Ghid DOWN.doc

Fundația Special Olympics din România
Șos. Alexandriei nr. 96, Bragadiru, Ilfov
Email: info@specialolympics.ro
Telefon: 021.318.59.66
Website: specialolympics.ro
ISBN: 978-973-0-32338-2
@specialolympicsromania
#AngajatiNUAsistati #ShiftVieti
#SpecialOlympicsRomania #HaiBRAVII
#AngajareSindromDown
www.angajare.specialolympics.ro

Ghid pentru angajarea
persoanelor cu Sindrom Down
ucrare coordonat de
Gabi Mihaela Comănescu
Bragadiru, 2020
Proiectul „Angajați, NU Asistați!“ este finanțat
în cadrul programului Shift+Vieți – www.shiftvieți.ro
Cafeneaua socială, visul lui Mihai Arsenie | 1

Material îngrijit de: Oana Grecea
Editor: Viorela Mihai
ra c : Mihail Coșulețu
Tehnoredactare: Jora Grecea
Foto: Alina Cojocaru
Pictograme: Agenția BOON i Canva.com
ISBN: 978-973-0-32338-2
Tip rit la: SOVIS Print
Titlu: Ghid pentru angajarea persoanelor cu Sindrom Down
ucrare coordonat de: Gabi Mihaela Comănescu
Au contribuit la realizarea acestui material: Anda Elena Mândru,
Oana Grecea, Emilia Ispas, Alexandra Catrina, Roxana
Ossian, Elena Șerban, Octavia Șerban.
@Acest material este reali at de Fundația Special Olympics România,
c reia i revin n totalitate drepturile de autor.
Acest material nu poate reprodus nici integral, nici pe fragmente, f r
acordul scris al Fundației Special Olympics din România.
Ap rut: 2020
www.angajare.specialolympics.ro
2 | Ghid pentru angajarea persoanelor cu Sindrom Down

Cuprins
Despre ghidul de angajare...................................................................5
Despre proiectul Angajați, NU Asistați..........................................6
Cum să te angajezi?................................................................................11
Informații utile pentru persoanele
cu Sindrom Down u or de citit..........................................................13
Povești de viață cu Sindrom Down................................................43
De ce să muncească o persoană cu Sindrom Down? .......73
Sfaturi pentru familiile persoanelor cu Sindrom Down.........75
De ce să angajezi o persoană cu Sindrom Down?...............95
Informații utile pentru AN A ATORI..............................................97
Pe ce posturi pot lucra persoanele cu Sindrom Down? .. 105
rincipalele prevederi legale n domeniu..................................109
Sfatul medicului de medicina muncii.........................................117
Sfatul psihologului ..............................................................................120
Despre Special Olympics România ...........................................123
Despre Fundația otivation România.......................................127
Cafeneaua socială, visul lui Mihai Arsenie | 3

Despre ghidul de angajare
Acest ghid i propune s sprijine persoanele cu
Sindrom Down s se angaje e. iața muncii din
România nu este n general foarte generoas cu
oamenii cu di abilit ți, multe din locurile de munc
disponibile ind complexe i di cil de adaptat la abilit
țile lor.
Intenția proiectului este de a aduce mai aproape persoanele
cu Sindrom Down de angajatori i de a informa rmele despre
valorile pe care persoanele cu Sindrom Down le pot aduce n
mediul lor de lucru.
n paginile urm toare veți g si sfaturi utile pentru candidații cu
Sindrom Down, ndrumare pentru familiile lor i informații
interesante pentru angajatori. Veți descoperi detalii
importante despre di abilitate, legislație i adaptarea
locului de munc , opinii ale speciali tilor i, mai ales, ce
nseamn s tr ie ti i s munce ti având Sindrom Down.
mp rt im astfel din experiența noastr , a colaboratorilor
i a bene ciarilor no tri din ultimii ani, c rora le mulțumim.
Sper m s g siți aici r spunsuri, idei i inspirație.
roiectul Angajați, NU Asistați este nanțat n cadrul
programului Shift Vieți www.shiftvieti.ro
Despre Ghidul de angajare | 5

roiectul i propune s g seasc i s implemente e soluții
sustenabile pentru cre terea angajabilit ții persoanelor
adulte, diagnosticate cu Sindrom Down, de pe teritoriul
României. roiectul este implementat n 12 ora e din
România.
În cadrul proiectului, 120 de persoane cu Sindrom Down
nvaț cum s i caute un loc de munc , cum s comunice
cu posibilii angajatori, cum s se pre inte la interviul de
angajare, cum s se integre e la noul loc de munc , cum s
relațione e cu managerii i colegii. De asemenea, aceste
persoane vor preg tite i vor bene cia de oportunitatea
de a participa la stagii de practic internship unde s
experimente e i s nvețe sarcini de lucru.
Special Olympics România va organi a Forumul Național
Angajați, NU Asistați conferinț i wor shop-uri adresat
persoanelor cu Sindrom Down, aparțin torilor, speciali tilor i
repre entanților angajatorilor manageri HR, ON etc. .
De asemenea, vor organi ate 12 wor shop-uri locale, câte
unul n ecare dintre ora ele n care se implementea
proiectul.

n cadrul wor shop-urilor locale vor participa 200 de aparțin
tori ai persoanelor cu Sindrom Down, speciali ti de la ON -uri
autorit ți, repre entanți ai angajatorilor - cu toții trebuie s e
preg tiți s susțin eforturile de angajare ale persoanelor cu
Sindrom Down din comunit țile lor i inclu iunea social .
roiectul creea i instrumente care s poat accesate în
mediul on-line. În acest sens, site-ul proiectului (www.
angajare.specialolympics.ro include, pe lâng primul hid pentru
angajarea persoanelor cu Sindrom Down, i pro lurile tinerilor
cu Sindrom Down n c utarea unui loc de munc .
Sper m ca la nalul proiectului cât mai mulți oameni cu
Sindrom Down s e Angajați, NU Asistați
Echipa Fundației Special Olympics din România
Despre Ghidul de angajare | 7

Date statistice disponibile în
România și la nivel mondial
Sindromul Down este cel mai r spândit sindrom genetic
cromo omial asociat cu di abilitatea intelectual , având o
incidenț de 1 la 1000 de nou-n scuți la nivel mondial. n
95 dintre ca uri este determinat de un extra-cromo om
21 motiv pentru care se mai nume te trisomia 21 . onform
ultimei statistici a Autorit ții Naționale pentru Drepturile
ersoanelor cu Di abilit ți, opii i Adopție, la 30.03.2020
erau declarate n România 13 .8 11 persoane cu di abilit ți
intelectuale, dar nu se speci c num rul persoanelor cu
Sindrom Down.
Iat cele mai relevante date sau estim ri pe ba a unor
modele statistice cu privire la Sindromul Down valabile
pentru anul 2015 :
a nivel
n SUA În Europa n România
mondial
âte persoane tr iesc
cu Sindrom Down 5.361.8002 215.0003 359.0003 . 13
în total?
Din 100.000 de
73 67 9 23
persoane, câte au SD
Din punctul de vedere al angaj rii, este interesant de v ut
structura pe vârste a persoanelor cu SD. Iat un gra c
comparativ:

Persoanele cu SD pe grupe de vârstă
România3
Europa3
SUA3
0% 10% 20%30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
0-19 ani 20-39 ani +40 de ani
Num rul persoanelor cu SD din România este posibil s e
u or subestimat pentru c ia n calcul doar persoanele care au
obținut un certi cat de handicap.
ele mai importante cercet ri pe tema Sindromului Down din
țara noastr au fost reali ate de Asociația Riana din iatra
Neamț n 201 6, Asociația angdon Down Oltenia entrul
Educațional Teodora din B ile ti n 2018 7 i IN Tech prin
proiectul Shift Vieți n 2019 8.
n domeniul angaj rii persoanelor cu SD, statisticile sunt
aproape inexistente. Din informațiile Special Olympics, n
România lucrea cu contract individual de munc mai puțin de
10 persoane cu SD. Este de datoria noastr s schimb m
aceste statistici
Ve i bibliogra e pag. 131

idei observații note ....................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................

Cum să te angajezi?
Informații utile pentru persoanele cu Sindrom Down | 11

Informații utile pentru persoanele
cu Sindrom Down
Vreau să lucrez!
Vrei un loc de munc
Aici g se ti toate informațiile utile.
De ce este bine s ai un loc de munc
Iat câteva motive:
• e ti la fel ca alți oameni adulți, adic angajat
• câ tigi un salariu, cu care s cumperi ce ai
nevoie
• ie i din cas
• ți faci prieteni noi
• e ti independent
• ar ți cât e ti de priceput la lucru
• ajuți familia cu banii câ tigați

Ce este un loc de muncă?
ocul de munc este locul unde un angajat
lucrea . a nalul lunii angajatul prime te un
salariu.
ocului de munc i mai putem spune serviciu
sau slujb .
Angajatorul este o rm sau o companie unde
lucrea angajații.
Angajații lucrea cu contract individual de
munc .
Exemple de locuri de muncă:
Asistent la recepție: scrie la
calculator, scrie pe hârtie, r
spunde la telefon, copia
documente la xerox, prime te
vi itatorii i face ce i spune eful.

Operator la calculator: scrie
la calculator, caut informații
pe internet, face tabele pe
calculator.
Ajutor de ospătar: serve te
la mese în restaurant, ia
comanda de la clienți, face
curat pe mese.
Ajutor de grădinar: ajut gr
dinarul s plante e legume, s
ude plantele, s aib grij de
pomii fructiferi.
Ambalator: mpachetea
produse, le pune n cutii i
pune cutiile în locuri speciale.
rodusele pot : haine,
medicamente, pliante sau
altele.

Cameristă: face curat n
camerele de hotel terge praful,
d cu aspiratorul, schimb
a ternuturile .
Agent de curățenie: face
cur țenie la birourile unor rme, în
casele oamenilor, în parcare sau
în parc.
Ajutor de bucătar: ajut
buc tarul la g tit, sp lat de vase,
cur țat legume i fructe.
Lucrător comercial: scoate
marfa din cutii, o a a n raft,
face cur țenie n raft. Unii
lucr tori comerciali vând marfa
clienților i ncasea a banii.

Sortator de legume-fructe:
sortea legumele i fructele. El
pune n raft legume i fructe
proaspete i le d deoparte pe
cele stricate.
Spălător de vase: ajut la sp
latul vaselor n buc t rie, în
restaurante sau la pizzerie.
Ajutor de cofetar: ajut cofetarul
s fac pr jituri. El fr mânt aluatul, l
pune n forme, amestec produse,
duce i ia ingrediente din frigider,
pune produse la cuptor i n raft.
Ajutor de veterinar: ajut
la sp larea animalelor i la
aplicarea de tratamente
pentru blan .

Ajutor de antrenor sportiv: arat
sportivilor cum trebuie f cute
exercițiile i i ajut s nvețe s fac
sport.

Ce aș putea să lucrez?
oți lucra ceva la care te pricepi, ceva care ți
place.
La ce te pricepi? Ce activități îți plac?
Iat câteva exemple de activit ți pentru tine:
• s tergi praful
• s faci ordine
• s dai cu aspiratorul n cas
• s ajuți la prepararea mânc rii
• s cureți legume
• s speli vasele
• s faci sport
• s scrii la calculator
• s desene i
• s cite ti
• s munce ti n gr din
• s ngrije ti animalele
• s te joci cu copiii mai mici
• s -i nveți pe alții s mearg cu bicicleta, cu
rolele, s noate sau s schie e

• s faci cafea sau suc de fructe
• s co i de mân sau la ma ina de cusut, s
brodezi
Ce ai învățat să faci la școală?
Ce meserie ai învățat la școală?
oate osp tar, croitor, camerist , tâmplar,
lucr tor n alimentație Altceva
Trebuie s te gânde ti la ce activit ți te pricepi.
O astfel de activitate te poate ajuta s ți cauți
un loc de munc .
De exemplu:
• dac tii s scrii la calculator, poți c uta loc
de munc de asistent la recepție sau
operator calculator

• dac ai nv țat la coal s i osp tar, poți
c uta loc de munc de osp tar
• dac ți place s munce ti n gr din , poți
c uta loc de munc de ajutor de gr dinar
• dac e ti ordonat, locul de munc potrivit
pentru tine este de ambalator
• dac ai nv țat la coal s i camerist , locul
t u de munc poate camerist sau agent
cur țenie
• dac ți place s ajuți la prepararea mânc rii,
poți c uta un loc de munc de ajutor de
buc tar
• dac ai nv țat la coal s i lucr tor
comercial, poți c uta loc de munc de
lucr tor comercial sau sortator legume-
fructe
Uneori la locul de munc vei avea nevoie de
ajutorul unui coleg. Alteori vei face activit ți mai
simple decât colegii.
Tu trebuie s cauți loc de munc potrivit pentru
tine.
Dac nu te descurci singur, cere ajutorul familiei,
prietenilor sau unui consilier Special Olympics.

Cine sunt angajatorii?
Angajatorii sunt rme sau companii, instituții sau
asociații.
Iat câteva exemple de rme sau companii:
• fabric de biscuiți
• magazin
• cafenea
• rm de birouri
• sp l torie auto
• restaurant
• hotel
Iat câteva exemple de instituții:
• coal
• spital
• prim rie
• direcția de asistenț social
Iat câteva exemple de asociații:
• Asociația Sindrom Down
• Special Olympics România
• Fundația otivation România

ând cauți un loc de munc , trebuie s te uiți
la angajatorii care au locuri de munc vacante
angajatori care vor s angaje e . Din locurile de
munc vacante alege unul potrivit pentru tine. Dac
nu te descurci singur, cere ajutorul familiei,

Cum se învață o meserie?
Dac tii o meserie g se ti mai u or loc de
munc .
O meserie se nvaț la coal .
Unele persoane cu Sindrom Down merg la Școala
de Arte i eserii. Acolo ele nvaț o meserie,
cum ar : osp tar, croitor, camerist , tâmplar sau
lucr tor n alimentație.
O meserie poți s o nveți i dup coal , la un
curs. De exemplu, poți face curs de operator
calculator, osp tar sau lucr tor comercial.
oți nv ța o meserie i f când practic la o rm .
ractic nseamn când te duci la o rm pentru
câteva ore pe i. Acolo nveți cum trebuie s
munce ti.
oți nv ța o meserie i f când voluntariat la o
asociație. Voluntar e ti atunci când lucre i f r a
pl tit. Oamenii fac voluntariat la asociațiile pe
care vor s le ajute.

Ce înseamnă să ai un contract de muncă?
Angajații lucrea cu contract individual de
munc .
Contractul individual de muncă este un
document semnat de angajator i de angajat.
n contractul individual de munc sunt scrise
informații precum:
• postul angajatului cum se nume te locul de
munc
• timpul de lucru
• ce are de f cut angajatul
• programul de lucru
• salariul
• durata angaj rii

• adresa unde te duci la munc
• zilele de concediu
E posibil ca unele detalii s e greu de nțeles. Dac
ontractul individual de munc trebuie
respectat de toat lumea.
ând te angaje i, trebuie s respecți ce scrie n
contractul individual de munc . De exemplu:
• s vii la timp la serviciu
• s faci tot ce ai de f cut
• s asculți de eful t u
• s te comporți frumos cu colegii i clienții
a locul de munc exist o Fi a postului. Fi a
postului este o list de sarcini pe care trebuie s le
ndepline ti. Sarcini nseamn ce activit ți ai de f cut
la locul de munc .

Ce este un salariu?
Ce înseamnă să ai banii tăi?
Salariul este suma de bani pe care
o prime ti la sfâr itul lunii dac e ti
angajat. Ace tia sunt banii t i, pe care
i folose ti cum cre i.
Șeful ți d salariul n mân sau ți-i trimite n
contul t u din banc . Dac ai cont n banc , ai i
card i poți face cump r turi cu el.
Trebuie s ai grij de banii t i i s i cheltuie ti
cump tat.
u banii câ tigați poți face urm toarele:
• poți cump ra lucruri care ți plac de
exemplu, o blu , o carte de colorat sau
ochelari de soare
• poți ie i cu prietenii la un lm sau la un suc
• poți s ți ajuți p rinții la cheltuielile casei
• poți cump ra un cadou pentru bunica
• poți s strângi banii pentru un proiect mai
mare, cum ar o excursie la munte sau un
telefon mobil

Ce este un Curriculum Vitae?
urriculum Vitae este o pre entare scris a cuiva.
urriculum Vitae ne ajut s obținem un loc de
munc .
urriculum Vitae se prescurtea V.
a s te angaje i, i tu ai nevoie de un V.
Un V conține informații despre tine:
• nume i prenume
• num rul de telefon
• vârsta ta
• coala la care ai fost
• experiența de munc : dac ai mai lucrat
undeva, dac ai f cut practic sau ai lucrat ca
voluntar
• competențe: ce tii s faci De exemplu:
s g te ti, s scrii la computer, s scrii i s
cite ti, s faci curat
• hobby-uri: ce ți place s faci n timpul liber
De exemplu: s asculți mu ic , s ve i lme,
s danse i, s faci sport

n loc de V mai
putem spune pro l.
oți completa
pro lul t u pe site-ul
proiectului.

Interviul de angajare
Cum se desfășoară un interviu de angajare?

Dac vrea s te angaje e, un
angajator te cheam la interviu.
Acolo angajatorul vrea s te
cunoasc .
De aceea ți pune câteva ntreb ri. De exemplu:
• de ce vrei s munce ti
• ce tii s faci
• ce ai nv țat la coal
• ce cursuri ai f cut
• tii s scrii i s cite ti
• ai mai fost angajat unde ce f ceai la acel
loc de munc
• ce te pricepi s faci
• ce ți place cel mai mult sa faci
• ce premii i medalii ai obținut
a s te angaje i, trebuie s faci impresie bun la
interviu. De aceea, trebuie s tii s r spun i la ntreb
rile de mai sus.
Dac nu tii aceste r spunsuri, cere ajutorul
familiei, prietenilor sau unui consilier Special
Olympics.

Cum mă pregătesc pentru interviul
de angajare?
nainte de interviu, trebuie s a i detalii despre
locul de munc .
De exemplu, dac vrei s lucre i la un supermar
et, uit -te ce produse au, ce a e au, ve i ce fac
angajații n supermar et. Angajatorul te poate
ntreba la interviu ce ți-ar pl cea s lucre i.
ânde te-te la ce ți-ar pl cea s lucre i la
supermar et. De exemplu:
• poți lucra la brut rie: s pui pâinea n raft, s
ambale i fran elele, s numeri chi ele
• poți lucra la raft: s scoți marfa din ambalaj,
s a e i marfa n raft, s faci cur țenie n raft
• poți lucra la cur țenie: s folose ti
aspiratorul, s dai cu mopul, s m turi
• poți lucra la sortare fructe legume: poți s
sorte i fructele i legumele stricate de cele
bune

a interviu trebuie s te mbraci frumos. De
exemplu:
Dac e ti b iat, mbrac o pereche de
pantaloni lungi i o c ma . Dac este
nevoie, ia i un sacou.
Dac e ti fat , mbrac o fust i o blu
sau pantaloni i o c ma sau o rochiț .
Dac este nevoie, ia i un sacou.
a interviu nu trebuie s ne mbr c m sport sau
necuviincios. De exemplu:
Dac e ti b iat, nu te mbraci la
interviu n trening sau pantaloni
scurți.

Dac e ti fat , nu te mbraci la
interviu n tricou i colanți, i nici n
blu e foarte decoltate i fuste
foarte scurte.
Este foarte important s ai haine curate, comode i
frumoase.
a s alegi ținuta potrivit , cere ajutorul familiei,

Cum mă comport la interviu?
a interviu te duci preg tit.
a venire saluți respectuos pe
toat lumea. Dai mâna cu eful
când l cuno ti. Nu trebuie s iei
lumea n brațe.
a interviu e ti serios. Te concentre i la ce te
ntreab eful i r spun i cât poți de bine. Vorbe ti
despre dorința ta de a lucra i despre cât de
priceput e ti. oveste ti despre lucrurile pe care le-
ai f cut. Spui ce cre i c ai putea s faci la noul loc
de munc .
Șeful ți spune ce ai putea lucra la acel loc de
munc . E posibil ca unele detalii s e greu de
nțeles. ere ajutorul familiei, prietenilor sau unui
consilier Special Olympics.

Cum este să fii angajat?
ând te angaje i trebuie s respecți programul
de lucru. Adic s te duci la timp la serviciu.
robabil vei lucra 5 ile pe s pt mân . Asta
nseamn c cele 5 ile vor mai pline ca pân
acum.
E posibil s i nevoit s renunți la alte activit ți.
Serviciul este mai important decât activit țile de
timp liber, precum plimb rile sau ntâlnirile cu
prietenii.
Va trebui s muți unele activit ți la alte ore. De
exemplu, te duci la cursul de dans sau la
antrenamentul de gimnastic seara. Nu te mai
duci dimineața, indc dimineața mergi la
serviciu.
a locul de munc trebuie s ți faci treaba, adic s
faci ce scrie n Fi a postului. E posibil ca unele
detalii s e greu de nțeles. ere ajutorul familiei,

a locul de munc i cuno ti pe colegii t i. u ace ti
colegi vei colabora i te vei purta frumos.

Ce drepturi am ca angajat?
Fiecare angajat are drepturi i obligații, la fel i tu
Ai dreptul la:
• salariu
• concediu de odihn (zilele în care nu mergi la
serviciu, ci stai acas , te relaxe i, mergi n
excursii, stai cu familia
• concediu medical când te mboln ve ti
• ndrumare i sprijin de la ef i colegi
a angajat ai i obligații:
• s faci tot ce ai de f cut s faci tot ce scrie n
Fi a postului
• s te comporți frumos cu colegii i clienții

Ce este concediul de odihnă?
oncediul de odihn este atunci când ți iei
câteva ile libere. ntr-un an ai dreptul la cel puțin
21 de ile libere. oncediul l ceri efului t u.
De obicei, lucre i 5 ile pe s pt mân i ai 2
ile libere, de regul n wee -end. A adar, ilele
libere din wee -end sunt n plus faț de concediul
de odihn .
Ce reguli trebuie să respect la locul de muncă?
Trebuie s respecți ce scrie n contractul individual
de munc . De exemplu:
• s faci tot ce ai de f cut
ce scrie n Fi a postului
• s te comporți frumos cu colegii i
clienții

Ce fac dacă am probleme la locul de muncă?
• O problem ar putea dac un coleg sau un
client te sup r trebuie s spui asta efului t u
i familiei. Ei trebuie s te ajute.
• Nu trebuie s i agresiv cu colegii sau clienții.
Nu trebuie s le spui cuvinte urâte.
• Dac nu nțelegi ce treab ți se d de f cut la
serviciu, ntreab un coleg sau pe eful t u.
• Repet sarcinile care ți se dau ca s i sigur c ai
nțeles.
• ereu trebuie s poveste ti familiei
cum ți merge la serviciu, i
lucrurile bune, i cele rele.
• Dac nu mai ții minte o sarcin ,
mergi la un coleg sau la eful t u i roag -i s
repete.
• Dac ți-e r u ntr-o dimineaț i nu poți merge
la serviciu, l suni pe eful t u i l anunți cât mai
devreme posibil c nu poți ajunge. Apoi mergi la
medic i prime ti tratament i concediu medical dac
este ca ul .

• Dac te simți r u la serviciu i nu mai poți
r mâne pân la sfâr itul programului, l anunți pe
eful t u i i ceri voie s pleci mai devreme acas .
• Dac ai o problem personal de re olvat n timpul
programului, i ceri voie efului s lipse ti câteva ore
de la serviciu.

Povești de viață
cu Sindrom Down
Povești de viață cu Sindrom Down | 43

„Maestrul“ Șerban, primul angajat
cu Sindrom Down din România
Sindromul Down nu este o boal , este doar o altfel
de stare... o stare care nu m mpiedic s fac lucruri
pe care le fac persoanele f r di abilit ți , spune
Șerban Nicolescu, prima persoan cu Sindrom Down
din România angajat cu carte de munc i toate
drepturile aferente unui angajat conform codului
muncii.
ntre 2006 i 2017 a f cut parte din echipa Special Olympics
România, fiind ncadrat pe postul de asistent coordonator
proiect, sub îndrumarea mai multor mentori de-a lungul
timpului. Desf ura activit ți de secretariat, acorda asistenț la
evenimente, era unul din liderii care luau cuvântul la eve-
nimente, lucra ca operator calculator. Acum este membru
onori c n omitetul Director al Fundației.
Iat ce poveste te Șerban despre munca sa: a birou, prin-
tre alte lucruri, redacte documente n Word i Excel. Uneori
credeam c nu voi reu i, c nu sunt n stare s -mi dep esc
condiția. Și-atunci mi spuneam c TREBUIE s m lupt, c tre-
buie s ar t lumii ntregi c persoanele cu Sindrom Down pot citi,
pot face sport, pot duce o viaț independent .
Unul din primii mentori ai lui Șerban a fost Roxana Ossian
director programe la Special Olympics România , care l-a

nv țat o mulțime de lucruri. Șerban introducea datele
facturilor, printa, f cea c pii erox, se ocupa de recepție,
deschidea u a oaspeților, mp turea tricouri, num ra i tria
medaliile. Sunt doar câteva din lucrurile pe care un angajat cu
Sindrom Down le poate face sub ndrumare adecvat .
Șerban a urmat o coal i un liceu de mas . De la 7 ani i pân
n clasa a VI-a a avut meditator la geogra e, istorie i biologie
i participa la meditațiile de engle ale fratelui mai mare.
asiunea pentru sport i-a fost insu at de tat l s u.
Dup ce a urmat doi ani la coala profesional pentru
mecanici auto din cadrul olegiului Tehnic Traian, prin
examene de diferențe, Șerban a reu it s treac n clasa a
-a la olegiul Tehnic Traian, la seral. A luat bacalaureatul
la român i engle . Dup liceu, a urmat dou cursuri
acreditate: de operator calculator i de maseur.
Șerban nțelege engle a i spaniola. Viața lui a fost
pre entat n cartea Elenei a r, numit Putem învinge!
Datorit grijii i exemplului dat, Șerban are multe din abi-
lit țile unui om independent: tie s depun i s scoat bani
de la banc , se descurc singur cu taxiul, ajut la cump r turi
i treburi gospod re ti, trimite mesaje scrise pe telefon sau
calculator, ține discursuri i pre int evenimente. a eveni-
mentul aniversar Special Olympics 50 de ani desf urat n
luna iulie 2018 , Șerban a mai dep it o limit : a fost co-pre-
entatorul spectacolului al turi de jurnalistul Florin ruceru.
n ultimii ani a r mas un model i un etalon pentru Special

Olympics România. A ținut discursuri la deschiderea
onferinței Directorilor Naționali Special Olympics Europa
Eurasia- SOEE Bucure ti 2008 , la Forumul Familiilor SOEE
Bucure ti, 2010 , la ceremonii de deschidere ale ocurilor
Naționale Special Olympics România 2006, 2007, 2008 .
e lâng abilit țile sociale, BRAVU Șerban este i un cam-
pion. n 2007, cu oca ia ocurilor ondiale de Var Special
Olympics, Shanghai, hina, a fost campion mondial, câ tigând
aurul la bocce. A cucerit i Slovenia, arocul i Austria, iar pe
lâng competițiile internaționale, a obținut o mulțime de
premii i medalii la competițiile naționale i regionale Special
Olympics la cele ase sporturi pe care le-a practicat: baschet,
bocce, not, atletism, gimnastic i schi.
„Maestrul , cum i se spune de c tre fo tii colegi, venea
mereu elegant la birou, la costum i cravat , semn c lua
munca foarte n serios. n pre ent, venitul ilnic la un job a
devenit di cil, ceea ce nu-l mpiedic pe Șerban s participe la
evenimentele Fundației.
Di abilitatea, Sindromul Down, nu limitea viața unei
persoane i nu o ngr de te , spune Șerban care este n
continuare parte din familia Special Olympics România.

Andrei, de zece ani angajat
în același hipermarket
a 33 de ani, Andrei Butnaru se poate l uda cu o
experienț de 10 ani n câmpul muncii i cu nenum rate
medalii la competiții sportive destinate persoanelor
cu di abilit ți intelectuale.
n anul 2010, ntr-un proiect comun al Fundației otivation si al
Special Olympics România, Andrei Butnaru a participat al
turi de un alt sportiv, Ionuț Sava, la sesiunile de consiliere
i preg tire pentru piața muncii i la o burs a locurilor de
munc dedicat persoanelor cu di abilit ți. Astfel,
repre entan ii unui hipermar et din Bucure ti pre en i la
eveniment au decis s i angaje e pe cei doi tineri pe postul de
ambalator la sec ia de brut rie, cu un program part-time.
Ini ial, angajarea a fost pe perioad determinat , aprilie-iulie
2010, ns pentru c angajatorul a n eles importan a adapt rii
sarcinilor de lucru i necesitatea de a aloca mentori care s
sprijine integrarea acestora n echip , dar i pentru c cei doi s-
au integrat cu succes, ace tia au semnat contract pe perioad
nedeterminat .
Angajarea a respectat to i pa ii legali in nd cont de nevoia
de adaptare a postului i a unui proces de formare i integrare
adaptat.

Andrei Butnaru a apreciat aceast oportunitate i a devenit
parte a echipei, cu tot ceea ce nseamn a angajat. A
deprins i nv at abilit i profesionale, de rela ionare cu
echipa, cu e i, a c p tat mai mult independen i a fost
al turi de colegi chiar i la activit ile informale.
Dup 10 ani de mers câte ore i la serviciu excepție f când
wee -endurile i concediile legale , tân rul se simte acum
parte din familia oamenilor angajați i nu- i mai percepe
di abilitatea n niciun fel. Are o viaț independent n afara
casei unde locuie te cu p rinții. erge singur pân la serviciu,
circa o or , cu mai multe mijloace de transport, se ntâlne te
cu prietenii i ajunge cât de des poate la biseric .
ama sa spune c a fost sceptic n privința longevit ții
menținerii acestui job. Știa c Andrei a terminat opt clase i o
Școal Special de Arte i eserii cali carea ugrav i c nu
se descurc foarte bine cu banii. Recunoa te acum c un job
adecvat, repetitiv cel de ambalator i o echip de colegi
binevoitori au fost ingredientele care au ajutat la menținerea
serviciului pe termen lung.

Andrei Butnaru este deja unul din cei mai vechi membri
din echip . A mers la munc chiar i n perioada pandemiei.
Al turi de colegi, cu un echipament adecvat de protec ie, a
f cut fa cu succes i responsabilitate unei perioade grele n
care România se a a n starea de urgen .
Știm ns c i sprijinul familiei este esențial. Faci n a a fel
ncât, n detrimentul banilor, s te gânde ti la viitorul copilului
t u i-l la i s ncerce s devin cât mai independent. Te
gânde ti la ce o s fac atunci când nu o s mai i , spune
doamna Butnaru care i-a ncurajat mereu ul s mearg la
munc .
Andrei este mul umit c e i i colegii au ncredere n el i
c are ansa unui loc de munc i poate demonstra c nu
este cu nimic mai prejos decât ceilal i.
Anul 2007 a reprezentat pentru Andrei un an important,
pentru c a reu it s participe la Shanghai hina, la ocurile
ondiale Special Olympics, eveniment dedicat persoanelor cu
di abilit i intelectuale. Aici, el a câ tigat la bocce 3 medalii,
dintre care una de aur i 2 de bron . n 2019, la ocurile ondi-ale
Special Olympics de la Abu Dhabi martie 2019 a câ tigat la
judo o medalie de bronz.

Yasmin, un terapeut cu Sindrom Down
care ajută persoanele cu autism
u asmin Ismail ne-am ntâlnit pe oom, n perioada
pandemiei. uțini reali ea la prima interacțiune ce
forț i ce ambiție stau n spatele tinerei de 30 de
ani din onstanța, unul dintre cei câțiva angajați cu
Sindrom Down din România absolvent de
facultate
asmin Ismail lucrea ca terapeut cu un sfert de norm la
entrul sihologic area Neagr de circa patru ani trei ani
ca angajat i peste opt luni ca voluntar . Este un terapeut cu di
abilit ți, care ajut copiii cu autism.
ând s-a n scut i mi-au spus c are Sindrom Down am avut
un oc, dar am trecut peste i am acceptat c sunt oameni ca
toți oamenii. e mine m-a motivat profesorul dr. ilea, un
eminent neuropsihiatru pediatru, care mi-a spus s fac tot
posibilul s fac coal de mas , spune doamna Ismail.
nc de la gr diniț asmin a fost un copil retras, timid, a a cum
este i n pre ent. a nceput a fost mai greu, dar u or-u or am
nceput s m obi nuiesc cu cadrele didactice i cu
elevii. Eram re ervat . Nici acum nu sunt foarte vorb reaț , ne-
a m rturisit asmin.

e parcursul anilor de coal , presiunile sistemului public de nv
ț mânt i rigorile la care era supus pentru a face faț au f cut-o
pe asmin s munceasc mult mai mult. ama ei a folosit modalit ți
de nv țare asem n toare terapiei ABA, care au ajutat-o s
schimbe comportamentul asminei faț de coal i materiile de
parcurs.
Examenul de admitere la liceu nu a fost un lucru tocmai u or
pentru tân ra cu Sindrom Down care a trebuit s munceasc de
ece ori mai mult decât copiii f r di abilit ți pentru a- i nsu i
materia de examen, de care nu a fost n niciun fel scutit . a
mulți alți copii, tân ra a avut nevoie de meditații, mai ales la
matematic , dar greul temelor i al nv ț rii sistematice pentru
examenul de admitere l-a dus al turi de mama sa. A intrat la
liceul Virgil adgearu din onstanța,
pro l administrativ. Bacalaureatul a fost o alt piatr n
su etul asminei. A reu it s ia examenul de bacalaureat din a
doua ncercare, iar n acest r stimp luase deja hot rârea de a
se nscrie i la facultate.
n 2009, dup ce a luat bacalaureatul n toamn , mi-a is c
vrea s se nscrie la facultate. gândeam c o s mearg spre o
meserie. Dar asmin a avut ideea facult ții, mi-a is c vrea s
fac psihologie , i aminte te doamna Ismail. „Am
vrut s fac psihologie ca s pot lucra cu copiii cu di abilit ți ,
punctea asmin. Dup refu ul de a primi avi ul de nscriere
la facultatea de stat de la medicul neuro-psihiatru, s-au
ndreptat c tre Universitatea privat Andrei Șaguna.

um a fost la facultate ult de nv țat. reul a nceput din anul
doi. Am repetat anul doi, pentru c nu am obținut baremul de
trecere n anul III. Nu mi-am dat examenul de licenț când
am terminat, ci n anul urm tor, n 2015, când
l-am promovat cu o medie de trecere , mai poveste te
asmin. ateriile ei preferate au fost psihologia vârstelor i
psihologia muncii.
Ideea voluntariatului a avut-o imediat dup absolvire. „La
nceput am f cut vreme de trei luni voluntariat la un centru de
zi de stat pentru copiii cu autism. Apoi am ajuns la centrul
privat pentru copii cu autism entrul sihologic area Neagr . Am
g sit acolo ni te oameni minunați, pe domnul Adrian i doamna
ristina em naru, care m-au acceptat s fac voluntariat i ulterior
m-au angajat .
Din anul 2017 merge ilnic singur la serviciu, a a cum a
mers i la facultate i la liceu. Acum i dore te s devin un
bun terapeut.
a entru face terapie ABA cu copiii, participând la orele de
sociali are. n timpul liber i place s colore e mandale, s
asculte mu ic , s mearg la teatru i la lm.

Raluca, tânara cu Sindrom Down
care poate face orice își dorește
De la reporter TV, la instructor de zumba, de la
concursuri de iss la lucr tor comercial sau vedet ntr-
un reality-show la TV (Down the Road. Aventura ,
nimic nu este prea mult sau prea greu pentru Raluca
Avram.
a 33 de ani, tân ra cu Sindrom Down din luj Napoca i
dore te s fac lucruri pentru ea, s e independent , s se
c s toreasc i s ajung la casa ei. E ndr gostit de dans sub
toate formele lui. A f cut pân acum balet, dansuri populare,
umba, vals, dans contemporan. Toate i-au umplut inima de
bucurie. Raluca ndr ge te i gimnastica aerobic , o practic
singur acas i uneori la sal sub ndrumarea unui antrenor.
Este pasionat i de mu ic , buc t rie, cur țenie, munca de la
atelierul Active Down Studio din luj-Napoca i de munca de
reporter. De câțiva ani este reporter de teren la emisiunea
Fără prejudecăți de la TVR luj. u toate c este o persoan destul
de timid , munca n televi iune este pentru ea prilej de
descoperire a unei lumi noi, pline de fascinație.
Și nu n ultimul rând, Raluca este pasionat de concursurile de
iss. n 2015 a câ tigat titlul de iss Down n cadrul unui concurs
organi at n ora ul ei.

rimul pas dup experiența de la emisiunea F r
rejudec ți de la TVR luj cu care mai colaborea
exceptând perioada de distanțare din pandemie a fost s - i
caute un job. A participat la un eveniment de recrutare organi
at la luj-Napoca de c tre un mare retailer i a primit o ans de la
acest angajator. A f cut trainingul destinat oric rui nou
angajat din domeniul comercial i a nceput s lucre e pe
raionul unde a fost distribuit . Dup ridicarea
st rii de urgenț , Raluca i-a reluat postul, de care este foarte
mulțumit .
„Sunt punctual , ajung la timp cât s -mi scane cartela, apoi mi
pun lucrurile n dulap i mi ncep munca. Fac cur țenie la
parfumuri i la alte cosmetice. nțeleg ce-mi spune eful meu i
sunt atent la ce mi se spune , poveste te Raluca despre
slujba abia nceput .
De-a lungul timpului, a cochetat cu mai multe posibile joburi.
I-ar pl cea s lucre e cu copiii, s -i nvețe ce tie i ea s danse e, s
g teasc , s -i inspire s fac sport.
A fost mereu o fetiț s oas dar care oferea mult dragoste.
r dinița a fost una de mas , dar coala a fost una special .
Sportul a ap rut mai târ iu n viața ei, la un an dup
n ințarea asociației destinate adulților cu Sindrom Down
care i poart numele Asociația Down entrul Educațional
Raluca . Invitația c tre sport a venit din partea echipei de la
Special Olympics n anul 2011 la ocurile Naționale. rima
medalie a fost cel mai minunat lucru care i s-a ntâmplat pân

atunci. Avea deja 25 de ani. ea mai de preț medalie este cea
câ tigat n oreea de Sud n iarna anului 2013.
rinții au sprijinit-o s poat spune DA la toate provoc rile
venite din partea noilor ei prieteni de la Special Olympics
Am inițiat la luj un festival care s pun n valoare talentul
acestor oameni. n a patra ediție a primit titlul iss Down
Special Olympics a f cut din ea un lider. Activit țile socio-cul-
tural-educative au f cut-o s se simt important i apreciat de
oameni , spune Adriana Avram, mama Raluc i.
Raluca este absolvent a Școlii Speciale nr.1 din luj-Napoca,
dar i a Școlii de Arte i eserii, cu speciali area tehnician
horticultor. A terminat ecare an ca premiant , iar din 2010
s-a al turat grupului de tineri cu Sindrom Down de la entrul
Educațional Raluca, pentru a practica activit ți culturale sau
sportive.

Cafeneaua socială, visul lui Mihai
e mine m cheam ihai i am 31 de ani. i-ar pl cea s
lucre pe tema cafenea social . Astfel i începe Mihai
Arsenie discursul de prezentare prin
intermediul c ruia i propune s - i exprime dorința de
a deveni barista, de a contribui la comunitatea din
care face parte i, mai ales, de a- i promova abilit țile.
Iar acestea nu-s deloc puține
Originar din luj-Napoca, ihai Arsenie este un tân r lider al
generației sale. ampion i repre entant Special Olympics
România la ntruniri pe teme de leadership la nivel național i
internațional, vorbe te uent engle , este reporter la TVR luj,
la o emisiune dedicat persoanelor cu di abilit ți F r
prejudec ți .
n 2018 a fost spea er la Ted -Eroilor, unde a avut un discurs
emoționant despre cum di abilitatea nu l de ne te, iar la
nal de 2019 a fost unul din cei 8 sportivi Special Olympics
România protagoni ti ai unui reality show la TVR 1 despre
prietenie i dep irea limitelor.
ihai este un cafegiu pasionat: el tie de câte pic turi de
lapte este nevoie pentru a nnobila savoarea cafelei i cât
trebuie aceasta barbotat pentru a obține un gust i o

consistenț des vâr ite. u un astfel de V n spate ihai ar putea
avea o slujb de barista sau chiar cafeneaua lui
Doar c ihai are Sindrom Down „un dar de la Dumne eu cum
spune el nsu i, iar piața locurilor de munc nu este pe deplin
preg tit sa primeasc persoane cu di abilit ți.
De anul trecut ns , ihai este voluntar i ucenic ntr-o
cafenea din luj, il a . Aici, lin âslaru unul din co-
managerii cafenelei i toți colegii lui au avut deschiderea i
r bdarea de a-l nv ța pe ihai arta cafelei. S pt mân de
s pt mân , ihai s-a pre entat con tiincios n cafenea i, pe
lâng trucuri pentru a obține o cafea potrivit la gust, i-a
lefuit abilit țile ce țin de rutina unui loc de munc sarcinile
trasate, responsabilitatea pentru munca depus , munca n
echip .
a ihai, multe alte persoane cu di abilit ți din România
i din lumea larg i doresc un loc de munc pentru a- i
demonstra abilit țile, pentru a- i l rgi cercul de prieteni, de
experiențe i cuno tințe, pentru a se simți utili i pentru a
contribui cumva n comunitatea din care fac parte, pe lâng
aspectele naciare pe care statutul de angajat le aduce.
Di abilitatea intelectual este un diagnostic care uneori ține
departe angajatorii de potențialii angajați. Nu este o situație
ntâlnit doar n România. entru a r spunde lipsei de locuri de
munc pentru persoanele cu di abilit ți intelectuale,

un antreprenor din Franța a de voltat un lanț de cafenele,
oyeux af , n care a angajat persoane cu di abilit ți
intelectuale.
ihai nu are doar Sindromul Down, ci i pasiunea i abilit țile
unui barista, determinarea de a nv ța lucruri noi i de a le
aplica, este o persoan sociabil i comunicativ atât
de potrivit pentru cineva care i dore te s lucre e ntr-o
cafenea i este un bun public spea er, devenind astfel un
ambasador pentru cau a persoanelor cu Sindrom Down. Și v
mai spunem noi, ihai este i foarte simpatic

Visul Ancăi este să fie ajutor de educator!
a 37 de ani Anca iron poate spune c a avut
multe experiențe de viaț , de i nu a fost niciodat
angajat . hiar dac are Sindrom Down, ea este
semi-independent i a fost la sfâr it de 2019
protagonista emisiunii TVR Down The Road -
Aventura .
Anca se deplasea singur n Bucure ti, tie s scrie i s
citeasc . erge singur cu mijloace de transport n comun la
aproape toate activit țile, merge la cump r turi, se descurc
s pl teasc cu cardul sau s scoat bani de la bancomat,
merge n tabere , ne poveste te uminița iron, mama sa.
Face sport i particip la competițiile Special Olympics
România. Din anul 2016, Anca este membr a Asociației Down
lus din Bucure ti, implicându-se n activit ți, cantonamente,
tabere tematice. De i a terminat o speciali are de buc tar i
i-ar pl cea s lucre e oriunde i s-ar da o ans , cel mai mult i
dore te s devin ajutor de pedagog.
Anca este mama tuturor copiilor, are grij s nu e vreunul
neglijat. Visul ei este s e educatoare. A avut o mic
experienț când a ajutat o doamn profesor la un after
school, la o coal special . Și-a f cut catalog cu numele i
vârstele copiilor, le-a citit pove ti. A fost foarte ncântat , dar,
din p cate, nu a durat prea mult , adaug doamna iron.

Bogdan vrea să muncească! La bucătărie,
ambalare sau curățenie, cu zâmbetul pe buze
a 26 de ani, Bogdan i dore te s aib un loc de munc i
s i ntemeie e o familie. red c cea mai mare dorinț a
acestor copii aceasta este Dar va posibil , spune
eorgeta leniuc, mama lui Bogdan din Bucure ti.
Dup terminarea celor 10 clase la Școala Special nr. 10 din
capital , Bogdan s-a axat mai mult pe sport. Are multe calit ți
i o mare dorinț de a se angaja. n trecut, a experimentat un
internship la reciclat hârtie.
Ordonat i harnic din re, Bogdan i-ar dori un job ntr-o
buc t rie, la cur țenie sau ambalare. Bogdan i familia lui
sunt deschi i la experiențe noi n privința oric rui serviciu pe
care acesta l-ar putea face, mereu cu âmbetul pe bu e.
Bogdan a participat la multe competiții naționale i
internaționale ocurile ondiale Special Olympics de la os
Angeles - 2015, de la Abu Dhabi - 2019 . A câ tigat peste 150
de medalii, diplome i trofee. el mai important este faptul
c a nv țat s duc o viaț echilibrat ba at pe sport i
antrenamente, care l-au motivat i au dat un nou sens vieții
lui. Se bucur c este apreciat, iubit, susținut i mândru c
poate s fac ceva pentru a-i face fericiți pe cei din jurul lui.

Theodor, atent și meticulos în tot ce face
osmin Darius Theodor Bucur 18 ani are Sindrom
Down, dar asta nu-l mpiedic s vrea s munceasc .
Teo este din Bucure ti i datorit practicii pe care a
f cut-o n coal i dore te s lucre e n industria
HoRe a. el mai mult i-ar pl cea s e osp tar.
l cresc pe Teo de 18 ani. n acest timp am constatat c
poate i i place s fac multe lucruri. ai mult decât atât,
este fericit când se simte util. De ce s irose ti o viaț de
om, când poți c uta i observa ceea ce poate oferi societ ții
Acesta este cre ul care m nsoțe te atunci când m gândesc
la ceea ce pot ace ti tineri. Au puterea de a face lucruri
repetitive. Am ncercat s i copie , dar r bdarea lor a fost mai
mare decât a mea. Iat c i ei pot excela, iar noi cei care ne
consider m normali ced m , spune eorgeta Bucur, mama
lui Teo.
a coala special pe care o urmea , Teo este elev la secția
turism, iar practica a f cut-o ntr-un hotel.
Dac ar s spun ce i place s fac , r spunsul lui ar
cuprinde: cur țenie, g tit, dans, sport, c l torii, circ, magie,
s serveasc la mas , s debarase e. e lâng faptul c este
campion la competiții Special Olympics România, Theodor
Bucur este i un b iat simpatic, plin de umor i un bun
dansator.

Ana, viitoarea antrenoare de înot
Dimineața, la prima or , n perioada ocurilor
Naționale Special Olympics România, pe Ana
Baltag o g se ti n cabinetul de OR a teptând sportivii
participanți pentru evalu rile de s n tate. Are doar 17
ani, este din Bucure ti, dar face voluntariat
de patru ani i particip ca sportiv la probele de
atletism i not.
Sp l i sterili e dispo ivitele alea care se bag n urechi ,
ne spune âmbind tânara cu Sindrom Down. Ea se ocup de
sterili area dispo itivelor uriculare care se nlocuiesc de la
pacient la pacient, dup ce au fost cur țate.
Este elev n clasa a I-a i este ncurajat de p rinți s se
angaje e când va termina liceul.
Ne dorim s aib un loc de munc pentru a c p ta mai mult
ncredere n forțele proprii, pentru a- i demonstra atât ei
nse i, cât i celor din jur, c este capabil s reali e e cu
serio itate multe sarcini, c i place s lucre e n echip i
s i susțin colegii la greu. olegii de la Healthy Hearing
o trimiteau cu forța s ia masa, c ci ea nu dorea s plece.
Suntem convin i c mândria de a avea un loc de munc i de
a- i câ tiga singur traiul, asemenea tinerilor f r di abilit ți,
o va ajuta mult s se simt independent , a a cum orice tân r
i dore te s devin , spune tat l Anei.

.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................

De ce să muncească
o persoană cu
Sindrom Down
Sfaturi pentru familiile persoanelor cu Sindrom Down | 73

Sfaturi pentru familiile persoanelor
cu Sindrom Down
De ce ar fi bine să se angajeze
persoanele cu Sindrom Down?
entru orice om este important s aib un loc de munc
potrivit.
u atât mai mult, la persoanele cu Sindrom Down SD un loc
de munc :
• cre te stima de sine
• creea contextul deprinderii de abilit ți de interacțiune
social i profesional , ca etap natural a de volt rii
personale
• cre te gradul lor de independenț
• le ofer prilejul de a se simți membri utili ai societ ții
• contribuie la cre terea gradului de integrare a
persoanelor cu SD n societate, oferind modele de
replicat
• permite experimentarea statutului de angajat

Ce drepturi se pierd la angajare?
n continuare, vom ncerca s r spundem celor mai frecvente
ntreb ri care apar n situația n care ica sau ul dumneavoastr
cu Sindrom Down se angajea .
Indemnizația de handicap și salariul asistentului
personal (sau indemnizația aferentă)
n mod normal, gradul de handicap i bene ciile conexe
nu sunt afectate de nivelul de venituri sau de statutul
profesional al persoanei cu handicap. Deci la angajare nu
ar trebui s se piard indemni ația de handicap i salariul
asistentului personal sau indemni ația aferent .
Dar exist ntr-adev r riscul ca, la revi uirea certi catului de
handicap, obținerea unei slujbe s e considerat de omisia
de evaluare de la D AS o dovad a faptului c persoana
cu Sindrom Down este independent i de aceea gradul de
handicap poate sc ut de la RAV la A ENTUAT. n aceast
situație, dreptul la asistentul personal i, implicit, salariul
acestuia sau la indemni ația aferent se pierd, iar valoarea
nsumat a indemni ației de handicap i a bugetului personal
complementar scade de la 500 la 375 de lei lun . Aceast
situație poate ap rea la revi uirea certi catului de handicap.
Pensia de invaliditate
Dac persoana cu SD are la angajare pensie de invaliditate,
sunt posibile urm toarele situații ve i pagina 11 .

Principalele prevederi legale referitoare la pensiile de
invaliditate :
1 Are pensie de invaliditate de gradul I sau II i vrea s
lucre e cu norm ntreag trebuie s renunțe la pensie
sau s i-o suspende. O persoan cu pensie de gradul I sau
II nu va putea cumula pensia cu salariul. n acest sens
se face o cerere la asa udețean de ensii sau la asa de
ensii a unicipiului Bucure ti.
2 Are pensie de invaliditate de gradul I sau II i vrea s
lucre e cu norm redus jum tate de norm  poate
solicita medicului de experti a capacit ții de munc trecerea
de la gradul I sau II situație n care nu se poate cumula
pensia cu salariul la gradul III de invaliditate care permite
jum tate de norm . Astfel, persoana poate
p stra i serviciul cu jum tate de norm , i pensia de
invaliditate de gradul III. a o pensie pentru care nu s-a
contribuit mult, suma pierdut ar trebui s e mic .
3 Are pensie de invaliditate de gradul III i vrea s lucre e
cu norm redus jum tate de norm  nu este nicio
problem .
entru veri carea modului n care aceste prevederi se
aplic la situația icei sau ului dumneavoastr , sf tuiți-v
cu consilierul de la Special Olympics România i veri cați
la asa udețean de ensii. Este posibil ca instituții din
județe diferite s aib proceduri i practici diferite.

Ce riscuri sunt la angajarea
persoanelor cu Sindrom Down?
Niciun p rinte nu vrea s i pun copilul n situații nepl cute.
a angajare exist riscul ca persoana cu SD:
• s nu se adapte e sau s nu i se potriveasc postul pe
care a fost integrat s nu fac faț sarcinilor de lucru
• s e marginali at de colegi de exemplu, s e
ignorat
• s ajung ntr-o situație de bullying de exemplu,
colegii s o intimide e
• s se al ture unui anturaj nepotrivit de exemplu, s
nvețe obiceiuri nepotrivite de la colegi
Aceste riscuri nu sunt speci ce doar persoanelor cu SD, ci se
pot ntâlni i la unii angajați f r di abilit ți. Re olvarea nu este s
ne ferim de angajare, ci s g sim soluții de a forma echipa i de
a preg ti i sprijini integrarea angajatului cu SD.
ulți oameni nu cunosc persoane cu SD i nu tiu la ce s se
a tepte de la acestea. De aceea este bine s i inform m i s
i preg tim pentru experiența de a avea un coleg cu SD.
rimul pas este s cereți sfatul unui consilier de la Special
Olympics, care s v ajute n acest demers.

Despre pensia de invaliditate
Persoanele cu pensie de invaliditate mai pot lucra?
Depinde de gradul de invaliditate. a gradele I i II r spunsul
este NU, la gradul III se poate lucra cu jum tate de norm ve i
rincipalele prevederi legale referitoare la pensia de
invaliditate, pagina 11 .
Ce facem imediat după absolvirea școlii?
Dac la acest moment nu exist posibilit ți concrete de integrare
profesional pentru tân rul cu SD, mulți p rinți fac demersuri
pentru obținerea pensiei de invaliditate.
n anumite perioade, legislația a permis accesul la o pensie de
invaliditate chiar n absența unui stagiu minim de contribuție,
deci a unei perioade minime de angajare. n acest context
mulți tineri cu SD au putut s obțin o pensie de invaliditate
nainte de a ncerca s munceasc .
a ora actual acest lucru nu mai este posibil, ind necesar un
stagiu minim de cotizare.
n opinia noastr , pensia nu ar trebui s e prima alegere a
unui proasp t absolvent. n funcție de abilit ți, toți tinerii cu
SD ar trebui s aib ansa de a- i c uta un loc de munc .
Totu i, dac tân rul se a n situația de a obține pensia de
invaliditate, sfatul nostru este s opte e pentru pensia

de invaliditate de gradul III, caracteri at prin pierderea a
jum tate din capacitatea de munc .
ncadrarea n acest grad va da posibilitatea tân rului cu SD s
lucre e cu timp parțial n ca ul n care i g se te un nou loc de
munc , persoana pensionat putând s preste e o activitate
profesional jum tate din timpul normal de munc .
Aceast variant confer siguranța unui venit minim pensia i
avantajele unui loc de munc .

„Copilul meu nu poate lucra”.
A ncercat tân rul cu Sindrom Down s lucre e
Este foarte important s aib ansa de a ncerca. Niciodat nu
trebuie pornit cu gândul c nu poate
u siguranț sunt multe activit ți pe care unii tineri cu SD nu le
pot face. ns gândiți-v la activit ți pe care ul sau ica
dumneavostr le poate nv ța acas - aceste activit ți se pot
transforma ulterior n deprinderi necesare la locul de munc .
De exemplu:
• Dac l ncurajați s v ajute n buc t rie, va putea ncerca
un post de ajutor n buc t rie sau la brut rie.
• Dac l nv țați s v ajute la cur țenie n dulap, s strâng
i s a e e lucrurile sp late, poate va ajuta ntr-un maga in
la strângerea hainelor de la cabinele de prob sau
mp turirea lor la raft.
• Dac l ncurajați i-i cereți s v ajute la udatul i
ngrijirea plantelor, o poate face i la o or rie sau la un
departament dedicat dintr-un supermar et.
Și exemplele pot continua.

Ce pași trebuie parcurși până la angajare
1 Se porne te de la interesele i abilit țile pe care tân rul le
arat la coal . n aceast perioad este bine s i explic m
tân rului ce nseamn un loc de munc i s a m dac
vrea s aib unul i ce anume i-ar pl cea s munceasc .
Se exersea jocuri de rol acas , n care tân rul simulea
îndeplinirea unor sarcini de lucru în calitate de angajat,
familiari ându-se astfel cu ideea. De asemenea, sunt utile
activit țile extra colare activit ți sportive sau de terapie
ocupațional , stagiile de practic i cursurile de dup
absolvire, care l pot duce pe tân r mai aproape de piața
muncii.
2 Tân rul decide ce ar vrea s munceasc . El trebuie ghidat
spre alegerea unei slujbe la care ar putea s se priceap ,
m car n parte. Ar bine de selectat mai multe opțiuni,
luând n considerare i ce ofer piața muncii.
3 Tân rul completea V-ul, asistat de p rinți, scoțând n
evidenț abilit țile necesare la locul de munc dorit.
ocul de munc trebuie c utat pe cât mai multe
canale. ncepeți prin a spune tuturor c ul sau ica
dumneavoastr are nevoie de un loc de munc i ce poate
tie s fac .

Este bine s vorbiți cu toate rudele, cuno tințele, rmele din
vecin tate i maga inul de la colț. Este pentru tân r un bun
prilej s exerse e cum se solicit un loc de munc , cum s dea
câteva informații pe scurt, ce poate spune despre abilit țile
lui. S preg teasc i s ia cu el V-uri i s le lase acolo unde i
se permite.
5 n multe ora e din țar g se ti locuri de munc n iarul
local sau la un post de televi iune local - trebuie alese
cele potrivite i trimis V-ul. Nu trebuie neglijate site-urile
de specialitate (www.bestjobs.ro i www.ejobs.ro , care
trebuie consultate cu regularitate.
6 a ora actual unii angajatori sunt interesați s ncadre e
persoane cu di abilit ți, e deoarece cultura organi ației
susține diversitatea n companie, e pentru a nu mai pl ti
penalitatea cerut de lege angajatorilor cu mai mult de 50
de angajați care nu angajea persoane cu di abilit ți n
procentul cerut de lege. Acesta poate un motiv pentru
includerea n V a informației c tân rul are o di abilitate
intelectual .

7 Nu trebuie s ne descuraj m dac nu primim r spuns la V-
urile trimise sau dac r spunsul este negativ hiar i pentru
oamenii f r di abilit ți, identi carea unui loc de munc este
adesea un proces laborios, mai ales dac
vorbim despre lipsa unei cali c ri i a experienței de
munc i despre un nivel sc ut al abilit ților. Adesea trebuie
ncercat la foarte multe locuri de munc , pentru a primi
ansa unui interviu. Și trebuie mers la multe interviuri, ca
s prime ti o ofert .
8 Dup ce prime te oferta de angajare, tân rul va merge la
medicina muncii, unde medicul expert va anali a
problemele lui de s n tate din perspectiva dat de
a postului, adic va constata dac exist interdicții la
angajare pe acel post din punctul de vedere al s n t ții.
Dac r spunsul este apt de munc , procesul de angajare
este nali at.
a nevoie sf tuiți-v cu consilierul de la Special Olympics
România, n oricare dintre aceste etape.

Cum se deplasează tânărul cu Sindrom Down
până la locul de muncă și înapoi acasă?
Deplasarea de acas la locul de munc este o provocare la
angajare. Ideal ar ca tân rul cu Sindrom Down s poat lucra n
apropierea casei sau ca traseul pân la locul de munc
s e simplu i u or de nv țat. u exercițiu i prin repetiție
acesta se poate descurca.
Dac acest lucru nu este posibil, tân rul poate nsoțit la
serviciu de asistentul personal. De asemenea, se poate
g si mpreun cu angajatorul o soluție pentru asigurarea
transportului. Tân rul poate mp rți o ma in cu un coleg.
„Dacă nu se va descurca la locul de muncă?”
O astfel de temere este ndrept țit n multe situații,
deoarece n țara noastr sunt rare locurile de munc potrivite
persoanelor cu SD. ns nu trebuie s ne l s m descurajați
De la nceputul procesului de angajare, p rintele i tân rul
cu SD trebuie s porneasc de la ideea c e posibil ca
aceasta s nu e slujba potrivit . ajoritatea oamenilor
trec prin mai multe locuri de munc pân ajung s se
stabili e e la un loc de munc potrivit.
e se poate ntâmpla dac tân rul nu face faț la locul de
munc

a inițiativa angajatorului, n perioada de prob , contractul
de munc se poate nchide. Aceasta nu nseamn c este
vorba despre o experienț ratat , c ci tân rul i poate forma
diverse deprinderi la un loc de munc la care st puțin timp.
De exemplu: s petreac departe de cas câteva ore pe i,
ntr-un context formal i profesional s cunoasc oameni
noi s nvețe noțiunile de ef i colegi de serviciu s se
familiari e e cu un domeniu de activitate s a e dac
anumite sarcini i plac sau i se potrivesc.
Fiecare loc de munc nepotrivit este un pas care ne duce mai
aproape de cel potrivit.
Pașii spre independență
Exist i situații n care p rinții se tem mai mult decât este ca
ul. rotejarea excesiv a copilului de c tre p rinți este
adesea ntâlnit , nu numai la cei cu di abilit ți. Este bine ns ca
tân rul cu SD s ncerce, pe cât de mult posibil, s fac
pa i spre independenț . Fie c este vorba despre activit țile pe
care p rinții au tendința s le fac n locul tân rului acas cum ar
servirea mesei sau preg tirea hainelor pentru a doua i , e c
este vorba despre independenț n general. Nimeni nu s-a n
scut nv țat i este dreptul oric rei persoane
s ncerce.
Important este s ncercați s -i oferiți tân rului cu SD ansa de
a ar ta cum se descurc ntr-o experienț de munc .
Dac se descurc mulțumitor va o satisfacție deosebit
pentru familie i pentru acesta i un pas c tre o mai mare

independenț . Dac nu se descurc la un anumit loc de munc ,
vom considera aceasta o experienț de nv țare i vom ncerca
alt slujb . Dac n mod repetat nu se descurc la munc , se poate
renunța la idee, ns important este ca tân rul s e ncurajat n
continuare s se implice n treburile casnice, n practicarea
sportului i n activit ți de terapie ocupațional .
Cum pregătim angajatorul?
Anumite demersuri pot f cute pentru a preveni situația n
care persoana cu SD nu se descurc la locul de munc .
Angajatorul i colegii ei pot preg tiți pentru integrarea noului
angajat cu SD n echip .
O m sur foarte util este desemnarea unui mentor, adic a
unui coleg la care persoana cu SD s se poat duce atunci
când are nevoie de ajutor, de un sfat, când are o ntrebare.
Astfel, sunt pre ntâmpinate situații de blocaj sau posibile ne
nțelegeri. entorul poate avea datele de contact ale familiei,
n ca ul n care este nevoie s se ia leg tura cu aceasta.

Mediul real de muncă versus mediul protejat
Unele persoane cu Sindrom Down pot lucra pe piața liber
a muncii, cu condiția s g seasc slujba potrivit . Altele au
nevoie de un loc de munc protejat, cu sarcini de lucru simple
i cerințe sc ute de productivitate i e cienț .
Din p cate, n țara noastr nu sunt foarte multe locuri de munc
protejate. Unit țile protejate i entit țile de economie social nu
ofer foarte multe posibilit ți, deoarece legislația nu creea su
ciente oportunit ți pentru ca aceste unit ți
s e competitive din punct de vedere economic. u alte
cuvinte, nu exist momentan nanțare pentru locuri de
munc protejate.

Avantaje versus Dezavantaje
Avantaje
Piața • Sunt multe astfel de
liberă a locuri de munc , n
muncii domenii diverse
• n funcție de context,
unele locuri de munc pot
adaptate parțial
• Exist anse de
de voltare profesional
• uno ti i e ti coleg cu
oameni foarte diver i
Loc de • De cele mai multe ori,
muncă locurile de munc sunt
protejat lipsite de presiunea
reali rii unor obiective
• Angajatorul se
concentrea i pe
confortul psihologic al
angajaților, nu doar pe
reali area de pro t
• Unii dintre ceilalți angajați
ar putea prieteni cu
di abilit ți
Dezavantaje
• De cele mai multe ori,
sarcinile de lucru sunt
complexe i presupun
exibilitate i
inițiativ de aceea nu
sunt potrivite pentru
majoritatea persoanelor
cu SD
• a unele slujbe exist
obiective m surabile de
realizat, care cer
rapiditate n executarea
sarcinilor
• Sunt puține astfel de
locuri de munc , n puține
domenii
• Nu ofer multe anse de
de voltare profesional

Ce șanse au persoanele cu Sindrom
Down să se angajeze
Șansele de angajare ale persoanelor cu Sindrom Down sunt
reduse. ele mai multe locuri de munc de pe piața româneasc
sunt complexe. hiar i cele care necesit o slab cali care implic
mai multe tipuri de sarcini:
• munc individual ,
• relaționarea cu colegii i sau clienții,
• munc ic ,
• minime operațiuni de scris-citit,
• exibilitate,
• inițiativ .
De aceea nu sunt potrivite cu pro lul majorit ții persoanelor cu
SD.
Este nevoie de un angajator sau manager care s vad
potențialul persoanei cu SD i s e dispus s identi ce sau s
cree e locul de munc potrivit, care s decupe e din
multitudinea de sarcini posibile o gam ngust de
operațiuni, pe care candidatul cu SD s se speciali e e.

Tips and Tricks
Sfaturi pentru a cre te ansele p str rii locului de munc de c
tre tân rul cu Sindrom Down:
• Asigurați-v c aveți o relație bun cu angajatorul, c
i cunoa teți pe colegii tân rului i c ei au a tept ri
corecte de la el.
• ncercați s v dați seama dac tân rul se simte
confortabil la serviciu.
• Sf tuiți-l s v spun dac are probleme de relaționare cu
colegii sau cu eful direct.
• ncercați s discutați cu tân rul acas problemele de la
serviciu cât mai mult, sf tuiți-l cum s le gestione e.
• Nu renunțați la primele obstacole ntâmpinate.
Solicitați ajutorul consilierului de la Special Olympics.

.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................
.................................................................................................

De ce să angajezi
o persoană cu
Sindrom Down
Informații utile pentru angajatori | 95

Informații utile pentru Angajatori
De ce să angajezi o persoană cu
Sindrom Down?
• oate un angajat la fel de bun ca oricare altul, dac
locul de munc i se potrive te
• Aduce plusvaloare rmei tale
• Bene cie i de sprijin n procesul de angajare
• Devii un model de antreprenoriat social, demonstrând
c inclu iunea social nu este doar un ideal
• Acor i o ans unui om care nu prime te prea multe de la
societate
Ce înseamnă Sindromul Down?
Cum sunt persoanele cu SD?
SD este o condiție genetic determinat de pre ența n
organism a unui cromo om suplimentar. Aceast condiție
in uențea modul n care se de volt i funcționea corpul.
ersoanele cu SD au tr s turi ionomice aparte, un
coe cient de inteligenț sc ut i riscul de a de volta i alte
probleme de s n tate. u toate acestea, ele pot oameni
minunați, afectuo i, cu personalit ți complexe, care aduc
bucurie n viețile celor din jur.

ersoanele cu SD i pot de volta diferite abilit ți: r bdarea,
meticulo itatea, determinarea. Fiecare persoan cu SD merit
s e cunoscut personal. Fiecare candidat cu SD are dreptul
la ansa de a angajat.
Dac vrei s i cuno ti mai bine, consult acest ghid sau solicit
informații suplimentare de la Special Olympics România.
Ce avantaje ai dacă angajezi o persoană cu SD?
• Financiar: poți economisi 2.230 lei lun ve i rincipalele
prevederi legale referitoare la angajarea
persoanelor cu di abilit ți, pagina 109
• Imagine de brand: compania ta devine un trendsetter
din punct de vedere al inclu iunii sociale, mbun t țin-du-
i imaginea n rândul clienților i partenerilor
• a nivelul echipei: capeți un angajat loial i determinat i un
plus de diversitate n echip

Recomandări pentru integrarea cu
succes a persoanelor cu Sindrom Down
Așteptările persoanelor cu Sindrom Down
Persoanele cu Sindrom Down așteaptă șansa la un loc
de muncă potrivit, nu mila celorlalți.
Dac li se d aceast oportunitate, i demonstrea abilit țile. Au
nevoie de r bdare i nțelegere. Au capacitatea de a surprinde:
uneori reali ea mai mult decât te-ai a tepta.
entru o persoan cu SD un loc de munc potrivit poate
duce la cre terea ncrederii n propriile forțe, de voltarea
abilit ților i dep irea limitelor.
Internship
nainte de a angaja o persoan cu SD este util s existe o
perioad de internship n care s i poți evalua punctele tari
i punctele slabe. Te va ajuta s identi ci locul de munc
potrivit i modalitatea n care noul angajat i poate nv ța
sarcinile formarea angajatului cu SD .
Explicarea regulilor
Noului angajat cu SD trebuie s -i explici clar toate regulile de
la locul de munc referitoare la ndeplinirea sarcinilor de lucru,
conduita la locul de munc , programul de lucru, drepturi i
obligații. ontea s -i explici i lucrurile m runte, regulile nescrise
de exemplu, ce can poate s foloseasc , unde i poate face un
ceai .a. .

Verbalizare
a angajator, explic instrucțiunile i regulile scrise, mai ales
dac sunt multe pagini de citit i fra e lungi. u persoana cu SD
este de preferat s comunici verbal. el mai bine nvaț prin
explicație i vi uali area i exersarea sarcinii.
n aceast manier trebuie abordate i trainingul inițial,
instruirea SS i pentru protecția muncii.
Determinare
Este posibil ca asistarea i ghidarea persoanei cu SD s
necesite ceva timp. Uneori, persoanele cu SD pot avea di
cult ți de pronunție. Nu este nimic gre it n a ruga persoana s
repete dac nu ai nțeles ce are de spus. Ofer -i timp s - i
exprime punctul de vedere sau s -ți r spund la întrebari.
Indicat este s comunici cu persoana cu SD n propo iții scurte
i simple, n cuvinte u or de nțeles, i s i adrese i i ntreb ri
deschise, la care s -i la i r ga ul s r spund .
Dac cineva are di cult ți de pronunție sau de vorbire, aceasta
nu nseamn c nu poate face o activitate. ersoanele cu SD pot
mai pricepute la treab decât la vorb
Mentorat
Este bine s existe un coleg la care persoana cu SD s se poat
duce atunci când are nevoie de ajutor, de un sfat, când are o
ntrebare. Este bine ca ea s tie de la nceput cine i este
mentorul. Astfel, vei pre ntâmpina situații de blocaj sau
posibile ne nțelegeri. entorul poate avea datele de contact

ale familiei, n ca ul n care este nevoie s se ia leg tura cu
aceasta.
Adaptarea locului de muncă
Este posibil ca pentru unele persoane cu SD s e nevoie s
adapte i a postului. Explorea alternative de a simpli ca
i sau reduce sarcinile de serviciu n funcție de abilit țile
angajatului i de nevoile companiei.
Informarea echipei
Este important s informe i echipa despre ce nseamn
Sindromul Down i despre cum va lucra cu viitorul coleg.
Informarea i va ajuta pe oameni s nțeleag mai bine nevoia
persoanelor cu SD de sprijin la integrarea n echip . Te invit m
s folose ti cu ncredere informațiile din acest ghid.
Integrare în echipă
Este important ca echipa s trate e persoana cu SD a a cum i
tratea pe ceilalți colegi. esturi simple precum a-ți saluta
colegul, a-i âmbi, a-l ntreba ce mai face i a-i ține companie la
pau ele de mas , dar i acțiuni mai complexe precum
includerea n edința cu echipa sau n team building, l vor ajuta
s se simt valori at i integrat n echip .
Dac ai alte ntreb ri, ia leg tura cu Special Olympics
România.

Vocabular recomandat
Cum te adresezi unei persoane cu Sindrom Down?
Așa NU
Urm toarea sarcin pe care
o ai de îndeplinit ...
ucr rile trebuie copiate i
arhivate ntr-un mod similar
dosarelor originale.
Acțiunea aceasta are drept
scop mbun t țirea coe iunii
grupului i nt rirea relațiilor
dintre membri.
Așa DA
F asta, te rog: ...
Iei ecare pagina din acest
dosar i o copie i, apoi o pui
la loc. ând ai copiile gata,
vino la mine s -ți ar t cum le
îndosariezi.
Facem asta ca s ne simțim
bine, cu toți colegii laolalt .
Tu chiar nu pricepi hiar nu ții
minte
Ai gre it tot ce ți-am dat de f
cut, e ti prost
S racul de tine, nu te-ai
descurcat la activitatea asta
Ai nțeles ce ai de f cut oți s -
mi ici cu cuvintele tale
Nu ai f cut bine activitatea
asta ți mai aduci aminte
cum trebuia f cut
ai ncerci o dat
Nu ai f cut bine activitatea
asta ți mai aduci aminte
cum trebuia f cut
ai ncerci o dat
Nu e ti n stare Hai c poți

Mituri versus adevăr
Ce credem noi Cum sunt de fapt
Persoanele cu
SD sunt ni te
copii toat viața.
Persoanele cu SD
nu tr iesc mult.
Persoanele cu
SD au nevoie
de asistenț i
supraveghere
permanent .
u toate c n general se manifest ntr-
un mod inocent i ingenuu,
persoanele cu SD au tr iri, a tept ri i
comportamente speci ce ec rei
etape de viaț i conforme st rilor su
ete ti care apar.
ersoanele cu SD pot de volta
diverse probleme de s n tate cum ar
complicațiile cardiace. n trecut
acestea erau mai di cil de tratat, ns
n ilele noastre medicina reu e te
s re olve aceste probleme, crescând
speranța lor de viaț .
De voltându- i abilit țile, persoanele
cu SD pot ajunge s aib grij de ele
nsele, s g teasc i s ngrijeasc alte
persoane care au nevoie de asistenț ,
cu sprijin semi-permanent.
Persoanele cu SD sunt integrate în
coli de mas , pot face faț pe piața
muncii i pot ajunge s tr iasc o viaț
semi-independent .

Tips & Tricks
e trebuie s mai tii despre viitorul t u angajat cu Sindrom
Down SD :
• Vrea s impresione e i s i se acorde atenție.
Dac exagerea , cere sfatul familiei. De exemplu, uneori
persoanele cu SD, n dorința lor de a- i manifesta
afectivitatea, dar i ca o consecinț a mediului supraprotejat n
care s-au de voltat, pot s aib un comportament
nea teptat, cum ar s mbr ți e e o persoan atunci cand fac
cuno tinț cu ea.
• Se poate ata a cu u urinț dar i cu inocenț de un coleg
de sex opus.
n acest ca este recomandat s stabile ti o limit a
interacțiunii cu care acesta s se simt confortabil i care s nu
alimente e a tept ri nerealiste.
• oate avea momente de blocaj fâstâceal , confu ie n
situații de stres, agitație i activit ți contra
cronomentru.
n aceste momente este recomandat s ai r bdare, s -i acor i
un r ga pentru a dep i momentul i s reformule i cerința.
• n ca de urgenț de exemplu, se r t ce te pe drumul
spre serviciu , trebuie s poat suna un coleg mentor.
entru alte sfaturi, ia leg tura cu Special Olympics România.

Pe ce posturi pot lucra
persoanele cu Sindrom Down?
Angajatul cu Sindrom Down SD are câteva caracteristici care l
fac diferit de alți angajați:
• poate realiza mai bine sarcini concrete decât abstracte,
scurte ca durat i repetitive
• are nevoie de r bdare i ndrumare îndeaproape
• este recomandat la nceput s aiba un program part-
time
• are nevoie de un mediu structurat, n care s aib un
program clar cu menționarea orarului, a pau elor
i ilelor libere , de preferinț a at i discutat la
începutul zilei
• este important s i se ofere asistenț i mentorat în
perioada de nceput i periodic pe parcurs, pentru a
nu- i pierde concentrarea
Pe ce posturi pot lucra persoanele cu Sindrom Down? | 105

Oamenii cu Sindrom Down SD au nevoie de locuri de munc
simple, cum ar :
Asistent
la recepție
Ajutor de
gr dinar
Agent
cur țenie
Sortator
legume-fructe
Operator
calculator
Ambalator
Ajutor de
buc tar
Sp l tor
de vase
Antrenor
sportiv
secund
Osp tar
amerist
ucr tor
comercial
Ajutor
de cofetar
Ajutor
de veterinar

Desigur, exemplele nu sunt exhaustive, categoria locurilor
de munc potrivite persoanelor cu SD ind deschis , n
concordanț cu interesul i abilit țile acestora.
entru unele dintre ele i aceste posturi sunt prea complexe.
De aceea ei au nevoie de locuri de munc adaptate, prin
simpli carea i sau reducerea sarcinilor de lucru.
Locuri de muncă adaptate
n mod normal, a de post a unui osp tar cuprinde:
• preluarea comenzii,
• oferirea de explicații sau sugestii din meniu,
• transmiterea comen ii spre buc t rie sau introducerea
informației ntr-un sistem electronic,
• servirea mânc rii,
• debarasarea mesei,
• calcularea notei de plat i
• ncasarea banilor cash sau plata prin OS.
Angajatul cu SD ar putea s se speciali e e pe doar dou sau
trei din aceste sarcini, precum:
• servirea mânc rii i
• debarasarea mesei.
n unele restaurante chiar se lucrea n acest mod, cu
chelneri speciali ați pe sarcini.
Pe ce posturi pot lucra persoanele cu Sindrom Down? | 107

ntre responsabilit țile unui lucr tor comercial la
supermar et intr :
• nc rcarea completarea rafturilor cu m rfuri aducerea din
depo it, expunere conform anumitor criterii ,
• etichetarea produselor,
• menținerea ordinii pe rafturi colectarea produselor
abandonate sau deteriorate ,
• veri carea termenului de garanție al produselor i
eliminarea produselor expirate,
• urm rirea vân rii la raft i comandarea de noi produse
• oferirea de informații clienților.
Angajatul cu SD ar putea s fac doar o parte din aceste
operațiuni, precum:
• menținerea ordinii pe rafturi colectarea produselor
abandonate sau deteriorate ,
• urm rirea vân rii la raft i colaborarea cu un coleg
pentru comandarea de noi produse.
Adaptarea locului de munc nseamn a oferi o ans , un vis,
dreptul la demnitate uman i inclu iune social .
Dac ai nevoie de sfaturi n adaptarea locurilor de munc , ia
leg tura cu Special Olympics România.

Principalele prevederi legale
în domeniu la angajarea
persoanelor cu dizabilități
Angajatorii au anumite bene cii dac decid s ncadre e n
munc persoane cu di abilit ți:
• Angajatorii care au peste 50 de angajați au avantajul
de a nu mai pl ti lunar c tre bugetul de stat o sum
repre entând salariul de ba minim brut pe țar (2.230
lei n mai 2020 nmulțit cu num rul de locuri de munc
n care nu au angajat persoane cu di abilit ți.
revederea legal care st la ba a acestui avantaj este
inclus n egea nr. 8 2006 privind protec ia i promovarea
drepturilor persoanelor cu handicap selecție :
„Art.78
2 Autorit ile i institu iile publice, persoanele juridice, publice
sau private, care au cel pu in 50 de angaja i, au obliga ia de a
angaja persoane cu handicap ntr-un procent de cel pu in din
num rul total de angaja i.
3 Autorit ile i institu iile publice, persoanele juridice,
Principalele prevederi legale în domeniul angajării de persoane cu dizabilități | 109

publice sau private, care nu angajea persoane cu handicap
n condi iile prev ute la alin. 2 , pl tesc lunar c tre bugetul
de stat o sum repre entând salariul de ba minim brut pe ar
garantat n plat nmul it cu num rul de locuri de munc n care
nu au angajat persoane cu handicap.
• Angajatorii care au sub 50 de angajați au avantajul de a
primi o subvenție de la stat, i anume: dac ncadrea n
munc pe perioada nedeterminat persoane cu di abilit ți i
le mențin raporturile de munc sau de serviciu cel puțin 18
luni, primesc lunar, pe o perioad de 12 luni, pentru ecare
persoan , 2.250 lei.
revederile legale care stau la ba a acestui avantaj sunt
incluse n egea nr.76 2002 privind sistemul asigur rilor
pentru omaj i stimularea ocup rii for ei de munc selecție :
„Art. 85
1 Angajatorii care ncadrea n munc , pe perioad
nedeterminat , omeri n vârst de peste 5 de ani, omeri
care sunt p rin i unici sus in tori ai familiilor monoparentale,
omeri de lung durat sau tineri NEET primesc lunar, pe o
perioad de 12 luni, pentru ecare persoan angajat din
aceste categorii, o sum n cuantum de 2.250 lei, cu obliga ia
men inerii raporturilor de munc sau de serviciu cel pu in 18
luni.
2 De facilit ile prev ute la alin. 1 bene cia i
angajatorii care, n raport cu num rul de angaja i, i-au
ndeplinit obliga ia, potrivit legii, de a ncadra n munc

persoane cu handicap, precum i angajatorii care nu au
aceast obliga ie legal , dac ncadrea n munc pe durat
nedeterminat persoane cu handicap i le men in raporturile de
munc sau de serviciu cel pu in 18 luni.
• Toți angajatorii au avantajul de a primi o subvenție de
la stat, i anume: dac ncadrea n munc pe perioada
nedeterminat absolvenți cu di abilit ți i le mențin
raporturile de munc sau de serviciu cel puțin 18 luni,
primesc lunar, pe o perioad de 18 luni, pentru ecare
persoan , 2.250 lei.
revederile legale care stau la ba a acestui avantaj sunt
incluse n egea nr.76 2002 privind sistemul asigur rilor
pentru omaj i stimularea ocup rii for ei de munc selecție :
„Art.80
1 Angajatorii care ncadrea n munc , pe durat
nedeterminat , absolven i ai unor institu ii de nv mânt
primesc lunar, pe o perioad de 12 luni, pentru ecare
absolvent ncadrat, o sum n cuantum de 2.250 lei.
2 Angajatorii care ncadrea n munc pe durat
nedeterminat absolven i din rândul persoanelor cu handicap
primesc lunar, pentru ecare absolvent, suma prev ut la
alin. 1 pe o perioad de 18 luni.
Art.83
1 Angajatorii care ncadrea absolven i n condi iile art. 80 sunt
obliga i s men in raporturile de munc sau de serviciu ale
acestora cel pu in 18 luni de la data ncheierii.

Toți angajatorii au avantajul de a deduce, la calculul pro
tului impo abil, cheltuielile cu adaptarea locurilor de munc
protejate i achi iționarea de utilaje i echipamente, a
cheltuielilor cu transportul persoanelor cu di abilit ți de la
domiciliu la locul de munc .
Ba a legal o g sim n egea nr. 8 2006 privind protec ia i
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap selecție :
Art.8
Angajatorii persoanelor cu handicap bene cia de
urm toarele drepturi:
a deducerea, la calculul pro tului impo abil, a sumelor
aferente adapt rii locurilor de munc protejate i
achi i ion rii utilajelor i echipamentelor utili ate n procesul de
produc ie de c tre persoana cu handicap
b deducerea, la calculul pro tului impo abil, a cheltuielilor cu
transportul persoanelor cu handicap de la domiciliu la locul de
munc , precum i a cheltuielilor cu transportul materiilor
prime i al produselor nite la i de la domiciliul persoanei cu
handicap, angajat pentru munc la domiciliu.

Toți angajatorii au avantajul de a deconta din bugetul
asigur rilor pentru omaj cheltuielile cu formarea i
ncadrarea n munc a persoanelor cu di abilit ți.
Ba a legal o g sim n egea nr. 8 2006 privind protec ia i
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap selecție :
Art.8
Angajatorii persoanelor cu handicap bene cia de
urm toarele drepturi:
c decontarea din bugetul asigur rilor pentru omaj a
cheltuielilor speci ce de preg tire, formare i orientare
profesional i de ncadrare n munc a persoanelor cu
handicap.

Pensiile de invaliditate
egea nr.263 2010 privind sistemul unitar de pensii publice
selecție :
Art.68
1 ensia de invaliditate se cuvine persoanelor care i-au
pierdut total sau cel pu in jum tate din capacitatea de
munc , din cau a:
a accidentelor de munc i bolilor profesionale, conform
legii
b neopla iilor, schi ofreniei i SIDA
c bolilor obi nuite i accidentelor care nu au leg tur cu
munca.
Art.69
n raport cu gradul de reducere a capacit ii de munc ,
invaliditatea este:
a de gradul I, caracteri at prin pierderea total a capacit ii
de munc i a capacit ii de auto ngrijire
b de gradul II, caracteri at prin pierderea total a capacit ii
de munc , cu p strarea capacit ii de auto ngrijire
c de gradul III, caracteri at prin pierderea a cel pu in
jum tate din capacitatea de munc , persoana putând s
preste e o activitate profesional , corespun toare a cel mult jum
tate din timpul normal de munc .

Art.73
ersoanele care i-au pierdut capacitatea de munc din cau a
unor boli obi nuite sau a unor accidente care nu au leg tur cu
munca bene cia de pensie de invaliditate, dac au reali at, n
condi iile legii, stagiu de coti are.
Art.7
Au dreptul la pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de
coti are reali at, persoanele prev ute la art. 68 alin. 1 lit. a i b ,
alin. 2 , 3 i .
Art.118
1 n sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri
provenite din situa ii pentru care asigurarea este obligatorie, n
condi iile legii, urm toarele categorii de pensionari:
a pensionarii pentru limit de vârst
b nev torii
c pensionarii de invaliditate gradul III, precum i copiii,
pensionari de urma , ncadra i n gradul III de invaliditate
d copiii, pensionari de urma , prev u i la art. 8 lit. a i b .

Sfatul medicului de medicina muncii
1. Orice persoan cu Sindrom Down poate lucra
Orice persoan care are vârsta legal i capacitate de munc
poate lucra, chiar dac are Sindrom Down.
2. a evaluarea f cut de medicina muncii la angajare, exist
vreo diferenț n evaluarea factorilor de risc profesional la
persoanele cu Sindrom Down faț de alți candidați
Este de preferat ca Fi a de identi care a factorilor de risc
profesional s e completat cu mai mult atenție n ca ul
n care se preconi ea angajarea unei persoane cu Sindrom
Down. De exemplu, este de dorit o detaliere mai mare a
sarcinilor concrete de lucru a e area produselor n raft,
inventariere, colaborarea cu colegii pentru ndeplinirea
sarcinilor etc. .
3. um se face examenul de medicina muncii la persoanele cu
Sindrom Down?
Examenul medical de angajare i controlul medical periodic se
fac la fel pentru persoanele cu Sindrom Down, ca i pentru alti
angajați, cuprin ând examen clinic i investigații speci ce n
funcție de factorii de risc identi cați la locul de munc . Este
mult mai important n acest ca ca n fa a de interviu de
angajare s e evaluat cu grij capacitatea persoanei respective
de a efectua sarcinile de munc . În cadrul
interviului de angajare recomand m s existe o discuție cu
Sfatul medicului de medicina muncii | 117

angajatul dar i cu aparțin torul. Din punct de vedere medical
este puțin probabil s existe contraindicații medicale, a a c
recomand m o perioad de prob , pentru a evalua cu atenție
integrarea angajatului n echipa existent .
. e nseamn apt condiționat i care pot condițiile care trebuie
respectate Exist recomand ri speciale pentru persoanele cu
Sindrom Down?
Aptitudinea condiționat nseamn c angajatul este apt dac se
ndeplinesc anumite condiții. Odat ndeplinite aceste condiții,
angajatul este la fel de apt ca oricine altcineva.
n a de aptitudine a unui angajat cu Sindrom Down pot
exista urm toarele mențiuni:
• lucru n echip : angajatul va lucra sub supravegherea unui
coleg, c ruia i poate cere ajutorul la nevoie,
• f r supraveghere ic i neuropsihic : angajatul nu trebuie
s lucre e sub amenințarea unui deadline , trebuie s e
tratat cu politețe i respect pentru menținerea unei
atmosfere de lucru pl cute,
• dispensarizare prin medicul specialist: este o indicație care
se adresea angajatului i implic obligativitatea unor
controale periodice la medicul specialist curant.

5. Exist posturi inter ise sau pe care persoanele cu Sindrom
Down nu pot lucra?
Nu exist posturi inter ise sau pe care nu pot lucra. n cadrul
interviului de angajare trebuie stabilite abilit țile ec rui
potențial angajat. Orientativ se pot lua n calcul nivelul de
colari are, cali c ri, cursuri absolvite i diplomele deținute.
Nu exist contraindicații medicale majore doar dac persoana
are afecțiuni cardiace grave . el mai important este interviul
pentru ca angajatorul s e sigur c angajatul poate gestiona
sarcinile.
Angajarea unei persoane cu Sindrom Down ține mai mult
de interviu, de training la locul de munc i amabilitatea
colegilor, decât de medicina muncii.
Dr. Octavia Șerban, Medic
specialist medicina muncii
Sfatul medicului de medicina muncii | 119

Sfatul psihologului
Care sunt beneficiile angajării
din punct de vedere social?
entru adulții cu Sindrom Down, de voltarea abilit ților
sociale, n special a competențelor n relația cu semenii, este
o capacitate important care ofer ba ele succesului pe tot
parcursul vieții.
Aptitudinile sociale sunt comportamente care facilitea
interacțiunea ntre oameni. De asemenea, activit țile
desf urate n comun ajut oamenii s se simt mpliniți. n
viața oricui, persoan cu sau f r di abilit ți, munca poate
ocupa o parte din acest rol.
nv ț m abilit ți sociale prin experiențe cu alți oameni,
colegii no tri, p rinții, profesorii etc., ceea ce este valabil i
pentru persoanele cu Sindrom Down.
Este adev rat ca ele au adesea di cult ți cu o astfel de
comunicare verbal i non-verbal , dar, n ciuda acestui lucru,
ele pot s nvețe abilit țile sociale de care au nevoie pentru
viața de i cu i.
Iat câteva exemple de abilit ți sociale pentru persoanele cu
Sindrom Down:
• a ntâmpina oamenii

• a iniția conversații
• a nțelege ascult torul
• a empatiza
• a previ uali a
• a re olva probleme
unca face parte din viața adulților. Ne mputernice te s
contribuim la societate i s câ tig m bani pentru a face mai
multe lucruri pe care le iubim, e c sunt hobby-uri, sport sau
activit ți comunitare.
De voltarea abilit ților de viaț la persoanele cu Sindrom
Down nseamn un stil de viaț mai independent, dar i un mod s
te distre i i s te bucuri de oportunit țile sociale de zi cu zi.
A r mâne s n tos, a avea noi hobby-uri, a te implica n
comunitate, a construi relații i a ncepe s lucre i, toate aceste
lucruri contribuie la un stil de viaț semni cativ pentru orice
adult, cu sau f r di abilit ți.
ulți adulți cu Sindrom Down i familiile lor sunt cople iți
când se gândesc la perspectiva schimb rii. Aceasta nu trebuie
s e un lucru mare . De fapt, re ultate mai bune sunt adesea
obținute atunci când oamenii fac un pas la un moment dat i fac
mici schimb ri n stilul lor de viaț .
Psihoterapeut Elena Șerban,
www.elenaserban.ro
Sfatul psihologului | 121

Ghid DOWN.doc

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to Ghid DOWN.doc

Similar to Ghid DOWN.doc (20)

Ghid DOWN.doc