presa

1. Ko. 9071 ARGUS
ULTIME INFORMAŢIUNI
Organ'zarea judecării apelurilor
Apelanţii vor fi citaţi în ordine pe branşe
comerciale sau pe profesiuni
Pentru a asigura o cât mai bună jude-
iUiă g apelurilor declaratf. de fisc şl con-
Uibuabili împotriva impunerilor pe exerci­
ţiul euren!, ministerul de finanţe a dispus
unm’ilourde măsuri:
Iu tectoarele şi judctde în care sunt a
pelun LimneruHse de judecat şi func-ţinuează
mai lim
iter' inştauţa ce apel, instantele vor
fi specializate In sensul că fiecăreia i se
va atribui judecarea apeluriloi1 declarate
de o amnn.ti* categorie de cqpthbnabîlt:
comercianţi, industriaşi sau profesionişti.
In cazurile n care, la administraţia finau
cojiră,, funcţionează un număr piai mie de
comisiiini, specializarea se va face tn sen­
sul ca la fiecare comisie se vor cita pe
rând şi distinct, apelanţii din fiecare din­
tre cple trei categorii: comerţ, industrie,
profesie, astfel că in fiecare şedinţă să s*
judece numai contribuabili din aceiaşi ca.
teşorie, iar apelurile contribuabililor din
aceiaşi categorie să fie judecate la rând
astfel ca să se treacă ia judecarea apolu-
rilor contribuabililor'din altă categorie nu­
mai după epuizarea celor din prima cate­
gorie. ç
La fiecare comisiune, în sânul fiecărei
categorii, apelanţii vor fi citaţi în ordine
pe brause comerciala sau Pe profesiuni ast­
re! ea apelurile declarate de comercianţii
de aceiaşi branşă, industriaşii de aceiaşi
specialitate industrială al profesioniştii de
aceiaşi exercitare profesională să fie Ju-
r.'oclte pe rând şi distinct.
Se vor lua măsuri ca, pentru fiecare şe­
dinţă a fiecărei comisiuni de apel, să se
citeze nn număr de eazuri potrivit perf-
tru a se asigura, pe de o parte, o activitate
cât mai plină din partea comisiunei, iar
pe de altă parte, o exaluinare serioasă a
apelurilor ce se judecă,
Nn se vor cita nici un număr prea mare
de caznri care ar obliga comisia la o ju-
mic caro ar produep ia o pierdere inutilă
decată superficială, nici nn număr prea
de timp pentru membrii comisiunei şi la
temporizarea nejuştiîieată a definitivării de
btielor.
Măsurile luate de minister nu au ajt
scop decât acela de a asigura o Judecare
cât mai serioasă şi mai temeinică a ape­
lurilor contribuabililor şi fiscului.
Importanta atingerii acestui scop obligă
organelor de execuţie să dea aplicării lor
atenţiunea corespunzătoare.
SALARIZAREA LUCRĂTORILOR
DIN INDUSTRIILE CHIMICE
ESTESTRICTINTERZISĂ
VÂNZAREA GRÂULUI
SUB PREŢUL FIXAT
Viuorafii voi fi
: / I
119.18(«I
Prin deciziunea Nr. 234 din 26
Iulie 1943, Comisariatul General al
Preturilor a reglementat salariile
lucrătorilor din întreprinderile in­
dustriale chimice din toată ţara,
cu începere delà 1 Iunie 1943.
Salariile minime şi maxime fixate
de decizie pe categorii de lucrători
sunt următoarele:
Categoria lucrătorilor: Salariu pe
oră în lei bărbaţi; femei
Muncitori necalificaţi
In vârstă sub 18 ani 26-36 25-35
In vârstă peste 18 ani 35-50 30-40
Muncitori industriali
In vârstă sub 18 ani 44-60 38-54
In vârstă peste 18 ani 55-90 -45-75
Pentru localităţile din categoria
a II-Ä, de salarizare, limitele mi*
nime şi maxime ale salariilor pőt
fi scăzute de întreprindere cu 8,
12 sau 20 la sută.
Deciziunea mai prevede o aloca­
ţie de familie de 500 lei pe lună
care se acordă pentru fiecare copil
minor până la vârsta de 14 ani
împliniţi, Iar pentru copiii cu Inca­
pacitate de muncă sau care urmea­
ză cursuri şcolare, până la vârsta
de 16 ani. Celelalte dispoziţiuni se
pot vedeâ în Monitorul Oficial de
azi.
0
Românizarea bunurilor urbane
şi a celor agricole
temeinică operă de asigurare a proprietăţii
şi economiei româneşti
i a r
aigfeiiiafi în lagăr,
va fi confiscată
Domnul Mareşal Conducătorul i
Statului a fost informat că »’ar ti I
vândut de unit producători grâul '
sub preţul flU t de «80.000 lei va-
mntii.
Se face cunoscut că este interzis
oricărui cuippărălor să plătească
mai puţin decât preţul stabilit; ne-
respeetarea acestei dispoziţiuni va
ft sancţionată deocamdată cn inter­
narea imediată în lagăr «i confis­
carea mărfii cumpărată.
Se va semnala telegrafie subse­
cretariatului de Stat al Aprovizionării
Armatei şi Populaţiei Civile ori dne
ar Îndrăzni să încerce a cumpăra cu
un preţ mal mic decftt cel stabilit
pentru a fi sancţionat curo s’a ară­
tat mai iu».
Producătorii trebue să ştie că s'a
I,u* la dispoziţia Armatei, Institu­
tul Naţional al Cooperaţiei şl Cen­
tralei Cooperative de Import şi Ex­
port deocamdată 7 miliarde lei pen­
tru cumpărarea cerealelor.
Nu aşteptaţi ploaia
Mai sun! neţi unii plugari c«,r| niţ
întorc. rnir,:tl:e peutruca aşteaptă să
plouă. Este inai mult un obicei, pe
oare nici ci nu pot să-l lămurească,
dacă ii lut ebi de ce aşteaptă ploaia,
nu prea şt u ce sărăspunză. .
Miriştile trebuie întoarse îndată du­
pă secerat; dacă se poate în aceiaşi zi.
Fiscale să p e a; la secerat cu plugul
in căruţa- şi în urma secerâtorilor, să
are pliii.nl. Cel mijit o zi sau două de
întârziere. Atunci pământul este rea­
văn şi fraged. .iar j brâ-'da se întoarce
şi se uiărunleşte bine. Nu este nevoie
să adeptă ţţ p pa a Dar ploaia face mult
bine |oop ni, dacă îi găseşte arat. Mai
ales dacă după p oaie îi dăm o boro-
nire, la câteva zile,
Plugarul bun seceră şi ară in ace»
iaşii zi; seceră bucalele, întoarce miri­
ştile şi prăşeşte pormpbti! sau floare»
soarelui, în aceiaşi săptămână. Totul
este să-şi împartă bine timpul şi şă-şi
chivernisească bine braţele şi vilele, ca
să ie facă pe toate. Asta este dibăcia
adevăralului plugar.
ilar, slavă Uotmiuliu, ţara noastră
are mulţi p Ujari buni. Aşa se lămureşte
dece mare parle din mirişti sunt în»
toarse la vremea aceasta, Şi vor fi
tejate întoarse, pe măsură ce se face
sèceratul. Căci bunii plugari nu aşteaptă
să plouă, ci întorc miriştile Sn ziua se­
cerii sau a doua zi.
L ucrarea scoasă de curând de sub
tipar şi conţinând înfăptuirile realiza­
te în prim ul an de activitate a d-lui
m inistru Titus Dragoş, în fruntea de-
!pavtam egtului rom ânizării, colonizării
j şi inventarului, conţine o preţioasă
I WjDcuraenatre (cu privire la (Uentrup
N aţional de Românizare.
P rin legea din 28 M artie 1941 s’au
declarat trecute în patrim oniul Sta-
ftulul imobilele urbane aparţinând e-
Jvreijor persoane fizice şl juridic»,
1exceptându-se num ai acei evrei cari
•printr'un trecut de credinţă recunos-
1cută sau prin participarea la acte le­
gate de m ăndria naţională a Românl-
el, au m eritat p ăstrarea proprietăţii
lor in cadrul proprietăţii rom âneşti.
A tât faptul că organele adm inistra­
tive menite să ta m prim ire si să ad­
m inistreze aceste bunuri nu fuseseră
desem nate şl organizate încă din mo­
mentul exproprierii, cât şi faptul că
până la data de 10 Octombrie 1941,
preluarea bunurilor urbane se făcea
num ai ulterior em iterii unei som aţl-
uni individuale Wie pierderea folosin­
ţei fostului proprietar evreu, au con­
tribuit ca la data de 6 Decemvrie
1941, cele 30.701 Imobile urbane de­
clamate să nu fi fost luate încă în pri­
m ire de Centrul de Rom ânizare.
P ână la 6 Decemvrie 1942. au fost
preluate toate Imobilele declarate,
iar pentru un num ăr de 22.910 Imo­
bile s'au clasat la dosare procesele
verbale de luare în prim ire care con-
Btituesc dovada că acele bunuri sunt
DEPOZITARII CARI
LEMNE DE
AU PRIMIT
FOC
Subsecretariatul de Stat al A
províziónarii Armatei şi populaţiei
civile, comunică populaţiei, depozi­
tarii cari au prirrjit lemne de foc in
Zilele de 24-26 Iulie 1943, şi cari
urmează a fi distribuite conf. de­
ciziei ministeriale Nr. 1166 din
1943. Se poate distribui şl pe 2-3
bonuri, însă cantitatea totală să nu
întreacă 3.000 kgr.
Cqop. Bradul, Pieptănari 25, kgr.
15.000; Dep. Olteniţa, şos. Olteni­
ţei 120, 5Ţ.000 kgr.; Răşină, Sena­
tului 12, 36.000 kgr.; CAPS, Doi­
nei 13, 649.000 kgr.; Feier, Feren­
tari 161, 15.000 kgr.; Coop. Cuţi­
tul de Argint, Mitr. Grigore 44.000
kgr.; Manole, Moş Ajun 34> 14.000
kgr.: Stoenescu, Sabinelor 80, kgr.
14.000; Tosu, 11 Iunie 31, 15.000
kgr.; Dcp. Hunedoara, B. Mărăci­
ne 12, 60.000 kgr.; Bogdăneseu,
Giurgiului 6, 10.000 kgr.; Vasilaş,
şos. Măgurele 57, 25.000 kgr.; Gri-
gorescu. Olteniţei 71, 14.000 kgr.;
Diaeonescu, Nehoiaşi 4, 11.000 kgr;
Facla, Traian 136, 21.000 kgr.; Co-
bia, Baicului 58, 50,000 kgr; T. Au-
gustide, Dudeşti 124, 49.000 kgr.;
CAPS, El. în Vii 11, 203.000 kgr;
ZanelH. Dudeşti 22, 51.000 kgr.;
Puică, Orzari 76, 64.000 kgr.; Hav-
movici, Canţemir 51, 15,000 kgr.
Ganea, Sţan Poetaş 51, 13,000. kgr.
Georgescu V., Iancului 30, 56.0Q0
kgr.; V, Rotaru, Delea Nouă 12,
15.000 kgr; V. Ionescu, Sârbească
35, 15.000 kgr.; Eug, Lupuleţ, Va­
gelor 24, 14.0Û0 kgr.; P, Glasnovici
Sf Ion Moşi 27, 12.000 kgr.; FI.
Mihăilescu, Horei 16, 45.000 kgr.;
Gârtoiu, Litovoi Voevod 74, 25.000
kgr.; Cerul, Popa Tatu 11, 113.000
kgr.; Guţulescu, Filantropia 100,
10.000 kgr. ; Postolache, D. Anghel
6. 59.000 kgr. ; Uleia, Gl. Angeleeeu
97, 132.000 kgr.; Ivănescu. Câmpi-
neanu 15 7.000 kgr.; Scaboi, Sf.
Voevozi 3, 28.000 kgr; Raiciu, Se­
bastian 32, 45.000 kgr.; Costea,
13 Septembrie 60. 14.000 kgr.; 61
gesporării 581.000 kgr.; 56 între­
prinderi 3,319.000 kgr.
DescSrderea târgului internaţional
d e l à I z m i r
ANKARA. — Zerviciu Ide administra­
ţie al târgu’ui anunţă deschiderea târgului
internaţional de ta Izmir din acest an
la 20 August. La acest târg vor par­
ticipa Germania, Ilaia, România, Un­
garia, Bulgaria, Pro ekioratul Boemia şi
Moravia, precum şi Marea rilauie şi
Palestina. Elveţia va praticipa prin u-
'nete firme particulare elveţiene. In pa-
vilionlu german se va ţine expoziţia
germanăăă ,,Arla germană a construc­
ţiilor”. Administraţia comunală din Iz­
mir a invitat pe primul ministru turc,-
d. Saracioglu, care este în aeelaş timp
şi deputat de Izmir sa deschidă per­
sonal târgul international din acest an,
RaţcnaTzarea industriei italiene
d e c o n s e r v e ş i p i e l e
In Italig s‘a anunţat con­
tinuarea energică a concentrări-
industriei“
. Până acum concen­
trarea nu s'a făcut decât în indus­
tria bumbacului. Acum vine rân­
dul fabricelor de concerve şi pie*
(ţ. Industria de conserve a fruc­
telor şi legumelor din Italia s‘a
înfiinţat în anul 1875 din iniţiati­
va industriaşului Corio.
De atunci s'?»t înfiinţat foarte
»»Iţe fabrici moderne de cotiser-
jÄ
fe îs apropierea centrelor mari
de fructe cum simt Neapole, Pa­
lermo, Triest şi Emilia.
înainte' de războiu existau în
Italia 1086 fabrici de conserve cu
47.000 lucrători şi salariaţi. In­
dustria bielei a numărat înainte
de război 072 fabrici cu aproape
20.000 lucratori. Şi aici este ne-
voe de o concentrare din cairn
canttitâţilor reduse de materii pri
me. Intrepruderile nerentabile vor
fi închise iar maşinile vor ii tre­
cute în alte întreprinderi.
efectiv adm inistrate de C. N. R.
Evidenţa bunurilor luate în prim i­
re de C. N. R. fiind ţinută delà 8
Decemvrie 1941 pe taază de opise şi
de registre inventar, adm inistrarea
s’a făcut cu paza form elor legale.
L a 23 Aprilie, au fost închiriate m
C apitală prin cele 5 A dm inistraţii
Generale ale bunurile urbane C. N. R
un num ăr de 1803 apartam ente şi 18
prăvălii, Iar la 26 Octomvrie 1942,
prin Oficiul C entral de închiriere s’au
atribuit 2393 apartam ente şi 119 pră­
vălii.
In provincie au fost închiriate prin
Comisiunile Judeţene 9154 imobile
şi 2852 prăvălii.
P rin aceste închirieri. C N.. R.-ul
a căutat să pună la dispoziţia roma»
pilor locuinţe şi prăvălii pe un preţ
cât m ai scăzut.
Institutlunilor de S tat fără localu­
ri proprii C. N. R.-ul le-a închiriat
în provincie 507 imohile şi în Capi­
tală 167.
Tot în Intervalul delà 6 Decemvrie
1941 la 6 Decemvrie 1942. s’au Întoc­
m it evidenţa bunurilor răm ase delà
repatriaţii germ ani şi bulgari, precum
şi a bunurilor părăite.
Deelarându-se expropiabile, prin le»
gea din 3 Iulie 1942 bunurile ap a r­
ţinând Com unităţilor evreeşţi, s ’au ex­
propriat până în prezent 291 bunuri,
din care 25 au fost închiriate la lns-
tituţlunl publice, iar restul la p arti­
culari.
In urm a recuceririi Bucovinei de
Nord şi a B asarabiei legiuitorul delà
4 Septem vrie 141 a extins legile de
expropriere evreiască şi pe acele teri­
torii, ia r legiuitorul delà 10 Octom­
vrie 1941, a atribuit Centrului N aţio­
nal d« Rom ânizare bunurile intrate in
patrim oniul Statului în baza acelei
dispoziţiunt,
A stfel au fost expropiate în B asa­
rabia 37.769 imobile dintre care 4111,
fiind distruse, num ărul imobilelor bu­
ne sau reparabiîe răm âne de 33.658.
In Bucovina de Nord num ărul de
imobile aparţinând C entrului Naţio-
' r.al de Rom anizare este de 22.155.
Bunurile* proprietatea C. N. R.-ului,
situate în ţinuturile desrobite ale B a­
sarabiei şl Bucovinei de Nord, sunt
adm inistrate de către D irecţiunea Ro­
m ânizării din G uvernăm ântul respec­
tiv în conform itate cu legile CöntruVui
N ational de Românizare.
SERVICIUL BUNURILOR AGRI­
COLE
La data de 6 Decembrie 1941. p atri­
moniul agricol al Centrului N alţonal de
Rom anizare era form at din bunurile
evreeşţi expropriate prin decretul lege
din 5 Octombrie 1940, şi 17 Decem­
vrie 1940 şi din bunurile răm ftşe delà
repatriaţii germ ani şl bulgari.
Deşi unele din aceste bunuri erau in­
tra te în patrim oniul C. N. R.-ului de
m ai bine de un an, totuşi evidenţa pre­
cisă a acestor bunuri nu era cunoscută
iar bunurile răm ase delà repatriaţii
germ ani şi bulgari nu fuseseră încă
identificate.
In baza deciziei Comitetului In ter­
m inisterial din 28 Iulie 1941, terenu­
rile de cultură şi imobilele rurale clă­
dite foste proprietatea germ anilor şl
bulgarilor repatriaţi au fost date în
adm inistraţia serviciului comercial al
Colonizărilor.
U lterior datei de 6 Decemvrie 1941.
au mai in trat în patrim oniu! Centrului
N aţional de Rom anizare locuinţele e-
vreeşti situate în vetrele satelor şi a-
vfind îm prejur un teren de maximum
2.000 m. p., cari nu au fost înstrăinate
de proprietarii evrei, în term enul şi
eendiţiunile legale.
S’a căutat deasemeni, Identificarea
acelor bunuri agricole date In adminls-
11
tia re Serviciului Comercial al Colo­
nizărilor, care nefiind proprii scopuîui
acestei instituţii, urm au a fi preluata,
adm inistrate şi, lichidate de Centrul
N aţional de Românizare.
P rin legea delà 31 Ianuarie 1942, s ’a
dat dreptul C. N. R. să adm inistreze
acele bunuri părăsite de proprietarii
lor, care interesează Economia N aţio­
nală în scopul de a se evita degrada­
rea sau pierderea totală a im portan­
tei valori economice.
A dm inistrarea bunurilor in trate în
patrim oniul Statului, şi atribuite spre
adm inistrare şl lichidare C. N. R. se
făcea în conform itate cu prevederile
legii de organizare din 3 Mai 1941,
care însă nu conţinea condiţiunl ca­
pabile şă asigure o adm inistraţie uni­
tară a acestor bupuri, întrucât întoc­
m irea norm elor cu caracter obligato­
riu în această m aterie, erg încredinţa­
tă a tâ t M inistrului Subsecretar de S tat
aî Roulânizării, Colonizării şi Inven­
tarului, cât şi Consiliului de A Jm inis
traţie şi Comitetului de D irecţie C.N.-
R.
Pe dealtă parte din eguză că nu exi­
sta o ordine de preferinţă a celor În­
drituiţi să li se arendeze sau să li se
închirieze bunurile C. N. R.-uiui, ia r
termenul, de locuţiune era num ai de
1 an, locatarii căutau să-şi recupera,
ze în cel rogi scurt tim p capitalul in­
vestit şi să obţină câştiguri cât m al
m ari prin exploatarea fă ră cru ţare
a inventarului viu şi m ort al bunuri­
lor. •
Ţoate neajunsurile constatate au duş
ia abrogarea legii din 3 Mai şi la p ro­
m ulgarea legilor din 6 M artie şi 27
Mai 1942, conţinând dispoziţiuni gei
nerale şi unitare, a tâ t pentru adm inis­
trarea cât şi ’pentru lichidarea bunu­
rilor C entrului N aţional de Rom âni­
zare.
A stfel legea din 27 M ai 1942, a
schim bat eondiţiunile de locaţiune şl
anume:
In m aterie de arendări a fixat te r­
menul de 2 ani, cu drept de prelungi­
re a contractului, dacă arendaşul a
respectai caetul de sarcini şi a făcut
investiţiuni cari au m ărit valoarea
bunului; arendarea se face, prin lici­
taţie publică rom ânilor etnici cari do­
vedesc că au capacitatea 'financiară şi
tehnică de a exploata în optime con-
cîiţţunt bunul arendat.
Prin aceeaşi lege s’a sim plificat pro­
cedura legalizării contractelor de aren­
dare, renunţându-se 1» procedura le­
galizării prin judecătoriile de pace.
Suprafaţa bunurilor agricole in tra ­
te In patrim oniul Statului In baza le­
gilor speciale este urm ătoarea:
In vechiul reg at şi Transţyanla:
57.447 ha.
In B asarabja: 395.722 ha.
In Bucoyinâ da Nord: 35.185 bâ.
1
} • • * v
f * ' * *
S’A I
N
T
E
R
Z
IS S
T
A
Ţ
IO
N
A
R
E
A
L
U
C
R
Ă
T
O
R
I
L
O
R IN P
IA
Ţ
A 1
N
A
Ţ
IU
N
E
!
•
P rim ăria M unicipiului B ucureşti
aduce la cunoştinţa m eseriaşilor şt
lucrătorilor de orice categorie, 1»
căuta re de lucru, că le este in ter
sis de a m ăi staţiona iu piaţa N a ­
ţiu n ii sau in străeile vecine.
P en tru staţionarea acesto r m ese
riaşi, in vederea angajării pentru
lucru, P rim ăria, de acord cu M ini
s t e r u l M uncii, a d estin a t curtea
im obilului din ştr- Âştilul de noapte
N r. i , unde îşi are sediul B iroul
de P lasare al M inisterului M uncit
şi O crotirilor Bociale.
PĂDURILE OLANDEZE SUD
CONTROLUL STATULUI
Pădurile olan eze proprietate par
îi ui iră au fc* puse sub controlul
staiuiui. Directorii aidsinistratei
Statului a creat un departament spe
cial ^pădurile pirticulire’î care are
supra e$ erea acestor păduri. Pro»
prieta Ü de 1ă luri cu ptsie 10 hec-
,tjjre fă lure tăblie să élaboré,:C un
plan de tăere pentru mai mulţi
ani care >
va fi examinat de foru­
rile compet nte. Ap obarea clepin-
rie d(R Ijgotul <ă iă rile se se fană
ntr’o n äsuiä corespunzătoare. Q-
lan-la Se numără printre cele mai
-ára-e (ăi în păduri şi nu poate
aioperi cons rr.nl propriu de lemne
din producţia indigenă decât în-
ir o n i ă măsură. Noul control al
Sta ni i are scopul de a ocroti pă­
durii? u iu împădiui i .sistematice.
VERIFICAU CAMUFLAJUL
fjy h jc io s
ca mătaseay ê s t e vârful
f ie c ă r e i o e n ite
eaceea peniţa Kaweco
alunecă pe hârtie uşor
ca pana"* In orice magazin
de specialitate vi se prezintă
cu plăcere produsele Kaweco.
'"■M
W
»
M
a
şin
ile d
e ca
lcu
la
t S
U
E
D
E
Z
Ec
u
O riginal- ^ }
r
e
n
u
m
e m
o
n
d
ia
l
DHNER
S
eg
ă
sesc d
e
' v
â
n
z
a
r
e la
: Ustleul depozita* din $avă*
R ep rezen ta n ţa m a şin ilo r d e se r is
„ O Z / V £ 7 7 r
I 92 S t * . B a t i ş j f l I L
m B M U M i t i n m il w m l
J . N A T E R & C o .
■
— +
0 PRECIZARE A MINISTERULUI
ÎNZESTRĂRII ARM
ATEI
SI A PRODUCŢIEI DE RĂZBOI
Anumite persoane inlé»esatc iau dt
w oredinţă răspândesc ţi Întreţin avo-
nuri dÎB care reese că unele servicii £••
«c prestează publicului de către orga.
nfle Ministerului Înzestrării Armatei
ăl Producţiei de Război Si in special
oale privitoare là circulaţia autovehl i1
culelor, I» aprobarea cumpărării da
cauciucuri, Ia autorizaţii pentru cons­
trucţii şi pentru diferite lucrări din fler
Şi neferoase, precum şi la distribuirea
materialelor blocate, s’ar obţine 1*
schimbul unor sume de bani plătii»,
personalului acelui departament.
Faţă de asemenea svonuri Ministerul
înzestrării Armatei şi al Producţiei de
Război aduce la cunoştinţa tuturor, ur­
mătoarei* *
Acel epre î|i mod conştient sau tn-
oonştient •* fac ecoul unor asemenea
zvonuri, nu au putut fac. nici odată
precizări.
Soluţionare» lucrărilor de natura ce­
lor de ma» sus şi aprobările cererilor
de orice fel se dau numai dc directorii
•1 secretarii generali, sau personal de
d. ministru, in limita atributiunilor lor
ş» numai In cadrul legilor in vigoare.
Dacă pe pretinde de cineva vreo re­
munerare pentru asemenea servicii,
«eţe o obligaţie morală şi patriotică din
partea acelora cărora li s’au adreşat a-
semene cereri, să denunţe imediat ca­
pul direct d-lui ministru, wigiirat»
fiind «ă np ii se vor periclita cţl nimm
Interesele.
In o«a contrar, aceştia sunt şi rămân
de fapt şi de drept complicii acélosa
«pré pretind remuneraţii injuste.
Bşte posibil ca unii Intermediari să
încerce să speculeze aprobările date le­
ft!, despre care au putut lua cunoştin­
ţe înaintea solicitatorilor, deşi s'au luat
măsuri să nu se comită astfel ,ie lndis-
pr«|Iunf. aceşti» sunt insă profitorii şt
tr»lmes«demascati, pentru » fi sancţio­
naţi fără cruţare.
In această ordine de idei* se face cu­
noscut eă s’au dat dispoziţiuni ca soll-
«ttatoni să Se prezinte personal pentru
susţinerea intereselor lor si nu prin ln-
termadiari '
In eoneluste. persoanele care se mul­
ţumesc să afirme ci la Ministerul în­
zestrării Armatei şi al Producţiei de
Război se obţin aprobări gau autorizaţii
contra plată, fără să denunţe organele
oare le pretind bani pentru serviciile
prestate sau pe Intermediarii lor, sunt
calomniatori sau complici ai speculan­
ţilor si profitorilor.
I 8 e atrage atenţiunea că denunţurile
nesemnate şi scrisorile anonime nu vor
fi luate în considerare.
PROBLEMA ASRICULTUREI
SIRIENE
M inistrul agrieulturei siriene a dé­
clarât că recolta de grâu a acestui
an va atinge 600.000 tone. Dacă au­
torităţile m ilitare şi speculanţii nu
s’a r atinge de recoltă, nu num ai că
« ava fi suficientă pentru acoperii ea
consumului intern, d ar a r m ai ră ­
m âne şi un surplus pentru export.
Măsuri agricole in juri- Vlaşca
GIURGIU, 26. — P entru executa­
rea dispozjţiunilor date de autorităţi­
le superioare pentru muncile agricole,
ci. General D. Petrovici, prefectul ju ­
deţului a întrunit comisiunea 'judeţea­
nă la care au luat parte d-nii: ing.
a gr. V. Gavriiescu, directorul cam erei
agricole, U.-cq?. T rajan U rsu, comand,
cercului de Exploatare.
In urm a discuţiunilor avute s’a sta ­
bilit urm ătoarele: treeratul se va face
pu garnituri acţionate eu vapor, pen­
tru a nu se sustrage tractoarele delà
rîesmiriştlt.
Fac excepţie num ai proprietarii, ca­
re fac auvoariă că au procurat g a r­
nitura cu tractor şl nu au vapor.
G arniturile de treer vor avea auto­
rizaţii de funcţionare, îndeplinind toa­
te obligaţiunile din ordonanţa N r. 9
din 1943, a Camerei Agricole Vlaşca.
In ceeace priveşte aprovizionarea cu
Săm ânţă pentru cam pania agricolă
1943/1944 se va face d ú ^ ít de către
agricultori care sunt obligaţi să-şi a -
leagă din lan porţiunea de cereale pen
tru săm ânţă, in mod speria», acoperin-
du-şi nevoile proprii. Cec cari nu au
culturi bune de săm ânţă, se vpr adresa
Va alţi agricultori de unde-şi vor
procura sem inţele pentru realizarea
planului de cultură.
C am era agricolă nu se va preocupa
decât pentru procurarea sem inţelor
de lucerna, sfeclă de nutreţ şi semln-
ţe de zarzavat. ~
D esm iriştirea se va face imediat- du­
pă secerat, printre oiâi şi după riôi-
m ântui. Term enul fixat pentru deşml?
viştirea suprafeţelor ocupate de păioa-
se şi —azăra, este până la 25 A ugust
crt.
Unde nu se va executa desm iriştirea
In acest interval, lucrarea se va face
prin com itetul agricol respectiv, Iar a-
gricultorul va fi dat In debit Ia P er­
cepţie, pentru sum ele cheltuite.
P răşitul se va executa la toate cul­
turile în tim pul cel m ai potrw it, ia r la
porum b se va executa 3 praşile întru
cât s’a constatat că din experienţele
făcute s’a sporit recolta.
Deasemeni, s ’a dispus ca pe tim puî
treeratului mem brii com itetelor ag ri­
cole să controleze ariile, stabilind p re­
cis modul cum se ţin registrele de ba­
toză şi dacă se respectă m ăsurile pen­
tru evitarea incendiilor.
Custozţi sui vor perm ite indicarea
cerealelor deia m aşina de teerat până
ce agricultorii nu achită Intregal dato­
riile la izlaz, asigurări, fond pază şi
datoriile către Sţat,
F ândarll vor supraveghea şi vor ra ­
porta cazurile, unde a răm as vreun
'an nesecerat Ia timp, neprăşit sau ne-
ciesmb'iştlt.
S ’a m al hotărât: com itetele agrico­
le să asigure recoltarea furajului des-l
tinat reproducătorilor şl a procura
cantităţile necesare până la noua re ­
coltă; organele tehnice ale Cam erei A-
gricole vor da îndrum ările necesare şl
vor mincţlona orice contravenienţii;
organele ed-tive şi jandarmii'eşti var
da tot concursul im pus de îm prejură­
ri.
m
Planuri de iedustri alizare în Irlanda
ln adunarea anuală 'Federation
of Irish Manufactures s’a cerut,
după cum se comunică din Dublin,
Înfiinţarea unui consiliu economic
naţional care să aibe misiunea des
voltărei economico a ţărei, luând în
consideraţie producţia materiei pri­
me şi reglementarea muncii. Foartul
preşedinte gl Uniupei industriaşilor,
J. J. Walsh, a adus acestei cereri
critici pline de temperament asu­
pra iniţiative insuficiente a guver­
nului irlandez pe tărâm economic.
Cu toate că Irlanda este o ţară bo­
gată nu auntr exploatate toate posi­
bilităţile atât în agricultură cât
şi în mine şi industrie. Agricultu­
ra irlandeză nu este în m ăsură să
hrănească populaţia atât de redusă.
Pe acest tărâm nu s’au obţinut în
ultimii 50 ani succese mai impor­
tante. Ou toate că pentru fiecare
cap de locuitor revine câte 4 acre
pămânit, Irlanda a răm as ,.insula
verde” cu câmpii întinse cari nu
dau decât o treime din recolta su­
prafeţelor lucrate.
Din cauza politicei industriale gre
şite, industria Irlandei se găseşte
în m ajoritate în mâini streine fiind
astfel înapoiată în desvoltarea ei.
In primul rând trebuie să so öreie-
ze o industrie grea naţională. Sus­
ţinerea că Irlanda nu are fier şi
cărbuni suficienţi nu poate fi do­
vedită. Produsele solului cari au im
bogăţit Anglia, nu »e sfârşesc la
graniţele ei, ins ătrebuesc căutate.
D. Walsh a fqcut singur probe şi
încercări pentru desvoltarea indus­
triei miniere. In câteva sáptám^ni
şi pe baza cercetărilor metodice iu
Donegal, s’a găsii, o mină care este
din punct de vedere al bogăţiei, a
doua din Iunie.
D. Walsh este convins că prt»
lucrări sistematice se vor face şt
pe alte tărâm uri descoperiri la f«t
de importante.
"ombaterea comerţului
clandestin in Franţa
In cadrul dispozUiunüor Şi m ăguri­
lor pentru com baterea com erţului
clandestin s’a făcut de curând un
^lan pentru exam inarea p rin tr’o co­
misiune specială a averilor persoane­
lor cari au contravenit la dispoziţiu-
r,jle preţurilor şi raţionalzărilqr. A-
ceastă comsUme va începe în curând
activitatea. In orice caz nu se poate
aştepfa succese m ari deoarece spe­
culanţii investesc în foarte puţine ca­
turi banii, ci Ő âscund,
1