1. 1
REPRODUCEREA UMANĂ ASISTATĂ MEDICAL.
Evaluare macroeconomică şi analiză cost-eficienţă
Infertilitatea este recunoscută de Organizatia Mondiala a Sanatatii ca fiind o boală.
In Europa, prevalenţa infertilităţii involuntare a fost estimată a fi între 11,3% şi 26,4% (Boivin 2007). In
aceasta situaţie, ESHRE estimează cererea de tratament prin reproducere asistată la 1500 cupluri / 1 milion
locuitori (ESHRE 2001).
Amânarea momentului naşterii unui copil, creşterea incidenţei infertilităţii primare şi a bolilor cu transmitere
sexuală au dus la scăderea ratei fertilităţii în toată lumea (Nachtigall 2006). In toate ţările Uniunii Europene,
rata fertilităţii este sub nivelul de înlocuire de peste 10 ani (Eurostat 2009).
Reducerea fertilităţii şi a natalităţii are un impact major asupra structurii demografice pe vârste –
“îmbătrânirea populaţiei”. Efectele economice potenţiale ale unei astfel de modificări sunt importante:
contribuţiile populaţiei active vor scădea iar fondurile necesare susţinerii populaţiei în vârstă vor
creşte (Hoorens 2007).
Unul dintre mijloacele de a creşte rata fertilităţii este lărgirea accesului la reproducerea asistată, cu
impact comparabil cu celelalte strategii de influenţare a natalităţii (Hoorens 2007). Compensarea
reproducerii asistate (ART) este esenţială pentru a influenţa rata fertilităţii, având în vedere costurile ridicate
ale acestui tip de tratament.
ART susţinută din fonduri publice este o investiţie, nu doar un cost, prin beneficiile pentru societate şi
stat, inclusiv beneficii financiare prin contribuţiile viitoare la fondurile de stat.
IMPACTUL MACROECONOMIC AL REPRODUCERII ASISTATE
Consecinţele economice negative ale îmbătrânirii populaţiei pot fi diminuate prin intermediul reproducerii
asistate, care poate influenţa în sens pozitiv rata fertilităţii, a natalităţii, proporţia populaţiei active şi,
consecutiv, contribuţiile la fondurile de stat.
Pe baza aceastei teorii au fost efectuate studii de estimare a beneficiilor macroeconomice ale ART în diferite
ţări cu sisteme de sănătate diferite, Statele Unite ale Americii, UK, Suedia si Danemarca, prin calcularea
veniturilor la fondurile/bugetul de stat urmare a investiţiei în ART (return of investement - ROI).
Toate aceste studii au arătat beneficiul financiar considerabil al reproducerii asistate, cu un ROI de până la
700-750% (Connolly 2009b, Connolly 2008c, Svensson 2008a, Connolly 2011).
Parametrii calculaţi (veniturile nete ale statului, punctul de inflexiune) raportat la vârsta femeii care naşte un
copil conceput prin reproducere asistată susţinută din fonduri de stat, sunt prezentate în tabelele de mai jos.
Contribuţia netă la veniturile statului = impozite, taxe, accize, asigurări plătite de un individ minus
cheltuieli ale statului cu acel individ (educaţie, sănătate, alocaţii, protecţie socială, pensii etc).
Punctul de inflexiune este vârsta individului la care veniturile nete ale statului devin pozitive.

2. 2
USA (Connolly 2008 b)
Vârsta mamei Cost/naştere FIV Punct de inflexiune
(vârsta)
Contribuţie netă la
fondurile statului
(toată viaţa)
Copil conceput natural 37 ani 190.515 $
FIV, < 35 ani 27.373 $ 40 ani 160.540 $
FIV, 35-37 ani 32.041 $ 40 ani 155.870 $
FIV, 38-40 ani 43.509 $ 41 ani 144.405 $
FIV, 41-42 ani 158.225 $ 44 ani 116.240 $
FIV = fertilizare in vitro
Creşterea veniturilor nete ale statului apare începând cu vârsta de 40 ani a unui individ conceput prin
reproducere asistată.
ROI este cuprins între 700% pentru mame cu vârsta sub 35 ani, şi 350% pentru mame cu vârsta între 38 şi
40 ani.
Diferenţa între contribuţia netă a unui copil conceput natural şi cea a unui copil conceput prin IVF este relativ
mică.
UK (Connolly 2009c)
Vârsta mamei Cost/naştere FIV Punct de inflexiune
(vârsta)
Contribuţie netă la
fondurile statului
(toată viaţa)
Copil conceput natural 36 ani 122.127 £
FIV, 24 ani 11.917 £ 38 ani 110.210 £
FIV, 35 ani 12.931 £ 38 ani 109.939 £
FIV, 39 ani 20.056 £ 39 ani 101.871 £
Creşterea netă a veniturilor statului apare începând cu vârsta de 38-39 ani a unui individ conceput prin
reproducere asistată. ROI este pozitiv pentru o vârstă a mamei de pînă la 39 ani (ROI 500%).
La fel ca şi în cazul SUA, diferenţa între contribuţia neta a unui individ conceput natural şi a unui individ
conceput prin ART, este relativ mică.
Suedia (Svensson 2008a)
Scenariu Cost/naştere IVF Punct de
inflexiune
(vârsta)
Contribuţie netă la
fondurile statului
(toată viaţa)
Copil conceput natural 40 459.000 SEK
FIV 205.000 SEK 41 254.000 SEK
FIV cu creşterea costurilor cu 46% până la 300.000 SEK 42 159.000 SEK
FIV cu creşterea costurilor cu 95% până la 400.000 SEK 43 59.000 SEK
FIV = fertilizare in vitro
In Suedia, contribuţia pozitivă la veniturile statului apare începând cu vârsta de 41 ani a unui individ conceput
prin reproducere asistată, valoarea netă a acesteia fiind în acest caz de 254.000 SEK.
Această contribuţie netă se reduce dar oricum rămâne pozitivă chiar şi atunci când costurile FIV cresc cu
până la 95%.

3. 3
Danemarca (Connolly 2011)
Pentru Danemarca analiza datelor a arătat deasemenea contribuţia netă pozitivă la veniturile statului
a indivizilor născuţi în urma unei proceduri de reproducere asistată începând cu vârsta de 39 ani sau
41 ani, în funcţie de vârsta mamei.
Scenariu Cost/naştere
FIV
Contribuţie netă la
fondurile statului
la vârsta de 25 ani
Contribuţie netă la
fondurile statului
la vârsta de 50 ani
Punct de
inflexiune
(vârsta)
Copil conceput
natural
- 145.150 Euro 165.200 Euro 39
FIV, vârsta mamei <
40 ani
11.078 Euro - 155.900 Euro 154.500 Euro 39
FIV, vârsta mamei ≥
40 ani
26.100 Euro - 170.500 Euro 139.900 Euro 41
In plus a fost evaluat impactul fiscal al politicii din 2010 de limitare a fondurilor de compensare
a ciclurilor ART, limitare urmată de reducerea numărului de cupluri tratate şi a numărului copiilor
născuţi prin ART.
Naşteri
ART
FIV /
ICSI
Contribuţie netă
la fondurile
statului la vârsta
de 25 ani
Contribuţie netă
la fondurile
statului la vârsta
de 50 ani
Anul de
referinţă 2009
1547 - 224 milioane
Euro (cost)
246 milioane
Euro
Reducere a
numărului de
naşteri după
schimbarea
politicii
Naşteri
ART /
an
Venituri Nete din
Taxe
Impact
incremental
Venituri Nete din
Taxe
Impact
incremental
30% 1083 - 157 milioane
Euro (cost)
67 milioane
(economii)
172 milioane
Euro
- 74 milioane
(pierderi)
40% 774 - 134 milioane
Euro (cost)
90 milioane
(economii)
148 milioane
Euro
- 99 milioane
(pierderi)
50% 619 - 112 milioane
Euro (cost)
112 milioane
(economii)
123 milioane
Euro
- 123 milioane
(pierderi)
Reducerea numărului de cupluri tratate şi a numărului de naşteri prin ART a generat
economii bugetare de 67-112 milioane Euro pentru anul respectiv. Dar peste 50 ani,
urmare a reducerii numărului de plătitori de taxe, se estimează o pierdere de 74-123
milioane Euro pentru fondurile statului.

4. 4
CONCLUZII
 Reproducerea asistată poate contracara declinul fertilităţii şi creşterea încărcării
economice prin îmbătrânirea populaţiei.
 Susţinerea din fonduri de stat a reproducerii asistate este o investiţie pentru societate, nu
doar un cost, din moment ce returnarea investiţiei către stat şi societate prin venituri ulterioare este
mult mai mare decât costul acesteia.
Note:
ASRM – Societatea Americană de Medicină Reproductivă
WHO – Organizaţia Mondială a Sănătăţii
ESHRE – Societatea Europeană de Reproducere Umană şi Embriologie
ART – Reproducere Asistată
ROI – Indice Profitabilitate (Return of Investment)
FIV – Fertilizare in Vitro
ICSI – Injecţie intracitoplasmatică a spermatozoidului
Valorile menţionate în tabelele de mai sus au fost calculate utilizând conceptul de “Valoare netă prezentă discountată”
(NPV =Net Present Value”)
Referinţe
Boivin J, Bunting L, Collins JA, Nygren KG. (2007) International estimates of infertility prevalence and treatment-
seeking: potential need and demand for infertility medical care. Hum Reprod. 22(6): 1506-1512.
Connolly M, Gallo F, Hoorens S, Ledger W. (2009c) Assessing long-run economic benefits attributed to an IVF-
conceived singleton based on projected lifetime net tax contributions in the UK. Hum Reprod. 24(3): 626-632.
Connolly MP, Pollard MS, Hoorens S, Kaplan BR, Oskowitz SP, et al. (2008b) Long-term economic benefits
attributed to IVF-conceived children: a lifetime tax calculation. Am J Manag Care. 14(9): 598-604.
Connolly MP, Postma MJ, Crespi S, Andersen AN, Ziebe S (2011) The long-term fiscal impact of funding cuts to
Danish public fertility clinics. Reprod Biomed Online. 23: 830-837
ESHRE. (2001) Social determinants of human reproduction. Hum Reprod. 16(7): 1518-1526.
Eurostat. Total fertility rate. <Eurostat> Accessed Dec. 2009.
Hoorens S, Gallo F, Cave JA, Grant JC. (2007) Can assisted reproductive technologies help to offset population
ageing? An assessment of the demographic and economic impact of ART in Denmark and UK. Hum Reprod. 22(9):
2471-2475.
Nachtigall RD. (2006) International disparities in access to infertility services. Fertil Steril. 85(4): 871-875.
Svensson A, Connolly M, Gallo F, Hagglund L. (2008a) Long-term fiscal implications of subsidizing in-vitro
fertilization in Sweden: a lifetime tax perspective. Scand J Public Health. 36(8): 841-849.