pdf-ul este varianda dinaintea ultimei corecturi asa ca pt varianta finala ar trebui sa luati obs cultural 30 iul-5 aug.

1. SUPLIMENT
CULTURAL
OBSERVATOR
R`zvan }upa
Poeticile cotidianului
© Paul Radu
Prima sut` de edi]ii din proiectul lui R`zvan festivaluri, de întîlniri mai mult sau mai pu]in
}upa s-a dus. Imaginat ini]ial ca un mix între oficiale.
trupe rock [i poezie, edi]iile experimentale au Fie c` este vorba despre pia]a de carte bri-
l`sat loc întîlnirilor poetice. Dac` prioritate au tanic` ori despre „Marché de la poésie“, eveni-
avut ini]ial scriitorii dou`mii[ti, în timp, criteriile mentul anual parizian, cifrele sînt asem`n`- – Poeticile cotidianului n-au frez`, n-au ochi, n-au pantofi. Cum s` le v`d dac` R`zvan se
s-au schimbat, întîlnirile c`p`tînd o acoperire pe toare. Tirajele medii pentru poezie sînt de 300 posteaz` mereu în fa]a lor.
harta poetic` ([i nu numai) a oric`rei vîrste. S`p- de exemplare. – R`zvan e cum se vede: înalt, slab, cu ochi alba[tri... e [i cum nu se vede: retras, melan-
t`mîn` de s`pt`mîn`, în sezon, la „emisiunea de La standurile de poezie de la „Marché de la colic, îndr`gostit de singur`tate sau de altcineva.
club“ a lui }upa se întîmpl` lucruri. Interviuri, poésie“ un r`spuns se înc`p`]îna s` revin` la – De la început, R`zvan a vorbit alt` limb`. Sem`na pu]in cu limba lebedei mele, nu era
proiec]ii, happeninguri, lans`ri. Într-un circuit li- întrebarea mea legat` de tirajele celor mai st`t`toare ca lacul, era „[i te du la Dun`re/ [i bea ap` tulbure“.
terar normal, n-ar fi ceva neobi[nuit. Aici, îns`, spectaculoase c`r]i: de la 30 la 5 exemplare! – La Poeticile cotidianului, R`zvan împlete[te co[uri frumoase de r`chit`, leag` tulpini noi
Poeticile cotidianului sînt o excep]ie pe care Atunci cînd o editur` public` un volum de de tulpini vechi noduroase [i uite c` rezist` co[urile. Po]i s` cari în ele chiar [i o voluminoas`
n-o putem pasa într-o [tire, fie ea [i televizat`. poezie se în]elege c` a selectat [i garanteaz` istorie a literaturii române.
pentru calitatea a ceea ce public`. În România – R`zvan mediteaz` la destine [i teorii literare; ne pune s` parcurgem labirintul cu oglinzi
aceast` selec]ie are o problem`. Atunci cînd deformante ca s` înve]e urma[ii ceva din faptele de arme ale înainta[ilor. Pe R`zvan îl iubesc
Poezie acum sînt publicate genuri amestecate de poezie,
cînd promovarea f`cut` volumelor lansate este
[i urma[ii [i înainta[ii.
– Dac` R`zvan n-ar fi, nici Clubul A n-ar fi [i nici Nora I. n-ar avea în Berlin la ce se gîndi.
minim`, nu po]i s` spui c` se adreseaz` vre- (Nora Iuga, iulie 2009)
N
R`zvan }UPA unui public anume. Selec]ia se face pentru
autori, nu pentru cititori. România (Premiile „Eminescu“ [i Congresul de Poate c` este momentul ca poezia s` refuze
Despre orice poezie ob]ii foarte repede o p`- poezie) a lansat un volum de eseuri [i cronici jocul editurilor care nu îi mai caut` cititorii.
rere: e bun`, proast` sau interesant`. În cazul essere/con te e contro di te care arat` c` sensul poeziei azi este unul Poezia care m` intereseaz` pe mine asta face.
poeziei, îns`, judec`]ile de valoare suspend` accentuat personal [i participativ. Ceea ce m-a Urm`torul volum nu îl voi publica la nici una
(Pier Paolo Pasolini)
orice discu]ie. De aceea, cele mai multe texte cucerit la Cititorul de poezie de Gellu Dorian a dintre editurile care se g`sesc acum în libr`rii.
critice referitoare la poezie fie exceleaz` în volute Paradoxal, chiar asta este [ansa poeziei fost lectura personal`, aplicat` la propria bio- Mi s-ar p`rea c` fac un joc ipocrit al unei pie]e
printre termenii clasici ai figurilor de stil, fie se scrise azi. Pare s` fie o dovad` a dezinteresului grafie, pe care Dorian a ales s` o fac` pentru editoriale inerte.
str`duiesc s` justifice ni[te judec`]i de valoare. de care are parte poezia în lumea editorial`. De poezia contemporan` [i dintotdeauna. Cei 1500 de cititori garanta]i de conturile
Cea mai mare dezam`gire mi-o provoac`, în fapt este un indiciu c` vitalitatea poeziei trebuie mele din re]elele sociale de pe Internet sînt o
schimb, argumenta]iile str`vezii pe care au c`utat` în alt` parte. Poezia a evadat din s`lile Poeticile concuren]` c`reia cu greu îi pot face fa]` ofer-
început s` le aib` pîn` [i cronicile negative. de clas`, birourile sau apartamentele în care tele unei edituri române[ti de azi. Textele vor
rela]ionale
Seam`n` teribil cu scuzele mincinoase ale politi- editurile înseriaz` c`r]i. Ceea ce se cere recupe- putea s` fie citite gratuit. Iar pentru cititorii
cienilor. {i nu doar critica pare s` fi pierdut rat este chiar dimensiunea real` a poeziei. Exilat Instan]a care judec` poezia poate s` par` care sînt în stare s`-]i pl`teasc` poezia, c`r]ile
leg`tura cu poezia, ci [i editurile mai mult sau în zone ale pie]ei de carte ori prin apele tulburi mai subiectiv` decît oricînd. Dar asta nu se pot face manual.
mai pu]in specializate în publicarea poeziei. ale entertainment-ului, în lumea simplist` a înseamn` arbitrar, ci, dimpotriv`: responsabili- Sîntem înconjura]i de cl`diri uria[e care
metadiscursurilor educative cititorul de poezie tatea celui care alege poezia nu a fost niciodat` nu reprezint` nimic. Pentru c` nu au fost
Money is a kind of poetry (ca [i poetul) risc` s` confunde demersurile mai mare decît acum. To]i respir`m. Foarte niciodat` locuite, pentru c` au fost doar capri-
acestor domenii cu lectura/tr`irea poeziei. pu]ini sînt cei care pot s` ne spun` dac` res- cii ale unei puteri politice ipocrite, nu s-a pu-
(Wallace Stevens)
Anul trecut, un poet de la Boto[ani, care pir`m bine sau nu. Totu[i reu[im s` împ`rt`[im tut respira în ele. Pîn` acum. Poeticile rela-
Dincolo de sfaturile pe care le g`se[ti pe se zbate pentru organizarea celor mai impor- respira]ia. Uneori este mai bine, alteori mai r`u. ]ionale nu sînt nici curent [i nici stil. Sînt un
toate drumurile despre cum s` scrii [i cum s` tante evenimente regulate ale poeziei din Dar mereu sincer. Ceea ce spui este sensul pe mod de lectur` [i scriere a poeziei, o concu-
nu scrii poezie, un lucru po]i s` fii sigur c` o care îl dai respira]iei tale. Cîteodat` reu[e[ti ren]` pentru orice discurs politic. Pentru c`
s` auzi de la orice editor de poezie: poezia nu chiar s` îi invi]i pe ceilal]i s` participe la respi- poezia poate [i s` nu se mint`.
se vinde. Am auzit acest lucru la tot felul de ra]ia ta. A[a func]ioneaz` rela]ionarea poetic`.
Poeticile 2005 – 6 edi]ii
Primul sezon de întîlniri a presupus cîte
2008 – 27 de edi]ii
Sezoanele 7 [i 8 ale Poeticilor au adus în
un scriitor [i o trup` muzical` pe scen`, Club A invita]i care erau deja cunoscu]i ca
cotidianului performance [i interviuri live. scriitori sau manageri de proiecte culturale.
Aceast` prim` serie de întîlniri a fost un În 2008 publicul a avut ocazia s` arate
Lansarea seriei de întîlniri Poeticile Coti- eveniment adresat publicului larg, format ce [tie. Cu zece minute înainte de ora 18.00
dianului este un demers dedicat ini]ial litera- mai pu]in din speciali[ti sau scriitori. a Poeticilor cotidianului, oricine s-a putut
turii celor mai recen]i debutan]i în literatura înscrie pentru cinci minute de lectur`-per-
român`. Muzic` live, recitaluri [i discu]ii cu 2006 – 26 de edi]ii formance în cadrul evenimentului.
autorii cataloga]i drept „Genera]ia 2000“ au Conceptul din primele dou` sezoane a
oferit prilejul familiariz`rii cu individualit`]ile fost dezvoltat incluzînd proiecte vizuale, 2009 – 22 de edi]ii
conturate la linia de start a literaturii. experimente [i puneri în scen` care au adus Dup` patru ani, Poeticile cotidianului
Fiecare edi]ie a Poeticilor cotidianului a un plus de dinamism întîlnirilor din Club A. au transformat efortul ini]ial de promovare
© un cristian
avut ca invita]i scriitori care au prezentat a literaturii contemporane într-o scen` de
propriile scrieri [i pozi]iile pe care le adopt` 2007 – 15 edi]ii dezbateri [i prezentare a proiectelor di-
fa]` de cea mai concret` actualitate. În 2007 întîlnirile din Club A au invitat namice.
În timp, la Poetici au fost invita]i [i scri- scriitori care nu erau în prim-planul premi- Scriitorii contemporani au r`spuns
itori consacra]i, care influen]eaz` diferite În ultimul an, Poeticile cotidianului au ilor [i grupurilor literare ale zilei. întreb`rilor publicului [i prezint` nu doar
direc]ii ale scrisului de ast`zi. mai fost organizate în Bucure[ti în Clubul Sezoanele 5 (prim`var`) [i 6 (toamn`) propriile lor crea]ii, ci [i texte [i autori care
Majoritatea întîlnirilor din acest proiect S.A.L.T [i în SubBufet. O serie de ateliere ale întîlnirilor din Club A au reu[it s` pre- le-au influen]at scrisul.
au avut loc în Club A, un club bucure[tean Poeticile cotidianului, care au dezvoltat con- zinte scriitori din Constan]a, Ia[i, Timi- Formula acestui sezon 9 a inclus o sec-
imposibil de evitat pentru orice istorie a ceptul de poetic` rela]ional`, au avut loc în [oara, Cluj [i Chi[in`u, acoperind o zon` ]iune de microfon deschis pentru cei care
peisajului underground din România ulti- 2009, la Timi[oara (Libr`riile C`rture[ti [i foarte larg` a vie]ii literare române[ti de au dorit s` performeze poezia personal` sau
milor 30 de ani. Cartea de Nisip) [i Constan]a (Barul Fishzila). ast`zi. textele care i-au marcat.
C ULTURAL
OBSERVATOR
nr. 227 (485) 30 iulie-5 august 2009 SUPLIMENT I

2. „Ideea de star-system în literatur`
SU PL IM E NT
e foarte p`guboas`“
Interviu cu R`zvan }UPA
Dup` experien]ele cenaclurilor literare, care ca evenimentul s` aib` loc pe timpul cursurilor
au marcat ultimii 15 ani (C`rt`rescu, Ianu[, de la facultate, ca s` vin` studen]ii. Practic, Cînd am început s` public, mi-am spus c` o s` scot cîte o carte la fiecare cinci ani, nu
Mincu), dup` experimentele de lectur` din evenimentul s-a împ`r]it în sezoane, sezonul mai devreme de cinci ani. Anul viitor se împlinesc cinci ani de la al doilea volum [i ar trebui
metrou sau biseric` din 2001, de la Biblioteca prim`var`-var` [i toamn`-iarn`, în intervalul s`-l scot pe al treilea. Acest lucru pentru mine a devenit foarte artificial. Eu nu scriu a[a. Mi
de poezie, R`zvan }upa, unul dintre pu]inii octombrie – iunie. s-a întîmplat ca [i la prima [i la a doua carte s` am multe, multe, multe cicluri la care am
autori pentru care publicul înseamn` mai mult Cînd ai demarat proiectul, cam cît te lucrat, pe care le-am strîns în c`r]i, la unele am renun]at, pe altele le-am modificat. Procesul
decît o entitate de cump`r`tori, s-a lansat gîndeai c` o s` dureze? }i-ai propus ceva era facerea c`r]ii. {i atunci nu mai am de ce s` fac asta, care e treaba unei edituri. O s` fac
într-un proiect de anvergur`, prin care poetica în sensul `sta? altceva. M` gîndesc foarte serios s` nu mai public la nici o editur` urm`torul volum, s`-l pu-
rela]ional` devine un eveniment cotidian de La început nu [tiam cum se vor derula blic pe cont propriu [i s` fie gratuit. O s`-l public pe Net [i o s`-l public treptat. Mi se pare c`
interac]iune. decît primele patru edi]ii. e foarte formal` [i intim` toat` chestia asta cu tip`ritul volumelor de poezie pe hîrtie, la tiraj
{i atunci, care erau obiectivele? de mas`, de[i aceste tiraje de mas` nu se vînd. De aceea o s` public pe Net, treptat [i gra-
De ce P o e t i c i l e c o t i d i a n u l u i? De unde S` aduci oameni care nu snt specializa]i, tuit, [i o s` fie o edi]ie limitat` pe hîrtie. O s` scriu de mîn`, o s` fie volume diferite între ele,
vine denumirea asta? cititori de poezie, [i s`-i pui fa]` în fa]` cu personalizate.
Am preg`tit un eveniment care s` se re- lucrurile care se scriu azi. Cred în For]a lucrurilor scrise. Nici nu-mi pas` dac` spune exact opusul lucrurilor pe
pete la un interval regulat, s`pt`mînal. Paul Numai poezie? care le sus]in eu. For]a este F.R.U.M.U.S.E.}.E.A. sau una dintre p`r]ile corpului ei.
Radu de la Club A a dorit un astfel de Numai poezie. Primul invitat care nu a citit Nu prea sînt un om al grupului. Oricît s-a vorbit de genera]ie [i prietenii, cred c`,
eveniment [i-am acceptat. Mi-au spus c` pot poezie a fost Silviu Gherman, care era foarte esen]ial, sîntem prima genera]ie de indivizi care nu pun pre] pe motiva]ia biologic` (sau ide-
face orice, iar eu am vrut s` existe ini]ial [i potrivit pentru a[a ceva, pentru performance, [i ologic`, pentru c`, în cazul nostru, cele dou` coincid) a form`rii unui grup.
trupe rock în program, s` sc`p`m de formatul atunci, pentru c` a fost o edi]ie foarte reu[it` cu
poezie-muzic` folk. el, am mai chemat [i al]ii – au urmat Planeta
Ce urm`resc P o e t i c i l e? Moldova, care au ie[it [i ei bine. dezam`girea mea: nu am g`sit o formul` prin chestii, dar nu am v`zut niciodat` nici o filma-
S` ofere o alternativ` la varianta de lec- La sfîr[itul lecturii, existau discu]ii cu care s` fac publicul s` vin` s` citeasc` ce voia re, nici pe Net [i nici în alt` parte, am auzit doar
tur` pur [i simplu. Eram s`tul de cenacluri publicul? el [i s` fac` un performance. ni[te înregistr`ri audio. În afar` de asta, la
în care se comentau lucrurile scrise [i trebuia Publicul putea s` pun` întreb`ri în orice Dac` ar fi s` faci un top al edi]iilor, din începutul fiec`rei s`pt`mîni trimitem co-
s` venim cu ceva care s` pun` poezia în alt` moment. Ceea ce am încercat s` evit`m de punctul t`u de vedere, care ar fi acela? municate [i au fost multe ziare care au publicat
lumin` [i s` trecem la un tip de discurs fiecare dat` au fost comentariile. Se mai [i Mi-a pl`cut mult ultima edi]ie, care a fost anun]urile. Nu avem în schimb comunicate
performativ. Adic` nu s` aga]e publicul, comenta, dar îi întrerupeam, pentru c` devenea la S.A.L.T. [i a început într-un fel pe care îl post-eveniment, [i asta mi-a lipsit, pentru c`
publicul ar fi venit oricum, dac` tu aveai un un cenaclu [i nu voiam s` se întîmple asta. programaser`m noi cu mult timp înainte, cu s-au schimbat mul]i oameni de PR la Club A.
eveniment care s` func]ioneze regulat. Cum a evoluat bugetul PC? Care era un proiect care a avut loc în Suedia, cu poe]i Cum se preg`te[te o sear` la P o e t i c i –
De ce joia? bugetul de produc]ie la început [i care a români [i cu lansarea c`r]ilor lui Cosmin o procedur` standard?
Cînd lucram la Evenimentul zilei, supli- fost vîrful lui? Per]a, iar între timp a ap`rut un poet suedez Depinde de la edi]ie la edi]ie. În ultimul
mentul cultural ap`rea duminica [i marea Nu a existat un buget fix. Clubul acoperea pe care nu îl aveam în program, apoi un poet an, am f`cut un calendar cu mult timp îna-
problem` era c` joia nu prea existau eve- consuma]ia invita]ilor. În rest, bugetul a japonez – Claudiu Komartin l-a adus pe inte [i a mers mult mai u[or. Au fost ani în
nimente. variat între 50 [i 70 de lei. Cînd am încercat Yasuhiro Yotsumoto –, care a citit [i el [i a care a fost foarte greu, pentru c` f`ceam
Publicul a fost constant, fidel de-a s` g`sim o alt` loca]ie pentru eveniment, de fost foarte spectaculos. edi]iile de la o s`pt`mîn` la alta.
lungul edi]iilor? cînd s-a închis Clubul A, am avut tot felul de Dup` primul sezon, ai primit vreo ofert` Ai avut edi]ii anulate? M` intereseaz`
Nu. Au existat cî]iva oameni fideli, pa- surprize cu oameni care nu ofereau chiar de la TVR, Radio România sau alt` institu]ie p a r t e a d e „ a c c i d e n t “ , d e n e p r e v ` z u t , s ` z i-
tru-cinci care veneau mereu, dar la fiecare nimic pentru eveniment, ba chiar ne mai mare ca s` ai un program în cadrul lor? cem.
edi]ie era alt public, în func]ie de invitatul pe cereau [i bani. Nu, [i e foarte bine c` nu m-au ofertat S-a întîmplat s` nu ajung` ni[te invita]i
care îl aveam, în func]ie de lucrurile pe care Ce a[tept`ri ai avut în raport cu pre- pentru c` nu cred c` li s-ar fi potrivit. E un de la Cluj sau de la Timi[oara, de exemplu,
le propuneam. Am avut seri în care nu am zen]a publicului? eveniment care func]ioneaz` a[a, în limitele {tefan Manasia [i Alex Potcoav`, dar asta la
avut invita]i în Club A, pentru c` nu aveau Publicul s-a schimbat în timp, la fel cum lui, nu cred c` ar da bine pentru un program dou` sau trei edi]ii, din 105, [i nu a fost o
cum s` ajung`, de exemplu Paul Goma, [i s-a schimbat [i formatul evenimentului, pen- na]ional sau ceva foarte oficial. E un lucru pe mare problem`.
atunci am avut un reportaj [i o proiec]ie. tru c`, dac` la început a presupus poezie [i care îl fac pentru c` m` intereseaz` s` vorbesc Proiectul a început, în principiu, pentru
Cît ]ine o edi]ie? muzic` rock, mai tîrziu s-au inclus [i proiec]ii cu acei oameni [i m` intereseaz` ca acei Genera]ia 2000. Problema cu Genera]ia
O or` [i jum`tate/dou` ore ca durat`, de filme. oameni s` fie v`zu]i. Nu a[ putea s` m` bazez 2000 e c` nu a reu[it s` se impun` printr-o
timp în care aveam un interviu cu un invitat, Cnd ai nregistrat cea mai mare au- pe o astfel de institu]ie. revist`. Demersul `sta vine cumva din
un scriitor tîn`r în principiu, [i apoi urmau dien]` [i cea mai sc`zut` audien]`? Cînd lucrai la Cuvântul, a i i m p l i c a t spiritul de compensa un suport de pres`
colabor`ri ale invitatului respectiv cu trupa Recordul de audien]` s-a nregistrat la r e v i s t a î n P o e t i c i? pentru Genera]ia 2000?
rock, el citea, ei cîntau. {i pentru fiecare edi]ia despre Eminescu. Eminescu interzis Nu, am preferat s` le p`strez separate Cred c` o revist` ar fi venit chiar împotriva
edi]ie f`ceam repeti]ii înainte. minorilor. Cea mai sc`zut`, la „seara publi- pentru c` nu mi se p`rea cinstit, mi s-ar fi lucrurilor pe care le sus]inea implicit Genera]ia
Periodicitatea a fost de la început cului“, cînd fiecare trebuia s` vin` s` citeasc` p`rut c` profit de revist` dac` f`ceam asta. 2000 [i c` nu poate s` existe decît atunci cînd
stabilit`? ce-i place lui, proz` sau poezie. Am vrut s` Cum promovezi evenimentul ? o s`-[i formuleze p`rerea ei despre putere. Toate
Da, s`pt`mînal. {i pe timp de var` f`ceam facem din cînd în cînd o sear` a publicului. Am avut, la un moment dat, un parteneriat genera]iile au încercat s` preia puterea. Iar cu
pauz`. Ne-am gîndit s-o facem astfel pentru {i a ie[it prost, nu a venit lume. Asta e cu un radio online, Lynx, ei au filmat ni[te Genera]ia 2000 mi se pare c` tocmai asta nu s-a
Cred c`-mi ajung degetele de la mîini ca s` num`r de cîte ori am fost la P o e t i c i l e lui R`zvan
}upa. Cu toate astea, pot spune c` locul nu-mi place deloc fiindc` e prea mult fum, e prea mult`
g`l`gie dup` perdeaua care desparte Poeticile de restul lumii, iar sonorizarea las` atît de mult
de dorit, încît uneori nici nu se în]elege ce spun invita]ii. Pe de alt` parte, R`zvan }upa este un
moderator excelent, care
[tie cum s` scoat` de la in-
vita]i cele mai interesante [i
consistente pove[ti, îi face
s` se relaxeze, dac` au
trac, [i î[i cunoa[te atît de
bine publicul, încît [tie cînd
[i cum s` îl provoace. Dac`
ar g`si un loc mai lini[tit [i
cu o sonorizare bun`, ar fi
grozav! (Adela Greceanu)
A
Octavian Soviany,
Adela Greceanu, Nora Iuga [i
Constantin Ab`lu]`
Bogdan Ghiu, Cezar Paul-B`descu, Liviu Papadima,
Cristian Tudor Popescu [i Iulian Costache
II
C ULTURAL SUPLIMENT nr. 227 (485)
OBSERVATOR
30 iulie-5 august 2009

3. SU PL IM E NT
De-a lungul anilor, P o e t i c i l e c o t i d i a n u l u i s-au dovedit o alternativ` credibil` ([i infinit mai
dinamic`) la cenaclurile tip E u r i d i c e. Asta nu vrea s` însemne c` asemenea cenacluri nu [i-ar avea
rostul; îl mai au, far` îndoial`, dac` ne gîndim c` aproape to]i autorii cît de cît importan]i ai ultimei
promo]ii au trecut (nu f`r` folos) pe acolo. P o e t i c i l e au reu[it îns` s` antreneze de multe ori un pu-
blic diferit, poate nu foarte fa-
miliarizat cu poezia, dar dis-
pus s` asculte, s` participe, s`
ia act de ceea ce se întîmpl` în
literatura actual`. F`r` co-
mentariile erudite dintr-un ce-
naclu profesionist, dar în for-
me mai dinamice, mai interac-
tive. În a c`ror promovare, ta-
lentul de moderator al lui
R`zvan }upa a jucat un rol
esen]ial. (O c t a v i a n S o v i a n y)
Emil Brumaru,
dup` lansarea de la Poetici Elena Vl`d`reanu, R`zvan }upa [i Angela Marinescu
întîmplat. Mi se pare c` nu [i-au dorit s` preia Da, dar voalat. Au fost dou` sau trei Ce presupune conceptul de poetic` nimente de tip atelier, care porneau de la
puterea. P`rerea lor despre putere este c` te situa]ii în care cineva a refuzat, pe motiv c` rela]ional`? felul în care prive[ti ora[ul în care locuie[ti
compromite automat. Lucrurile se vor schimba ei vor s` fac` altceva, în alt` parte. Întîmplarea Poezia nu e doar ceea ce se întîmpl` sau ora[ul în care ajungi, felul în care in-
atunci cînd o s` avem o alt` p`rere despre a f`cut ca ei s` nu-[i duc` proiectele la cap`t într-un fel acceptat de toat` lumea: poezia e vestighezi (poezia ca instrument de inves-
putere, cînd o s` propunem altceva în locul [i mi-au spus c` ar vrea s` vin` în Club A. scris` pe hîrtie, poezia e într-un volum, dar mi tigare, documentare sau performance). Am
puterii. Altceva în locul puterii poate însemna s` Care au fost sursele de inspira]ie pen- se pare c` poezia a fost, nu doar în ultimii ani, f`cut o hart` la un atelier în Timi[oara, o
nu mai avem [efi, dar s` avem responsabili. Tu, tru proiect? ci dintotdeauna, mai mult decît un simplu alta, la Constan]a.
Cristi, ai fost mereu responsabil, dar nu ai fost Nu a fost doar o singur` surs` de inspi- produs editorial. {i c` acceptarea ideii de Care e leg`tura dintre ideea de corp ro-
niciodat` [ef. Eu, la Cuvântul, nu m-am sim]it ra]ie, m` inspiram din orice. Am auzit ni[te poezie ca specializare a unei edituri, a unei mânesc [i poetica rela]ional`?
[ef, m-am sim]it responsabil. emisiuni la RAI 3 despre poezie, iar în fiecare colec]ii e doar o mic` parte din ceea ce poate Conceptul de corp românesc este un
Spui c` Genera]ia 2000 a avut [i are emisiune aveau o tem`, cu mai mul]i poe]i s` fie poezia. {i atunci, pe mine m-a interesat concept func]ional din poetica rela]ional`. E
prioritate în continuare. Dac` ne uit`m pe invita]i, cu un pictor care în timpul emisiunii s` m` concentrez asupra zonei care e trecut` un concept care face leg`tura între condi]ii de
lista participan]ilor, a[a reiese. picta un tablou [i cu moderatorul emisiunii cu vederea. {i zona asta este contactul, întîl- existen]`, între moduri de expresie. Face
Nu mai are. A avut prioritate atunci pentru care se plimba de la o mas` la alta [i st`tea de nirea, acolo unde nu mai vorbim despre poet trecerea de la un mod de expresie la altul,
c` mi se p`rea mie c` oamenii care au publicat vorb` cu invita]ii. Au mai fost influen]e care ca despre un emi]`tor de mesaj, de discurs, ci transform` o condi]ie existen]ial` într-o alt`
în ultimii ani sînt cei mai potrivi]i pentru o veneau [i din alte zone decît cele literare. vorbim despre poet ca un context, ca o situ- condi]ie existen]ial`.
discu]ie normal` [i deschis` despre literatur`. De exemplu? a]ie în care se întîlnesc mai multe evenimente, Din punct de vedere conceptual, nu e
Cenaclul de film la mai multe persoane, mai multe lucruri care deloc teorie a[a cum am înv`]at la [coal`.
cu Vera Ion care mergeam sau ate- î[i schimb` sensul, care cap`t` un sens de Majoritatea lucrurilor încerc s` mi le explic
lierele la care am parti- moment, s` spunem. De la asta am ajuns la mie [i poezia pe care o scriu încerc s-o scriu
cipat, ateliere legate de tot felul de lucruri care, mi-am dat seama, au pentru mine, ceea ce fac cu proiectele este
jurnalism. mers în paralel [i cu dezvoltarea tiparului, cu încercarea de a comunica publicului lucrurile
Ai avut momente dec`derea tiparului, schimbarea zonei în care pe care le fac eu pentru mine [i s`-i ajut [i pe
în care ai vrut s` re- func]ioneaz` scriitorul din zona tiparului în al]ii s` comunice lucrurile pe care le fac ei
nun]i, în care ]i-ai zona virtual`. Pe mine m-a interesat foarte pentru ei. Nu pot s` func]ionez ca un pro-
spus c` nu mai vrei mult chestia asta cu caligrafia sau cu c`r]ile duc`tor de marf`.
s` faci P o e t i c i l e n i c i o- dinaintea tiparului, am v`zut expozi]ii [i P r o p u i , a [ a d a r , p e rs o n a l i z a r e a p r o d u s u -
dat`? mi-am dat seama c` întotdeauna c`r]ile au lui, anularea seriei, accesul direct c`tre
Da. În 2007, cînd fost f`cute în func]ie de ultimele descoperiri toate categoriile de public. Le-a[ lega de
se [i vede c` au fost tehnologice, chiar [i atunci cînd erau f`cute faptul c` tu pe c l u b l i t e r a r . r o a v e a i u n co n t
cele mai pu]ine edi]ii, a în m`n`stiri. Era foarte important, în afar` de în care semnai cu punct. La un moment
început s` mi se par` textul propriu-zis, [i felul în care ei se impli- dat, „legenda spune“ c` erau mai multe
c` e o povar`, aveam cau în realizarea produsului respectiv. Era subpuncte c a r e i n t r a u d i n a c e l a [ i c o n t . N u
impresia c` toat` lu- mereu o întîlnire între omul care f`cea lucrul ]i se pare c` e prea mult` libertate?
mea începe s` se poar- `sta [i textul propriu-zis. Nu. Regula era ca parola s` fie dat` mai
te ca [i cum ar fi ni[te {i atunci i-am spus poetic` rela]ional` departe din om în om [i s-au strîns ceva
vedete [i c` to]i î[i unei abord`ri a poeziei ca domeniu care lucruri interesante pe Internet.
doresc s` fie Andreea încearc` s`-[i dezvolte mai multe posibilit`]i Problema cu Internetul e c` azi s-ar
Dar, de fapt, deschiderea spre noi a venit [i de Marin sau Mihaela R`dulescu. Iar eu nu de privire asupra poeziei. Cînd spunem putea s` fie, mîine s-ar putea s` nu mai fie
la ceilal]i, de la Octavian Soviany, Nora Iuga, voiam s` particip la chestia asta. Era mo- „poetic“, în]elegem [i sensul literar, dar [i site-ul sau blogul respectiv.
Angela Marinescu. {i atunci a fost normal s` mentul cînd se inventa genul Sexi Br`ileanca alte lucruri care ]in de via]a noastr` de zi cu Dar sînt p`strate în alt` parte. Problema
invit [i oameni care erau din alte genera]ii. [i m` sim]eam vizat c` eram din Br`ila. Dar zi. Poezia are mult mai multe niveluri [i lor e c` nu sînt organizate, au ie[it foarte
Nu a comentat nimeni c` era un format a fost un moment trec`tor [i edi]iile s-au atunci asta încercam s` fac cu poetica haotic, dar po]i s`-]i faci o idee despre ce se
de club? organizat mai u[or cînd am început s` lucrez rela]ional`. E adev`rat c` a pornit de la întîmpla cu poezia la ora respectiv`.
O singur` dat` am avut o obiec]ie de ge- cu un calendar. Pierdeam foarte mult timp de Poeticile cotidianului, întîlnindu-m` s`pt`mî-
nul acesta, de la o editur` mare. la o s`pt`mîn` la alta ca s` hot`rîm ce vom nal cu oamenii [i v`zînd c` pot s` vorbeasc` un interviu de Smaranda {chiopu [i
Î n m o m e n t u l î n c a r e î ] i f ` c e a i c a l e n d a- face în s`pt`mîna urm`toare, pe cine vreau altfel în club, dac` îi la[i s` discute normal, un cristian
rul, te gîndeai c` trebuie s` invi]i cî]iva s` aduc, s` v`d dac` poate s` vin`. [i asta m-a f`cut s` m` gîndesc c` e mult mai
autori mari? O realizare important` a P o e t i c i l o r? mult acolo. Am mers mai departe cu eve-
Atunci cînd era vorba de autori mai cu- Anul `sta am primit prima reac]ie de la o
noscu]i, îmi propuneam s` am teme. Un institu]ie oficial`, ICR-ul a invitat Poeticile La început, îmi f`cusem un soi de program: în fiecare joi, la ora 18.00, eram în Club A.
lucru pe care l-am înv`]at [i eu în anii de cotidianului în vizit`, la Praga, la Paris [i la Era acolo o energie anume, nu ca la cenaclu. Era ceva mai mult [i, cumva, mai important pen-
Poeticile cotidianului a fost c` ideea asta de Berlin. Ini]iativa a fost a lor, nu a ICR-ului de tru cei care citeau: nu citeau îngrozi]i gîndindu-se la ce o s` urmeze, doar citeau. În fa]a unei
star-system în literatur` e foarte p`guboas`, la Bucure[ti. În unele cazuri, evenimentul s-a s`li pline, cum era aproape de fiecare dat`. Mai veneau [i al]ii care cîntau ni[te muzici bizare.
lucreaz` exact împotriva a ceea ce înseamn` scurtat, cum a fost la Paris, unde a ie[it bine, R`zvan se plimba printre scaune, nu avea deloc stare. Punea întreb`ri, explica, provoca. La
literatura sau poezia în special, pentru c` te dar nu a fost ce am vrut noi. La Berlin s-a un moment dat, nu am mai avut timp. Pur [i simplu. De atunci nu cred c` am mai trecut pe
face s` vezi o vedet` [i nu mai vezi deloc ce dezvoltat, iar singurul care a r`mas pe mo- la P o e t i c i decît de vreo cinci ori. De acele pu]ine d`]i, R`zvan mi s-a p`rut u[or blazat, audi-
scrie persoana respectiv`. delul originar al Poeticilor este cel de la Praga, en]a u[or aceea[i [i mai pu]in numeroas`, discu]iile lungi [i f`r` vlag`. Probabil c` le-am pier-
Ai fost refuzat de vreun scriitor? care va avea loc în septembrie, unde vom avea dut eu pe cele mai interesante. Poate c` eu am obosit. Dar tot de atunci, de cînd am început
Da, au existat [i scriitori care au refuzat cinci invita]i. s` lipsesc, am în]eles tot mai pu]in. R`zvan a dezvoltat un fel de P o e t i c i [i în variant` virtu-
s` vin`. Chiar [i tineri. Invita]ii au fost propu[i de tine sau de al`, face tot felul de proiecte colective, filme [i post`ri ciudate, pe care mi-e greu s` le
Dar s-a întîmplat s` invi]i pe cineva, s` ICR? urm`resc, pentru c` m` simt foarte pe dinafar`. {i sînt, ce s-o mai lungim. Am senza]ia aia
fii refuzat [i dup` ceva timp respectiva Am trimis cinci variante de desf`[urare, pe care o am cînd îmi amintesc de ecua]ii [i de matematic`, în general. (Elena Vl`d`reanu)
E
persoan` s` se autoinvite? iar ei au ales ce li s-a p`rut potrivit.
C ULTURAL III
OBSERVATOR
nr. 227 (485) 30 iulie-5 august 2009 SUPLIMENT

4. SU PL IM E NT
R~ZVAN }UPA s-a n`scut la Br`ila, în 1975. Primul s`u volum publicat în 2001, feti[, a fost distins
cu Premiul na]ional pentru debut în poezie „Mihai Eminescu“, la Boto[ani.
A debutat în cenaclul condus de Monica Pillat (Prospero) [i a participat la întîlnirile conduse de Mircea
C`rt`rescu (Litere), Nina Vasile (Atelier Biblioteca „ I.L.Caragiale“), Marius Ianu[ (Fracturi) [i Marin Mincu
(Euridice).
În 2003, feti[ – o carte româneasc` a pl`cerii a facut obiectul unei a doua edi]ii rev`zute [i ad`ugite la
Editura Vinea. În 2005 Editura Cartea Româneasc` a publicat volumul corpuri române[ti.
Din 2001, cînd a publicat carnetul toate obiectele în care înghesuim inten]ia noastr` de apropiere în seria
„carmen“, }upa a mai semnat înc` dou` apari]ii neoficiale, corpuri române[ti – o respira]ie complet` – manele
pentru mai tîrziu (Bucure[ti, 2006), o parte din acest ciclu, CK Collection, colec]ia de prim`var` – o colec]ie
pentru via]`, fiind preluat` [i publicat` la Cluj-Napoca.
Din 2006 a citit poezie la festivaluri [i proiecte din Berlin (2008), Bratislava (2008), New York (2008),
Praga (2008), Paris (2006, 2009) [i Roma (2007) [i a dezvoltat diferite proiecte de video-poezie. În 2009 a
realizat împreun` cu Andrei Ruse filmul poezie. puterea, un film care prezint` 24 de poe]i noi.
Poemele sale au ap`rut în antologiile No Longer Poetry – New Romanian Poetry (Marea Britanie,
Heaventree Press, 2007), Az ev muforditasai (Ungaria, Magyar Napló, 2008) [i Ars Poetica 2008 (Slovacia,
Ars Poetica, 2008).
Din 2002 a colaborat ca jurnalist la Evenimentul zilei [i Suplimentul de Cultur`. |ntre 2005 [i 2007 a fost
redactor-[ef la versus/versum, iar n perioada septembrie 2006-august 2008, redactor-[ef al revistei
Cuvåntul. În prezent este editorul sec]iunii film al revistei Time Out Bucure[ti.
tic`. Chiar [i din avangarda istoric` nu cred multe ori este însufle]it tocmai de persis-
Utopia comunic`rii c` mai r`mîne ast`zi, dup` ce „teoria“ a de-
venit atît de uzat` încît e aproape de nefo-
losit, altceva decît o anume tandre]e [i nai-
ten]a stranie a vreunei îndep`rtate amintiri:
„am avut ni[te realiz`ri delicate am folosit
un bec teclu cînd eram mai mic [i am vorbit
Cristina ISPAS vitate, pe care poe]ii revolta]i ai timpului despre zeppelin, despre acea deplasare aeri-
pretindeau, de fapt, c` o „joac`“ [i pe care an` a unui mijloc de transport în comun
oemele lui R`zvan }upa, incluse în mei, [i c` lumea nu va sfîr[i printr-o carte insistau s-o bruscheze pîn` la mutilare. De care la cea mai mic` flac`r` se face praf [i
P dou` volume flexibile (reluate [i com-
pletate) plus dou` plachete neoficiale
(feti[ – Editura Semne, 2001; Toate obiectele
frumoas`, ci printr-o reclam` frumoas`. {i
nu de pu]ine ori, de la începutul secolului
trecut [i pîn` la sfîr[itul lui (pîn` la R`zvan
aceea, primul merit al poeziei lui R`zvan
}upa, indiferent cît de con[tient este autorul
ei de acest lucru, este acela de a ar`ta c`
pulbere [i nu r`mîne decît traiectoria ima-
ginar` a corpului aceluia [i a umbrei sale
terifiante, dar cu asta, pîn` la urm`, te obi[-
în care înghesuim inten]ia noastr` de apro- sensibilitatea ([i cu atît mai mult cea ex- nuie[ti“. Nici o întîmplare (istorie) nu este
piere – colec]ia „carmen“, 2002; feti[ – o carte trem`) nu înseamn` neap`rat sl`biciune. important`, în afara acestei tulbur`ri sau
româneasc` a pl`cerii – rev`zut` [i ad`ugi- Este imposibil Poemele sînt filmice, inervate de o re]ea desf`t`ri senzoriale: „Cu aerul unui jongler
t`, Editura Vinea, 2003; corpuri române[ti – de indica]ii scenice: „{i dac` ai vedea curtea ciudat la marginea aleii nu ai mai înlocuit
Editura Cartea Româneasc`, 2005, corpuri
s` nu devii asfaltat` din jurul [colii cu/ praful ]esut în lucrurile unele cu altele folose[ti/ plantele
române[ti – o respira]ie complet` – manele imediat familiar lumina unei dup`-amiezi de var`/ oboseala bezmetice ale trotuarului [i/ tulpinile chilu-
pentru mai tîrziu – colec]ia „no name“, 2006) întins` lent pe jocurile noastre sportive [i un ge ale semnelor de circula]ie/ cu tot aerul
sînt ca un fel de tentative neobosite de a ex- cu o astfel de moment/ în care toat` lumea o s` plece îi unor momente/ care au fost sau n-au fost
plica gestul prin cuvînt, de a înlocui cuvin-
tele care nu se las` rostite prin gesturi, de a
poezie, de o vezi nu-i vezi/ rîzi te gr`be[ti [i/ mereu e un
fel de muzic` în surdin`“. Scenele se încheie
cui îi pas`?“.
R`zvan }upa se declar` el însu[i adeptul
continua [i lipi: „adev`rata povestire ]ine de infinit`, exaspe- mereu sau pe muzic` sau cu „zgomotul care poetului modern T.S. Eliot, cînd spune c`
respira]ia crud` a umerilor/ de haine cu se propag` în aer pîn` seara“, mult timp foarte pu]ini sînt aceia care realizeaz` cînd
coatele sprijinite de mas` într-un dialog/
rant` discre]ie. dup` ce paharul s-a izbit de podea, cu aerul este vorba despre exprimarea unei emo]ii
cu/ de exemplu un b`] de chibrit pe care-l care „sun` ca/ un telefon la care nu trebuie semnificative, a unei emo]ii care tr`ie[te în
aprind ([i-l aprinde) cu tot corpul“. Este im- s` r`spund` nimeni“. Totul pare s` se înv`- poem [i nu în istoria personal` a poetului. În
posibil s` nu devii imediat familiar cu o ast- luie astfel, treptat, într-o stare de ame]eal`, aceea[i logic` ar trebui poate interpretat [i
fel de poezie, de o infinit`, exasperant` dis- dar nu [i de grea]` („ie[ise un soare ubicuu/
cre]ie, în acela[i timp de o senzitivitate deli- nu [tiai de unde vine“), c`reia îi urmeaz` A[ vrea s` m` apropii mai mult de
rant`, dar [i de o mobilitate (perversitate) }upa [i congenerii lui utilitari[ti, Adrian Ur- oboseala [i un fel de în]elepciune: „n-avem lucrurile f`cute manual, de artizanat
mediatic`. Chiar dac` teoria pe care R`zvan manov [i Andrei Peniuc), „amenin]area“ nevoie s` cred pe nimeni pe cuvînt/ pentru decît de cele institu]ionalizate, [i
}upa o insereaz` uneori în, alteori printre lansat` de Aragon a fost exploatat`, implicit c`/ vorbim limba s`rii [i nimeni nu în]elege atunci, Ae/iR, proiectul la care lucrez
texte, ale c`rei deziderate ar fi transgre- ori explicit, în poezie [i nu numai. Nimic nou tot/ asta ne-ar mai lipsi“. În]elepciunea vine acum, î[i propune s` fie o carte pe care
sarea grani]elor dintre literatura cult` [i prin urmare. Nu lipsa de noutate cauzeaz` din în]elegerea a ceea ce este esen]ial în lim- s` n-o p o ] i a v e a n i c i o d a t ` î n m î n `
cea de consum, folosirea canalelor de difu- îns` scepticismul în fa]a unei asemenea teo- baj [i acest lucru este tocmai t`cerea („pot întreag`. Pentru c` ea con]ine [i un
zare a mesajului publicitar pentru poezie, o rii (a[a cum nici pe alocuri e[ecul ei evi- s` tac pentru c` pot s` spun orice“), chiar f i l m [ i o e x p o z i ] i e s a u u n p r o d u s a r t i-
mereu reluat` punere în scen`, o exploatare dent), ci agresivitatea pasiv` pe care aceast` dac` nu se poate ab]ine s` nu tînjeasc` zanal, legat de lecturile din acest an
a puterii mnemotehnice a textului de adver- teorie o eman`. Poemele lui R`zvan }upa dup` universul magic al cuvîntului: „f`pturii d e l a P a r i s , a r t i c o l e s a u l u c r u r i a p `-
tising, a valen]elor lui incantatorii etc., nu sînt sensibile pîn` la extenuare, configurîn- de vis care este sunetul îi spuneai poezie, rute pe bloguri. (R`zvan }upa)
te convinge neap`rat. du-se din abordare, perspectiv`, captare, era forma dansului în lucruri sau un fo[net
Înc` din 1919, Aragon scria c` poezia [i labilitatea unghiurilor etc., refuzînd singure, xilofag/ajungea s` deschizi pumnul [i o pa-
arta nu fac decît s` laude, asemenea recla- la modul categoric, orice intruziune teore- s`re cu cinci aripi era a[ezat` pe soare“. Pa- conceptul de corp românesc, destul de am-
s`rea (limbajul) nu putea s` nu-l fascineze biguu altfel, ca un fel de identitate lax`, care
pe R`zvan }upa, cel care se viseaz` „turist“, nu desemneaz` neap`rat o persoan`, atîta
prin c`l`toria (urban`) în]elegîndu-se de timp cît istoria personal` este lipsit` de
fapt tot un fel de desprindere, ca [i cea re- importan]`, ci pur [i simplu un corp care
prezentat` de zbor sau de magia cuvîntului: poate fi [i un obiect, înso]it de cîteva date
„mergi planat cu animale ma[in`rii obiecte foarte generale, ce ]in de un anumit spa]iu
fonice limbaj ce [tii cu tot corpul t`u de socio-cultural-politic etc. Un corp schimb`-
sunete cu petale cenu[ii pe urme la diferite tor, mînat de un efort continuu de adresare
tura]ii în lumina p`s`rilor urbane“. (exist` mereu o persoana a II-a în poemele
Cel mai pregnant element, în jurul c`- lui R`zvan }upa), din diferite puncte ale
ruia se coaguleaz` toate celelalte, este îns`, spa]iului proxim, [i care încearc` în acela[i
în aceast` poezie, oricît de preten]ios ar timp s` creeze intimitate (este vorba despre
suna, timpul. Curgerea inexorabil` a mo- un tu, nu despre un voi), sfîr[ind pîn` la
mentelor ce devin pe rînd irelevante, în ace- urm` într- „o mare oboseal` relaxat` sau
la[i timp cu a unei serii de identit`]i (cores- a[a ceva“. Un corp care se epuizeaz` pe sine,
punz`toare diferitelor vîrste sau perspec- într-un act de comunicare sisific, mereu
tive), este banda transportoare a emo]iei, reluat, inducînd o singur` concluzie: „Sînt
atît în feti[, cît [i în corpuri române[ti. Iar numai obosit sînt numai [i numai obosit/ [i
tensiunea se na[te din contrapunctarea nimic altceva“.
acestei curgeri implacabile cu un prezent Comunicarea, [i mai ales comunicarea
care nu înseamn` neap`rat [i prezen]`, ci prin poezie, r`mîne, se pare, una dintre cele
mai mult o anume consisten]` de ordin sen- mai dureroase utopii. Ceea ce nu face, cu
zitiv. Prezentul reprezint` contrapunctul is- siguran]`, lectura mai pu]in pl`cut`.
toriei personale, chiar dac` de cele mai
IV
C ULTURAL SUPLIMENT nr. 227 (485)
OBSERVATOR
30 iulie-5 august 2009