3. Vopsirea ouălor
În tradiția românească, ouăle se
vopsesc în Joia Mare, în Vinerea Mare
sau chiar în Sâmbăta Mare, în funcție
de zonă și de preferințe.
Ouăle roșii reprezintă atât sângele lui
Isus Hristos cât și focul, iar cele
colorate reprezintă bucuria.
4. Ajunul Paștelui
Împreună cu aspectele religioase, în
România, sărbătoarea simbolizează
renașterea și înnoirea vieții de zi cu zi.
Curățarea casei, înnoirea hainelor sunt
toate mărci ale noului început. Toată
lumea, bogată sau săracă, se îmbracă în
hainele sale cele mai bune (majoritatea se
îmbracă in costume tradiționale) și merge
la slujba de la miezul nopții.
5. Mâncarea de Paște
Pe lângă ouăle
tradiționale, românii,
mănâncă de Paște o masă
care include specialități
ca pască, cozonac, drob,
friptură de miel, brânzeturi
sau pandișpan.
7. Împodobirea bradului
Obiceiul împodobirii bradului de
Crăciun își trage originile de la
popoarele germanice. Tradiția s-
a răspândit în restul Europei și
apoi în toata lumea după primul
război mondial.
Între podoabele bradului
bomboanele de pom, globurile și
ghirlandele au devenit clasice.
8. Moș Crăciun
Pe atunci el era îmbrăcat in
verde. El împarte cadouri
tuturor copiilor în noaptea de
Crăciun (de 24 spre 25
decembrie).
Copiii, in fiecare an, înainte de
Crăciun, cu o lună, îi scriu lui
Moș Crăciun o scrisoare în
care îi spun ce își dorește
fiecare.
9. Colindele
Sărbătoarea Crăciunului este
anunțată prin obiceiul copiilor de a
merge cu colindul și cu Steaua, pentru
a vesti Nașterea Mântuitorului.
De asemenea, o veche tradiție este
„mersul cu icoana”, un fel de colindat
care se face de către preoții
comunității locale cu icoana Nașterii
Domnului, binecuvântându-se casele
și creștinii.
Colindele de iarnă sunt texte rituale
cântate, închinate Crăciunului și
Anului Nou. Originea lor se pierde în
vechimile istoriei poporului roman.