1. Comentariu asupra ariei cuprinse în perimetrul foii topografice L-35-017-B-b
Corodescu Ema, grupa PT21
Materiale-suport (referitoare la aria studiată): foaie topografică, imagine satelitară Landsat 1989 (
compozit natural 321 și compozite fals color de bază/standard 742 și 432), imagine Google Earth
2011 (pentru observarea evoluției)
Aria studiată poate fi grupată în 2 zone principale, distincte ca structură și textură, separate de
axa pe care se suprapun calea ferată, șoseaua cu traseu VNV-ESE și localitatea Verești, cu
aspect liniar, puternic alungit.
Zona situată la sud ce această axă conține următoarele elemente importante de reper: râul
Suceava (cel mai bine delimitat în compozitul fals color 742), parte din 2 localități (estul
localității Rușii-Mănăstioara, în SV imaginii și nordul localității Udești, sub forma a trei brațe
vizibile în sudul celor 2 imagini fals-compozit, cu magenta pentru 742 și cu vernil pentru 432),
precum și o zonă extinsă de luncă, acoperită cu parcele agricole și zone mlăștinoase, meandre
părăsite, belciuge etc. Structura generală este una complicată, cu model aleatoriu, neregulat, dat
în mod special de parcelele agricole de mici dimensiuni și cu forme variate, conferind acestei
zone un aspect mozaicat. Pe lângă acestea, destule elemente secundare înscrise pe harta
topografică pot fi distinse cu ușurință și pe imaginea satelitară, spre exemplu: un fost lac belciug
pe stânga râului, foarte bine conturat în toate cele 3 compozite și trecut ca mlaștină pe harta
topografică; terenurile agricole; decantoarele de lângă balastieră (petice de albastru închis pe 742
și de verde mai intens pe 432); balastiera (între râu și șosea, în partea centrală a imaginii – sub
formă de potcoavă foarte ușor de observat).

2. Zona din nord este
mai extinsă și are
următoarele elemente
de reper:o mică
porțiune a râului Siret
(NE) 4 vetre de
localități, a căror
textură este foarte
bine definită, mai
ales în cele 2
compozite fals color
(parte din Salcea,
Dumbrăveni – formă
poligonală, textură
neregulată,
dimensiuni mai mari,
Vătarec – formă
poligonal alungită, cu
tentacule,
Corocăiești-
Bursuceni – formă
alungită, cu
tentacule), suprafețe
întinse ocupate cu parcele agricole. Deosebirea fundamentală față de prima zonă o constituie
structura generală mult mai regulată, formată din parcele agricole de dimensiuni mai mari,
exploatate, probabil, în regim colectiv, cu geometrii mult mai stricte, dreptunghiulare sau
trapezoidale. Se observă deosebirile cromatice între livezi/pepiniere silvice (verde pentru 321 și
742 și roșu pentru 432) și culturile cerealiere (galben/ocru pentru 321, magenta pentru 742 și
vernil pentru 432). Ca elemente secundare care se disting pe imaginea satelitară, amintim: parcul
din centrul localității Dumbrăveni (pe toate cele 3 compozite), ferma de porcine și cea avicolă de
la drumul național (se identifică ușor pe compozitul natural, dar au delimitare clară și pe cele fals
color).
Privind comparativ situația analizată (din 1989) cu realitatea din prezent (Google Earth),
principala deosebire ce se observă extrem de evident o constituie modificarea structurii generale
a ternurilor agricole, fostele parcele de mari dimensiuni fiind înlocuite în prezent de fâșii subțiri
și alungite, exploatate, în general, individual.
Foaia topogrsfică aferentă zonei de studiu