1. 201 volume 1 / nr. 1 (5 )5 4 5
1. EDITORIAL /
EDITORIAL
2. SYNTHESIS /
SINTEZE
3. STUDIES AND RESEARCHES /
ŞlSTUDII CERCETĂRI4. METHODOLOGY / METODOLOGIE
6. CASES /
STUDII
DE CAZ
5. STUDENTS DEBUTE /
DEBUT STUDENŢESC
7. SIGNAL /
SEMNAL
8. REVIEWS /
RECENZII
Ioan Abrudan
Соstaсhе Rusu
Andrea Deaconescu
Carmen Gasparotti
Sorin Adrian Achim
Managementul tripletei
„produc ie-calitate-
mentenan ă” prin metoda
AMDEC / “Production-
quality-maintenance”
triplet management by
using the FMECA method
Dan-Cristian Dabija
Cătălin Postelnicu
Carmen Raluca Jucan
Dan Miricescu
Alexandra Dădârlat, Dănu Dumitrașcu
Carmen Maria Mureşan, Adriana Mirela Sava,
Alexandru Vasile Purcea
Sabin Siserman
Dana Teodora Dragonici
Ioan Constantin Rada, Liliana Doina Măgdoiu, Ioana Carmen Rada
Radu Dorin Lenghel
Georgiana Simona Oprea, Roxana Carmen Cordoş,
Adriana-Mirela Sava
Daniel Filip, Ioan Simion Dan, Călin Ciprian O el
Elena-Simina Lakatos, Oana-Bianca Bercea,
Alina Moldovan, Laura Bacali
Raluca Daicu
Emeric Ovidiu Laposi, Ioan Simion Dan, Daniel Filip
5
15
65119
224220205203

2. Editor-in-chief:
- Technical University of Cluj-NapocaIoan Abrudan
Editorial board:
Laura Bacali - Technical University of Cluj-Napoca
Ioan Bârsan - “Lucian Blaga” University of Sibiu
Laureanu Bogdan - “Lucian Blaga” University of Sibiu
Constantin Brătianu - Bucharest Academy of Economic Studies
Constantin Bungău - University of Oradea
Florian Buşe - University of Petroşani
Dan Cândea - Technical University of Cluj-Napoca
Mariana Cărean - Technical University of Cluj-Napoca
Gheorghe Condurache - “Gheorghe Asachi” Technical University of Iaşi
Ioan Dona - University of Agronomical Sciences and Veterinary
Medicine ( ) of BucharestUSAMV
Manea Drăghici - University of Agronomical Sciences and Veterinary
Medicine ( ) of BucharestUSAMV
Constantin Dumitru - University of Craiova
Doru Fărcaş - Technical University of Cluj-Napoca
Marian Gheorghe - University Politehnica of Bucharest
Marilena Ghiţă - Technical University of Civil Engineering of Bucharest
Gheorghe lonescu - West University of Timişoara
Monica Izvercianu - „Politehnica” University of Timişoara
Mircea Lobonţiu - North University of Baia-Mare
Florin Lungu - Technical University of Cluj-Napoca
Liviu Marian - “Petru Maior” University of Târgu Mureş
Vladimir Mărăscu-Klein - „Transilvania” University of Braşov
Emilian Merce - University of Agronomical Sciences and Veterinary
Medicine ( ) of Cluj-NapocaUSAMV
Constantin Militaru - University Politehnica of Bucharest
Liviu Moldovan - “Petru Maior” University of Târgu Mureş
Constantin Oprean - “Lucian Blaga” University of Sibiu
Horia Popa - „Politehnica” University of Timişoara
Corneliu Radu - University Politehnica of Bucharest
Liviu Roşca - “Lucian Blaga” University of Sibiu
Costache Rusu - “Gheorghe Asachi” Technical University of Iaşi
Aurelian Simionescu - University of Petroşani
Gheorghe Simionescu - University of Bacău
Sorin Şuteu - Technical University of Cluj-Napoca
Ioan Tureac - „Transilvania” University of Braşov
- Technical University of Cluj-NapocaRadu Constantin Vlad
International advisory board:
Kiril Anguelov - Univers Tehnica Sofia, Bulgaria
M rio da Araujo - University of Minho, Portugaliaa
Zhanna Belyaeva - Ural Federal University, Russian Federation
Th ophile Dzaka - Universit Marien Ngouabi, Brazzaville, Congoé é
Ghada El Khayat - Alexandria University, Egypt
Georges H nault - Universit d'Ottawa, Canadaé é
Vassilis Moustakis - Technical University of Crete, Chania, Greece
Hanns Pichler - University of Economics & Business Administration Vienna
Nelio Pizzolato - Universidade Catholica do Rio de Janeiro, Brasil
Claudine Ratsimbazafy - , Antananarivo, MadagascarINSCAE
Neelu Rohmetra - University of Jammu, India
Jean Michel ervet - Geneva, SwitzerlandS IUED
Martine Spence - Universit d'Ottawa, Canadaé
Nguyen Van Chan - Universit d' conomie Na ionale, Hanoi, Vietnamé É t
Laszlo Vasa - Szent Istvan University, Hungary
Neharika Vohra - Indian Institute of Management Ahmedabad, India
Editorial staff:
1. Editorial oan Abrudan: I
2. Synthesis: oan Abrudan, Dan ândeaI C
3. Studies and researches:
I Coan Abrudan, Dan ândea
4. Methodology: Sorin Şuteu
5. Students debute: Roxana Cordoş, Doru Fărcaş
6 Cases: Laura Bacali, Doru Fărcaş.
7. Signal Florin Lungu:
8. Reviews: oan Abrudan, Dan ândeaI C
9. Personalities:
Mariana Cărean
10. Correspondence, instructions for authors:
Călin Ciprian Oţel
Co-editor: Călin Ciprian Oţel
Layout manager: Ioan Simion Dan
Technical staff:
Violeta Firescu, Daniela Corina Jucan
Str. Doroban ilor nr. 71-73
400609 Cluj-Napoca, jud. Cluj
Tel./Fax: 0040-264-462481
www.amier.org
www.rmee.org
E-mail: contact@amier.org
contact@rmee.org
Revistă clasificată în categoria B+ de către Consiliul Na ional al Cercetării Știin ifice din Învă ământul Superior
Indexed in: ULRICH’S Periodicals Directory
Business Source(r) Complete databaseEBSCO
Index Copernicus
Cabell’s Directories

3. Todesco Publishing House, Cluj-Napoca, (print) 1583-624X, (online) 2360-2155ISSN ISSN

4. Revista de Management şi Inginerie Economică, Vol. 14, Nr. 1, 2015
- 1 -
CUPRINS
1. Editorial
Activitatea organizației ca și confluență între interesele stakeholderilor.............................................. 5
Prof.dr.ing., ec. Ioan Abrudan – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
2. Sinteze
Determinanţi ai transferului de cunoştinţe şi competenţe în educaţie ................................................. 15
Prof.dr.ing.,ec. Соstaсhе Rusu – Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iași
Optimizarea procesului de lepuire a suprafeţelor prin proiectare robustă ......................................... 29
Prof.dr.ing. Andrea Deaconescu – Universitatea „Transilvania” din Brașov
Planificarea proiectelor de mediu cu ajutorul reţelelor A-O-N........................................................... 39
Conf.dr.ec., dr.ing. Carmen Gasparotti – Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați
Studiu descriptiv privind principalele caracteristici ale cererii pe piața evaluării bunurilor mobile
din România ......................................................................................................................................... 55
Conf.dr. Sorin Adrian Achim – Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca
3. Studii și cercetări
Relația susținător – lider și influența acesteia asupra funcționării eficiente a echipelor............................ 65
Conf.dr.ec.,ing. Dan Miricescu – Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Rolul și importanța capitalului uman în organizațiile contemporane ...................................................... 78
Drd.ec. Alexandra Dădârlat, Prof.dr. Dănuț Dumitrașcu – Universitatea „Lucian Blaga” din
Sibiu
Cercetare de marketing privind opinia studenților despre alegerile prezidențiale din etapa a II-a.... 87
Şef lucr.dr.ing. Carmen Maria Mureşan, Şef lucr.dr.ing.,ec. Adriana Mirela Sava, Student
Alexandru Vasile Purcea – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Repere diacronice ale paradigmei guvernanța corporatistă................................................................ 97
Drd.ec.,ing. Sabin Siserman – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Gradul de interes al consumatorilor cu privire la modă.................................................................... 105
Drd. Dana Teodora Dragonici – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
4. Metodologie
Activităţile de comunicare şi promovare ale inginerilor economişti în domeniul produselor energetice
(I)........................................................................................................................................................ 119
Prof.dr.ec.,ing. Ioan Constantin Rada, Şef lucr.dr.ing. Liliana Doina Măgdoiu – Universitatea
din Oradea, Ec. Ioana Carmen Rada – B.N.R. - Agenţia Bihor
Procedura auditului statutar.............................................................................................................. 135
Conf.dr. Radu Dorin Lenghel – Universitatea Creștină “Dimitrie-Cantemir” Cluj-Napoca

5. Revista de Management şi Inginerie Economică, Vol. 14, Nr. 1, 2015
- 2 -
Practici europene ale filantropiei ...................................................................................................... 153
Dr.ec. Georgiana Simona Oprea, Conf.dr.jur. Roxana Carmen Cordoş, Ș.l.dr.ing., ec.
Adriana-Mirela Sava – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Instrumente și metode utilizate în lanțul de aprovizionare (partea a II-a) ........................................ 161
Șef lucr.dr.ing. Daniel Filip, Șef lucr.dr.ing. Ioan Simion Dan, Șef lucr.dr.ing. Călin Ciprian
Oțel – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Parteneriatul dintre industrie și universitate din perspectiva inovării deschise................................ 173
Dr.ing.,ec. Elena-Simina Lakatos, Drd. Oana-Bianca Bercea, Drd.ing. Alina Moldovan,
Prof.dr.ing.,ec. Laura Bacali – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Tehnică inovativă utilizată la analiza extinderii unei întreprinderi constructoare de mașini ........... 183
Drd.ing. Raluca Daicu – Universitatea „Transilvania” din Brașov
Comunicare eficientă.......................................................................................................................... 193
Drd.ing. Emeric Ovidiu Laposi, Șef lucr.dr.ing. Ioan Simion Dan, Șef lucr.dr.ing. Daniel
Filip – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
5. Debut studențesc
Motivaţia. Implicaţii în management ................................................................................................. 203
Carmen Raluca Jucan – Studentă anul I, Inginerie Economică, Universitatea Tehnică din
Cluj-Napoca
6. Studii de caz
McDonald’s – între internaționalizarea și regionalizarea valorii restaurantelor sale............................ 205
Conf.dr. Dan-Cristian Dabija, Conf.dr. Cătălin Postelnicu – Universitatea „Babeș-Bolyai”
din Cluj-Napoca
7. Semnal.................................................................................................................................... 220
8. Recenzii
Managementul tripletei ”producție - calitate - mentenanță” prin metoda AMDEC ......................... 224
Prof. dr. ing. Silvia Avasilcăi – Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iași

6. Metodologie
- 193 -
COMUNICARE EFICIENTĂ
EFECTIVE COMMUNICATION
Drd.ing. Emeric Ovidiu LAPOSI
Șef lucr.dr.ing. Ioan Simion DAN
Șef lucr.dr.ing. Daniel FILIP
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Abstract: NLP known as Neuro Linguistic Programing sees communication as a continuous process,
both internally and externally, which never stops during lifetime. Also emphasizes the importance of the
communication process, the interrelation and interdependence of emotions, thoughts, language and
behavior. The two communications models consecrated by NLP, known as meta-model and Milton
model, complete the two dimensions of communication process, from the conscious to unconscious
levels, and vice versa, offering opportunities for understanding, accelerated learning, improvement, and
probably the most important: the desired changes.
Keywords: communication, models, learning, relations, change, ...
1 INTRODUCERE
Cineva spunea că auzim doar jumate din ce ni
se spune, înțelegem doar jumătate din ce auzim,
credem doar jumătate din ce înțelegem și reținem
doar jumătate din ceea ce credem. Din studiile de
specialitate reiese că trimitem în jur de 300 de
mesaje pe zi, incluzând aici atât mesajele pe care
intenționăm să le trimite cât și cele neintenționate.
Tot în cele 300 de mesaje sunt incluse și mesajele
noastre rezultate ca reacție la interlocutorii noștri.
Dina Jo Chacon, cunoscut specialist în comunicare
interpersonală, explica de ce oamenii vorbesc unii
cu alții: “Când vorbim, este pentru că avem o idee
sau un sentiment pe care vrem să îl împărtășim cu
alții. Vorbim pentru a ne familiariza și cunoaște
unii pe alții, pentru a construi relații, pentru a
împărtășii emoții, pentru a oferi informații și a
influenta, cu scopul de a ne face înțeles punctul
1 INTRODUCTION
Someone said that we only hear half of what
we are told, we only understand half of what we
hear, we only believe half of what we understand
and we remember only half of what we believe.
Specialized studies show that we send about 300
messages a day, including both the messages we
intend to send the unintentional ones. Also, within
these 300 messages are the messages resulting as
response to our interlocutors. Dina Jo Chacon, a
well-known specialist in interpersonal
communication, explains why people talk to each
other: “When we talk, it is because we have an idea
or a feeling that we want to share with others. We
talk to get familiar and know each other, to build
relationships in order to share emotions, to
provide information and influence others in order
to make them understand our point of view. To

7. Revista de Management şi Inginerie Economică, Vol. 14, Nr. 1, 2015
- 194 -
nostru de vedere. Pentru a comunica, sunt
necesare atât vorbitul cât și ascultarea!”
2 SCURTA ISTORIE A COMUNICĂRII
Analizând datele istorice existente, observăm
o legătură strânsă între evoluția comunicării și a
sistemelor economice, politice precum și a
transferului de putere. Toate acestea datează din
urma cu 100000 de ani când a început “revoluția”
comunicării și au continuat cu apariția
simbolisticii, în urmă cu 30000 de ani și a scrierii,
acum 5000 de ani. Chiar dacă, inițial, limbajul era
imperfect, acesta a contribuit la cristalizarea ideilor
și stimularea colaborării între indivizi. Apariția
invențiilor s-a bazat pe satisfacerea nevoilor de
hrană, îmbrăcăminte și siguranța de grup iar
acestea, l-a rândul lor, au stimulat perfecționarea
comunicării în sine. Un alt aspect important l-a
constituit preocuparea pentru creșterea
accesibilității și longevității informației, care s-a
concretizat prin folosirea noțiunii de simbol, care
se poate defini ca o reprezentare convențională a
unui concept. Încă din paleolitic ne parvin primele
forme de “artă grafică” sub forma unor picturi
rupestre. Cea mai veche astfel de artă s-a
descoperit în peștera Chauvet și este datată din
30000 IC.
Similar procesului de învățare al copiilor, la
care, înainte să ajungă la forme mai complexe cum
este scrierea, primele forme de comunicare se
concretizează în desene. În mod similar, Homo
Sapiens s-a folosit de desene în primele încercări
de a transmite informația prin timp. În următorii
15000 de ani, volumul de informații conținut de
reprezentările grafice a crescut progresiv, și s-a
concretizat în primul calendar, care a rămas
mărturie până în zilele noastre. Evoluția formelor
de comunicare a continuat iar simbioza dintre
desen și scriere se regăsește în Egiptul Antic și
Grecia Antică.
Primele “tablete - bucăți de piatră sub diferite
forme geometrice” au apărut începând cu anul
5000 IC. În acest caz a fost utilizată scrierea
cuneiformă și hieroglifele, a căror bază a fost pusă
cu 5000 de ani înainte când au apărut primele
elemente de gravare a pietrelor.
Un alt mare pas în evoluția comunicării au
fost pictogramele. Acestea au la bază unul din
communicate, both speaking and listening are
needed!”
2 SHORT HISTORY OF
COMMUNICATION
Analyzing the existing historical data, we
see a close link between the evolution of
communication and the economic, political and
power transfer systems. All these date from
100,000 years ago when the “revolution” of
communication started and it continued with the
emergence of symbolics, 30,000 years ago and of
writing, 5,000 years ago. Although, initially, the
language was imperfect, it contributed to the
crystallization of ideas and the stimulation of the
cooperation among individuals. The emergence
of inventions was due to meeting man's needs,
such as food, clothing and safety, and these, in
turn, stimulated the improvement of
communication itself. Another important aspect
was the concern for increasing the accessibility
and longevity of information, which resulted in
the use of the concept of symbol, which can be
defined as a conventional representation of a
concept. The first forms of “graphic art” date
back in the Paleolithic, in the form of cave
paintings. The oldest of such forms of art was
discovered in the Chauvet cave and it dates back
in 30,000 BC.
Similar to a child's learning process, since
before he reaches the more complex forms such
as writing, the first forms through which he
communicates are reflected in the drawings.
Similarly, Homo sapiens used the drawings in the
first attempts to transmit information through
time. In the next 15,000 years, the volume of
information in the graphic representations
progressively increased and resulted in the first
calendar, which remained witness to this day.
The evolution of the forms of communication
continued and the symbiosis between drawing
and writing can be found in the Ancient Egypt
and Ancient Greece.
The first “tablets - pieces of stone in various
shapes” appeared since 5000 BC. In this case
they used cuneiform writing and hieroglyphs,
whose history goes back 5000 years, when the

8. Metodologie
- 195 -
principiile, actuale și azi, utilizate la crearea
prezentărilor folosind Microsoft Power Point și
care cere ca prezentarea să fie exprimată și
percepută ca o “poveste”. Pictogramele au avut o
răspândire în toata lumea antică, marele avantaj
fiind că nu ilustrau doar un eveniment izolat, ci
reprezentau “în ordine cronologică” istoria unor
înlănțuiri de evenimente și acțiuni, ilustrând
secvențialitatea și interdependența dintre ele. Să fie
acesta momentul consacrării transmiterii noțiunilor
de “proces, modelare, obiective sau învățare” în
cadrul grupurilor, într-un mod “similar ca și
concept al vremurilor actuale”? Sunt convins că
unii dintre noi vor găsi aceasta întrebare, exagerată,
îndrăzneață sau, cel puțin curioasă. Însă, toate
acestea, ne îndeamnă, cu siguranță, la un moment
de reflecție.
Un alt moment, de mare importanță în
evoluția comunicării, a fost apariția și utilizarea
“ideogramelor”. Pictograma cerc putea reprezenta
foarte bine soarele, dar omenirea de la acea vreme
a identificat nevoia exprimării unor concepte
precum “căldura”, “lumina” sau “ziua”, toate fiind
reprezentate de “pictograma-soare”. Este foarte
interesant cum “ideile universale” au dus la crearea
de “ideograme globale”. Ar putea fi amintite, aici,
“un ochi cu o lacrimă” care în lumea antică ilustra
“tristețea” atât la azteci cât și chinezi sau egipteni.
Primele forme de scriere cunoscute coincid cu
epoca bronzului iar cea mai veche scriere este
considerată lista de cadouri a preotesei sumeriene
Adab, cu ocazia “numirii ei în funcție” și datează
din secolul XXVI IC. Scrierea cuneiformă s-a
dezvoltat prin integrarea de elemente fonetice care,
mai târziu au devenit silabele fonetice ale limbii
Sumeriene. Împreună cu numerele, acestea din
urmă au fost rapid adoptate și de alte civilizații din
acea perioadă precum cele din Mesopotamia și
Persia antică. Urmând același scenariu, s-au
dezvoltat, într-un mod similar, dar independent,
scrierea chineză care datează din perioada dinastiei
Shang (1600 IC) și scrierile populațiilor
amerindiene unde cele mai cunoscute sunt
civilizațiile Olmec și Maya.
Primul alfabet, care a făcut legătura dintre
“simboluri unice cu fenomene singulare, dar nu și
fenomene singulare cu simboluri unice” a fost cel
egiptean, apărut în jurul anului 2000 IC în Egipt.
Acesta s-a răspândit, apoi, spre nord și se pare că a
first elements of stone engraving appeared.
Another big step in the evolution of
communication was the icons. They are based on
one of the main principles, currently used to
create presentations in Microsoft PowerPoint and
which requires that the presentation is expressed
and perceived as a “story”. The icons have spread
throughout the ancient world, their big advantage
being that they did not illustrate an isolated
event, but represented “chronologically” the
chains of events and actions, illustrating the
sequential and interdependence between them. Is
this the moment consecrating the transmission of
concepts such as “process, modeling, objectives
or learning” within the groups, “as a concept
similar to the current times”? I am convinced that
some of us will find this question, exaggerated,
bold or at least strange. But, however, it certainly
urges us to a moment of reflection.
Another moment of great importance in the
evolution of communication has been the
emergence and use of “ideograms”. The circle
icon represented very eloquently the sun, but at
that time, mankind has identified the need to
express concepts such as “heat”, “light” or “day”,
by the “sun-icon”. It is very interesting how
“universal ideas” led to the creation of “global
ideograms”. It may be mentioned here the “one
eye with a tear”, which illustrated in the ancient
world the concept of “sadness”, both at the
Aztecs and the Chinese or Egyptians.
The first forms of writing known to us
coincide with the Bronze Age and the oldest
writing is considered a gift list of the Sumerian
priestess Adab, when “appointed to this position”
back in the 26th century BC. Cuneiform writing
was developed through the integration of
phonetic elements which later became the
phonetic syllables of Sumerian language. With
numbers, the latter were quickly adopted by other
civilizations of the time as in Mesopotamia and
ancient Persia. Following the same scenario,
Chinese writing, which dates from the Shang
Dynasty (1600 BC) and the writings of the
Amerindian populations - where the Olmec and
Maya civilizations are best known - developed in
a similar way, but independently.
The first alphabet, which made the
connection between “unique symbols with

9. Revista de Management şi Inginerie Economică, Vol. 14, Nr. 1, 2015
- 196 -
constituit baza tuturor alfabetelor ulterioare sau a
influențat apariția lor.
3 COMUNICAREA EFICIENTĂ
Dacă, până acum, am definit, din punct de
vedere istoric conceptul de comunicare, care pare
relativ simplu, cred că majoritatea persoanelor pot
fi de acord cu faptul că, prin comunicare are loc un
transfer de informație de la o persoană la alta.
Comunicarea utilizează, în general, componente
multiple pentru a transmite gânduri, sentimente
sau/și idei iar subtilitățile acestui proces apar odată
cu afirmația că, pentru ca procesul de comunicare
să fie complet, este absolut necesar ca mesajul
transmis astfel să fie înțeles. Înțelegerea mesajului
se realizează în mintea receptorului uman și este
influențată de o serie de factori cum ar fi: metoda
utilizată (verbal, nonverbal, în scris pe un suport
fizic sau electronic), situația (distanta, viteza,
atitudinea, cultura) și natura conținutului
mesajului. Astfel, pentru a fi efectiva, comunicarea
va crea o perspectivă comună a participanților la
proces. O altă dimensiune importantă a acestui
proces constă în îndepărtarea sau măcar
diminuarea barierelor în timpul comunicării.
Aceste bariere, din punct de vedere al provenienței
lor, pot fi clasificate în:
- interne – lipsa ascultării, a atenției, a
înțelegerii, considerarea discuției ca fiind
neimportantă sau a distracției, în sensul
transmiterii răspunsului înainte ca
interlocutorul să-și fi terminat de expus
mesajul;
- externe – distracțiile datorate mediului și
cele semantice.
Un alt aspect important în crearea unei
perspective comune este folosirea ambelor
emisfere ale creierului. Este cunoscut faptul că
fiecare dintre emisfere este responsabilă de un
anumit tip de gândire și viziune asupra lumii iar
integrarea și comunicarea celor două emisfere ale
creierului dezvoltă o perspectivă holistică realizând
astfel o viziune lărgită asupra temelor aflate în
discuție la un moment dat.
Eficiența comunicării crește atunci când
mesajul este clar, coerent, complet, convingător,
concis, corect, credibil și controlat. Astfel, putem
aminti, aici, patru strategii care contribuie la
singular phenomena, but not singular phenomena
with unique symbols”, was the Egyptian alphabet
and it appeared around 2,000 BC in Egypt. It has
spread, then to the north and apparently formed
the basis of all subsequent alphabets or at least it
influenced their appearance.
3 EFECTIVE COMMUNICATION
If until now, we have defined, historically
speaking, the concept of communication, which
seems relatively simple, I think most people
agree with the fact that communication represents
the transfer of information from one person to
another. Communication generally uses multiple
components to convey thoughts, feelings and / or
ideas and the subtleties of this process occur with
the assertion that for the communication process
to be complete, it is imperative that the conveyed
message be understood. The understanding of the
message takes place in the mind of the human
receptor and is influenced by a series of factors
such as the method used (verbal, nonverbal,
written on a physical or electronic support), the
situation (distance, speed, attitude, culture) and
the nature of the message. Thus, to be effective,
communication will create a common perspective
of the participants. Another important dimension
of this process is to remove or at least diminish
the barriers that might appear during
communication. These barriers, in terms of their
origin, can be classified as follows:
- Internal - not listening, the lack of
attention, of understanding, considering
the discussion as less important, or
because of distraction - delivering the
response before the partner has
completed his message;
- External - due to environmental and
semantic distractions.
Another important aspect in establishing a
common perspective is the use of both
hemispheres of the brain. It is known that each
hemisphere is responsible for a particular type of
thinking and worldview and the integration and
communication of the two brain hemispheres
develops a holistic perspective, thus creating a
broad vision on the issues under discussion at a
time.

10. Metodologie
- 197 -
îmbunătățirea procesului comunicării:
1. Creșterea focalizării mesajului
2. Amplificarea atenției receptorului
3. Depășirea barierelor
4. Ascultarea activă și asertivitatea
Dr. D.A. Williams și Dr. M. Carey (2003)
explică, în studiul lor, de ce comunicarea
efectivă, analizată din punct de vedere evolutiv,
face trecerea de la epoca “omului peșteră” și
stresul cauzat, în acea perioadă, de prădătorii
sălbatici, este considerată cea mai bună soluție la
problemele persoanelor din epoca actuală.
Concluziile acestui studiu demonstrează că natura
stresului omului modern este interpersonală. Aici
putem admite că cele mai frecvente conflicte sunt
cu șeful direct, cu partenerul de viață, cu copiii,
vecinii, vânzătorii, prietenii, băncile, polițiștii sau
se datorează unor reclame televizate. În aceste
cazuri, autorii recomandă strategii de
management al relațiilor umane iar, rezolvarea
conflictelor constă în “comunicarea eficientă”,
un concept căruia îi atribuie următoarele zone de
acțiune:
1. Identificarea stilului propriu de comunicare
2. Identificarea situațiilor dificile
3. Modificarea stilului de comunicare pentru a
îmbunătăți abilitățile de comunicare și
inter-relaționare.
Autorii studiului amintit definesc patru
categorii de stiluri de comunicare: agresiv, pasiv,
pasiv-agresiv și asertiv. Fiecare stil este
reprezentativ pentru situațiile în care este folosit.
Astfel, este recomandat stilul asertiv, acesta fiind
caracterizat, în special, prin echilibru în exprimarea
emoțiilor, a încrederii în sine și respect pentru
ceilalți. Asertivitatea implică, în același timp, atât
recunoașterea drepturilor personale dar și cele de
grup, căutarea compromisului și a colaborării,
comunicând clar și direct sentimentele și dorințele
noastre.
4 COMUNICAREA DEFECTUOASĂ
Douglas Stone, conferențiar la Facultatea de
Drept, din Universitatea Harvard, introduce, în
domeniul comunicării un alt concept, și anume, cel
al “comunicării defectuoase” sau “discuțiile
dificile”. Acesta se referă la toate situațiile și
problemele despre care nu dorim să discutăm,
Communication efficiency increases when
the message is clear, consistent, complete,
compelling, concise, accurate, reliable and
controlled. Thus, we can mention here four
strategies to improve the process of
communication:
1. An increase focus on the message
2. Increasing the partner's attention
3. Overcoming barriers
4. Active listening and assertiveness
Dr. D. A. Williams and Dr. M. Carey (2003)
explain, in their study, why effective
communication, analyzed in terms of evolution,
shifted from the era of the “cave man” and the
stress caused during that period by the wild
predators, is considered the best solution to the
problems of the current era. The findings of this
study demonstrate that the nature of modern
man's stress is interpersonal. Here we admit that
the most common conflicts are with the boss, the
spouse, the children, neighbors, vendors, friends,
banks, and police or due to TV commercials. In
these cases, the authors recommend human
relations management strategies, while conflict
resolution consists in “effective communication”,
a concept which is assigned the following areas:
1. Identifying your own style of
communication
2. Identifying difficult situations
3. Changing the communication style to
improve communication and inter-
relation skills.
The authors of the mentioned study define
four categories of communication styles:
aggressive, passive, passive-aggressive and
assertive. Each style is representative of the
situations in which it is used. The assertive style is
recommended, which is characterized in particular
by a tempered manner of expressing emotions,
self-confidence and respect for others.
Assertiveness involves at the same time, the
recognition of individual and group rights, seeking
compromise and collaboration, communicating
clearly and directly our feelings and desires.
4 DEFECTIVE COMMUNICATION
Douglas Stone, lecturer at the Faculty of
Law, Harvard University, introduces another

11. Revista de Management şi Inginerie Economică, Vol. 14, Nr. 1, 2015
- 198 -
datorită temerilor asupra consecințelor. Astfel de
situații pot apărea începând de la solicitarea unei
măriri de salariu până la atenționarea unui vecin
asupra comportamentului copilului său.
Stone, Patton și Heen (2012) consideră că, în
momentul în care ne decidem să acționăm, când
trecem peste tendința inițială de a evita pasiv
problemele, “a transmite un mesaj dificil este
totuna cu a arunca o grenadă”. Deoarece, în viața
cotidiană, ne vom întâlni mereu cu situații
dificile, inevitabile, autorul menționat propune o
strategie mintală, care să ajute la înțelegerea
situațiilor dificile subliniind motivele pentru care
trebuie să trecem de pe poziția de “transmitere a
mesajelor” la poziția “de informare”. În urma
studiilor efectuate de cei trei, s-a descoperit că
toate discuțiile dificile au o structură de bază
comună. Această structură este formată din trei
trepte “de discuții”:
1. Discuția centrată pe întrebarea “Ce s-a
întâmplat?”. Aici, contradicțiile apar
datorită discrepanțelor legate de ce s-a
întâmplat sau ce ar trebui să se întâmple;
2. Discuția centrată pe sentimente. Chiar
dacă, inițial, sentimentele nu sunt
exprimate în conversație, în mod direct,
existența lor este vizibilă datorită dilemei
asupra legitimității existenței și exprimării
lor;
3. Discuția centrată pe identitate. Acest tip
de discuție se produce la nivel interior
unde, fiecare dintre noi îl poartă cu sine.
Astfel de discuții sunt despre importanța
pe care o are situația pentru noi, despre
competența sau incompetența noastră sau
despre impactul situației asupra
respectului de sine sau a viitorului nostru.
Aceste studii evidențiază legătura directă
dintre răspunsurile pe care ni le dam la aceste
întrebări și emoțiile pe care le încercăm în timpul
conversației. Astfel de emoții pot fi de echilibru
sau dezechilibru iar, ultima situație generează o
stare de stres și anxietate.
După cum spuneam anterior, discuțiile
dificile sunt o parte integrantă a activității de
manager. Astfel, autorii studiului, Stone, Patton și
Heen propun abordarea lor printr-o strategie
eficientă în cinci pași. Iată, în continuare, acești
pași:
concept in the field of communication, namely,
that of “miscommunication” or “difficult
discussions”. It covers all the situations and
issues that we do not want to talk about, because
of our fears on the consequences. Such situations
may arise from the application for salary increase
to warning a neighbor on his child's behavior.
Stone, Patton and Heen (2012) believe that
when we decide to act, when we get over the
initial tendency to passively avoid liability issues,
“to convey a difficult message is as throwing a
grenade”. Because, in our everyday life, we will
always encounter difficult situations, inevitable,
the said author proposes a mental strategy that
will help us understand the difficult situations
highlighting the reasons we should move from
the position of “messaging” to the position of
“informing”. Consequently to the studies of the
three authors, it was discovered that all difficult
discussions have a common basic structure. This
structure consists of three steps of “discussion”:
1. The discussion centered on the question
“What happened?” Here, contradictions
arise because of the discrepancies
between what happened and what should
happen;
2. The discussion centered on feelings.
Although, initially, feelings are not
expressed in conversation, directly, their
existence is visible due to the dilemma on
the legitimacy of their existence and
expression;
3. The discussion centered on identity. This
type of discussion occurs on our inner
level. Such discussions are about the
importance of a certain situation, about
our competence or incompetence or about
the impact of the situation on our self-
esteem or future.
These studies highlight the direct link
between the answers that we give ourselves to
these questions and emotions that we experience
during the conversation. Such emotions can
balance or unbalance and the last leads to a state
of stress and anxiety.
As mentioned previously, difficult
discussions are an integral part of a manager's
activity. Thus, the authors of the study, Stone,
Patton and Heen, approach the issue by an

12. Metodologie
- 199 -
1. Pregătește-te, trecând în revistă cele trei
tipuri de discuții:
a. Află ce s-a întâmplat;
b. Conștientizează-ți sentimentele;
c. Consolidează-ți identitatea.
2. Verifică-ți obiectivele și vezi dacă e cazul
să aduci problema în discuție:
a. Ce speri să obții de la această
observație?
b. Este cea mai bună metodă de a
aborda problema?
3. Începe cu cea de-a treia versiune:
a. Descrie problema ca pe diferența
dintre versiunile voastre, incluzând
ambele puncte de vedere ca și
componente justificative ale
discuției;
b. Invită-l pe interlocutor să se alăture
în calitate de partener, pentru a
clarifica situația împreună.
4. Analizează ambele versiuni:
a. Ascultă pentru a înțelege;
b. Împărtășește-ți propriul punct de
vedere, experiențele trecute,
intențiile și sentimentele.
5. Soluționarea problemei:
a. Propuneți soluții care să răspundă
celor mai importante preocupări și
interese ale ambelor părți;
b. Stabiliți standarde privind ceea ce
va trebui să se întâmple;
c. Discutați modalități de facilitare a
comunicării pe viitor.
5 COMUNICAREA ȘI NLP
NLP s-a consacrat prin studiul modului în care
gândurile, sentimentele, emoțiile și acțiunile
colaborează la crearea experiențelor care dau sens
existentei cotidiene. Două din cele zece principii
NLP expuse de Steve Andreeas, în lucrarea sa
“NLP și succesul” se referă la comunicare:
1. „Nu putem să nu comunicăm”. Procesul de
comunicare este continuu și se desfășoară
pe mai multe planuri. Extern prin
intermediului limbajului verbal sau
nonverbal, intern, la nivelul gândurilor și a
“vocilor interioare”, conștient și
subconștient;
effective strategy in five steps. Below, we
enlisted these steps:
1. Prepare, reviewing the three types of
discussions:
a. Find out what happened;
b. Know your feelings;
c. Strengthen your identity.
2. Check-out your goals and see if it is
necessary to discuss the problem:
a. What do you hope to get from
this observation?
b. Is it the best way to tackle the
problem?
3. Start with the third version:
a. Describe the problem as the
difference between your versions,
including both views and the
supporting components of the
discussion as well;
b. Invite your interlocutor to join as
a partner, to clarify the situation
together.
4. Analyze both versions:
a. Listen to understand;
b. Share your own point of view,
your past experiences, intentions
and feelings.
5. Addressing the problem:
a. Propose solutions to meet the
most important concerns and
interests of both parties;
b. Establish standards regarding
what will have to happen;
c. Discuss ways of facilitating
communication in the future.
5 COMMUNICATION AND NLP
NLP was established by studying how the
thoughts, feelings, emotions and actions work
together to create the experiences that give
meaning to our daily existence. Two of the ten
principles of NLP exposed by Steve Andreeas, in
his “NLP and Success” refer to communication:
1. “We cannot not communicate”. The
communication process is continuous and
takes place on several levels. Externally,
through verbal or nonverbal language,
internally, in the thoughts and “inner

13. Revista de Management şi Inginerie Economică, Vol. 14, Nr. 1, 2015
- 200 -
2. „Sensul comunicării stă în răspunsul pe
care îl primești”- reacția la ce și cum
comunicăm, înțelegerea modului de
recepție și a ceea ce transmitem, constituie
punctul de plecare în îmbunătățirea
procesului de comunicare.
Datorită avalanșei de informație la receptor,
aceasta trece de cele mai multe ori printr-un
fenomen de filtrare, alcătuit din următoarele
procese: generalizare, deformare sau omitere. De
asemenea, valorile și convingerile ne direcționează
“selecția” spre acele informații considerate
importante și ignorarea celor inutile. Astfel, putem
înțelege reacția diferită a unor persoane care sunt
expuse la același “eveniment informațional”.
Joseph O’Connor, experimentat terapeut, explica
acest lucru astfel: “Limbajul comunică evenimente
și experiențe prin metode care decurg mai degrabă
din structura limbajului și felul în care acesta se
construiește decât din experiența care generează
comunicarea prin limbaj”.
5.1 Meta-modelul
Meta-modelul, este primul model lingvistic,
din NLP, care clarifică limbajul prin el însuși.
Acest model a fost dezvoltat de Richard Bandler,
care a combinat cercetările lui John Grinder despre
gramatica transformațională și face legătura între
procesele de ștergere, deformare și generalizare a
informației comunicate și experiența care le-a
generat.
Cele mai importante avantaje ale utilizării
meta-modelului sunt:
1. Adună informații: recuperează informațiile
pierdute prin procesul de ștergere sau
omitere;
2. Clarifică sensurile: în momentul apariției
neînțelegerilor activează întrebările
specifice meta-modelului pentru a obține
clarificările necesare;
3. Identifică limitele: prin contestarea
regulilor și generalizare, meta-modelul
deschide calea spre creativitate;
4. Oferă opțiuni: este recomandat în zona
unde deformările limitează gândirea
limpede și acțiunile.
voices”, consciously and subconsciously;
2. “The meaning of communication is the
response you get” - the reaction to what
and how we communicate, understanding
the manner of interception and what we
communicate, constitute the starting point
in improving communication.
Due to the avalanche of information
received, it most often undergoes a process of
filtration, consisting of the following processes:
generalization, deformation or omission. Also,
our values and beliefs direct our “choice”
towards the important information and to
ignoring the unnecessary. Thus, we can
understand the different reaction of the people
exposed to the same “information event”. Joseph
O'Connor, an experienced therapist, explains it
this way: “Language communicates events and
experiences rather methods arising from the
structure of language and how it is constructed
only from experience that generates
communication language”.
5.1 The Meta Model
The meta-model is the first language model
of NLP, clarifying language by itself. This model
was developed by Richard Bandler, who
combined John Grinder's research on
transformational grammar and linked the
processes of information deletion, distortion and
generalization and the experience it has
generated.
The most important advantages of using the
meta-model are:
1. It gathers information: recovering lost
information by the deletion or omission
processes;
2. It clarifies meanings: when
misunderstandings occur it activates the
questions specific to the meta-model to
obtain the necessary clarifications;
3. It identifies limits: by challenging the
rules and generalization, the meta-model
opens the door to creativity;
4. It provides options: it is recommended
when distortions limit clear thinking and
actions.

14. Metodologie
- 201 -
5.2 Modelul Milton
Acesta este al doilea model NLP, dezvoltat de
Grinder și Bandler și are baza de pornire în lucrările
lui Milton Erickson. Modelul este perceput ca un
“contra-balans”, o imagine în oglindă a meta-
modelului, și este axat pe subiectivism, “mulându-se
pe realitatea subiectiv-individuală-unică” a
receptorului. Dacă meta-modelul contestă procesele
de ștergere, deformare sau generalizare, modelul
Milton le folosește pentru a face limbajul mai vag,
astfel încât propriilor resurse, “bogate”, ale
subconștientului să atingă pragul de libertate dorit.
6 CONCLUZII
Când dorim sa împărtășim celorlalți informații
din experiența personală, gânduri, idei sau
sentimente și emoții folosim elementele de limbaj
pentru a sumariza, pe scurt, o foarte complexă și
detailată experiență. Se observă foarte clar faptul că
descrierea verbală șterge din detaliile bogate a acelei
experiențe. În același fel, când colectăm informații
despre o experiență personală, vom crea o
reprezentare internă. Pentru ca o altă persoană să
înțeleagă și să evalueze aceste informații va avea
nevoie de date suplimentare pentru a completa
reprezentarea internă inițială. În timpul acestui
proces, există o tendință puternică de a șterge sau
distorsiona informația și de a adăuga detalii care nu
au fost menționate de cealaltă persoană sau care nu
se află în reprezentarea sa internă. Un sistem de
cuvinte sau combinații de cuvinte care alcătuiesc
limbajul, prin intermediul sintaxei, combină
înțelesuri simple rezultând altele complexe și oferă
posibilitatea exprimării oricărei reprezentări interne
imaginabile.
Cele câteva sute de mesaje pe care le procesăm
zilnic, sunt constituite din mesajele pe care
intenționăm să le trimitem, cele care sunt deja
trimise, cele interpretate de interlocutori,
răspunsurile interlocutorilor bazate pe ceea ce au
înțeles și mesajele care reprezintă reacția noastră la
schimbul de cuvinte, înțelesuri și reprezentări. De
aceea, mai ales în situații conflictuale dificile, dar nu
numai, ascultarea activă și observarea devin mai
importante decât vorbirea sau orice altă formă de
comunicare non-verbală.
5.2 The Milton Model
This is the second NLP model, developed by
Grinder and Bandler and is based on the work of
Milton Erickson. The model is perceived as a
“counter-balance”, a mirror image of the meta-
model and focuses on subjectivity, “adjusting to
the unique-subjectively-individual reality” of the
receiver. If the meta-model challenges the
processes of deletion, distortion and
generalization, Milton's model uses them to make
the language vaguer, so that the “rich” resources
of the subconscious can break free.
6 CONCLUSIONS
When we want to share to others information
from our personal experience, thoughts, ideas or
feelings and emotions we use language elements
to summarize a very complex and detailed
experience. It is clearly observed that the verbal
description deletes the complex details of that
experience. Likewise, when we collect
information about personal experiences, we
create an internal representation. For another
person to understand and evaluate this
information will require additional data to
complete the initial internal representation.
During this process, there is a strong tendency to
remove or distort information and to add details
that were not mentioned by the other person or
which are not present in its internal
representation. A system of words or
combinations of words that make up language
through syntax combines simple meanings
resulting in more complex ones and offers the
possibility of expressing any internal
representations imaginable.
The hundreds of messages that we process
daily consist of messages that we intend to send,
those already sent, the ones interpreted by our
interlocutor, their answers based on what they
understood and the messages representing our
response to the exchange of words, meanings and
representations. Therefore, especially in difficult
conflict situations, but not only, active listening
and observation become more important than
speech or any other form of non-verbal

15. Revista de Management şi Inginerie Economică, Vol. 14, Nr. 1, 2015
- 202 -
În cadrul discuțiilor dificile, care sunt formate
dintr-o structură comună, pentru a evita generarea
distressului survenit în urma emoțiilor încercate,
strategia recomandată este abordarea unei “poziții
de informare”, evitarea contradicțiilor asupra ceea
ce s-a întâmplat, existența și legitimitatea
sentimentelor și a întrebărilor legate de identitate.
Pentru acestea este nevoie de acordarea unei atenții
relaxate interlocutorului, menținerea unui contact
vizual echilibrat, recunoașterea și înțelegerea
gândurilor, ideilor și sentimentelor exprimate,
clarificarea prin intermediul parafrazării și
întrebărilor deschise. Completarea ecuației
comunicării eficiente este constituită de articularea
expresivă a ceea ce gândim, simțim sau dorim într-
un mod clar, imaculat și non-defensiv, realizând
astfel expunerea preferințelor și responsabilizarea
personală.
communication.
Within difficult discussions that consist of a
common structure, to avoid generating emotional
distress, the recommended strategy is to approach
the “position information”, to avoid
contradictions on what happened, the existence
and legitimacy of feelings and the questions of
identity. For these the interlocutor needs
attention, maintaining a balanced visual contact,
the recognition and understanding of the
thoughts, ideas and feelings expressed, clarifying
the situation by paraphrasing and by open
questions. Filling the effective communication
equation consists of the expressive articulation of
what we think, feel or want in a clear, spotless
and non-defensive manner, thus exposing our
preferences and personal empowerment.
BIBLIOGRAFIE / REFERENCES
Abrudan, I. (2012) Cultură Managerială, Editura
Digital Data, Cluj-Napoca.
Andreas, S., Faulkner, C. (2008) NLP și succesul,
Editura Curtea Veche, București.
Dilts, R. (2008) Schimbarea sistemului de crezuri cu
ajutorul NLP (Programarii Neuro - Lingvisitce),
Editura Excalibur – Colecția NLP, București.
Edmonds, C. (2010) Creating a High Performance,
Values-Aligned Culture, Ken Blanchard Companies.
Inglehart, Ronald, et al. (2000) World Values Surveys
and European Values Surveys, 1981-1984,
1990-1993, and 1995-1997 [Computer file]. ICPSR
version. Ann Arbor, MI: Institute for Social
Research [producer], 2000. Ann Arbor, MI: Inter-
university Consortium for Political and Social
Research [distributor].
Schein, E. (n.d.) Organizational Culture & Leadership.
Retrieved from:
http://www.tnellen.com/ted/tc/schein.html
Seymour Martin Lipset (1996) American
Exceptionalism: A Double-Edged Sword, New York:
W.W. Norton.
Stone, D., Patton, B., Heen, S. (2012) Comunicarea
Defectuoasă, Editura Curtea Veche, București.
Williams, D.A., Carey, M. (2003) Getting the most out
of your interactions with others: Use effective
communication, University of Michigan Health
System (UMHS).
***(2012a) Effective Communication Skills, MTD
Training & bookboon.com, ISBN 978-87-7681-598-1
***(2012b) Advanced Communication Skills, MTD
Training & bookboon.com, ISBN 978-87-7681-661-2
În cadrul proiectului: / Acknowledgment: POSDRU/159/1.5/S/137070