirea serviciului să crească la 10 orașe până la sfârșitul anului 2015. Strategia de creștere pe termen scurt este ca în 2015 și 2016 serviciul să fie oferit la nivel național, urmat de consolidarea prezenței în principalele orașe din țară. Ulterior, strategia vizează extinderea activității și în afara României, în Europa Centrală și de Est. Avantajul competitiv pe care se bazează cei doi antreprenori în planurile de creștere sunt flexibilitatea serviciului, ca și accesibilitatea și varietatea pe care o oferă, în contextul în care angajații din corporații, segmentul principal căruia i se adresează, au limitări de timp din cauza programului încărcat. Prin 7card, salariații au acces gratuit la serviciile sălilor la care își doresc să meargă, indiferent de unde sunt situate, deoarece pot alege orice sală din rețea. Întreg conceptul 7card este fundamentat în jurul promovării sportului în rândul unui segment preponderent sedentar, cu efecte benefice atât din punct de vedere al societății, cât și al angajatorilor care oferă acest beneficiu angajaților. Încurajarea activităților sportive în rândul acestora determină o serie de efecte pozitive atât pentru angajați, cât și pentru companii, precum îmbunătățirea stării de sănătate, creșterea productivității și a retenției angajaților. “Misiunea noastră este de a impulsiona schimbarea stilului de viață sedentar care este inevitabil în cazul activității prelungite la birou, unde majoritatea dintre angajații de astăzi își petrec mare parte din zi,” spun cei doi antreprenori. Piața de fitness din România este estimată la aproape 300 milioane EUR, iar 7card este poziționat strategic pentru a câștiga segmentul corporate. Conform celor doi antreprenori, afacerea Benefit Seven și-a dublat vânzările în fiecare an, ajungând în anul 2014 la aproximativ 1 milion EUR. Ritmul de creștere este previzionat să se păstreze și în anii următori.
  20. 20. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 35Cartea Antreprenorilor 2015 România | 34 Cu venituri anuale de 20 milioane EUR și o medie de 800 angajați, producătorul de înghețată Betty Ice este lider al pieței interne. Traiectoria care a adus Betty Ice în cursa pentru primul loc a fost marcată de rate anuale de creștere care au urcat până la 50% (2004-2007) și chiar 100% (2000-2004). Compania activează și în afara țării, în Republica Moldova, Ucraina și, de anul trecut, în Ungaria. De la tonetă cu înghețată artizanală la jucător cu ambiții de extindere regională Vasile Armenean Betty Ice „Creată din pasiune pentru a naște pasiuni” Vasile Armenean General Manager Betty Ice
  21. 21. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 37Cartea Antreprenorilor 2015 România | 36 Compania Betty Ice a pornit la drum cu un aport de capital de 35.000 EUR plus un credit de nevoi personale accesat în Austria și un credit furnizor, oferit de producătorul echipamentului. Despre sursele de finanțare Vasile Armenean completează: ”În primii 10 ani afacerea s-a finanțat doar din surse proprii și credite de nevoi personale, tot profitul fiind reinvestit. Creditele erau pe atunci prohibitive ca dobânzi. După ce dobânzile au scăzut sub 25-30% am început să iau credite, iar la ora actuală mai mult de 50% sunt tot pe finanțare proprie și restul sunt credite bancare.” În cel de al doilea sezon de la începutul afacerii, Betty Ice angajează primii doi oameni, pe lângă familia Armenean, ca să ajungă în 2015 la aproximativ 1000 de angajați în plin sezon și o medie de 800 de-a lungul anului. În ultimii 3 ani veniturile Betty Ice s-au plasat la nivelul de 20-21 milioane EUR. Traiectoria care a adus Betty Ice în cursa pentru primul loc pe piața de înghețată din România a fost marcată de rate anuale mari de creștere, de 50% (2004-2007) și chiar 100% (2000-2004). Cifra de afaceri este direct influențată de temperaturile din timpul verii, știut fiind faptul că românii sunt consumatori de înghețată mai ales vara și nu iau în considerare înghețata ca opțiune de desert tot timpul anului. Vasile Armenean a învățat de la an la an și a experimentat în modelul de business, ca și în rețetele de înghețată. În 1994 a decis să treacă de la produse artizanale la producția industrială, și a deschis în timp 14 filiale în țară. În 2003 se proiectează fabrica de înghețată Betty Ice, una dintre cele mai moderne din întreaga Europă. Construcția începe în anul următor, dându-se în folosință treptat, până în anul 2009. Fără să exagerăm, viața lui Vasile Armenean poate fi un scenariu de film de aventuri. Vasile Armenean a încercat, adolescent fiind, să emigreze de trei ori din România, pe vremea comunismului. Întotdeauna a știut ce și-a dorit și nu a ezitat în alegeri, urmărindu-și scopurile cu o determinare totală. Emigrat prima dată în Iugoslavia, de unde voia să ajungă în Australia, dar retrimis în România, Vasile Armenean încearcă din nou, fără succes, la doar câteva luni, fiind repatriat. Armenean nu stă pe gânduri și încearcă a treia oară să-și atingă visul, asumându-și încă o dată riscul de a eșua. La a treia încercare însă, reușește să ajungă în Austria, unde se angajează ca electromecanic într-o fabrică de ochelari. Întâlnirea cu înghețata italienească a fost un accident fericit. Văzând pasiunea pe care o trezește gelateria din Linz, unde consumatorii stăteau la coadă pentru un con de înghețată, Vasile Armenean hotărăște că românii merită să încerce înghețata italienească. Totul se întâmpla în 1991, când românii, cu galantarele goale și privați de produse de calitate, erau foarte deschiși să încerce gusturi și savori noi. “În ’91, când am decis să mă întorc în România să probez ideea de business, am venit de fapt în concediu, deoarece lucram la cea mai mare fabrică de ochelari din lume pe un salariu bun și decizia de a renunța nu era ușoară. Mi-am luat concediu 2 luni și am venit să testez cum prinde gelateria. Tocmai se născuse fiica noastră, Betty, de unde și numele companiei și al înghețatei. Trebuie să recunosc că am început foarte, foarte timid afacerea. Am muncit zi de zi în aceste 2 luni de zile, dimineața la 6 eram în laborator, unde făceam înghețată, la 9 deschideam magazinul și vindeam toată ziua, în spate era soția care mă ajuta și făcea înghețată pe timpul zilei, și uite așa a fost concediul meu 7 zile pe săptămână timp de 60 de zile. Ne-a plăcut faptul că aveam succes, oamenii erau entuziasmați, stăteau la coadă mai ceva ca în Austria, și asta ne-a motivat să continuăm”, își amintește Vasile Armenean. Deși întoarcerea în România a fost o decizie grea, pentru că toată lumea pleca în străinătate, Armenean a crezut în potențialul afacerii și al pieței românești. Timpul a dovedit că nu a greșit, Betty Ice, brandul antreprenorului român, fiind astăzi lider al pieței interne, înaintea jucătorilor consacrați la nivel mondial sau al celorlalți jucători controlați de antreprenori români.
  22. 22. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 39Cartea Antreprenorilor 2015 România | 38 În 2000, am fost primii care am vândut înghețată în care am amestecat fructe. Atunci nu exista decât înghețată simplă și toată lumea ne spunea că suntem nebuni, dar după nici trei luni de zile, înghețata noastră cu cireșe domina piața. A fost prima mișcare cu care am detronat înghețata de ciocolată în preferințe.” Mai mult decât atât, Betty Ice operează un laborator de cercetare, rodul unei investiții consistente. În extra sezon, dar nu numai, în laborator se lucrează la tehnologii noi. “Cu siguranță inovația este unul dintre cei mai importanți piloni ai creșterii noastre și ne dorim să fim pionieri în piață și în continuare.” Întrebat ce dorește să lase generațiilor următoare, Vasile Armenean concluzionează: “Vreau să las în urmă niște oameni foarte bine pregătiți și o companie solidă, în care calitatea este ingredientul de bază, de la produs până la brand. De asemenea, sprijinim comunitatea acolo unde simțim că se prefigurează ceva bun pentru viitor. De exemplu sponsorizăm activități culturale, din domeniul sănătății și al învățământului - acestea sunt domeniile pe care ne focalizăm deoarece acestea consider că au o reflecție în viitor”. “Noi suntem singurii din domeniu care facem tot, de la fabricarea materiei prime, fabricarea înghețatei și distribuția ei la nivel de supermarket- uri, chioșcuri, plus divizia separată dedicată HORECA și cea de vânzare directă în gelateriile noastre, care sunt la ora actuală în jur de 200. Toți acești factori ne diferențiază foarte mult față de competiție. Mai sunt doar câțiva jucători care se ocupă și de distribuție, pe lângă producție, dar nu la nivelul întregii țări. În domeniul gelateriilor am fost de asemenea primii, la fel ca și în HORECA. De altfel, în HORECA avem o cotă foarte mare de piață, peste 70%. Insistăm de asemenea să producem noi materia primă: cumpărăm 125 de tone pe an de fructe de pădure din Bucovina, zona în care producem înghețata. Ciocolata de asemenea o producem noi, doar pe cea belgiană o aducem din import”, punctează Vasile Armenean. În acest moment piața românească este complet deservită de Betty Ice, motorul de creștere fiind reprezentat de extinderea afacerii pe piețele externe. Betty Ice activează în afara țării în Republica Moldova, Ucraina și, de anul trecut, în Ungaria. Iar următorii pași vor fi făcuți spre vest, urmărind ca și până acum modelul deschiderii de filiale proprii. În acest mod procesul de distribuție poate fi controlat mult mai bine iar antreprenorul se poate asigura că înghețata ajunge în condiții optime la consumatorul final, fără să își piardă din calitate. Inovația și experimentul au fost mereu prezente la Betty Ice. “Întotdeauna am venit cu idei noi. Încă de la început, când Betty Ice abia se lansa pe piață, iar studiile demonstrau că ciocolata e cea mai vândută înghețată din România, noi am venit cu o altă propunere. Vasile Armenean General Manager Numele companiei Betty Ice Fondată 1994 Industrie Industria alimentară Număr curent angajați 800
  23. 23. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 41Cartea Antreprenorilor 2015 România | 40 BILKA Steel, specializată în producția și distribuția de sisteme complete pentru acoperișuri, a înregistrat o creștere accelerată de la înființarea sa acum opt ani, atingând o cifră de afaceri de 30 milioane EUR în 2014, la o rată medie de creștere de 40% în ultimii 5 ani. În acest moment, unul din patru acoperișuri care se vând în România este BILKA, firma fiind lider pe sectorul rezidențial, și țintind sectorul industrial de hale. Investiții pe timp de criză, rețeta pentru o creștere exponențială BILKA Steel Horațiu Țepeș „Acțiunile și deciziile de azi reprezintă temelia pentru Bilka de peste 20 de ani.” Horațiu Țepeș CEO BILKA Steel
  24. 24. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 43Cartea Antreprenorilor 2015 România | 42 Conform studiilor oficiale, valoarea pieței autohtone de învelitori metalice s-a ridicat anul trecut la 76 milioane EUR, iar ca volum a ajuns la 18 milioane metri pătrați. În România, comparativ cu țările europene, piața de acoperișuri este încă slab dezvoltată, existând un potențial important de creștere, pe care Horațiu vizează să îl capteze. În același timp, antreprenorul privește la țările din jur, Cehia, Slovacia, Polonia, plănuind să ajungă și acolo în top 5 jucători. Compania exportă deja în țări din spațiul ex-sovietic, dar și în Franța, Austria, Slovacia sau Germania, livrările pe piețele externe generând circa 5% din cifra de afaceri în 2014. Ca factori diferențiatori față de competiție, care au ajutat BILKA că crească și îi vor susține creșterea în continuare, Horațiu s-a bazat pe diversificarea gamei de produse, îmbunătățită de la an la an, dar și pe consultanța înainte de vânzare și post-vânzare: “Un client rezidențial își face în principiu o dată în viață acoperișul. Nu poate să își calculeze necesarul pentru materiale singur. De aceea educăm distribuitorii și forța proprie de vânzări pentru a oferi consultanță clientului final. Sunt detalii care fac o mare diferență față de ceilalți competitori. De asemenea, transportul și livrarea sunt foarte rapide. După ce a fost descoperită casa, clientul nu poate rămâne o săptămână fără acoperiș. De aceea noi am introdus pe piață livrarea în 24 de ore.” Horațiu Țepeș încearcă să fie un exemplu pentru cei din jur și se implică în susținerea comunității în care a crescut ca om și antreprenor: susține echipa de handbal feminin Corona Brașov, o fundație dedicată ajutorării copiilor autiști, susține Fundaţia Comunitară Ţara Făgăraşului, care luptă împotriva abandonului școlar, dar și alte fundații, mănăstiri sau persoane fizice cu o situație precară. Horațiu Țepeș CEO Numele companiei BILKA Steel Fondată 2008 Industrie Producție și distribuție materiale construcții Număr curent angajați 160 Se spune că în viață trebuie să sădești un pom, să crești un copil și să ridici o casă. Horațiu Țepeș a ajutat mii de români să își construiască casa visurilor. BILKA Steel a acoperit peste 70.000 de case, din 2007 până astăzi, fiind lider pe segmentul sistemelor complete pentru acoperișuri în România. Cum poți ajunge lider de piață la doar 35 de ani? Cu multă perseverență, prin la fel de multă muncă și corectitudine, toate cuplate cu viziune antreprenorială. Dorința de a oferi clienților cele mai bune produse și servicii și ambiția de a crește un business la nivel european s-au întâlnit la Horațiu Țepeș, fondatorul și antreprenorul care controlează BILKA Steel, cu admirația pentru antreprenorii care au construit business-uri ce au dăinuit peste generații. “Îmi place când văd scris pe eticheta de la Borsec anul 1806. Mi-aș dori ca și BILKA să aibă un parcurs asemănător. Vor fi suișuri, coborâșuri, nu vom avea doar creșteri de 40% pe an, dar un business cu tradiția Borsec este un exemplu care pe noi ne inspiră și ne-am dori să îl urmăm”, spune Horațiu Țepeș. Horațiu Țepeș a crescut business-ul pe care îl conduce, specializat în producția și distribuția de sisteme complete pentru acoperișuri, de la 0 la 30 milioane EUR cifră de afaceri și de la 0 la 160 angajați în doar 8 ani, susținând o rată medie de creștere de 40% în ultimii 5 ani. Anul acesta Horațiu Țepes țintește o cifră de afaceri de 40 milioane EUR. Începutul l-a avut ca angajat la 24 de ani într-un concern multinațional prezent în România, unde a învățat în 5 ani câți alții în 10 despre domeniul construcțiilor. La sfârșitul lui 2006, proprietarul l-a informat despre intenția de a vinde business- ul din România. “Patronul slovac mi-a spus că afacerea de aici e o pălărie prea mare pentru el. A vândut business-ul şi cu banii primiți s-a mutat în Florida. Atunci am decis să merg şi eu pe cont propriu“, povesteşte Horațiu Țepeș, care avea deja iniţiative intraprenoriale și antreprenoriale. În 2005, crease în Făgăraș, orașul în care s-a născut, firma HG Construct – distribuitor de învelitori metalice, a cărei activitate o coordona în timpul liber. După deschiderea noii afaceri în 2007, BILKA a crescut de la venituri de 500.000 EUR la 5 milioane EUR în 2008. Această creștere de 10 ori într-un singur an i-a dat încredere lui Horațiu Țepeș să își diversifice afacerea, trecând de la distribuția de sisteme pentru acoperișuri (țiglă metalică, sistem pluvial și accesorii) la producție, pentru început fiind vorba despre producția de tablă cutată. Șocul crizei din 2009 nu l-a descurajat, în ciuda investițiilor realizate într-o piață în cădere liberă, și și-a însușit lecțiile din cei mai dificili ani din punct de vedere economic ca pe un bagaj valoros de înțelepciune de business pentru anii viitori. “Consider că cea mai bună școală antreprenorială pentru mine a fost perioada 2009-2011, când compania era în primii ani de activitate și criza ne-a luat prin surprindere. Am ales să continuăm investițiile, iar rezultatele demonstrează că modul în care am gestionat dificultățile întâmpinate și deciziile luate au fost cele câștigătoare”, precizează Horațiu Țepeș. Încrezător în potențialul afacerii, Horațiu a investit în ritm accelerat, ajungând la un total de 9 milioane EUR investiți din profit, credite bancare și accesarea de fonduri europene nerambursabile pentru construirea unei capacități de producție optime, a unui sistem logistic performant, unei rețele de distribuție la nivelul întregii țări și diversificarea gamei de produse. BILKA e un exemplu de succes nu doar pentru cum poate un start-up să traverseze criza economică, dar și pentru accesarea și investirea fondurilor europene. În 2009 compania a depus primul proiect, în valoare de aproximativ 100.000 EUR, iar în acest an a ajuns la implementarea celui de al șaselea proiect european. În acest moment, unul din patru acoperișuri care se vând în România este BILKA, firma fiind lider pe sectorul rezidențial, și țintind sectorul industrial de hale. Dar ambițiile lui Horațiu Țepeș nu se opresc aici.
  25. 25. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 45Cartea Antreprenorilor 2015 România | 44 Cu o istorie de 13 ani pe piața românească, Bit Solutions are misiunea de a oferi în mod profesionist soluții IT complete IMM-urilor. În ultimii trei ani, cifra de afaceri Bit Solutions s-a situat în medie la 350.000 EUR. În 2015, vânzările au avut o evoluție foarte bună, în primele 6 luni ale anului înregistrându-se 80% din nivelul cifrei de afaceri din 2014. De la cercetare la excelență în servicii IT Bit Solutions Florin Scarlat „În antreprenoriat, cel mai important lucru este puterea de a merge înainte, de a depăși orice obstacol. Atunci când crezi că nu mai poți, ia-o de la început pe o altă cale.” Florin Scarlat Director General Bit Solutions
  26. 26. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 47Cartea Antreprenorilor 2015 România | 46 Indiferent de strategia financiară abordată de-a lungul celor 13 ani de activitate, Florin Scarlat s-a axat pe păstrarea la nivel minim a costurilor fixe, pe maximizarea EBITDA și, în ultima perioadă, pe optimizarea recuperării creanțelor. „Am renunțat la clienții care nu plăteau la timp pentru că aveam un cost de oportunitate prea mare și am căutat clienți buni platnici. Acest lucru m-a adus în 2012 la o scădere a cifrei de afaceri fața de 2011”, spune Florin Scarlat. În ultimii trei ani, cifra de afaceri a Bit Solutions s-a situat în medie la 350.000 EUR, la un număr mediu de 10 salariați. În 2015, evoluția vânzărilor este foarte bună, în primele 6 luni ale anului înregistrându-se deja 80% din nivelul cifrei de afaceri din 2014. În prezent, activitatea Bit Solutions este finanțată din fonduri proprii și leasing-uri operaționale. În linie cu viziunea de promovare și livrare de excelență în servicii, Florin Scarlat derulează în cadrul companiei un program de cursuri interne de IT și excelență în servicii pentru tinerii studenți, pentru ca aceștia să asimileze cunoștințe specifice, dar și abordarea calitativă asupra muncii. “Viziunea noastră este că indiferent de domeniul în care vor activa, excelența trebuie să facă parte din modul de gândire al fiecăruia.” Florin Scarlat crede profund în două valori imprimate companiei sale, care au fost principiale în formarea unei echipe performante: “Cred cu tărie în două valori: responsabilitate și loialitate. Consider că dacă am fi responsabili și ne-am asuma alegerile și când greșim, nu numai când avem succes, am putea să devenim mai buni. Îmi place să cred în loialitatea oamenilor mei care pot să îmi spună absolut orice, și atunci când au probleme să căutam soluții împreună”, încheie Florin Scarlat. Florin Scarlat Director General Numele companiei Bit Solutions Fondată 2002 Industrie IT Număr curent angajați 12 Bit Solutions este o companie de servicii IT prezentă pe piața din România din 2002. A început ca un proiect a doi tineri pasionați de IT, cu convingerea că pot oferi servicii de calitate superioară, într-un sector fragmentat, aflat la început de drum. În prezent compania are 4 linii de business: externalizare IT, servicii cloud, CRM și consultanță IT. Segmentul vizat este cel al IMM-urilor care au nevoie de soluții IT complete. Cele 4 direcții de business asigură toată gama de servicii necesară unei companii, astfel încât să aibă un singur furnizor IT, simplificându-și astfel operațiunile. Compania se diferențiază pe piață prin soluții IT “tailor made“, echipa de specialiști deținând nu numai cunoștințe tehnice avansate, ci și abilități dezvoltate de comunicare. “Noi vrem să ne diferențiem prin oameni. De aceea sloganul nostru este <<Servicii IT însuflețite>>. Îmi doresc să ofer servicii excelente pe partea de IT. La acest lucru vrem să surprindem. Am făcut o cercetare de piață și am văzut că în toate firmele, fie că au serviciile IT externalizate, fie că au departament intern, specialiștii IT nu sunt percepuți pozitiv. De aceea strategia noastră și toate eforturile firmei sunt orientate spre livrarea de excelență în servicii. Dacă pot face asta, sunt convins că nu mă va putea depăși nicio altă firmă concurentă, mai ales dacă voi fi fost primul care să ofere astfel de servicii pe piață”, declară Florin Scarlat, Director General Bit Solutions. Atunci când a terminat Facultatea de Electronică, în 2000, activitatea de antreprenor era mai degrabă asociată cu a unui “afacerist”. Cu tatăl profesor universitar și mama medic, sfatul către tânărul absolvent a fost să își găsească un job. Prin urmare, Florin s-a angajat la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, unde a lucrat timp de patru ani, din care 2 ani în paralel cu firma proprie. “Dacă aș fi lucrat într-o multinațională câțiva ani cred că aș fi ajuns un pic mai departe și aș fi evitat multe greșeli. Mi-a lipsit această parte de experiență de lucru într-un mediu organizat, să înțeleg cum funcționează un business, și nici n-am muncit de la 16 ani pentru a învăța semnificația banului. Până să termin facultatea și masterul nu am știut ce înseamnă banii”, adaugă Florin Scarlat. În doi ani Florin a avansat în poziția deținută la Măgurele și a început să coordoneze proiecte de cercetare. Lipsa de tehnologie de calcul în domeniu făcea ca în fiecare proiect să se achiziționeze cel puțin un calculator sau imprimantă, mai ales că produsele nu erau vândute cu suport tehnic post-garanție. Florin Scarlat a văzut o oportunitate de business în această deficiență a pieței de atunci și, în 2002, a fondat Bit Solutions, cu misiunea de a oferi în mod profesionist servicii IT companiilor. În 2004 Bit Solutions a semnat primul contract de servicii, iar începând cu anul 2006 firma a început să se dezvolte. Odată cu pierderea primului client, în 2007, antreprenorul a realizat nevoia de a câștiga mai multe cunoștințe de business, de aceea s-a înscris la o serie de cursuri de management, iar în anul 2010 la un curs de EMBA. Finalizat în 2012, acest program l-a ajutat să își formeze propria viziune de business.
  27. 27. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 49Cartea Antreprenorilor 2015 România | 48 Neal Barber Blue Projects, companie multidisciplinară de <<project management>> și inginerie în construcții, a luat ființă în anul 2007, crescând în fiecare an, inclusiv în perioada recesiunii. Anul 2013 a fost cel mai bun în scurta istorie a companiei, în termeni de creștere a business-ului și extindere pe noi piețe, iar în 2014 a înregistrat o cifră de afaceri de 4 milioane EUR. Încurajat de potențialul pieței din această regiune geografică și de expertiza și abilitățile tinerei echipe, viziunea strategică a lui Neal Barber este aceea de a construi o companie de nivel global, cu sediul central în România. Blue Projects Un sud-african coordonează mari proiecte de construcții, în România “Misiunea noastră este aceea de a livra clienților noștri cele mai bune servicii, creând astfel parteneriate solide și de durată.” Neal Barber Managing Partner Blue Projects
  28. 28. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 51Cartea Antreprenorilor 2015 România | 50 Neal Barber Managing Partner Numele companiei Blue Projects Fondată 2007 Industrie Project management și inginerie în construcții Număr curent angajați 65 Pentru Neal este foarte important să îi ajute pe cei mai puțini norocoși, fiind implicat în susținerea pacienților bolnavi de cancer și a unor spitale de copii, prin donații și angajarea propriei echipe în ajutorarea celor aflați în suferință. Una din misiunile asumate de Neal este creșterea bazei Fundației Nelson Mandela, care susține justiția socială și promovează pacea, drepturile omului și democrația în această regiune și este, de asemenea, președintele Romanian South African Business Association (ROSABA), ce facilitează proiectele de business româno-sud-africane. “Am reușit să coordonăm cu succes cel mai mare proiect de investiții la nivel global, din ultimii 15 ani, al firmei Kellogg's, cu o echipă majoritar românească. Ne dorim să fim percepuți în piață ca un <<one-stop shop>> de servicii de management de proiect în construcții și ca o firmă internațională care a pornit din România. Îmi doresc de asemenea să văd cum oamenii noștri cresc, fie în cadrul companiei, fie în afara ei, și datorită oportunităților și experiențelor din Blue Projects”, încheie Neal Barber. Creată în 2007 de sud-africanul Neal Barber împreună cu partenerul său Umut Demircan, Blue Projects are in prezent două birouri în România, la București și Cluj, și un număr total de 65 de angajați, la o cifră de afaceri de 4 milioane EUR în 2014. Totul a început cu un proiect al companiei SabMiller în cadrul căruia Neal a călătorit în România. Convins de potențialul uman ieșit din comun al țării noastre, ca și de oportunitățile pieței românești, care puteau deveni o platformă excelentă pentru dezvoltare și creștere, Neal Barber a început împreună cu partenerul său drumul Blue Projects în România, o companie multidisciplinară de project management și inginerie în construcții. Serviciile de bază ale firmei includ management de proiect, management în construcții, design și inginerie, management comercial și managementul securității. Alegerea s-a dovedit una nu doar curajoasă ci și câștigătoare pentru antreprenor, proiectul derulat timp de doi ani, între 2007-2009, extinzându-se cu mandate pentru managementul altor proiecte în valoare de sute de milioane EUR, dezvoltate pentru clienți internaționali. De la înființare, compania a crescut în fiecare an și a reușit să păstreze această tendință inclusiv în timpul recesiunii începute în 2008-2009. Anul 2013 a fost cel mai bun din scurta istorie a companiei, în termeni de creștere a business-ului și extindere pe noi piețe. Veniturile au crescut în 2014 la 5,7 milioane EUR, dar parte din acestea au fost transferate către entitatea din Polonia, creată în anul 2013. În urma succesului înregistrat în sectorul industrial, unde a lucrat cu clienți mari precum P&G și Kellogg’s, Blue Projects s-a extins acolo unde clienții existenți, convinși de valoarea adăugată a serviciilor livrate, au contractat Blue Projects în dezvoltarea de noi facilități de producție și nu numai. Astfel, în 2013 compania a deschis un birou în Varșovia, urmate de birouri în Marea Britanie și Rusia. Inspirat de modele în antreprenoriat precum Steve Jobs sau Elon Musk, Neal Barber își propune să schimbe așteptările din industria în care activează. “Suntem cei care schimbă paradigme, care inovează în termeni de procese și ne ghidăm după metoda lean project management în abordarea proiectelor noastre. Nu suntem niciodată mulțumiți de status quo și ne provocăm să depășim propriile limite”, spune Neal Barber. Încurajați de potențialul pieței din această regiune geografică și de expertiza și abilitățile tinerei echipe, viziunea strategică pe termen lung a lui Neal Barber este aceea de a deveni o companie de nivel global, cu sediul central în România. Elementul diferențiator care va susține afacerea în atingerea acestui obiectiv este echipa tânără, flexibilă, dinamică, agilă și talentată, alcătuită în proporție covârșitoare din români, și abordarea nouă asupra unui domeniu care de multe ori este conservator, cel al managementului de proiect în construcții. “Planul nostru este să creștem echipa până la 100 de specialiști în următorul an și până la 300 în următorii trei ani, plecând de la baza de talente oferită de universitățile românești. După cum se știe, sistemul de învățământ românesc creează seturi de abilități tehnice foarte solide și mai puțin abilități de tip <<soft>>. Noi va trebui să creăm un balans între cele două, cu ajutorul programelor pe care le coordonăm în universități. Ne dorim de asemenea ca managementul Blue Projects să fie prezent în aceste instituții pentru a vorbi studenților despre ce înseamnă <<project management>> și pentru a oferi detalii practice despre ce implică coordonarea și ducerea la bun sfârșit a proiectelor mari de construcții. Ne dorim de asemenea să definim programe noi, stagii de practică pentru acești tineri, ca și burse pentru cei care nu au posibilități materiale, dar vor să învețe“, spune Neal Barber, Managing Partner, Blue Projects.
  29. 29. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 53 Bookster este o bibliotecă publică modernă, care selectează cele mai bune cărţi, articole, studii de caz şi materiale video şi le livrează direct pe birou angajaţilor din corporaţii. Compania a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri de 220 mii EUR, față de puțin peste 10 mii EUR în 2013. Bookster Bogdan Georgescu Cum să crești în același timp un business și o comunitate de cititori „Mizăm pe dublarea numărului de abonați și a cifrei de afaceri și în următorul an.” Bogdan Georgescu Fondator și CEO Bookster
  30. 30. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 55Cartea Antreprenorilor 2015 România | 54 “Polonia e o piață similară cu România. Cred că o extindere regională ar putea fi realizată chiar mai ușor decât lansarea în România. Softul și operațiunile există, piața din Polonia e de câteva ori mai mare decât cea din România, dar companiile multinaționale sunt în mare aceleași. Salariile sunt mai mari decât la noi, dar nu sunt suficient de mari ca un astfel de serviciu să nu fie atrăgător pentru angajați”, spune Bogdan Georgescu. Inovaţia este prezentă în toate elementele care definesc Bookster, de la modelul de afacere, total diferit în industria de carte şi până la instrumentele de comunicare personalizată cu abonaţii. Pentru a menţine o cultură bazată pe inovaţie, strategia companiei pune accent pe trei direcţii: recrutarea celor mai buni oameni, experimentarea şi educarea continuă. Astfel, angajații sunt încurajaţi să-şi testeze ideile, iar rezultatele sunt peste aşteptări. Bogdan Georgescu, CEO Bookster, concluzionează: Bogdan Georgescu Fondator și CEO Numele companiei Bookster Fondată 2012 Industrie Servicii on-demand Număr curent angajați 22 „Avem chiar şi abonaţi care împrumută cărţi pentru părinţii sau copiii lor, ceea ce ne arată că impactul nostru merge mai departe în comunitate. Din experienţa Bookster de până acum, am învăţat că oamenii citesc mai mult decât credem sau decât ne spun canalele media, dacă au acces uşor la cărţi foarte bune şi sunt încurajaţi. De aceea, am pus accent pe comunicarea cu abonaţii şi pe sistemul de recomandări. Reacţia lor a fost mult peste aşteptările noastre. Am primit zeci de mesaje de la <<bookster-i>> care ne mulţumesc pentru că le-am redeschis apetitul pentru citit.” Bogdan Georgescu este antreprenorul care a adus inovația disruptivă în modelul tradițional de operare al bibliotecilor și chiar al librăriilor. Bogdan a gândit afacerea Bookster, încercând să emuleze modelul Netflix și Spotify, care a înlocuit pe piața americană cumpărarea efectivă a filmului sau melodiei dorite cu un abonament la un serviciu. Bookster aduce astfel cărțile preferate direct la birou, în baza unui abonament plătit de companie, oferit ca parte din programele de pregătire și dezvoltare a angajaților. Dacă anul trecut Bogdan Georgescu a concurat la categoria Social Entrepreneur Of The Year, în urma creșterii spectaculoase înregistrate în 2015, Bogdan s-a hotărât să intre în competiție în acest an pentru titlul Emerging Entrepreneur Of The Year. „Ne gândeam că Bookster va fi un business <<romantic>>, între prieteni, dar rata de creștere este una impresionantă. Dacă anul trecut aveam 40-50 de companii mari în portofoliu, acum avem 120, iar dacă în 2014 aveam 5.000 de abonați, acum sunt 20.000. În acest ritm ne vom dubla numărul de abonați și cifra de afaceri și în următorul an. De asemenea, având în vedere că, în ciuda ratei mari de creșteri, deținem doar 10% din piață și suntem singuri, nu avem concurență, există încă mult potențial de creștere”, spune Bogdan Georgescu, CEO Bookster. Bookster a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri de 220 mii EUR, față de puțin peste 10 mii EUR în 2013. În 1999, Bogdan Georgescu a pus bazele biroului Colliers din România, iar în cei 11 ani petrecuţi aici, Colliers International a ajuns lider de piaţă în ţară şi printre cele mai performante trei operaţiuni din reţeaua globală de 200 de birouri. În 2007, Bogdan a fondat lanţul de restaurante fast-food La Zamfir, care a ajuns în trei ani la opt unităţi şi a intrat în Top 10 operatori de restaurante din România, după cifra de afaceri. Iar, în 2011, a creat, împreună cu o echipă de oameni tineri foarte talentaţi, majoritatea olimpici la matematică, informatică, economie şi alte discipline, incubatorul de afaceri Novel Ventures. Bookster, al doilea start-up al incubatorului, lansat în 2013, este o bibliotecă publică modernă, care selectează cele mai bune cărţi, articole, studii de caz şi materiale video şi le livrează direct pe birou angajaţilor din corporaţii. Serviciul de recomandare şi livrare este disponibil exclusiv companiilor. Pe baza unui abonament la un preţ mic per abonat, acestea oferă echipei acces nelimitat la cele mai bune cărţi din domenii diverse, cu accent pe dezvoltarea personală şi profesională. Compania vizează pentru creștere, în continuare, piaţa companiilor mari, cu peste 100 de angajaţi din Bucureşti şi din ţară și livrează în acest moment în peste 600 de locații din România. Având în vedere atât rata de adopție rapidă a multinaționalelor prezente pe piața internă a serviciului Bookster, cât și faptul că oferta companiei nu este un produs local, Bogdan Georgescu se gândește la o extindere regională, bazată pe recomandări din partea clienților din România, filiale ale multinaționalelor prezente și în celelalte țări din regiune:
  31. 31. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 57 Casa de Vinuri Cotnari abordează segmentele retail și HORECA de pe piața internă a vinului, înregistrând ocazional vânzări la export. Deși o prezență relativ nouă pe piața de profil, Casa a înregistrat în anul 2014 vânzări de 3,4 milioane EUR, cu o rată de profitabilitate de 34%, dublându-și cifra de afaceri în fiecare an. Compania are acum acoperire națională prin propria echipă de vânzări și rețeaua de distribuitori. De la avocat la producător de vinuri desăvârșite Casa de Vinuri Cotnari Victor Ioan Deleanu „Întotdeauna încerc să tratez diferit lucrurile și încurajez gândirea inovativă la nivelul echipei.” Victor Ioan Deleanu Director General Casa de Vinuri Cotnari
  32. 32. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 59Cartea Antreprenorilor 2015 România | 58 Viziunea antreprenorului mizează de asemenea, pe lângă dezvoltarea sortimentelor de vinuri liniștite, pe producția de spumante și băuturi distilate. Pentru aceasta Victor Deleanu a luat decizia construirii celei de a doua crame – Casa de vinuri -, o cramă cu o capacitate de 6 milioane litri, costurile totale de dezvoltare ridicându-se la peste 12 milioane EUR. Inovația și noile abordări în business sunt două elemente foarte importante în viziunea antreprenorială a lui Victor Deleanu. “Întotdeauna am încercat să tratez diferit lucrurile, încurajând toată echipa să gândească și să acționeze într-un mod unic, raportat la ceilalți concurenți din piață. Sunt pro inovație, fapt ce reiese atât din modul de promovare, modul de abordare al evenimentelor, precum și din investițiile în training-uri “think outside the box” pentru membrii echipei. Au fost luni în care am avut și 100 de evenimente de promovare, fiecare cu minim 30-40 de participanți, evenimente care ne-au ajutat foarte mult pe zona HORECA. Prefer abordarea directă a clienților finali prin evenimente și degustări și nu prin campanii agresive de marketing”, mărturisește Victor. Echipa este un element cheie în succesul companiei, de aceea antreprenorul s-a implicat direct în creșterea ei. “Am optat pentru angajați cu mai puțină experiență în domeniu, în defavoarea celor cu experiență vastă, pentru a-i putea modela conform viziunii mele de business. Am format aproape de la 0 echipa, iar acum un an și ceva am schimbat întreg departamentul de vânzări”, spune Victor Ion Deleanu. Fiind o companie relativ nou înființată, Casa de Vinuri Cotnari numără la momentul actual 20 de angajați. Principalul impact în comunitatea cotnăreană este angajarea unora dintre locuitorii zonei în activitatea desfășurată în vie. Firma susține de asemenea promovarea monumentelor din comuna Cotnari și echipa de fotbal locală. Victor Ioan Deleanu Director General Numele companiei Casa de Vinuri Cotnari Fondată 2011 Industrie Industria vinului Număr curent angajați 20 Fetească neagră, Fetească albă, Busuioacă, Tămâioasă românească, Grasă de Cotnari – sunt toate soiuri românești de vie care rodesc pe 350 de hectare la Cotnari. Casa de Vinuri Cotnari își are rădăcinile în vechi timpuri românești, pe când soiurile autohtone erau degustate de boieri și domnitori, Casa de Vinuri vinificând struguri provenind din podgoria cu același nume. La distanță în timp de acele vremuri, România se află astăzi la prima generație de proprietari de cramă, având în vedere că privatizările fostelor vii au început în 1991, iar cea mai veche cramă privată datează din 1993. Ca paralelă, în Franța sunt crame cu vechime de 1000 de ani. Dar trecerea la a doua generație de specialiști în vinuri românești a început. Victor Ioan Deleanu s-a pregătit să devină avocat. Însă, la 21 de ani a hotărât să schimbe macazul. Victor, fiul lui Constantin Deleanu - cu experiență de peste 20 de ani în vinurile de Cotnari -, a preluat pasiunea de la tatăl său și, la un an de la crearea Casei de Vinuri Cotnari, în 2012, a început să se implice în afacere propunându-și să înțeleagă întreg procesul, de la creșterea strugurilor la vânzarea produsului final. Cu implicare totală și seriozitate, Victor a lucrat în primul an în vie, perioadă care s-a dovedit foarte benefică, deoarece a putut trage concluzii importante pentru regândirea muncii depuse aici, creșterea productivității per angajat, dar și a calității recoltării și remunerarea corectă a echipei. În 2013, Victor a trecut la studierea procesului de vinificație, terminând apoi cu partea de vânzări și selectarea noii echipe dedicate. “Funcția de director general am dobândit-o după o perioadă de 2 ani în care am fost angajat al companiei. Această evoluție m-a ajutat să înțeleg mai bine tot procesul, de la obținerea materiei prime, până la produsul finit. Ulterior, am început să fac vizite în piață pentru a înțelege cât mai bine percepția consumatorilor asupra vinurilor premium și modul în care trebuie abordate vânzarea și promovarea. Deși nu a fost ușor, am ales să învăț practic toate aceste aspecte”, spune Victor Ioan Deleanu, Director General Casa de Vinuri Cotnari. Casa de Vinuri Cotnari abordează piața internă a vinurilor, din segmentelel retail și HORECA, cu vânzări ocazionale la export. Deși o prezență relativ nouă pe piața de profil, Casa a înregistrat în anul 2014 vânzări de 3,4 milioane EUR, cu o rată de profitabilitate de 34%, dublându-și cifra de afaceri în fiecare an: “provocarea anului 2016 va fi să păstrăm creșterea de 100%, având în vedere nivelul atins în acest an”, spune Victor Deleanu. Compania are acum acoperire națională prin propria echipă de vânzări și rețeaua de distribuitori. De asemenea, prin noua echipă de vânzări aleasă de Victor Ion Deleanu s-a crescut cu 500% prezența în locații HORECA. Strategia de dezvoltare pe care se bazează antreprenorul în continuare este creșterea încrederii în calitatea brand-ului Cotnari, impunerea brand-ului și pe segmentul de vinuri seci și demiseci pe care nu este cunoscut și extinderea în sectorul HORECA, vizând pe această nișă situarea pe locul doi în 3-4 ani. Aceste obiective vor fi atinse în primul rând prin diversificarea portofoliului de produse. Până la sfârșitul anului, Victor Deleanu are în plan crearea a două noi game de vin pentru segmentul de retail. „De la an la an încerc să vin cu cel puțin un produs nou sau reinventat, în funcție de cerințele pieței. Cele mai bune zile din business sunt cele în care degust vinurile înainte de îmbuteliere și văd cât sunt de bune. Asta mă face fericit.”
  33. 33. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 61Cartea Antreprenorilor 2015 România | 60 Grupul Cerealcom este unul dintre cele mai de succes afaceri românești din domeniul agriculturii, atingând venituri de peste 145 milioane EUR și 1,9 milioane EUR profit în 2014. Familia Anghel deține în proprietate și plantația viticolă Domeniul Coroanei Segarcea, un domeniu istoric care s-a aflat în folosința Casei Regale a României începând cu anul 1884. În urma replantărilor și investiției într- un sistem modern de vinificare, afacerea cu vin a crescut la aproape 5 milioane EUR anual. Antreprenorul care a creat o punte peste ani, reînnodând tradiția Domeniului Coroanei Segarcea Mihai Anghel Cerealcom Dolj și Domeniul Coroanei Segarcea „Dictonul nostru este <<Nimic fără pasiune>>. Am tradus această pasiune în dragostea faţă de pământ şi în grija faţă de oameni.” Mihai Anghel Administrator Cerealcom Dolj și Domeniul Coroanei Segarcea
  34. 34. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 63Cartea Antreprenorilor 2015 România | 62 Revenind la Domeniul Segarcea, business-ul de vinificație al familiei Anghel, producția se obține din strugurii recoltați de pe suprafața de 281 ha plantație vie. Întreaga suprafață este concesionată de la Agenția Domeniile Statului pe o perioada de 49 de ani, iar începând cu anul 2002, suprafața a fost replantată integral cu soiuri nobile de viță-de-vie. Crama a fost modernizată și extinsă, păstrând elementele de arhitectură ale cramei construite la începutul secolului al XX-lea, astfel încât ,,crama veche” reprezintă sub 9% din actuala construcție, una dintre cele mai moderne din Europa. Modernizarea și reconstrucția domeniul au fost dublate de reabilitarea brandului „Domeniile Coroanei”, care a reprezentat cândva un element de referință în domeniul viticulturii. În urma replantărilor și investiției într-un sistem modern de vinificare, afacerea cu vin a crescut la aproape 5 milioane EUR anual. Vinurile produse la Domeniul Coroanei Segarcea se bucură de apreciere, obţinând cele mai mari distincţii la concursurile internaţionale din SUA, Franţa, China sau Japonia. Dincolo de promovarea imaginii României pe pieţele externe, Domeniul Coroanei a avut o contribuţie semnificativă la crearea unei noi categorii de consumatori pe piaţa internă, făcând parte din primul val de producători de vin români orientaţi către calitate. Dacă limitele fizice ale podgoriei din Segarcea au fost atinse, grupul Cerealcom şi-a propus să îşi continue dezvoltarea, ţinta fiind o suprafaţă exploatată de 30.000 de hectare, faţă de 25.000, în prezent. “În istoria agriculturii româneşti, cele 12 domenii administrate de familia regală a României au fost primele centre de performanţă reale care, prin fenomenul de învăţare prin învecinare, au pus capăt unui Ev Mediu întârziat şi au provocat intrarea în era industrială. Aceleaşi standarde le aplicăm şi astăzi, iar grupul Cerealcom şi Domeniul Coroanei Segarcea sunt cunoscute pentru faptul că oferă unele dintre cele mai atractive locuri de muncă din zonă, cu cele mai moderne condiţii de lucru”, încheie Mihai Anghel. În prezent, grupul asigură un loc de muncă pentru 800 de angajați, susținând formarea continuă a acestora, dar și dezvoltarea comunității locale prin taxele și impozitele plătite către stat. Mihai Anghel Administrator Numele companiei Cerealcom Dolj Domeniul Coroanei Segarcea Fondată 1997 Industrie Agricultură Număr curent angajați 800 Grupul Cerealcom este unul dintre cele mai de succes afaceri românești din domeniul agriculturii, atingând venituri de peste 145 milioane EUR și 1,9 milioane EUR profit în 2014, din exploatarea a 25.000 ha, din care 8.000 în proprietatea grupului, și din comercializarea cerealelor și a plantelor oleaginoase. Mihai Anghel deține în proprietate 9 silozuri și 14 baze de recepție a cerealelor cu o capacitate autorizată și licențiată de peste 400.000 tone, situate în județul Dolj. Dintre acestea, 2 silozuri sunt construite în porturile Calafat și Bechet, cele două capacități facilitând transportul naval al cerealelor către portul Constanța, în vederea exportului cerealelor. De acolo, grânele românești ajung în Grecia, Italia, Germania, Cipru, Spania, Turcia, Egipt, Libia. Familia Anghel deține în proprietate și plantația viticolă Domeniul Coroanei Segarcea, un domeniu istoric care s-a aflat în folosința Casei Regale a României începând cu anul 1884. Nimic nu anunța însă la începutul anilor ’90 dimensiunile business-ului actual. Mihai Anghel a intrat în lumea afacerilor în urma disponibilizărilor ce aveau loc în perioada de tranziție la economia de piață. Companiile de stat la care lucrase se închideau rând pe rând sau își restrângeau activitatea (Dacia, Oltcit, combinatul chimic din Dolj. În lipsa altor oportunități de angajare, Mihai Anghel începe în 1992 o afacere cu piese de schimb pentru autoturisme, cu banii strânşi la nuntă. Inginer mecanic ca formare, vinde piese de schimb inclusiv pentru mașini agricole și ajunge să cunoască lumea agriculturii românești din acei ani. În vremurile volatile tipice perioadei, Mihai Anghel e obligat să facă barter pe produse, devenind astfel proprietarul a două tractoare și trei combine, cu care își face debutul în agricultură. Urmează în 1999 achiziționarea Cerealcom Dolj, una dintre cele aproximativ 40 de unități de producție agricolă similare aflate în proprietatea statului român înainte de Revoluție. “Am dezvoltat şi continuăm să dezvoltăm o afacere caracterizată prin integrare, competitivitate, flexibilitate. Pentru a putea fi competitiv în agricultura de astăzi, exploatarea responsabilă a pământului nu mai este suficientă, dacă nu este dublată de investiţii în capacităţile necesare pentru depozitarea şi transportul recoltelor”, spune Mihai Anghel, administrator Cerealcom Dolj. Grupul Cerealcom deţine în prezent cel mai complet şi avansat parc de utilaje – combine, semănători, tractoare, remorci, pluguri etc. – din ţară. Începând cu anul 2011, Mihai Anghel a investit 15 milioane EUR în utilaje agricole de mare capacitate şi într-un sistem de înaltă tehnologie cu ajutorul căruia monitorizează productivitatea, dar şi consumul de motorină, pesticide sau îngrăşăminte. „Datorită investițiilor în tehnologie, ca și a dimensiunii generoase a solelor, exploatarea se face foarte eficient. Pentru a exemplifica, în toamna anului 2012, cele 14.000 de hectare cultivate cu grâu au fost semănate cu 4 semă- nători în 14 zile, semănându-se 1.000 ha pe zi, cu o normă de 250 ha pe semănătoare”, precizează Mihai Anghel. Dar tehnologia de ultimă generație fără pasiunea celor care lucrează pământul și vând cerealele și oleaginoasele nu ar fi făcut posibil succesul, după cum spune Mihai Anghel: “Setul de valori pe care Domeniul Coroanei Segarcea şi Cerealcom şi l-au asumat îşi găseşte rădăcinile şi sursa de inspiraţie în dictonul care a stat înscris încă din vremea Regelui Carol I pe frontispiciul cramei din Segarcea: Numquam sine studio – Nimic fără pasiune. Am tradus această pasiune în dragostea faţă de pământ şi în grija faţă de oameni. În termeni moderni, vorbim astăzi despre responsabilitate, sinergie, integrare, standarde de calitate. În termenii locului, aceste cuvinte se traduc în datoria agronomului sau a viticultorului de a obţine cel mai bun fruct al pământului pe care condiţiile din acel an o permit. Relaţia dintre agricultor şi pământ este una intuitivă, de schimb reciproc, de răsplată „pe măsură” a muncii. Avem o politică de toleranţă zero în ceea ce priveşte abaterile de la calitate, fapt ce ne-a adus, în timp, un capital important de încredere din partea consumatorilor şi a partenerilor”, adaugă Mihai Anghel.
  35. 35. Cartea Antreprenorilor 2015 România | 65 Chihlimbar este o afacere de familie cu o istorie de 23 de ani în spate. Claudia Chirciu face acum tranziția companiei de la stadiul de firmă de dimensiuni medii la companie mare, având ca scop final poziționarea Chihlimbar ca numărul 1 în domeniul hârtiei și celulozei, și ca unul dintre brand-urile de încredere de pe piața românească. Cifra de afaceri a firmei a continuat anul trecut tendința ascendentă din ultimii ani, ridicându-se la finalul lui 2014 la 4 milioane EUR. Când crești împreună cu business-ul părinților Chihlimbar Claudia Chirciu “Visul meu este să continui activitatea fabricii și vreau ca și copiii mei să crească tot aici.” Claudia Chirciu Director General Chihlimbar

×