1. Coropisnita produce pagube mari in sere , solarii , rasadnite si pe camp la diferite culturi de
legume, preferand tomatele, ardeii, vinetele, conopida, morcovii. Imediat dupa plantare
coropisnita produce pagube cuprinse intre 8-12%, prin distrugerea radacinilor. La 15-20 zile de
la plantare atacul inceteaza din cauza lignificarii tesuturilor.
Si prin deplasare, coropisnita produce pagube dislocand semintele in gernimare, astfel dupa
rasarire apar numeroase goluri. La radacinile mai groase de morcov, sfecla si tuberculi de cartod,
coropisnita roade parti mari, formand goluri in radacini astfel ajungand fara aspect si lipsite de
valoare comerciala.
O coropisnita adult are un corp de 30-35 mm lungime si o culoare cafenie. Prima parte a
toracelui (protonul) este destul de mare, bombat, ovoid si catifelat, iar picioarele anterioare sunt
destinate sapatului.
Combatere coropisnite
Pentru prevenire se recomanda:
-folosirea unui gunoi de grajd care nu este infestat
cu coropisnite;
-in toamna efectuarea unor araturi adanci pentru a expunea la temperaturi scazute a solului si a
formelor hibernante;
-prin efectuarea unor prasile repetate se distruge un numar mare de cuiburi, larve , oua si adulti;
- in toamna se recomanda crearea unor santuri capcana care se vor umple cu gunoi de grajd, in
care coropisnitele vor gasi conditii favorabile hibernarii. In iarna gropile se distrug , imprastiind
gunoiul la suprafata, astfel coropisnitele nu vor supravietui gerului.
Combatere coropisnite : se realizeaza cu Sintogrill 5G sau Gryllosin 5G administrate pe rand, 30
kg/ha sau pe intreaga suprafata 50kg/ha.Produsele actioneaza imediat dupa efectuarea
tratamentului si asigura o protectie de 30 de zile asupra culturilor.