CARTOFUL
IMPORTANTA
   Cartoful se utilizeaza in industria alimentara, optinanduse    produse uscate : faina,fulgi,gris si produse prajite :...
TEHNOLOGI DE CULTIVARE A      CARTOFULUI        ROTATIA
   Pentru realizarea unor producti mari de cartof si de calitate    buna, cu posibilitati de mecanizare si irigare, trans...
FERTILIZARE
   Excesul de azot este daunator, deoarecepartea aeriana    a plantei creste luxuriant,   Aplicarea azotului se face in ...
   Fosforul determina sporulile de productie mai    mici decat azotul, pana la 40-50kg tiberculi la    1hg substanta acti...
 Potasiu trebuie utilizat in primul rand la  soiurile semitardive si tardive, deorece  mentine foliajul in stare de funct...
   Fertilizarea organica    Asigura importante sporuri de productie prin    aportul in elemente nutritive si prin inbuna...
   Dozele de ingrasaminte se corecteaza in functie de    planta premergatoare, aplicarea gunoiului de grajd,    textura s...
Fertilizarea organica    Asigura importante sporuri de productie    prin aportul in elemente nutritive si prin    inbunat...
Gunoiul de grajd   Se utilizeaza cu precadere la soiurile tardive si la cele timpurii    (cresterea mai rapida prin incal...
LUCRARILE SOLULUI
Lucrarile solului trebuie executate diferentiat, in functie dezona climatica, tipul si textura solului, planta premergatoa...
   Aratura se efectueaza imediat dupa recoltarea pantei    premergatoare, administrarea ingrasamintelor organice si    ce...
MATERIALUL DE PLANTAT    Trebuie sa apartina solului si categoriei biologicestabilite pt zona sa fie sanatos, iar marimea ...
   fortarea cresteri coltilor (sau incoltirea propriu-zisa)    se realizeaza folosindu-se solariisau spatii care    benfi...
Densitatea plantatului . Unii cercetatori opineaza ca este mai indicat sa  se realizeze un nr mai mic de tulpini initiale...
DISTANTA INTRE RANDURI SI      METODE DE PLANTARE   La culturile de cartof extratimpuri si timpuri cu    tuberculi incolt...
Adancimea de plantare     Cartoful se planteaza mecanizat, de regula prin acoperire cu    biloane. Discurile de la masini...
Lucrari de ingrijire    Ingrijirea culturilor de cartof fara folosirea erbicidelor. De    la plantare la rasarire, interv...
Ingrijirea culturilor de cartof folosind        erbicide pentru combaterea                  buruienilor   Buruienile din ...
Ingrijirea culturilor de cartof folosind    erbicide pentru combaterea               buruienilor   Controlul insuficient ...
.   Recoltarea
   O data cu stransul tuberculilor,in urma masinii E-649    se face si sortarea lor, conform cu cerintele.    Recoltarea ...
Pastrarea tuberculilor in adaposturi            temporare ;   Silozuri, transee, gropi   Silozurile de suprafata   Sant...
Combaterea bolilor şi             daunatorilor   Controlul insuficient al culturilor de cartof    privind agentii `patoge...
 Atroseptica-înnegrirea bazei tulpinii, Momentul aplicării traramentelor este  indicat prin buletine de avertizare.  Înt...
Irigarea cartofului   s-a dovedit eficientă în toate zonele,    cercetările care au evidenţiat că cea mai    mare nevoie ...
Cartoful
Cartoful
Cartoful
Cartoful
Cartoful
Cartoful
Cartoful
Cartoful
Cartoful
Cartoful
Cartoful
Cartoful
Cartoful
Cartoful
Cartoful
Cartoful
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Cartoful

8,874 views

Published on

Published in: Travel
1 Comment
1 Like
Statistics
Notes
No Downloads
Views
Total views
8,874
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
5
Actions
Shares
0
Downloads
79
Comments
1
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Cartoful

  1. 1. CARTOFUL
  2. 2. IMPORTANTA
  3. 3.  Cartoful se utilizeaza in industria alimentara, optinanduse produse uscate : faina,fulgi,gris si produse prajite : Soiurile de cartof omologate si autorizate in romania, cuprinse in lista oficiala a soiurilor pentru anul 2000 se grupeaza astfel :soiuri timpuri La tona ,Nikita,Runica,Agata Soiuri semi timpuri :Sucevita,Barsa,Rozana,Kondor : Soiuri semi tarzi Casin,Muresan,Siculus : Soiuri tarzi Titus _Soiuri de masa cu un continut mai redus in amidon de 14_17% gusto placut periderma fina,neteda _Soiuri industriale, foarte produderctive cu un continut ridicat in amidon de 20_25% _Soiuri furajere bogate in amidin si proteine _Soiuri mixte care pot fi folosite in scop culinar
  4. 4. TEHNOLOGI DE CULTIVARE A CARTOFULUI ROTATIA
  5. 5.  Pentru realizarea unor producti mari de cartof si de calitate buna, cu posibilitati de mecanizare si irigare, transportul fara vatamarea tuberculilor , ca si amplasarea prezinta o deosebita importanta pentru cultivator. Infintare culturilor de cartof se face, in primul rand, in functie de textura solului, pe soluri nisipo_lutoase, luto_nisipease si lutoase, Dimensionarea parcelelor Rotatia cea mai corespunzatoare este de 4 ani daca nu egzista suficient teren corespunzator din punct de vedere textural sau al altor indici de fertilizare, este preferata rotatia de 3 dau chiar de 2 daca nu sa manifestat atac de nematodul auriu In ceea ce priveste planta premergatoare rezultatele cele mai bune se obtin dupa graminee si leguminoase lucerna in zona de campie si trifoiul in zone umede Mai putin indicate ca plante premergatoare sunt sfecla pentru zahar si porumbul, deoarece se recolteaza tarziu.Totusi porumbul nu pomate fi evitat ca planta premergatoare, datorita structuri culturilor, rezistenta cartofului la efectul prelungit al erbicidelor aplicate la porumb.Cartoful nu se cultiva dupa planta din familia solonacee si nici in monocultura
  6. 6. FERTILIZARE
  7. 7.  Excesul de azot este daunator, deoarecepartea aeriana a plantei creste luxuriant, Aplicarea azotului se face in doua etape, o parte in nainte de plantare si o parte dupa formarea tuberculilopr,determina formarea unei plante mai mici, dar productia de tuberculi creste comparativ cu situatia cand intreaga cantitate de azot se aplica la pregatirae patului germinativ sau la plantare. elementul Azotul este determinant asupra productiei de cartof. La 1kg azot se obtin in tara noastra, intre 40-110 kg tuberculi. Azotul se foloseste in cantitati mai mari la cartoful timpuriu, la care este necesara o crestere mai rapida a plantei pe aceasta baza, a tuberculilor pentru a obtine o recolta cat mai timpurie. La stabilirea dozelor de azot trebuie sa se tina seama ca in prima parte a vegetatiei, cartoful foloseste mai greu rezervele din sol, iar soiurile tardive solicita cantitati mai mari de azot, comparativ cu cele semi timpuri.
  8. 8.  Fosforul determina sporulile de productie mai mici decat azotul, pana la 40-50kg tiberculi la 1hg substanta activa. Cartoful este una dintre plantele care valotifica bine ingrasminte cu fosfor. Fosforul se foloseste in cantitati mai mici la cartoful extratimpuriu si timpuriu, dar mai mari la cartoful pentru consum de vara si de toamana-iarna, si mai ales culturile destinate obtinerii materialului de plantare, determinand un numar mai mare de tuberculi la cuib si o existenta mai buna la pastrare.
  9. 9.  Potasiu trebuie utilizat in primul rand la soiurile semitardive si tardive, deorece mentine foliajul in stare de functionare in intervalele de seceta,putanduse obtine sporuri de productie. Alaturi de fosfor, potasiul participa direct si indirect la o mai buna rezistenta a plantei la boli, la folosirea economica a apei, la cresterea continutului de amidon si a rezistentei la pastrare. Fertilizarea organica
  10. 10.  Fertilizarea organica Asigura importante sporuri de productie prin aportul in elemente nutritive si prin inbunatatirea insusirilor fizice, microbiologice si hidrofizice ale soiurilor. Gunoiul de grajd Se utilizeaza cu precadere la soiurile tardive si la cele timpurii (cresterea mai rapida prin incalzirea solului).Elementele nutritive neutilizate de cultura timpurie de cartof sunt valorificate de culturile succesive (castraveti, varza, fasole, soia, porumb pentru siloz ) Fertilizarea cu ingrasaminte chimice este indispensabila pentru realizarea unor productii mari si economice de cartof
  11. 11.  Dozele de ingrasaminte se corecteaza in functie de planta premergatoare, aplicarea gunoiului de grajd, textura slului si soiului cultivat :dupa plante tehnice se mareste doza de azot cu 10-20kg /ha, cea de fosfor cu 10-20kg/ha P2O5 iar cea de potasiu cu 10kg/ha k2O : dupa leguminoase anuale se micsoreaza doza de azot cu 10-20 kg /ha si se mareste doza de fosfor cu 15 kg/ha P2O5 : dupa leguminoase perene se micsoreaza doza de azot cu 20-30 kg/ha si se mareste doza de fosfor cu 20 kg/ P2O5 : in primul an dupa aplicarea gunoiului de grajd se micsoreaza doza de ingrasaminte chimice cu 10-20 kg/ha azot si fosfor 30-40-kg/ha potasiul :pe soiurile cu textura luto-argiloase se mareste doza de azot cu 10 kg/ha.Ingrasamintele cu fosfor se pot folosi cu nici o restrictie, iar cele cu potasiu, care contin clor trebuie aplicate in toamna facilitand astfel spalarea clorului din sol
  12. 12. Fertilizarea organica Asigura importante sporuri de productie prin aportul in elemente nutritive si prin inbunatatirea insusirilor fizice, microbiologice si hidrofizice ale soiurilor.
  13. 13. Gunoiul de grajd Se utilizeaza cu precadere la soiurile tardive si la cele timpurii (cresterea mai rapida prin incalzirea solului).Elementele nutritive neutilizate de cultura timpurie de cartof sunt valorificate de culturile succesive (castraveti, varza, fasole, soia, porumb pentru siloz ) Fertilizarea cu ingrasaminte chimice este indispensabila pentru realizarea unor productii mari si economice de cartof Dozele de ingrasaminte se corecteaza in functie de planta premergatoare, aplicarea gunoiului de grajd, textura slului si soiului cultivat :dupa plante tehnice se mareste doza de azot cu 10-20kg /ha, cea de fosfor cu 10-20kg/ha P2O5 iar cea de potasiu cu 10kg/ha k2O : dupa leguminoase anuale se micsoreaza doza de azot cu 10-20 kg /ha si se mareste doza de fosfor cu 15 kg/ha P2O5 : dupa leguminoase perene se micsoreaza doza de azot cu 20-30 kg/ha si se mareste doza de fosfor cu 20 kg/ P2O5 : in primul an dupa aplicarea gunoiului de grajd se micsoreaza doza de ingrasaminte chimice cu 10-20 kg/ha azot si fosfor 30-40-kg/ha potasiul :pe soiurile cu textura luto-argiloase se mareste doza de azot cu 10 kg/ha.Ingrasamintele cu fosfor se pot folosi cu nici o restrictie, iar cele cu potasiu, care contin clor trebuie aplicate in toamna facilitand astfel spalarea clorului din sol
  14. 14. LUCRARILE SOLULUI
  15. 15. Lucrarile solului trebuie executate diferentiat, in functie dezona climatica, tipul si textura solului, planta premergatoare, gradul de imburuienare si eroziunea solului. Tasarea solului reduce considerabil productia la cartof, indeosebi solurile grele. Pe solurile podzolice la care de regula. Stratul cu argila. Practic impermeabil, incepe la 18-20 cm, mecanizarea culturii reduce mult productia de tuberculi . Pe solurile mai grele, sacrificarea terenului (afanarea adanca) a dat rezultate bune Nivelarea solului (inainte sau dupa arat) este extrem de importanta in cultura mecanizata a cartofului, influientand pozitiv uniformitatea adancimii de plantatare, forma bilonului, erbicidarea si recoltarea.
  16. 16.  Aratura se efectueaza imediat dupa recoltarea pantei premergatoare, administrarea ingrasamintelor organice si celor chimice cu fosfat si potasiu, tocarea eventualelor resturi vegetale In primavara patul germinativ se pregateste numai dupa ce solul s-a zvantat, evitand formarea viitorilor bulgari.(1) daca solul a fost lucrat pe o adancime mica, bulgarii se formeaza tot la cuibul de cartof, dar sub tuberculi (2) ; tasarea solului de catre rotile tractorului duce la formarea bulgarilor la marginea cuibului de cartof, cu repercursiuni negative la recoltare (3) ; .bulgarii formati cu ocazia lucrarilor de ingrijire se gasasc pe bilon sau intre bilon Folosirea combinatorului s-a dovedit mai avantajoasa pentru pregatirea unui pat germinativ corespunzator, aceasta fiind alcatuit in de starea terenului ; numai la vibrocultor, grapa cu colti si grapa rotativa elicoidala,daca se urmareste o mai buna nivelare si combatere a buruienilo ; din vibrocultor si grapa rotativa elicoidala, in cazului terenului cu denivelari si tasat, dar fara buruieni. La lucrarile de pregatire a solului in primavara se aplica si ingrasamintele cu azot sau complexe
  17. 17. MATERIALUL DE PLANTAT Trebuie sa apartina solului si categoriei biologicestabilite pt zona sa fie sanatos, iar marimea tuberculilor sa fie de 40-70 g, ceea cese realizeaza prin sortare la deschiderea silozului sau depozitului. sortarea materialului de plantare scos din siloz sau depozit, indepartans tuberculii vatamati si bolnavi tratarea tuberculilor cu formalina 0,5% (11 formalina 40% la 80 1 apa) asigurare prornirii coltilor in vegetative prin asezarea tuberculilor in strat de circa 40 cm in camere incalzite la 16-180 C, pana ce apa coltii in masa, fara ca acestea sa depaseasca 1-2 mm (dureaza 8-10 zile)
  18. 18.  fortarea cresteri coltilor (sau incoltirea propriu-zisa) se realizeaza folosindu-se solariisau spatii care benficiaza de lumina naturala sau artificiala cu posibilitati de aierisire si in care se pot mentine temperatura de 12-150 C,iar la nevoie pana la 180 C (pentru a urgenta cresterea coltilor). Pentru asigurarea unei incoltirii corespunzatoare sunt necesare urmatoarele ; mentinerea temperarturii recomandate (12-150C) aierisirea de 2-3 ori pe zi mentinerea umiditati relative la peste 85%, folosind vase cu apa pe podea, stropirea tuberculilor cu apa cu stropitiri sau vermorelul iluminarea si in timpul noptii, realizandu-se colti mai vigurosi (40wati/m2)
  19. 19. Densitatea plantatului . Unii cercetatori opineaza ca este mai indicat sa se realizeze un nr mai mic de tulpini initiale (4-5 la cuib), care asigura productii bunr decat un numar mai mare, care se concureaza intre ele si pot debilita planta, in situatiile cand solul nu este suficient de fertil sau elementele xlimatice sunt nefavorabile (MOORLI J., VECER A.) In cazul cand se planteaza tuberculi mai mici se mareste desimea la plantare pentru a se asigura numarul normal de tulpini principale si-o suprafata de asimilatie clorofiliana.
  20. 20. DISTANTA INTRE RANDURI SI METODE DE PLANTARE La culturile de cartof extratimpuri si timpuri cu tuberculi incoltiti inainte de plantare, se folosescdistante intre randuri de 55-60 cm, plantarea efectuandu-se semimecanizat :se deschid rigole cu ajutorul cultivatorului prevazut cu corpuri de rarita, in care tuberculi se planteaza manual, iar acoperirea lor se face fie mecanizat cu acelasi mijloace, fie manual.Distantele intre tuberculi pe rand oscileaza, in functie de distanta intre randuri si desimea stabilita, intre 19-27 cm.
  21. 21. Adancimea de plantare Cartoful se planteaza mecanizat, de regula prin acoperire cu biloane. Discurile de la masinile de plantat (EPC-4 ;Sa BP 62,5 ; 6 SAD-75) trebuie sa fie astfel reglate incat sa rezulte un bilon uniform incheiat simetric fata de coama, lat la baza de circa 38-42 cm si inalt de 12-15 cm deasupra parti superioare a tuberculilor la bilon mic si 20-25 cm la bilon mare, astfel ca dupa asezarea pamantului in bilon tuberculii sa fie acoperiti cu un stratde pamant de 8-9 cm respectiv 16-19 cm. Plantatul in biloane este obligatoriu in cazul irigarii prin brade, apoi la zonele cu ploi abundente (reducandu-se pericolul excesului de apa in zona cuibului si diminuandu-se, astfel,atacul bolilor de putrezire) Cartoful se pomate planta si manual pe suprafete mici sau in urma plugului Plantarea pe brazde consta in executarea unei araturi, tuberculii punandu-se tot la a doua brazda, in cazul plugului purtat de tractor si la a treia brazda in cazul plugului tras de animale, in ambele cazuri distanta intre randuri este de aproximativ 60 cm, Pe terenurile situate in panta plantarea cartofului se fece pe curbele de nivel, facandu-se biloane pentru prevenirea eroziunii solului.
  22. 22. Lucrari de ingrijire Ingrijirea culturilor de cartof fara folosirea erbicidelor. De la plantare la rasarire, intervalul este de peste 30 zile (la cartoful preincoltit de 18-25 zile)
  23. 23. Ingrijirea culturilor de cartof folosind erbicide pentru combaterea buruienilor Buruienile din lanurile de cartof se combat cu multa greutate deoarece primele faze de vegetatie a plantei corespund cu perioade ploioase din lunile mai si iunie, cand nu se pomate intra cu mijloace mecanizate pentru distrugerea lor. Buruienile consuma cantitati mari de apa si elemente nutritive si scad eficienta tratamentelor impotriva bolilor (mai ales de mana) si daunatorilor (mai ales de gandacul de colorado), iar recoltarea mecanizata devine dificila sau imposibile.
  24. 24. Ingrijirea culturilor de cartof folosind erbicide pentru combaterea buruienilor Controlul insuficient al culturilor de cartof privind agentii patogenici ai bolilor, cat si prezenta daunatorilor, constituie adesea cauza unor productii mici si neeconomice. Doza de fungicid este de 5kg/ha la Turdacupral 50,de 2kg/ha la Dithane M-45,Bondozeb 80 Pu, Sandofan C-50 Pu, Temoal 52 Pu, de 2,5 kg /ha la Ridomil plus, Curzate, plus T 85 Pu si de 0,5 kg/ha la Brestan 60 WP. Irigarea cartofului S-a dovedit eficienta in toate zonele. Regimul de irigare se dirijeaza atat functie de nivelul precipitatiilor,cat si dinamica consunmului de apa al plantelor de cartofi.
  25. 25. . Recoltarea
  26. 26.  O data cu stransul tuberculilor,in urma masinii E-649 se face si sortarea lor, conform cu cerintele. Recoltarea se face numai pe vreme buna si la umiditatea corespunzatoare a solului. Vrejurile se distrug cu 7-8 zile mai inainte de recoltare,pe cale chimica la ingalbenire totala, folosind reglone 5l/ha, Harvade 25F in doza 2,5 l/ha s-au cu masina universala de tocat resturi vegetale (MUTRV) care lucreaza in agregat cu tractorul L-445. Combinele de recoltat dizloca pamantul cu tuberculi, separa pamantul si resturi vegetale, incarca tuberculi in remorca de transport, stationar, din buncarul combinei s-au din mers in remorca tractata paralel cu combina Avand in vedere ca din totalul stolonilor formati pe tulpina subterana numai 30-40% se transforma in tuberculi, exista mari rezerve pentru a se obtine producti de 70-110t/ha.
  27. 27. Pastrarea tuberculilor in adaposturi temporare ; Silozuri, transee, gropi Silozurile de suprafata Santul de aerisire este inlocuit printrun jgheab din sipci in formade (V) intors, cu deschidere la baza de 50 cm iar inaltimea de 30 cm. Silozurile ingropate sunt cunoscute sub denumire de transeie si gropi se practica in zonele mai racoroase din Transilvania si Nordul Moldovei.
  28. 28. Combaterea bolilor şi daunatorilor Controlul insuficient al culturilor de cartof privind agentii `patogeni ai bolilor, cat si prezenta daunatorilor, constituie adesea cauza unor productii mici şi neeconomice. Dintre numeroşii agenţi patogeni care produc boli ale cartofului amintim, Ervinia carotovora var.
  29. 29.  Atroseptica-înnegrirea bazei tulpinii, Momentul aplicării traramentelor este indicat prin buletine de avertizare. Întărzierea cu 3-5 zile a tratamentului faţă de momentul avertizat, diminuează cu 70-80% eficacitetea protejării foşiajului la mană, prin faptul ca aceasta intervenţie nu mai este preventivă. Doza de fungicid este de5kg/ha la turdacupral 50,de 2 kgkg/ha la duhane M-45, vondozeb 80 pu, sandofan.
  30. 30. Irigarea cartofului s-a dovedit eficientă în toate zonele, cercetările care au evidenţiat că cea mai mare nevoie de apă se manifestă de la tuberizare pănă la maturizare. În anii cu primăveri secetoase se recomandă să se facă o udare de aprovizionare sau o udare imediat după răsărire. Pentru cei interesaţi: acestor consumuri de apă umiditatea solului nu trebuie să scadă sub valoarea plafonului minim de 50-70% din I,U.A

×