prezentare lectie masurarea masei

1. MASURAREA MASELOR
TEHNICI DE MASURARE IN DOMENIU
PROF. MARINESCU MIHAELA-DANA

2. CUPRINS
 INTRODUCERE
 PRINCIPIUL DE MASURARE A MASELOR
 MIJLOACE DE CANTARIRE
 INTREBARI
 INFORMATII
 BIBLIOGRAFIE
 RECAPITULARE

3. INTRODUCER
MASURAREA MASELOR

4. INTRODUCER
• Masa, m, este marimea fizica scalara fundamentala in SI
care masoara proprietatea materiei de a fi inerta si de a
provoca un camp gravitational. Masa materialului
reprezintă cantitatea de substanţă şi se exprimă în
kilograme (kg). Pentru cantităţi mici şi când precizia de
măsurare impusă este mare, masele se exprimă în grame
(g). Instrumentele pentru determinarea masei compară
forţele gravitaţionale ce se manifestă asupra cantităţii de
material, respectiv asupra unor mase etalon (numite,
impropriu, greutăţi). Operatia de masurare a masei se
numeste cantarire iar mijloacele de masurare se numesc
aparate de cantarit.
• Unitatea de masura pentru masa este unitatea de
masura fundamentala in SI si poarta denumirea de
kilogram, cu simbolul Kg.

5. MULTIPLII SI SUBMULTIPLII
KILOGRAMULUI SUNT:
DENUMIREA VALOAREA SIMBOLUL
tona 1000kg t
quintal 100kg q
decakilogram 10kg dakg
kilogram 1kg=1000 g Kg
hectogram 0,1 kg=100 g Hg
decagram 0,01 kg=10 g dag
gram 0,001 kg=1 g g
decigram 0,0001 kg=0,1 g dg
centigram 0,00001 kg= 0,01g cg
miligram 0,000001 mg
kg=0,001g

6. PRINCIPIUL DE MASURARE
A MASELOR
MASURAREA MASELOR

7. PRINCIPIUL DE MASURARE A MASELOR
• Metoda indirectă
• Foloseşte formula din care se determină masa m = F/a.
Asupra corpului se aplică o forţă cunoscută, se
măsoară acceleraţia şi se calculează masa. Această
metodă se foloseşte pentru aflarea masei particulelor
atomice.
• Metoda directă
• Foloseşte metoda comparării masei unui corp cu
unitatea de măsură pentru masă, prin cântărire cu
ajutorul aparatelor de cântărit. Principiul de măsurare
al aparatelor de cântărit se bazează pe compararea a
două mase, dintre care una este cunoscută. La
cântărirea cu balanţa compusă,unităţile de măsură
sunt materialzate de corpuri metalice de diferite
valori.

8. ELEMENTELE COMPONENTE ALE
MIJLOACELOR DE MĂSURAT MASA:
 Pârghiile
 Cuţitele
 Perniţele
 Plăcuţele
 Paftalele
 Indicatoarele
 Suporturile pentru sarcină
 Dispozitivele de izolare

9. MIJLOACE DE CANTARIRE
MASURAREA MASELOR

10. MIJLOACE DE CÂNTĂRIRE MECANICE
Balante etalon
MB-A-03/10
MB-
 Sunt aparate de cântarit
de precizie speciala care se
utilizeaza în laboratoare
metrologice pentru
transmiterea unitatii de
masa, respectiv pentru
masa,
Balante tehnice
verificarea si elaborarea  aparate de cântarit utilizate pentru masuratori de
precizie în laboratoare de cercetare si analiza.
analiza.
maselor etalon.
MB-C-12/22
MB- MB-C-036
MB- MB-C-034
MB-
7
Balante analitice
MB-C-03/02
MB-
• Sunt aparate de cântarit
de precizie speciala care
permit cântariri de materiale 9
în cantitati mici,utilizate în
laboratoare de cercetare
si analiza.
analiza.
- Cantarirea se face prin
echilibrarea masei de
cantarit cu masuri echivalente.
echivalente.
8

11. MIJLOACE DE CÂNTĂRIRE MECANICE
Balante compuse Bascule romane
- aparate de cântarit montate deasupra solului utilizate la
 aparate de cântarit utilizate în industrie, comert
industrie, cântarirea materialelor în comert, industrie, transporturi si
comert, industrie,
si gospodarie.
gospodarie. agricultura.
agricultura.
 au talerele asezate deasupra parghiilor.
parghiilor. - echilibrarea sarcinilor de cantarit se face prin deplasarea
MB-G-01/01
MB- unor greutati constante, numite cursoare sau romane, de-a
constante, romane, de-
lungul unor brate cu diviziuni.
diviziuni.
MB-L-01/23
MB- Bascula romana de persoane
10
12
Balante semiautomate cu cadran
Balante romane
• aparate de cântarit utilizate pentru cântarirea
• aparate de cântarit utilizate în piete, pentru cântarirea
piete,
legumelor si fructelor.
fructelor.
comerciala a produselor alimentare.
alimentare.
• au o singura parghie cu brate inegale.
inegale. • cantarirea se face automat prin citirea indicatiilor.
indicatiilor.
• pe bratul scurt se suspenda • dispozitivul de inclinare
corpul de cantarit, iar pe cel
cantarit, are rolul de a transforma
lung se culiseaza un cilindru
miscarea verticala a
metalic de masa constanta,
constanta,
care se numeste cursor sau
platanului in miscare de
greutate romana.
romana. rotatie a acului indicator.
MB-H-06/10
MB-
13
11

12. MECANICE
• Balanţe tehnice: sunt
balanţe simple utilizate la
cântăriri curente de precizie
redusă. Sunt incomode la
utilizări frecvente deoarece
talerele sunt plasate sub
pârghie.
• Verificarea se face verificând
funcţionarea în gol şi la
încărcarea cu 10%, respectiv
cu 100% din sarcina maximă
• Părţi componente: 1-
suport; 2- pârghie; 3-
coloană; 4-scară gradată; 5-
paftale; 6- vergele de
legătură; 7- buton pentru
acţionarea dispozitivului de
izolare.

13. ELECTROMECANICE
 Sunt mijloace de măsurare a masei care se
caracterizează prin dimensiuni muci,
construcţii robuste şi manipulare uşoară,
având avantajul că afiţesză şi înregitrează
rezultatele, precum şi că prelucrează aceste
rezultate în unele situaţii

14. INTREBARI
MASURAREA MASELOR

15. INTREBARI
 Explicaţi noţiunea de masă.
 Cum se numeste operatia de masurare a masei?
 Care este unitatea de masura pentru masa?
 Explicate principiul de masurare a maselor.
 Enumeraţi elementele componente ale
mijloacelor pentru măsurarea masei.

16. INFORMATII
 http://masurari.blogspot.ro/
 http://masurarimecanice.wikispaces.com/
 http://www.didactic.ro/resurse-educationale/invatamant-pro
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Greutate

17. BIBLIOGRAFIE
 Ciocîrdia, C, Ungureanu, I., Bazele cercetării experimentale în tehnologia construcţiilor de maşini, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1979.
 Ciocîrlea-Vasilescu, A., Constantin, Mariana, Măsurări tehnice, Editura Cvasidocumentaţia PROSER & Printech, Bucureşti,
2005.
 Ciocîrlea-Vasilescu, A., Metrologie industrială, Editura Cvasidocumentaţia PROSER & Printech, Bucureşti, 2005.
 Ciocîrlea-Vasilescu, A., Constantin, Mariana; Ciocîrlea-Vasilescu, Ioana, Elemente de tehnologie mecanică, Editura PRINTECH,
Bucureşti, 2004.
 Dodoc, P., Metrologie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979.
 Gheorghiu, Tatiana, Constantin, N., Auxiliar curricular pentru ciclul superior al liceului, profilul tehnic, modulul: Tehnici de
Măsurare în Domeniu, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, 2006, Programul PHARE TVET RO 2005/005 -551.05.01 -02.
 Ghiţescu, D., Mirea, A.,Instalaţiitehnico-sanitare şi de gaze, Manual pentru şcoli profesionale, anul I şi II, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1972.
 I liescu, C. şi col., Măsurarea electrică a mărimilor neelectrice; îndrumar de laborator, Institutul Politehnic Bucureşti, 1992.
 lonescu, G. şi col., Traductoare; principii şi metode de proiectare, Institutul Politehnic Bucureşti, 1980.
 lonescu, G., Măsurări tehnice şi traductoare, Institutul Politehnic Bucureşti, 1975.
 Micu, C. şi col., Aparate şi sisteme de măsurare în construcţia de maşini, Editura Tehnică, Bucureşti, 1980.
 Miilea, A., Cartea metrologului - Metrologie generală, Editura Tehnică, Bucureşti, 1985.
 Neagu, I., Cecetâri privind utilizarea optimă a mijloacelor de măsurare după 2(3) coordonate în laboratoarele de metrologie, lucrare
metodico-ştiinţifică pentru obţinerea gradului didactic I, Universitatea Politehnică Bucureşti, 2004.
 Neagu, I., Constantin, Mariana, Ciocîrlea-Vasilescu, A., Măsurători şi legislaţie metrologică, Editura Cvasidocumentaţia PROSER
& Printech, Bucureşti, 2007.
 Popescu, D., Sgârciu, V., Echipamente pentru măsurarea şi controlul parametrilor de proces, Editura Electra, Bucureşti, 2002.
 Sturzu, A. şi col., îndrumător practic uzinal şi de laborator pentru controlul preciziei de prelucrare în construcţia de maşini,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1976.
 Sturzu, A., lonescu, Mihaiela, Controlul preciziei dimensionale şi geometrice, Editura PRINTECH, Bucureşti, 2006.
 Udrea, C, Doboş, F., Panaitopol, H., îndrumar de laborator şi proiectare la automate de control şi servire, Institutul Politehnic
Bucureşti, 1980.
 Lăzărescu, I., şi col., Toleranţe şi măsurări tehnice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1969.

18. RECAPITULARE
 Masa, m, este marimea fizica scalara
fundamentala in SI care masoara
proprietatea materiei de a fi inerta si de a
provoca un camp gravitational.
 Operatia de masurare a masei se numeste
cantarire iar mijloacele de masurare se
numesc aparate de cantarit.
 Unitatea de masura pentru masa este
unitatea de masura fundamentala in SI si
poarta denumirea de kilogram, cu
simbolul Kg.

19. RECAPITULARE
 Principiul de măsurare a maselor:
 Metoda indirectă
 Foloseşte formula din care se determină masa m = F/a.
 Metoda directă
 Foloseşte metoda comparării masei unui corp cu
unitatea de măsură pentru masă, prin cântărire cu
ajutorul aparatelor de cântărit.
 Elementele componente ale mijloacelor de măsurat masa:
 Pârghiile
 Cuţitele
 Perniţele
 Plăcuţele
 Paftalele
 Indicatoarele
 Suporturile pentru sarcină
 Dispozitivele de izolare