1. Bucur AdrianBucur Adrian
Grupa 105Grupa 105
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
SPECIALIZARE GEOGRAFIA TURISMULUI
2. Subdiviziune a Mării Mediterane, Marea Adriatică este
o suprafaţă de apă ce separă Peninsula Italică de
Peninsula Balcanică, întinzându-se de la Câmpia
Padului, în partea de nord, până la strâmtoarea Otranto,
în sud, prin care comunică cu Marea Ionică. Ţările care
au deschidere la Marea Adriatică sunt Italia, in partea
de vest si Croaţia, Albania, Muntenegru, Bosnia-Herţe-
govina şi Slovenia, in est.
Numele mării provine de la oraşul Adria, fostă colonie
etruscă din secolul al VI-lea î. Hr. De-a lungul istoriei,
Ţărmurile Mării Adriatice au fost controlate de mai multe
imperii si state, printre care: Imperiul Roman, Imperiul
Bizantin, Imperiul Habsburgic, Imperiul Otoman, Imperiul
Napoleonian, Regatul Italiei, etc.
3. Marea Adriatică are o suprafaţă de aproximativ 140.000 de km
Pătraţi, iar pe întinderea sa se află peste 1300 de insule, cele
mai multe situate în zona de est, spre coasta croată. Adâncimea
medie este de circa 250m , iar cea maximă ajunge până la
1233m. În partea de nord, rar este depăşită adâncimea de 100m.
Salinitatea Mării Adriatice este mai scăzută decât cea a Medi-
teranei, deoarece colectează o treime din apa dulce care se
varsă în Marea Mediterană, acţionând ca un bazin de diluare.
Principalele râuri care se varsă în Marea Adriatică sunt: Pad,
Soca, Krka, Neretva, Drin, Bojana si Vjose.
Marea Adriatică reprezintă o sursă importantă de venit pentru
statele care o mărginesc, în special prin industria pescuitului si
a turismului. Croaţia este ţara care a avut cel mai mult de
câstigat de pe urma turismului de coastă, ea înregistrând o
creştere economică impresionantă în acest sector. Cel mai mare
număr de turişti se înregistrează in Italia, în special în regiunile
Veneto şi Emilia-Romagna.
4. Printre cele mai mari oraşe porturi la Marea
Adriatică se numără Veneţia, Trieste, Ravenna,
Brindisi, Pescara, Ancona, Bari-în Italia, Rijeka,
Zadar, Dubrovnik, Split-în Croaţia si Durres în
Albania.
Transportul maritim reprezintă, de asemenea,
o ramură economică de bază a regiunii, prin cele
19 porturi trecând milioane de tone de mărfuri
pe an. Trieste se află pe primul loc în topul celor
mai mari porturi din punctul de vedere al mărfu-
Rilor, în timp ce Split are cea mai ridicată afluien-
ţă anuală de pasageri.
5. Marea Adriatică are o biodiversitate bogată, ţările
de
coastă instituind mai multe zone marine protejate.
*În Italia, regiunile protejate sunt- Miramare, Torre
del Cerrano, Insulele Tremiti şi Torre Guaceto.
*În Croaţia, regiunile protejate sunt- Brijuni, Lim
Canal, Kornati, Telascica, Lastovo, Golful Mali Ston
şi Mljet.
*În Slovenia, zonele maritime naturale protejate,
precum şi de coastă sunt- Parcul Secovlje Salina,
Parcul Strunjan, Rezervaţia Naturală Skocjan Inlet,
Debeli Rtic, Capul Madona şi lacurile Fiesa.
*În Albania s-a stabilit prima sa zonă maritimă
protejată în anul 2010 şi anume Parcul Naţional
Maritim Karaburun-Sazan.
6. Marea Adriatică
*Marea Adriatică se intinde ca o pană intre
două dintre peninsulele Europei sudice: cea
Apenină şi cea Balcanică. Nu departe de
contopirea Adriaticii cu Marea Ionică, acestea
se apropie foarte mult una de cealaltă şi
formează Strâmtoarea Otranto, numită şi
“Poarta Adriaticii”. În locul cel mai strâmt,
cele două peninsule sunt despărţite de doar
75 de km de mare. În stramtoare se află oră-
şelul italian Otranto şi Promontoriul St. Maria
Di Leuca, cel mai sudic punct al Italiei.
7. •În vremea Imperiului Roman, apele Adriaticii au fost
o cale de transport importantă, care conducea la
Constantinopol. Astazi, Adriatica este o mare în pericol
din cauza râurilor care se varsă in ea: Padul, în nordul
Italiei, Neredva în Croaţia şi Drin în Albania. Apele lor
murdare poartă deşeuri menajere şi îngrăşăminte.
Aceste substanţe provoacă dezvoltarea în exces a
algelor marine. Consecinţele acestui fenomen se fac
resimţite mai ales în Italia. Vântul şi valurile fac ca
plajele şi staţiunile de langă Rimini, cândva adorate
de turişti, să fie acum acoperite de o patură groasă de
alge toxice. Autorităţile localităţilor maritime alocă
sume importante în lupta cu această plagă persistentă.
8. •În partea balcanică a Adriaticii problemele
sunt de o cu totul altă natură. În prim plan
Se află ştergerea urmelor lăsate de războiul
civil. Consecinţele conflictelor armate au fost
resimţite dureros de vechiul si frumosul oraş
Dubrovnik. Sectorul turistic din Dalmaţia, care
fusese aproape total distrus după război, se
dezvoltă acum foarte rapid. Din păcate, încă nu
se poate spune acelaşi lucru despre coastele
Albaniei.
9.
10. Se pare că Marea Adriatică ascunde un
secret incredibil. A fost descoperită o
groapă imensă care inghite zilnic peste
30.000 de tone de apă.
Pentru a studia fenomenul, cercetătorii au deversat, în
repetate rânduri, cantităţi mari de vopsea, în apropierea
acestei gropi, aşteptând sa vadă dacă vopseaua se va rid
ca sau nu la suprafaţă. Vopseaua nu se dizolvă în apă,
aşadar, era de aşteptat ca aceasta sa îşi facă apariţia ma
devreme sau mai tarziu. Dar, surpriză! Apa colorată nu a
ieşit deloc la suprafaţă, lucru ce îi face pe cercetători să
afirme că Marea Adriatică ascunde o groapă enormă ce nu
poate fi, încă, măsurată.
