Introducere in ingineria programarii

Ingineria programării
1. Introducere în
ingineria programării
Florin Leon
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași
Facultatea de Automatică și Calculatoare
http://florinleon.byethost24.com/curs_ip.htm
Florin Leon, Ingineria programarii, http://florinleon.byethost24.com/curs_ip.htm

2
Educația este când citești manualul.
Experiența este ce capeți dacă nu-l citești.
Pete Seeger

Introducere în
ingineria programării
1. Introducere
2. Fazele procesului de dezvoltare
3. Istoria programării
4. Concluzii

5
Software academic și industrial
 Exemplu: o problemă de 10.000 LOC (linii de cod)
 Student: 2 luni (5000 LOC / lună)
 Firmă: 1000 LOC/lună, 10 luni-om
 Software academic
 Versiune demo funcțională
 Hobby: nu necesită documentație și interfață complexă cu
utilizatorul, defectele sunt corectate când apar
 Software industrial
 Plătit de client
 Influențează mediul de afaceri
 Necesită o abordare inginerească, o disciplină de lucru

6
Software industrial
 Este construit pentru a rezolva unele probleme din
organizația clientului
 Funcționarea incorectă poate provoca pierderi financiare și chiar
pierderea de vieți omenești
 Trebuie să aibă calitate foarte bună
 Testare riguroasă înainte de livrare (30%-50% din efortul total)
 Dezvoltarea este împărțită pe faze pentru a gestiona mai bine
complexitatea (necesită documentație)
 Are cerințe de recuperare a datelor, toleranță la defecte,
portabilitate
 Acestea conduc la creșterea dimensiunilor

7
Regula lui Brooks
 Software-ul industrial în comparație cu
software-ul academic
 Productivitate: 1 / 5
 Dimensiune dublă
 Software-ul industrial necesită de 10 ori
mai mult efort decât software-ul academic

8
Ingineria programării
 Ingineria programării reprezintă aplicarea
unei abordări sistematice, disciplinate și
cuantificabile pentru dezvoltarea, operarea și
întreținerea produselor software
(Glosarul terminologiei ingineriei programării, IEEE,
Institute of Electrical and Electronics Engineers, 1990)

9
Software
 Software-ul este o colecție de programe de
calculator, proceduri, reguli, împreună cu
documentația și datele asociate
(IEEE)

10
Scopul ingineriei programării
 Utilizarea unor metodologii pentru dezvoltarea de software
 Rezultate repetabile
 Apropiere de știință
 Îndepărtarea de metodele ad-hoc cu rezultate imprevizibile
 Scopul dezvoltării de
produse software este
satisfacerea nevoilor
clienților sau utilizatorilor

11
Costul produselor software
 Costul produselor software depinde în primul rând de
efortul oamenilor
 Productivitatea este frecvent măsurată în linii de cod
(LOC) / lună-om
 Productivitatea medie pentru o aplicație nouă este de
300-1000 LOC / lună-om
 8000 $ / lună  8-25 $ / LOC
 Un program de dimensiune medie de 50.000 LOC poate costa
aproximativ 1.000.000 $

12
Software și hardware
 Un produs de un milion de dolari poate fi instalat pe un
calculator de câteva sute de dolari
 Software-ul este în prezent componenta principală a
unui sistem informatic

13
Întârzieri și instabilitate
 În 1988, un studiu a arătat că din 600 de firme, 35%
aveau proiecte informatice scăpate de sub control din
punct de vedere al bugetului și timpului de execuție
 Raportul Standish Group privind finalizarea proiectelor
IT în SUA

14
Lipsa de fiabilitate
 Software care:
 Nu face ce trebuie
 Face ce nu trebuie
 În sisteme complexe (incluzând componente electrice,
mecanice, hidraulice), de cele mai multe ori software-ul
este problema cea mai mare
 Defectele software-ului nu se datorează uzurii, ci erorilor
de proiectare și implementare

15
Defecte „celebre”
 28 iulie 1962 – distrugerea sondei spațiale Mariner I:
virgulă în loc de punct în limbajul Fortran
 1982 – explozia conductei sovietice de gaz
trans-siberiene
 1983 – defect în sistemul sovietic de avertizare nucleară
 1985-1987 – acceleratorul medical Therac-25:
“race condition”, 5 persoane și-au pierdut viața
 1988-1996 – generatorul de numere aleatorii al
protocolului Kerberos

16
 15 ianuarie 1990 – căderea rețelei de telefonie AT&T
 25 februarie 1991 – defectul rachetei Patriot în războiul
din Golf
 15 octombrie 1989 – căderea sistemului de dirijare a
traficului de la aeroportul Dallas - Fort Worth
 4 iunie 1996 – explozia rachetei Arianne 5: excepție
netratată pentru “overflow”
 Noiembrie 2000 – sistemul de radioterapie în Panama
City: 17 pacienți și-au pierdut viața din cauza expunerii la
radiații

17
 2011 – fondul de investiții AXA Rosenburg Group a fost
amendat cu 25.000.000 $ și obligat să plătească
despăgubiri investitorilor pentru ascunderea unui defect
software care a provocat pierderi de 217.000.000 $
clienților
 2011 – 22 de persoane arestate pe nedrept din cauza
unui defect în sistemul informatic al tribunalelor din New
South Wales, Australia
 12 decembrie 2014 – sistemele de control al traficului
aerian din sudul Marii Britanii s-au oprit pentru 45 de
minute, cauza fiind o singură linie de cod din anii ’90

18
Reprogramarea
 Când cerințele nu sunt specificate complet,
schimbarea lor conduce la refacerea tuturor
fazelor ulterioare
 Pentru proiecte cu durată lungă, cerințele
clientului se modifică
 Reprogramarea consumă 30% -40% din efortul
total de dezvoltare

19
Întreținerea
 Întreținere corectivă: eliminarea erorilor
 Întreținere adaptivă: adaptarea la alt mediu
 Întreținere perfectivă: includerea de funcționalități
suplimentare
 Legea evoluției software-ului: software-ul schimbă mediul,
apoi trebuie să se adapteze la noul mediu
 Întreținerea costă de obicei mai mult decât dezvoltarea unei
aplicații
 Presupune înțelegerea codului, modificarea, testarea de
regresiune
 În timpul dezvoltării, întreținerea este deseori neglijată
 Raport de cost 60:40 – 80:20

20
Scala proiectelor
 Proiectele complexe necesită metode diferite de
dezvoltare față de proiectele de mici dimensiuni
 Presupun formalizarea procedurilor inginerești și a
managementului de proiect
 Proiecte:
 Mici: < 10.000 LOC
 Medii: 10.000 – 100.000 LOC
 Mari: 100.000 – 1.000.000 LOC
 Foarte mari: > 1.000.000 LOC

21
Scala proiectelor
 Previziuni:
 1946: Goldstein, von Neumann (EDVAC, primul calculator binar cu
program stocat) – max. 1000 instrucțiuni
 1981: Bill Gates (la apariția IBM PC) – max. 640 KB RAM
 Realitatea:
 1966: sistemul de operare IBM
OS 360, 5000 de ani-om
 1977: naveta spațială NASA,
40.000.000 LOC
 1983: System V versiunea 4.0
Unix, 3.700.000 LOC
 1992: sistemul de rezervare a
biletelor KLM, 2.000.000 LOC
în limbaj de asamblare

22
Triunghiul managementului
de proiect
 Managementul unui proiect este condus de trei factori majori: costul, timpul și
domeniul de aplicare (engl. “scope”, întinderea, anvergura)
 Costul este o măsură a resurselor utilizate pentru sistem
 În cazul software-ului, este dominat de costul de personal
 Costul poate fi estimat ca efort (luni-om) * cost mediu (lunar)
 Include costul suplimentar pentru hardware și instrumentele de dezvoltare
 Timpul
 Mediul de afaceri dorește reducerea timpului de livrare
 Creșterea productivității (LOC / lună-om) determină scăderea timpului și a costului
 Domeniul este dat de specificații

23
Calitatea
 Calitatea presupune, conform standardului internațional al calității produselor
software ISO/IEC 9126:
 Funcționalitate (engl. “functionality”)
 Asigurarea funcțiilor care satisfac nevoile exprimate explicit sau implicite
 Include securitatea: persoanele neautorizate să nu aibă acces iar celor autorizate să nu le
fie refuzat accesul
 Fiabilitate (engl. “reliability”)
 Menținerea unui nivel specificat de performanță
 Utilizabilitate (engl. “usability”)
 Capacitatea de a fi înțeles, învățat și utilizat
 Eficiență (engl. “efficiency”)
 Asigurarea unor performanțe adecvate relativ la volumul de resurse utilizate
 Mentenabilitate (engl. “maintainability”)
 Capacitatea de a fi modificat pentru corecții, îmbunătățiri sau adaptări
 Portabilitate (engl. “portability”)
 Capacitatea de a fi adaptat pentru medii diferite exclusiv pe baza mijloacelor existente în
produs

24
Calitatea
 Importanța fiecărei dimensiuni de calitate depinde de
natura proiectului
 Sistem critic: fiabilitate
 Joc: utilizabilitate
 Înainte de dezvoltare, trebuie specificat obiectivul
principal de calitate
 Fiabilitatea este considerată în general cea mai
importantă
 Se măsoară în defecte / KLOC
 Bunele practici curente: mai puțin de 1 defect / KLOC
 Definirea unui defect depinde de proiect sau de standardele
organizației dezvoltatoare

25
Schimbarea
 Schimbările din mediul comercial sunt rapide și
frecvente, implică schimbarea produselor
software aferente
 Așteptările privind schimbarea sunt mai mari în
cazul software-ului pentru că acesta nu are
proprietăți „fizice”
 Dezvoltarea software-ului trebuie să fie adaptată
schimbărilor continue

26
Consecvență și repetabilitate
 Succesele trebuie să fie repetabile
 Calitatea și productivitatea trebuie să fie
consecvente
 Acest lucru permite unei organizații:
 Să prevadă cu acuratețe rezultatele proiectelor
 Să își îmbunătățească procesele de dezvoltare
 Se impune standardizarea unor proceduri și
folosirea unor metodologii

28
Fazele dezvoltării
 Dezvoltarea pe faze împarte problema în mai multe aspecte care
pot fi tratate separat
 Costul de dezvoltare este mai mic decât în cazul în care problema
ar fi abordată în întregime
 Permite verificarea calității la intervale stabilite, de exemplu după
fiecare fază, în loc să se aștepte până când produsul este finalizat
 Există multe metodologii de dezvoltare iar organizațiile au de multe
ori propriile versiuni
 În general, rezolvarea oricărei probleme constă în:
 Analiza problemei și specificarea cerințelor
 Proiectare
 Implementare (codarea, programarea propriu-zisă)
 Testare

29
Analiza
 Presupune înțelegerea problemei (CE se dorește de
la sistem)
 Scopul este documentarea cerințelor
 Au loc două activități majore:
 Înțelegerea problemei (analiza)
 Pentru un sistem nou, este dificilă și presupune creativitate
 Specificarea cerințelor
 Cerințele funcționale și de performanță, constrângerile
 Manualul de utilizare preliminar: interfețele principale cu
utilizatorul

30
Proiectarea
 Scopul este planificarea unei soluții pentru
problema specificată (CUM se va rezolva)
 Tipuri de proiectare:
 Proiectarea arhitecturală
 Componente sau subsisteme, interacțiunile acestora
 Proiectarea de nivel înalt
 Specificarea modulelor, structurilor de date, formatelor
 Şabloane de proiectare
 Proiectarea detaliată
 Logica internă a modulelor

31
Implementarea
 Traducerea proiectării într-un anumit limbaj de
programare
 Detaliile care țin de limbaj nu sunt specificate în faza de
proiectare
 Scopul trebuie să fie reducerea timpului de testare și
întreținere, prin simplitate și claritate
 Programele trebuie să fie:
 Ușor de citit și de înțeles
 Ușor de modificat și de extins

32
Testarea
 Este principala măsură de control al calității
 Presupune detectarea defectelor software-ului
 Din toate fazele, nu numai din faza de implementare
 Tipuri de testare:
 Testarea unităților: a modulelor individuale
 Testarea integrării: a interconectării modulelor
 Testarea sistemului: a cerințelor sistemului
 Testarea de recepție (engl. “acceptance testing”): operarea
pe datele reale ale clientului

33
Testarea
 Este o activitate critică și de durată
 Deseori necesită un plan de testare
 Rezultate:
 Raportul de test
 Descrie cazurile de test executate și rezultatele obținute
 Raportul de erori
 Descrie erorile întâlnite

35
Zuse Z3 (Germania, 1941)
 Primul calculator funcțional controlat prin program
 Construit din relee telefonice mecanice

Plankalkül
 Primul limbaj de programare (exclusiv teoretic)
36

37
Colossus (Marea Britanie, 1944)
 Mașini folosite pentru a decripta mesaje secrete
de nivel înalt ale armatei germane
 Construite din lămpi electronice vidate
 Au rămas secrete până în 1975

38
ENIAC (SUA, 1945)
 Primul calculator electronic de uz general, avea 30 t
 Proiectat pentru a calcula tabele balistice pentru armata SUA
 Programarea se realiza prin manipularea comutatoarelor și
cablurilor

39
EDVAC (SUA, 1949)
 Binar, nu zecimal ca ENIAC
 Raportul lui John von Neumann asupra lui EDVAC conține
descrierea arhitecturii von Neumann

40
EDSAC (Marea Britanie, 1949)
 Unul din primele calculatoare cu program stocat
 Instrucțiuni procesor și bibliotecă de subrutine
 A descoperit cel mai mare număr prim la vremea respectivă
 A rulat primul joc video, OXO (X și 0)

41
Mark I (Marea Britanie, 1949)
 Unul din primele calculatoare cu program stocat
 Prima utilizare a registrelor index
 Primul program: test al numerelor prime Mersenne (2n - 1)
 Mark II – “bug” (o molie care a stricat un releu)

Perceptronul Mark I
 În 1960, Frank Rosenblatt a demonstrat algoritmul de
învățare al perceptronului (o rețea neuronală simplă)
cu ajutorul calculatorului Mark I, pentru o problemă de
clasificare de imagini
42

43
LEO (Marea Britanie, 1951)
 Prima aplicație comercială a unui
calculator: Joseph Lyons and
Co., firmă de catering și
producție alimentară
 Utilizat pentru state de plată,
inventar, instrucțiuni de
asamblare, planificarea livrărilor,
facturi etc.

44
UNIVAC (SUA, 1951)
 Construit de inventatorii ENIAC, Eckert și Mauchly
 Destinat în principal mediului comercial
 Prima vânzare: Biroul de Recensământ al SUA
 A prezis la CBS victoria clară a lui Eisenhower din 1952
 Costa până la 1.500.000 $ și avea 13 t

45
IBM 650 (SUA, 1953)
 Primul calculator produs în serie
 2000 de sisteme produse între 1954 - 1962
 Putea relua execuția în cazul unei erori și nu
necesita restartarea manuală

46
Fortran (1954)
 Dezvoltat de IBM
 Destinat calculelor numerice și științifice
 Încă popular în calculul de mare performanță

47
Lisp (1958)
 Sintaxă specifică bazată pe paranteze
 Limbaj favorit pentru aplicații de inteligență artificială
 Poate manipula codul sursă ca pe o structură de date

48
Algol (1958)
 Primul limbaj care a utilizat blocuri “begin - end”
 A devenit un standard pentru descrierea algoritmilor

49
Cobol (1959)
 Destinat aplicațiilor comerciale, financiare și
administrative

50
Tranzistorul
 Lilienfeld, 1926
 Bardeen, Brattain și Shockley,
Bell Labs, 1947, premiul Nobel
pentru fizică, 1956
 Un tranzistor avea 1/50 din
dimensiunea și 1/100 din
greutatea unei lămpi
 Inițial, industria de electronice
nu a fost interesată
 Tirania numerelor

51
Circuitele integrate
 Aveau posibilitatea de a fi produse în serie
 La început un circuit integrat costa 1000 de
dolari și avea o rată de defectare de 90%
 Cursa spațială
 Sputnik 1 (1957)
 Iuri Gagarin (1961)
 Pentagonul și NASA erau dispuse să
investească în tehnologia circuitelor
integrate
 Modulul lunar Apollo 11 avea cel mai
puternic calculator din lume în 1969
 10 ani mai târziu, un circuit integrat costa
1 cent și era de 1000 de ori mai puternic

52
Realizări
 Scăderea în dimensiuni: „a treia generație” de
calculatoare, de exemplu IBM System/360 (1965), 300 kg
 Legea lui Moore (1965, 1975): complexitatea
hardware-ului se dublează la fiecare doi ani
 ARPANET (1969)
 Avea ca scop conectarea computerelor mainframe de la diferite
universități din SUA
 Stă la baza internetului de astăzi

53
Simula (Norvegia, 1962)
 Primul limbaj orientat pe
obiecte
 Destinat simulărilor
 Avea clase, obiecte,
metode virtuale, garbage
collector
 Sintaxă bazată pe Algol
 A influențat puternic
limbajele orientate pe
obiecte ulterioare

54
Basic (1964)
 Destinat programării de
către nespecialiști
 Primul produs vândut de
Microsoft, Altair Basic
(1975) și primul caz major
de piraterie software
 Popular în anii ’80 pentru
“home computers”, HC
 Utilizat și astăzi:
Microsoft Visual Basic

Industria software
 Termenul de “software” a fost propus în 1958 de
statisticianul John Tukey
 Până în anii ’60, producătorii de calculatoare vindeau
software-ul împreună cu hardware-ul, inclus în preț
(sisteme de operare, compilatoare, alte utilitare)
 De la 1 ianuarie 1970, IBM a început să vândă separat
software-ul (engl. “unbundle”)
 Aplicații de succes: limbaje de simulare, compilatoare,
transformarea codului sursă în schemă logică, manager
de fișiere și generator de rapoarte
55

56
Criza software
 Programarea era foarte dificilă
 Puterea hardware-ului creștea continuu, la fel și așteptările
la adresa software-ului, care nu putea ține pasul
 Un raport din anii ’60 arăta că:
 2% din sistemele software contractate au funcționat de la
predare
 3% din sistemele software au putut funcționa după câteva
modificări
 29% au fost predate dar n-au funcționat niciodată
 19% au fost folosite dar au fost abandonate
 47% au fost plătite dar niciodată predate

57
Conferințele NATO
 1968: Conferința Comitetului științific al NATO cu tema
„Ingineria programării”, Garmisch, Germania
 Aici s-a propus pentru prima dată termenul de „Ingineria
programării” (engl. “Software Engineering”) de către Friedrich L.
Bauer
 1969: Conferința NATO cu tema „Tehnici ale ingineriei
programării”, Roma
 Bauer (1972): Ingineria programării reprezintă stabilirea
și utilizarea unor principii inginerești solide pentru a
obține în mod economic software fiabil și care lucrează
eficient pe mașini reale.

58
XEROX PARC (1970)
 Incubatorul multor elemente ale calculatoarelor
moderne:
 Mouse-ul
 Interfața grafică cu utilizatorul cu ferestre și icoane
 Editor de text de tip “What You See Is What You Get”
 Ethernet
 Mediul de dezvoltare integrat Smalltalk (POO)
 Imprimanta laser

59
Unix (1970)
 Thomson, Richie, McIlroy – Bell Labs
 1973: rescris în C
 A condus la creșterea portabilității
 Obiective:
 Portabil, multi-tasking, multi-user
 Caracteristici:
 Stocarea datelor ca text
 Sistem de fișiere ierarhic
 Tratarea dispozitivelor ca fișiere
 Interpretorul liniei de comandă ce utilizează “pipelines”

60
Software vs. hardware
 1973: Barry Boehm prezice că software-ul
va depăși hardware-ul din punct de vedere
al costurilor
 Raportul său către DARPA a inițiat o schimbare
de direcție în domeniu

61
Microprocesorul.
Alte calculatoare
 Intel 8080 (1974): primul
microprocesor, a patra
generație de calculatoare
 Altair 8800 (1975): scânteia
care a dus la revoluția
calculatoarelor personale

62
Alte calculatoare
 IBM 5100 (1975): primul
„Calculator Portabil”,
incluzând tastatură,
ecran, dispozitiv de
stocare a datelor pe
bandă magnetică
 Apple (1976): kit de
calculator personal, primul
floppy disk de 5.25" și
primul program foaie de
calcul, VisiCalc

63
Limbaje de programare
 Pascal (1970): Niklaus Wirth
 Destinat inițial predării programării structurate
 Recursivitate
 C (1972): Dennis Ritchie la AT&T Bell Labs
 Destinat inițial scrierii sistemului de operare Unix
 SQL (1974): D. D. Chamberlin, R. F. Boyce
 Destinat manipulării datelor din sistemul de baze
de date relaționale IBM System R

64
 Smalltalk (1972): Xerox PARC
 Scop educațional, „simbioza om-calculator”
 Orientat pe obiecte, tipuri dinamice, reflection

65
 Prolog (1972): Alain Colmerauer, Marsilia
 Limbaj declarativ, cu rădăcini în logica formală
 Destinat inițial prelucrării limbajului natural, utilizat apoi pentru
demonstrarea de teoreme, sisteme expert etc.

66
Industria software în anii ’70
 Atari (1972)
 Jocuri video: Pong, Pond Double,
Space Race, Gotcha!
 Microsoft (1975)
 Altair Basic
 Oracle (1977)
 Prima versiune intitulată “version 2”

67
Calculatoarele personale
IBM PC (1981) Apple Macintosh (1984)

CTRL + ALT + DEL
 IBM PC, repornirea sistemului de la tastatură
 1 tastă, apoi 2 taste – erau des apăsate din greșeală, se pierdeau lucrările nesalvate
 Apoi s-au ales 3 taste, CTRL + ALT + ESC, dar tot puteau fi apăsate din greșeală
 În final, s-a ajuns la combinația CTRL + ALT + DEL
68

69
Calculatoarele personale
Sinclair ZX Spectrum (UK, 1982) Commodore 64 (SUA, 1982)

Clone Spectrum
 Fabricate în România:
 Felix HC
 HC 85, HC 88, HC 90, HC 91, HC91+ (HC128),
HC 2000, HC386
 Cobra
 CIP-03
 JET
 TimS
70

71
Anii ’80
 MS-DOS (1981)
 Microsoft Windows (1985)
 MS Office (Word, 1984)
 World Wide Web (Tim
Berners-Lee, CERN, 1989)
 C++ (Bjarne Stroustrup, 1983)
 Perl (1987)
Microsoft Windows 1.0 MS Word pentru MAC OS X

Floppy disks
 8", 1971-1977, 80 KB – 1,2 MB
 5,25", 1976-1984, 98,5 KB – 1,2 MB
 3,5", 1982-1998, 400 KB – 1,44 MB
72

73
Rezultate interesante
 „Nu există gloanțe de argint” (Brooks, 1986)
 Complexitatea esențială
 Complexitatea accidentală
 Regula 80-20 (Principiul Pareto)
 80% din efecte sunt determinate de 20% din cauze
 80% din utilizatori folosesc în general 20% din
trăsăturile unui produs software
 80% din erorile Windows și Office erau cauzate de
20% din totalul defectelor, iar 50% din erori de 1% din
defecte (2002)

74
Anii ’90
 Sisteme de operare
 Microsoft Windows
 Linux (1991)
 Browsere
 Mosaic (1993)
 Netscape Navigator (1994)
 MS Internet Explorer (1995)
 Servicii de webmail
 Hotmail (1996)
 Yahoo! Mail (1997)
 Motoare de căutare
 Google (1998)
 Limbaje de programare
 Python (1991)
 PHP (1995)
 Java (1995)
 JavaScript (1996)
Windows 3.1
Mosaic

75
Mileniul 3
 Sisteme de operare
 Windows XP (2001), Windows 7 (2009), Windows 8 (2012),
Windows 10 (2015)
 Browsere
 Mozilla Firefox (2003)
 Google Chrome (2008)
 Gmail / Google Mail (2004)
 Motoare de căutare
 Microsoft Bing (2009)
 Limbaje de programare
 C# 1.0 (2002), C# 5.0 (2012), C# 6.0 (2015)

76
Cote de piață
 Browsere (ian. 2017) http://gs.statcounter.com
 Chrome: 52% (RO: 64%)
 Safari: 15% (RO: 7%)
 UC Browser (Alibaba, China): 8%
 Firefox: 7% (RO: 12%)
 Motoare de căutare (ian. 2017) http://gs.statcounter.com
 Google: 93% (RO: 98%)
 Bing: 3% (RO: 1%)
 Gmail: 1 miliard de utilizatori activi pe lună în feb. 2016
 Yahoo! Mail: 1 miliard de utilizatori activi pe lună în feb. 2016
 Outlook.com: 400 de milioane de utilizatori activi pe lună în iul. 2016
 54% din email-uri sunt deschise de pe echipamente mobile

77
Rețele sociale
 Mai mult de 100 de site-uri
 Printre cele mai utilizate: http://expandedramblings.com
 Facebook (fondat în 2004)
 1,86 miliarde vizitatori activi pe lună în feb. 2017
 LinkedIn (fondat în 2003)
 467 milioane vizitatori activi pe lună în oct. 2016
 Twitter (fondat în 2006)
 317 milioane vizitatori activi pe lună în oct. 2016

78
Concluzii
 Ingineria programării este o colecție de metode și
recomandări pentru dezvoltarea eficientă de programe
de mari dimensiuni
 Software-ul nu este doar o mulțime de programe, ci
include documentația și datele asociate
 Fazele fundamentale ale dezvoltării programelor sunt:
analiza, proiectarea, implementarea și testarea
 Istoria sistemelor de calcul și a programării se întinde
pe aproximativ 70 de ani iar dezvoltarea prezentă a
domeniului este fără precedent

Introducere in ingineria programarii

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (7)

Similar to Introducere in ingineria programarii

Similar to Introducere in ingineria programarii (20)

More from Florin Leon

More from Florin Leon (17)

Introducere in ingineria programarii